Sunteți pe pagina 1din 2

pentru ca pentru prima data reprezentantii ei i-si puneau probleme filosofice si cautau si raspunsuri la acestea.

Ei se intrebau daca nu exista o natura comuna tuturor lucrurilor, daca nu exista un temei. Din acest temei se naste diversitatea si i-si puneau si o alta problema filosofica, daca nu este si o unitate in diversitate. Aceste intrebari sunt problemele mari ale filosofiei din toate timpurile (ce este diversitatea, entitatea lumii, etc.). Reprezentantii scolii din Milet au fost : Thales din Milet, Anaximandru, Anaximene.

Scoala din Milet deschizatoare de drumuri in orizontul filosofiei

Thales este cel dintai filosof al Greciei si al lumii europene. El a facut parte din toate topurile privindu-i pe cei 7 intelepti ai lumii Antice. Avea cunostinte din toate domeniile (economie, hidrotehnica, militara,etc.), dar el nu a fost primul filosof pentru ca detinea cunostinte din toate domeniile ci pentru ca si-a pus problemele filosofiei. Identifica temeiul tuturor lucrurilor. Principiul lui este apa.Dupa el toate se nasc din apa si se intorc la apa.

Pitagorismul, urmrind dezrobirea sufletului din carcera trupului, prin via cumptat n slujba binelui i dreptii, a recunoscut c mijlocul de a ne ridica peste micimile vieii este cunoaterea adevrat a lumii. Fiindc pitagoreicii preuiau muzica i armonia ei, ca mijloace de nlare sufleteasc, au efectuat cele dinti cercetri tiinifice asupra muzicii. La intrarea n coal, discipolului i se prescria un anumit timp de tcere. Fiecare avea timpul su, stabilit n funcie de capacitatea

sa presupus. Dicipolul tcea i asculta ce spuneau alii timp de cel puin doi ani. Cei care se gseau pe acest parcurs de tcere i ascultau se numeau akustikoi (auditori). Cei ce aveau voie s vorbeasc, s ntrebe i s-i spun prerile, dup ce nvaser lucrurile cele mai grele tcerea i ascultarea se numeau matematici (mathematikoi), cci vechii greci nelegeau prin matematici geometria, muzica i celelalte discipline superioare. Apoi, cei care treceau mai departe la cercetarea Universului i a principiilor naturii se numeau fizicieni (physikoi ).1 Contrar aparenelor, nu este vorba de un ritual iniiatic. Pitagoricii supuneau pe neofii la o tcere care nsemna o aciune preparatorie n vederea nsuirii tiinelor. Tcnd i ascultnd, discipolii "ncepeau s devin erudii" n ceea ce "se numea ekhemythia ", adic "pstrarea cuvntului" (N. Nasta, Note la Pytagoras). nc din antichitate, s-a fcut o distincie ntre pitagoricieni, care erau discipolii direci ai lui Pitagora, pitagorei, elevi sau urmai acelora i pitagoriti, cei care triesc dup principiile colii, dar din afar. Aceast coal dispare prin secolul IV .Hr., dar continu s existe latent pn ctre finele lumii antice, dup ce reapare prin 100 .Hr., dnd natere neopitagorismului. Dintre toate filosofiile dinainte de Socrate, numai coala pitagoreic izbutete s supravieuiasc mai mult vreme. [modificare]Numrul Este destul de greu de a spune clar care anume idei filosofice aparin lui Pitagora i care anume aparin elevilor si. Se poate spune ns c ideea fundamental a pitagorismului a pornit de la ntemeiatorul colii: principiul i substratul lucrurilor sensibile este numrul (arithmos), care exprim armonia i raporturile statornice ale acestor lucruri. n locul determinrilor calitative (ap, aer) ale concepiei de dinainte sau din vremea pitagoreicilor exist acum determinri cantitative, msurabile.