Sunteți pe pagina 1din 2

?coala pitagoreica ?coala pitagoreica a fost o ?coala filosofica fondata de Pitagora n secolul VI .Hr . ?

coala Pitagorismul, urmarind dezrobirea sufletului din carcera trupului, prin v ia?a cumpatata n slujba binelui ?i drepta?ii, a recunoscut ca mijlocul de a ne ri dica peste micimile vie?ii este cunoa?terea adevarata a lumii. Fiindca pitagorei cii pre?uiau muzica ?i armonia ei, ca mijloace de nal?are sufleteasca, au efectua t cele dinti cercetari ?tiin?ifice asupra muzicii. La intrarea n ?coala, discipolului i se prescria un anumit timp de tacere. Fiecar e avea timpul sau, stabilit n func?ie de capacitatea sa presupusa. Dicipolul tace a ?i asculta ce spuneau al?ii timp de cel pu?in doi ani. Cei care se gaseau pe a cest parcurs de tacere ?i ascultau se numeau akustikoi (auditori). Cei ce aveau voie sa vorbeasca, sa ntrebe ?i sa-?i spuna parerile, dupa ce nva?asera lucrurile cele mai grele tacerea ?i ascultarea se numeau matematici (mathematikoi), caci v echii greci n?elegeau prin matematici geometria, muzica ?i celelalte discipline s uperioare. Apoi, cei care treceau mai departe la cercetarea Universului ?i a pri ncipiilor naturii se numeau fizicieni (physikoi ).1 Contrar aparen?elor, nu este vorba de un ritual ini?iatic. Pitagoricii supuneau pe neofi?i la o tacere care nsemna o ac?iune preparatorie n vederea nsu?irii ?tiin? elor. Tacnd ?i ascultnd, discipolii "ncepeau sa devina erudi?i" n ceea ce "se numea ekhemythia ", adica "pastrarea cuvntului" (N. Nasta, Note la Pytagoras). nca din antichitate, s-a facut o distinc?ie ntre pitagoricieni, care erau discipol ii direc?i ai lui Pitagora, pitagorei, elevi sau urma?i acelora ?i pitagori?ti, cei care traiesc dupa principiile ?colii, dar din afara. Aceasta ?coala dispare prin secolul IV .Hr., dar continua sa existe latent pna cat re finele lumii antice, dupa ce reapare prin 100 .Hr., dnd na?tere neopitagorismul ui. Dintre toate filosofiile dinainte de Socrate, numai ?coala pitagoreica izbut e?te sa supravie?uiasca mai multa vreme. Numarul Este destul de greu de a spune clar care anume idei filosofice apar?in lui Pitag ora ?i care anume apar?in elevilor sai. Se poate spune nsa ca ideea fundamentala a pitagorismului a pornit de la ntemeiatorul ?colii: principiul ?i substratul luc rurilor sensibile este numarul (arithmos), care exprima armonia ?i raporturile s tatornice ale acestor lucruri. n locul determinarilor calitative (apa, aer) ale c oncep?iei de dinainte sau din vremea pitagoreicilor exista acum determinari cant itative, masurabile. Numarul este esen?a lucrurilor, este forma ?i legea lumii sensibile, este princi piul lumii, ca apa lui Thales, ca apeironul lui Anaximandru, ca aerul lui Anaxim ene ori ca focul Heraclitic. Pentru pitagoricieni totul era ntruchiparea numerelo r, inclusiv ceea ce noi numim no?iuni abstacte precum dreptatea, combina?ia, mom entul oportun. Aristotel referindu-se la aceasta metoda n Metafizica, face o remarca critica: "d aca totul trebuie sa participe la numar, se va ntmpla ca multe lucruri sa fie iden tice". Tot Aristotel se ntreaba cum pot numerele sa fie la cauzele lucrurilor ?i evenimentelor din univers ?i n acela?i timp constituien?i ai cosmosului material. Contrarii Pitagoreicii ?i pitagoreii mai adaugau la contrariile originare, unitate-plurali tate, par-impar, limitat-ilimitat, alte ?apte perechi pna la mplinirea cifrei zece : dreapta-stnga, masculin-feminin, repaus-mi?care, dreapta-curba, lumina-ntuneric, bine-rau, patrat-oblong. Aceasta lista a opozi?iilor are numeroase imperfec?iun i 2. Decada n general, pitagoreicii considerau decada sacra, considerau ca numarul 10 "este p erfect ?i cuprinde n sine ntreaga natura a numarului (10 copruri cere?ti, 10 perec hi de contrarii). Astfel, pitagoricii reprezentau grafic numarul 10 sub forma te traktys -ului, care a devenit simbolul lor sacru; dispuneau primele patru numere n felul urmator: * un triunghi cu laturile alcatuite din patru elemente. * * Prin nsumare, din orice vrf al triunghiului am porni (spre b

aza), * * * ob?inem cifra 10 (1+2+3+4) * * * * Astronomia pitagoreica Pentru a explica structura ?i ordinea universului, pitagoreicii pornesc de la ci fra desavr?ita 10, baza sistemului zecimal, potrivit careia ei cauta sa descopere cele 10 sfere cere?ti, purtatoare de astre. n felul acesta, ajung la o originala , dar abstacta construc?ie astronomica, n mijlocul careia se afla focul central, nu Pamntul, iar n jurul acestuia se nvrtesc 10 sfere, purtnd 10 corpuri cere?ti - Pamn tul, Luna, Soarele, cele 5 planete (Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn), apoi sfera stelelor fixe. Mai trebuia o planeta, ceruta de cifra magica 10, ?i fiindca n-au putut s-o desc opere, o inventeaza ?i o numesc "contra-Pamnt" (antichthon), planeta invizibila, opusa Pamntului, dincolo de focul central. Noutatea acestei teorii era ca centrul lumii nu mai era privit Pamntul (geocentrism), cu un alt astru, pe care un perip atetic de mai trziu, Aristah din Samos, l socote?te Soarele (Helios), ?i astfel se apropie de concep?ia heliocentrica, ce se impune la nceputul istoriei moderne pr in Copernic. Pitagoreici Hippasos Philolaos Archytas Note 1 Conform Gheorghe Vladu?escu, Ontologie ?i metafizica la greci -Presocraticii, ed. Paideia, 1998 care l citeaza pe Aulus Gellius, Noctes Atticae, I, 9, 2 2 Conform Mircea Florian, Recesivitatea Bibliografie W.K.C. Guthrie, O istorie a filosofiei grece?ti, ed. Teora, 1999 Antony Flew, Dic?ionar de filosofie ?i logica, ed. Humanitas, 1996 Filosofie - Analize ?i interpretari, ed. Antet, 1996 Gheorghe Vladu?escu, Ontologie ?i metafizica la greci -Presocraticii, ed. Paidei a, 1998