DANIEL GOLEMAN este redactor la The New York Times.

Principalele teme pe care le abordeaza in articolele sale sint inspirate din stiintele comportamentale si ale functionarii creierului. A predat la Harvard (unde si-a luat si doctora tul) si la iriceptrtul carierei sale de ziarist a fast redactor principal la Psychology Today.

DANIEL GOLEM.A]\J

~ .

~1tU .. -t:i .... a.Ia

"!!'

Trad ucere de IRINA-1\1ARGARETA NISTOR

BUCURE,?TI, 2001

Desczierea CIP a Bibfiotecii Nation ale GOLEMAN, DANIEL

Irrtefigerita emotioriala I Daniel Goleman trad: Irina-Margareta Nistor

Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2001 424 p.; 20 em (Carti cheie: 28)

ISBN 973-8120-67-5

Pentru Tara, izvor de inielepciune emotionalii

L Nistor, Irina-Margareta (trad.)

159.942

Coperta colectiei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCIU

DANIEL GOLEMAN

EMOTIONAL INTELLIGENCE

Why it can matter more than IQ

Copyright © 1995 by Daniel Goleman Published by arrangements with Bantam Books

© Curtea Veche Publishing, 200L

pentru prezenta versrune in limba rornana

ISBN 973-8120-67-5

Tipografia MULTIPOINT la!j>i C"lea Chi'linaulu; 22, .,t is, 1a'1i 6600 131. 032.211225, 236388 fa". 032·211252

Provocarea lui Aristotel

Oricine poate deoeni [urios - e simplu. Dar sit te 11l[urii pe cine lrebuie, cit trebuie, cind trebuie, peniru. ceea ce trebuie ;;i cum irebuie - I1U este deloc 11;;01'.

ARISTOTEL, Etica nicomahica

Era 0 d.upa-amiaza de august insuportabil de dHduroas,a la New York, 0 zi din acelea cind toti oamerui transpira aburident, ceea ce li face sa se sirnta extrem de inconfortabil si de ursuzi. Ma irrtorceam la hotel si, trrclrid'u-rna intr-un autobuz de pe Madison Avenue, am fost 1uat prin surprindere de sofer, un barbat de culoare de v'irata mijlocie, care avea un zimbet plin de entuziasm si care rn-a intimpinat cu un prietenos: "Buna ziua! Ce rnai faceti?" Cu acest sa1ut ii intimpina pe toti cei care urcau in autobuz, strecurindu-se apoi prin aglomeratia din mijlocul orasului. Fiecare pasager era la fel de mirat ca si mine, dar fiind intr-o dlspozrtie morocarioasa datorita vremii mult prea calcluroase, putini ii raspurideau.

In vreme ce autobuz.ul abia se tira pe asfa1t, incetul cu irrcetul avu loc 0 transform are aproape magica. Sofer ul rie-a prezentat, spre binele nostru, un monolog, un cornentarru plin de viata despre ceea ce se intimpla in jurul nostru: era 0 v'inzare extraordtnara la unmagazin, 0 supcrba expozitie la un muzeu sau oare ati auzit de ultiInul film care tocmai a avut premiera Ia cinematograful din colt? Incintarea sa referitoare la rienurnarutele posibihtati pe care Ie of ere a acest oras era contagioasiL Pina sa coboare din autobuz, fie care se scuturase de acea carapace ur'suza cu care urease, iar cind :;;oferulle striga: "Cu bine si sa aveti 0 zi grozava!", fiecare raspuridea zimbind.

Amintirea acestei iritilniri 0 pastrez de aproape douazeci de ani. Pe vrernea cind am mers cu acel autobuz din Madison Avenue, tocrnai irni terrniriasem doctoratul in psihologie dar psihologia de la acea vreme dadea foarte putina atentie felului cum se putea produce 0 aserneriea transformare. Stiinta psihologiei stia de fapt foarte p utirie sau aproape nimic despre mecanica ernoti ilor. Si totusi, irnaglriind u-mi raspiridirea urrui virus al

8

Pro oocarea lui Aristotel

Prouocarea lui .Ariet.otel

9

unei stari de bine ce trebuie sa fi facut val uri prin oras, incepind cu pasagerii acestui autobuz, am constatat ca sofer ul era un fel de irnpacrui+or urban, un soi de vrajitor, caci ii statea in putere sa trarisforrne acesti oameni posaci si iritabili in fiinte deschise la suflet si imblinzite.

Pr intr-tm contrast clar, iata citeva stiri din ziarele saptarninii respective:

.. La 0 scoala din carrier, un pus+i de noua ani a fost cuprins de furie si a umplut cu vopsea toate bancile scolii, ca1culatoarele si imprimantele, vandalizind totodata si 0 rnasina din parcarea scolii. Motiv ul: citiva colegi din clasa a treia 11 facusera "bebelu:;;", iar el a vrut sa-i improsioneze.

.. Opt tined au fost raniti 'in urrna unei altercatii d intr-un club de rap din Manhattan, uride. dupa 0 serie de imbrinceli, s-a tras in multime eu pistoale automate de calibrul 38. Raportul arata ca aserneriea incidcnte ce pornesc de Ia lucruri aparent rniriore, percepute ca 0 lips a de respect, au ajuns sa fie tot rnai dE1S intilnite m ultimii ani in mtrcaga tara .

.. C~nform uriui raport, In cazul victimelor rninore sub doisprezece ani, 57% dintre criminali sint parintii lor naturali sau par intii vitregi. In aproape jurnatate din cazuri, par intii sustiri ca "ei incearca doar sa-si disciplineze copiri ". Bataia fatala porrieste de la "infractiuni" cum ar fi faptul ca acel copil e blocat in fata televizorului, plinge sau si-a murd.arit scutecele.

1& Un tinar german este judecat pentru ca a omorit cinci turcoaice mai tinere sau rnai p u+in tin ere intr-un incendiu pe care l-a provocat in timp ce acestea dormeau. Apartinind unei grupari neonaziste, el s-a justificat spunlnd ca nu-si gasea niciodata 0 slujba, bea prea mult si totul din vina strarnilor. Cu 0 voce care abia se auzea, el a pledat: "Imi pare cumplit de rau pentru ceea ce am facut si rni-e ingrozitor de rusme."

In stir ile de fiecare zi apar 0 multime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizatiei si a sigurantei, despre atacuri violente datorate urrui imp u ls rnirsav, ce actioncaza sub irifluerita furiei ucigase. Stirile doar reflecta la scara mal mare acel sentiment cutrernur ator ca ern oti.ile au fast scaparc de sub control atit in propria rioastra viata, cit si in a celor dinjur, Nirneni nu este ferit de acest val irrip reviz.ibil de iesiri necontrolate si regrete; el patrunde in v iata rioastr a intr-un fel sau altul.

In u'ltimii zece ani, s-a inregistrat 0 revarsare constanta de asernenea inci den te, care portretizeaza trasaturile unei stupiditati emotionale, ale disperarii si neglijentei in famihi, cornunitati sau in viata in comun. In ulfimii ani s-au crorucizat mini a si drsperarea, fie ca e yorba de tacuta sirigtrratate a copiilor incuiati in casa cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abandonati, neglijati. maltratati sau de atmosfera violentelor conjugale. o stare emotional a proasta ce se raspirideste continuu poate fi constatata in statisticile ce indica 0 criza in lumea 'intreaga, precum si din amintirile valurilor de agresiune - adolescenti marmati la scoala, rieirrtelegeri pe sosele, care sfirsesc cu schimburi de focuri, fosti angajati nemultumiti care isi rnasacreaza fostii colegi. Maltratarea emoiionalii, atacul annat si siresul posttraumatic sirit sintagme ce au iritrat in vocabularul de zi cu zi al 'ultirnilor zece ani, precunt si urarea care din vesela: "Va urez 0 zi buna!" s-a transformat mtr-una Iipsita de gust: "Fa-rna sa am 0 zi buna!"

Aceasta carte este un ghid ce trrrnareste sa dea sens Ia ceea ce nu are sens. Ca psiholog si ca ziarist in u'ltirnii zece ani la Neui York Times, am urmarit progresele stiiritifice legate de iritelegerea irariorialuhri, De la acest nivel am fost izbit de doua tend inte opuse, una care portretizeaza cresterea dezastrului din viata noastra emotionala si ceal alta care of era citev a remedii pline de speranta.

DE CE TOCMAI ACUM ACEASTA EXPLORARE

Ultimii zece ani, in ciuda lucrurilor rele, reprezinta 111.sa si un progres fara egal in privinta studiilor stiintifice asupra errroti ilor. eel ITIai important este faptul ca putern sa vedent cum Iucreaza creierul, si asta datorita unor metode inovatoare, cum ar fi noiIe tehnologii ale imaginilor creieruhri. Pentru prima data in istoria omenir ii a devenit viz.ibil ceea ceera un truster profund: felul in care opereaza mas a de celule complicate atunci cind gindim si simtirn, ne imaginam sau visam. Fluxul de date neurobiologice ne face sa intelegenl mai dar felul in care centrii de erriotie ai ereieruhri due la rniriie sau la lacrimi si CUIn alte parti ale creierului ne indeamna sa ne razboim sau sa rubirn, canaliziridu-ne spre bine sau spre rau , Aceasta claritate fara precedent in prrvinta felului CUIYl furictiorieaza ernotrile si esecur'ile aduce in prim plan noi rernedii pentru crizele noastre emotionale colective.

10

Prouocarea lui Aristotel

Provocarea lui Aristotel

11

A trebuit sa astept pina acumpentru ca recoita stiintifica sa fie suficient de bogata ca sa scriu aceasta carte. Aceste punete de vedere Yin atit de tirziu, in parte pentru ca Iocul sentirnentelor in viata mintala a fost surprinzator de neglijat de catre cercetatori de-a Iungul anilor, lasind emotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei stiintifice. In acest spatiu gol s-au grabit sa apara 0 multime de carti plme de intentii burie, cu sfaturi bazate pe pareri dovedite clinic, dar lipsite de orice baza stiintifica. In prezent, stiinta este in sfirsit capabila sa aiba 0 voce autoritara in prrvinta acestor intrebari i.nsistente si complicate despre p artile cele mai irationale ale psihicului si sa realizeze o harta de 0 anurnita precizie a sufletului omenesc.

Aceasta realizare a. hartii este 0 mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in prrvinta inteligentei, sustinind ca IQ-ul [de la Intelligence Quotient - coefident de inteligenta] este un dat genetic ce nu poate fi schimbat in furictie de exper ienta de v'iata si ca destinul nostru este in mare masura determinal: de aceasta aptitudine. Acest argument ignora problema cea mai provocatoare: ce puient schirnba pentru a-i ajuta pe copiii riostri sa le fie mult mai bine in viata? Ce factori sint in joe, de exemplu, atunci cind 0 persoana cu un IQ mare se zbate din greu, in vreme ce 0 alta, cu un IQ modest, se descurca surpr inzator de bine? A;; sus tine ca difererua consta cel mai adesea in capacitatea rrumita aid inteligeniii emotionald, care include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudirii, asa cum v orn vedea, le pot fi insuflate copiiJor, fapt care le va acorda 0 sansa mai mare, independent de poteritialul intelectual primit pe linie genetica.

Dincolo de aceasta posibilitate, se desluseste 0 necesitate morala presanta. Acestea sint vrernuri in care struetura societatii pare a se descilci cu 0 viteza mai mare ca riiciodata, acum cind egoismul, violenta sisaracia spirituiui par sa i;;i aiba radacinile in b uriatatea v ieji.i noastre comune. lata un argument pentru irnportanta inteligentei ernotionale, element eseritial al legaturii dintre sentimente, caracter si instinete morale. Exista tot rnai multe dovezi ca aptitudinile fundamental etice din viata l;;i au originea in capacitatile ernotionale pe care le au la baza. Pentru uriii, impulsurile sint ernotii de nivel me diu; sarnirita irrrpulsurilor este 0 dorinta arzatoare de exprimare prin actiune.iCei care sint sclavii imp ulsurjlor - asadar, eei lipsiti de autocontrol - au mult de suferit din punet de vedere moral. Capacitatea de a

c~:m~rola impulsurile sta Ia baza vointei si a caracterului. In mod sirni.lar, r~~acina ~.ltruismului se gase;;te in empatie, in capacitatea ~e a ~lh emot:Ile ~el~rlalti: a nu sirnti nevoia sau disperarea c~l~tlalt mseamna 0 hpsa de afectiurie. Si d.aca exista doua atitu~lnl morale de care timp urile noastre ar ave a nevoie, ele sint cu siguranja autoinfrinarea si compasiunea.

CALATORIA NOASTRA

In aceasta carte eu sint calauza intr-o calatorie ce va scoate la ive~la id~i ~ebanuite despre ernotii - un voiaj ce are ca scop 0 m~l buna mtelegere a momentelor celor mai complicate din existcnta noastra si a lumii care ne 'inconjoara. Sfirsitul calatoriei cons+a in intelegerea a ceea ce inseamna - si a felului cum -. sa darn inteligenta emotiilor rioastre. Aceasta intelegere in sine poate ajuta intr-o oarecare masura: curioasterea acestui tarim al seritimentelor are un efect similar cumva cu aceia al impaetului pe care Il are un observator la nivel cuantic in fizica, modificind ceea ce e de observat.

Calatoria noastra incepe in Partea rnni eu noi descoperiri despre arhitectuta emotional~ a creierului, care of era 0 explicatie pentru momentele cele mal nefavorabile din viata noastra acelea cirid sentimentele coplesesc rafiuriea. lnteleg~rea inter~ctiunii structurilor creierului care comanda rnornentele de furi~~ si frica sau de pasiune si bucurie - dezval uie multe dcspre f~lul ~ care dobind im obiceiurile ernotioriale ce pot subrnina cele ma~ bune intentii, precum si ceea ce putern face pentru a ne stapi~i impulsurile ernotioriale cele mai distrugatoare si rnai demorahz~tovare. C~l mai important este ca datele neurologice sugereaza ca ar ~xI~ta. 0 adeva~ata fereastra de opor+unitan pentru formarea obiceiurrlor emotionals ale coprilor.

Urmatorul popas important din calaroria noastra, Partea a doua a acestei carti, consta in a vedea felul in care datul neurologic joaca un rol esential inflerul fundamental de a trai numit itl~el~g~ntii el11?tionalii: de exemplu, faptul ca sintem capabili sa ne stapmim un impuls emotional; sa ghicim sentimentelecele rnai ascunse ale celuilalt; sa tratarn eu cel mai mare tact 0 relatie _ sau c~m ~punea ~ris!ot~t capacitatea rara "sa te Infuri i pe cine treb uio, CIt trebuie.icind treb uie, pentru ceea ce trebuie si CU111 trebuie." (Cititorii care nu sint atrasi de detaliile neurologice s-ar putea sa doreasca sa treaca direct la acest capitol.)

12

Provocarea lui Al-istotel

Prooocarea lui Aristotel

13

Acest model Uirgit a ceea ce inseamna sa fii "inteligent" pune emotiilc in centrul aptitudinilor necesare pentru viata. Partea a treia examineaza citeva d.iferente-cheie pe care le genereaza aceasta capacitate: felul in care aceste calitati pot iritretine cele mai de pret relatii ale noastre sau cum inexistenta lor le poate coroda; felul in care fortele pietei care rernodeleaza stilul nostru de rrumca pun un pret fara precedent pe inteligenta noastra emotionala, pentru ca de ea depinde succesul la slujba: si cit de otravitoare pot fi ernotiile noastre atunci cind ne pun in pericol sanatatea fizica.ide exemplu fumatul tigar,a de la tigara, sau cum ne poate ajuta echilibrul emotional sa ne aparam sanatatea si binele personaL

Mostenirea genetic a 11 Inz.estreaza pe fiecare dintre noi cu 0 serie de ernotii care deterrnina ternperamentul. Circuitul creierului presupune insa 0 rnaleabilttate extraordinara: ternperarnentul nu este un destin. A~a cum se arata in Partea a patra, lectiile ernotionale pe care le mvatam in copilarie, acasa si la scoala, modeleaza icircuitele emotioriale, facind u-ne rnai usor adaptabili - sau inadaptabili - la fundamentele Inteligentei ernotionale. Aceasta rinseamna ca adolescents si copilaria sint ferestre de oportunitate pentru a forma obiceiurile emotion ale eseritiale care ne vor domina intreaga existerrta.

Partea a cincea exploreaza hazardul care ii asteapta pe cei ce au esuat in stap'iriirea domeniului ernotiilor - felul in care deficientele de inteligenta emotionala sporesc spectrul de rise, ceea ce duce la depresii sau violenta ori la ttrlb ur ari de allrneritatie sau consurn de droguri. De asemenea, sint prezentate date concrete in legatura cu. primele scoli care Ii mvata pe copii ce inseamria capacitatile erriotioriale si sociale de care au nevoie pentru a rarnine pe calea cea buna in viata.

Poate ca lucrul cel mai nrlburator din intreaga carte este sonclajulefectuat asupra unui mare rrumar de parinti si profesori si care indica tendinta moridiala a generatiei actuale de copii de a avea mai rrurlte problerne..emotlonale decit in trecut: sint mai singuri 9i mai deprrmati, mai furiosi si mai nestap'initi, mai ernotivi si rnai inclinati sa se mgrijoreze din orice, mai impirlsivi 91 maiagresivi.

Daca exista mtr-adevar un rernediu, eu cred ca el consta in felul in care ii pregatim pe tineri pentru viata. In prezent, lasam la intimplare educatia emotionala a copiilor nostri, ceea ce duce la rezultate si mai dezastruoase. 0 solutie ar fi 0 noua viziune in

priv!nta a ceea ce pot face scolile spre a forma complet elevii, pumnd la treaba in acelasi timp mintea si sufletul. Calatoria noastra se sflrseste prin vizitarea unor scoli unde se tin eursuri inovatoare, ce vizeaza sa Ie of ere copiilor datele esentiale referitoare 1a inteligenta ernotionala. Eu prevestesc ca v a veni 0 zi cind invatamintul va include in programa sa obisriuita studierea aces tor calita]! umane incalculabile CUIll ar fi constiinta de sine, autocontrolul si ernpatia, precum si arta de a asculta, de a rezolva coriflictele :;;i de a coopera.

In Eiica nicomahicd, Aristotel 19i pune intrebari filozofice referitoare la virtute, caracter si 0 viata mai buna, provocarea sa constind in stapinirea prin inteligenta a vietii noastre emotionaIe. Pasiunile rioastre, aturici cind sint bine exercitate airit intelepte; ele ne calauzesc gindirea, valorile si supravietuirca. Din pacatc, pot insa sa 0 ia razna eli usur inta, eeea ce se :;;i intimpla deseori. Asa Clint constata si Aristotel, problema nu consta in existerita emotiilor, ci in felul in care adectidm ernofiile si expr irnarea lor. Intrebarea este cum putern sa darn inteligenta emotiilor noastre ~ si sa readucem civilizatia pe strazi si afectruriea in viata cornuna?

PARTEA INTII

Creierul em.otional

, .

Peritru ce exista sentimentele?

Bine nu. poii vedea decit ell suilei ul: eeea ce este eseniial este inoizibil peniru ochi.

ANTOINE DE SAINT-EXUPERY, Mieul Prillt

Sa analizam ulfimele dipe ale lui Gary ~i Mary Jane Chauncey, un cuplu cornp let devotat fetitei lor de unsprezece ani, Andrea, care era coridarrmata la un SCaLL"'1. rulant, in trrrna unei paralizii. Familia Chauncey se afla iritr-un tren Amtrak ce s-a prabuait 'irttr-uri riu, dup a ce un ~lep lovise ~i slabise uri pod de cale ter ata din Louisiana. Girid.irid u-se rnai rntii la fiica lor, cei doi au facut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind apele au navalit in trerrul scufundat; ei au reusit sa 0 llTIpinga pe o fereastra catre salvatori, d u pa care, cirid vagonul s-a dus la fund, au pieriti..

Povestea Andreei si a pariritilor ei, al caror ultim act eroic a fost sa i?i salveze copilul, surprinde un moment al urrui curaj aproape rnitic. Fara irid.oiala, aserneriea dovezi de sacrificiu parintesc pentru copii s-au repetat de rienurnarate ori in istoria omeriirii sau in preistorie si de rienurnarate ori de-a lungul evolutiei speciei noastre-. Privit din perspectiva biologilor evolutionisti, un aserneriea sacrificiu de sine parintesc sta la baza "succesului reproducerii" in trecerea genelor la 0 noua generaFe. Dar din perspectiva parirrtelui care ia 0 decizie disperata Iritr-un moment de criza nu este nirnic altceva decit iubire.

Ca privire aruricata asupra scopului si puterii emotiflor, un aserneriea.act exemplar de eroism parintesc sta rnarturie pentru rolul altruist al iubirri _. si pentru toate celelalte serttirnerite pe care le traim ~ iritr-o viata de OlTI3. Acest lucru sugereaza ca sentimentele noastre cele mai profunde, pasiunile san lucrurile dtrpa care tirijirn sirrt calatrze eserrtiale si d'i speda rroastra is;i datoreaza in mare parte existenta capacitatii umane de a iubi. Aceasta este 0 putere extraordiriara: doar 0 iubire ptrterriica _ nevora absolute de a salva copilul rubit - poate determina un sa-si anuleze instinctul de conservare. Din punct de ve-

18

Cre icru l crnot ion al

dere al intelectului, sigur ca sacrificiullor de sine a fost unul irational: din punct de vedere sufletesc, a fost singura alegere pe care 0 puteau face.

Sociobiologii subliniaza iritiietatea sufletului fata de minte in asemenea mornente cruciale, atunci cind se pune intrebarea de ce, de-a lungul ev olu tiei. emotiei i-a fost Iricre dirrtat un rol atit de important in psihicul trrrrari , Ei spun ca ernotrile ne cala uzesc in infruntarea situatiilor dificile si a indatoririlor mult prea importante spre a fi lasate doar in grija intelectului primejdia, 0 pierdere d ureroasa, perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrarilor, Iegarura cu un partener de vi ata, cladirea unei farnil ii , Fiecare ernofie in parte of era 0 dorinta d.istiricta de a actiona; fiecare ne arata directia cea buna in abordarea pr'ovoca rilor inerente ale vietu". Cum aceste strua tii s-au repetat rne re'u de-a lungul istoriei evolutiei noastre, valoarea sup ravietuirri rep er toriului nostru emotional a fost atestata de faptul ca s-au impr irnat in structura noastra nervoasa ca niste terid inte automate, innascute ale sufletuhri omeriesc.

Acea perspectiva asupra naturii trrnarie care ignora puterea ernotiilor este una rntristator deingusta. Denumirea in sine de Homo sapiens, specia care ginde9te, duce pe un fagat;; gret;;it in aprecierea locului pe care il au ernoriile in viata noastra, asa cum coristata recent stiinta. Dtrpa cum stirn cu totii din exper ierita, atunci cind trebuie sa ne modelarn hotaririle si actiunile, sentirnerrtele corrteaza in egala rnas ura - si uneori chiar rriai mult - decit gindurile. Am mers rrrult prea departe cu sublinierea importantei rationalitatii pure - adica a ceea ce mascara IQ-ul - in vi ata ornuhri. La bine sau la rau, inteligenta poate sa nu mai aiba nici 0 importanta atunci cind sentimentele ii iau locul.

cttati PASIUNILE COPLE$ESC RATIUNEA

A fost oadev arata tragedie a erorilor. Matilda Crabtree, 0 fetita de paisprezece ani, .i-a facut 0 ghrma tatalui ei: a sarit dintr-o debara si a tipat "Bau" atunci cind parintii ei s-au intors la unu noaptea drntr-o vizita la rriste prieteni. Bobby Crabtree si sotia sa stiau ca Matilda a ramas la niste prieteni peste noapte. Auzind zgornote prin casa, Crabtree a scos pistolul de calibru 35 si s-a dus in dormitorul Matildei, sa vada despre ce e yorba. Cind f~tjta a sarit din debara, Crabtree a impuscat-oin git. Matilda Crabtree a murit douasprezece ore mai tirz.iu",

Pe n.t ru ce ex.ist a eent irnerttele?

19

Frica este 0 adevarata rnosterure ernotionala in evolutia orn u hri. Ea ne mobilizeaza sa ne aparam familia de primejdii; acest impuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sa puna mina pe arrna si sa caute intrusul pe care 11 bariuia ca bintuie pe acolo. Frica a primat atunci cirid Crabtree a tras inainte sa-si dea searna exact in ce trage, Inainte de a recurioaste vocea fetitei sale. Asemenea reactii devenite autornatisrne sint deja gravate in sistemul nostru rierv os, spun biologii specialisti in ev oltrtia speciilor, deoarece pentru 0 lunga si cruciala perioada din preistoria urn ana ele au asigurat supravietuirea. Chiar rnai important este faptul ca ele stau la baza principalei sarcini a evolutiei: a putea da riastere unor urmasi ce vor putea duce .rnai departe aceste pre dispozitii genetice - 0 trista ironie, acest lucru a d us la rnarea tragedie a farn iliei Crabtree.

Dar in vreme ce ernotrile noastre au fost ghidate inteligent in lunga perioada a evolutiei, noile reaIitati ale civ ilizatiei prezente au aparut cu 0 asemenea repeziciune, Incit evolutia nu mai tine pasul cu ceea ce se iritirrrpla in jur. Intr-adevar; primele Iegi si date etice, cum ar fi: Codul Hammurabi, Cele zece porunci ale evreilor sau Edictele intpdratului Ashoka pot fi descifrate ca mcercari de a stapirii, a supune si a domestici viata emotioriala. Sau, asa cum descria Freud in Disconfort In culturd, socieratea a trebuit sa Irrtareasca anumite legi pentru a stap ini excesele ernotionale, care altfel ar fi mult prea nesabuite.

In ciuda acestor constringeri sociale, pasiunile cop lesesc rajiunea iar si iar, Aceste date ale riaturii urnane apar din irisasi arhitectura fundarnentala a vietii mintale. In termenii broloe ici ca-

, 0

re stau la baza descrierii circuitului neuronal a1 ernotiilor, ne nastem cu ceea ce a functionat cel mai bine pentru ultimele 50 000 de generatii umane si nu pentru ultimele 500 - si categoric nu doar pentru ultimele cincL Evolutia deliberat lenta care a modelat ernotiile noastre si-a facut datoria de-a lungul a milioane de ani; ultirnii 10 000 de ani, chiar daca au fost martorii unei rapide forme de civilizatie umaria si ai unei explozii demografice de la cinci milioane la cinci miliarde - au lasat putine urme in tiparul biologic al vietii noastre ernotionala.

De bine, de rau, evaluarea fiecarei intilniri personale si reactii le noastre in raport cu aceasta sint modelate nu doar de judecati rationale sau de propria noastra istorie a v ietii, ci si de trecutul nostru Iridep artat ancestral. Aceasta ne face uneori sa avem porniri tragice, ca in cazul tristei irrtirnpl ar'i din casa farni-

20

Creier ul emotional

liei Crabtree. Fe scurt, ne confruntam rrrult pre a des cu dileme p ostrn ocicrrte. eu un repertoriu emotional m.odelat de nevoile imediate ale Epocii pleistocene. Aceasta afirmatie sta la baza su-

/biectului pe care n tratez.

Impulsurile care due la fapte

Intr-o zi de primavara timpurie, pe cind mergeam cu rnasina pe 0 sosea, priritr-o trecatoare montana d.in Colorado, diritr-odata un val de fulgi de zapada mi-a acoperit rnasiria. Nu mai vedeam nimic in fatal fulgii de zap ada rna faceau ca orb. Apasind piciorul pe f rina, am. simtit tum rna cuprinde teama si am iriceput sa aud cum 'imi bate inirna.

Teama s-a transformat intr-o adcvarata frica: am tras pe dreapta, astepfind sa treaca ninsoarea. 0 jurriatate de ora rnai tirziu ninsoarea s-a oprit, vizibilitatea a revenit si mi-arn continuat drurnul- oprlridu-ma citeva sute de metri mai iricolo, uride 0 arnb uf an ta il ajuta pe un pasager dintr-o rnasirta ce intrase in plin in automobilul din fatal care mergea prea incet: ciocnirea blocase :;;oseaua. Daca as fi continuat sa merg prin zap ada aceea orbitoare, probabil ca as fi intrat si eu in ei.

Frica preventiva rn-a obligat atunci sa rna opresc si poate ca mi-a salvat viata. Ca in cazul unui iepure ce irnpietreste de groaza atunci cirid zareste 0 vulpe trednd - sau ca un mamifer preistoric speriat de un dinozaur -, arn fost cuprins de 0 tearna interioara care rn-a facut sa rna opresc, sa fiu mai atent si sa rna feresc de 0 posibila mare primejdie.

In esenta, toate ernotiile sint impulsuri ce te determina sa actionezi, planuri imediate de abordare a v ietii, planuri pe care le avern Irmascu te. Radacina cuvintului emotie este rnoiere, verbul latinesc care mseam.na /fa misca" plus prefixul "e", adica /fa te da la 0 parte", sugeririd ca rerrdinta de a actiona este irnplicita in orice ernotie. Aceste emotii duc la fapte, lucru ce poate fi cel rnai U$or observat la animale si copii. Doar la ad ultii /fcivilizati" gasim aceasta mare anomalie pentru regnul animal, ernotiile - radaciria impulsurilor de a actiona - desprinse de reactia cea mai fireasca".

In repertoriul nostru emotional, fiecare ernotie joaca un rol unic, asa cum relev a sernriatur a biologic a distinctive (vezi Anexa A pentru detalii in legatura cu erriofii le "fundamentale"). Cu noile metode de a patrunde in trup si in creier, cercetatorii au

Pen t ru ce e xist.d sertt irnen.tel c?

21

descoperit mai multe detalii psihologice despre felu] in care fiecare ernotie pregateste corp ul pentru 0 reactie diferita/:

.. Cind te mill ii, singele circula mai repede in miini si iti este rnai usor sa Insfaci 0 arm a sau sa lovesti un dusman: bataile inirnii cresc si se degaja horrnoni precum adrerialina, ceea ce genereaza uri plus de energie suficient de puternic pentru 0 fapta in forta.

.. Cind ti-e [rica, singe Ie strabate muschii cei rnari, cum ar fi eei din picioare, si iF este mai usor sa fugi - si sa te albesti la fata, pentru ca singele i$i opreste cursul (creiridu-ti senzatia ca "ti-a inghetat singele in vene"). In acelasi timp , tru pu]. paralizoaza, chiar daca doar pentru 0 clipa, poate si pentru a Visa timp ca omul sa evalueze situatia si sa constate daca nu cumva cea mai buna solutie este 0 ascunzatoare. Circuitele din centrele ernotionale ale creierului actiorieaza un flux de ltormoni ce pune trup ul in stare de aler+a, tacind u-l gata sa actioneze, iar ateritia se fixeaza asupra ameniritarii imediate, pentru a vedea mai bine ce reactie trebuie adop tata.

.. Printre schirnbar ile biologice cele rnai importante din starea de [ericire se riurnara 0 activitate sporita a centrului creierului, care inhiba sentimentele negative si iricurajeaza cresterea energiei, lmistind ceea ce ar putea genera ginduri de mgrijorareo Nu exista insa 0 modificare fiziologica rad icala care sa d uca la pasivitate, ceea ce face ca trupul sa-si rev ina mai rapid din ap arifia ernofiilor suparatoare. Aceasta configura tie ii ofera trurului un fel de odihria general a, precum si d ispozitia si entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri $i de a se stradui pentru 0 mare varietate de scopur i.

.. Iubirea, sentimentele de tandrete si de sa+isfactie sexual a deterrniria 0 trezire parasirnpatica contrariul psihologic al acelei mobilizari de tipul ,)upta sau fugi" provenite din frica sau minie. Modelul parasimpatic, dub lind "reactia de relaxare ", reprezinta uri set de reactii ale corpului ce genereaza 0 stare de calm si multurnire care faciliteaza cooperarea.

.. Ridicarea sprincenelor a surprindere permite marirea razei vizuale si totodata patrunderea luminii in retina in cantitate mai mare. Acest fapt of era inforrnatii suplirneritare despre un even iment neasteptat, facind sa fie mai trsor de inteles.exact ceea ce ~e irrtimpla si punerea la cale a celui mai bun plan de acti urie.

.. In lumea intreaga, exprimarea dezgustului arata la fel, transrnitind acelasi mesaj: e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me-

22

Creierul ernot ion al

taforic. Expresia de dezgust a fetei - buza de sus curbata intr-o parte, in vreme ce se strimba usor din nas - sugereaza 0 incercare prrmordiala, asa cum observase Darwin, de a i'nchide narile atunci cind apare un rniros rieplacut sau de a scuipa o rniricare nociva.

"' Principala functie a tristeiii este ajutorul dat pentru adaptare in cazul unei pierderi importante, cum ar fi moartea cuiva apropiat sau 0 mare dezarnagire. Tristetea aduce 0 scadere a energiei si a entuziasmului fata de activitatile v ietii, in special fata de divertisment sau fata de p laceri, iar adincimea ei si intrarea in depresie duce la 0 scadere a metabolismului. Aceasta retragere introspective creeaza ocazia de a jeli 0 pierdere sau 0 sp.erarita goala si de a coristientiza cortsecirrtele acestora pentru viata cuiva, iar pe masura ce energia revine, se contureaz a noi inceputuri. Aceasta pierdere de energie se poate sa-i fi tirrut pe oameni tristi - si vulnerabili - in apropierea casei, unde erau rnai in sigurant~L

Aceste mclinatii biologice de a actiona sint rnodelate ulterior de exp erierita noastra de viata si de cultura noastra De exernplu, pierderea unei persoane dragi duce oriunde 121 tristete 1;'1 rrrihnire. Dar felul cum ne manifestam mihnirea cum sint etalate ernoriile sau cum sint ele retinute pentru clipele de sirigu ratate - e structurat de cultura si tot asa anurnite persoane din viata noastra intra in categoria "foarte dragi", fiind jelite.

Perioada de inceput a evolutiei, in care aceste reactii ernotionale prindeau forma, a fost fara indoiala 0 realitate aspra, pe care rnajoritatea oamenilor au indurat-o ca specie inca din zorii istoriei noastre conserrmate. Era 0 perioada cind putini sugari sirpravietuiau si p utirii ad ulti treceau de treizeci de ani, cirrd anirnalele de prada puteau ataca in orice rnornerit, cind va.riatiiIe intre seceta si inuridatii reprezentau difererita dintre foamete si stipravietuire. Dar odata cu progresele din agricultural chiar si in societarile umane cele mai rudimentare sansele de supravietuire au crescut enorm. In ultimii zece rnii de ani, de cind aceste progrese s-au inregistrat in lumea intreaga, arnerrirrtar ile feroce care au tirrut p op ulatia umaria in sah au inceput sa fie stapinite.

Toate aceste ameriintari au creat si reactiile noastre ernotionale atit de pretioase pentru strpr avietu ire: pe masura ce ele au pal it, a inceput sa disparainsa :;;1 armonia partilor repertoriului nostru sentimental. Daca in vremurile trecute d eclarisarea fur.iei putea constitui un moment crucial pentru supravietuire, accesul

Pe nt r u ce ex.ist a sen t.irnert tele ?

23

la armele aufornate p'ina si al copiilor de treisprezece ani a transformat acest fapt iritr-o reactie prea adesea dezastruoasa''.

Cele doua rrrirrti ale noastre

o prietena imi povestea despre d ivor+ul ei, 0 despartire d.ureroasa. Sotul ei se rndragosttse de 0 ferrteie mai tinara, de 0 colega de labirou, si brusc a arruritat-o ea 0 va parasi pentru a se muta cu cealalfa. Au trrrrrat luni amare de dispute riesfir-site pentru casa, bani si copii. Acum, Ia dteva luni d upa evenimente,ea tocmai Irni declara ca a inceput sa-i placa aceasta irrd ep erid errta si ca se bucura sa fie iar pe proprrile-i picioare, "Pur si simpl'u nu ma mai gindesc la el- nu imi rriai pasa", a marturisitea. Dar cind tocmai spunea asta, ochii is-au 'urnpl ut de lacrimi.

Acel moment 211 ochilor in1acriTIlati ar putea trece usor neobserv at. Dar printr-o mtelegere errrpatica, iti dai searnairnedfat ca atunci cind cineva Iacrirneaza irisearrma ca este trist, in ciuda a ceea ce spune, si lucrurile sint la fel de usor de priceput ca atunei cind citesti cuvintele de pe 0 pagina tiparita, Unul este un aet al miritii ernotionale, celalalt este un act al miritii rationale. De fapt, avem d oua rnirrti, una care ginde;;te si una care simte.

Aceste doua moduri fundamental diferite de cunoastere interactioneaza pentru a crea viata rioastra rniritala. Mintea rationala este modul de comprehensiune de care sintem eel mai constienti: mai proeminent in starea de trezie, operind cu ginduri, capabil sa ciritareasca si sa reflecteze. Dar pe linga acesta rnai exista si un alt sistern de cunoastere, unul impulsiv ;;i foarte puternic, chiar daca uneori ilogie - mintea emotioriala. (Pentru 0 descriere mai detaliata a caracteristicilor mintii ernotionale, veziAnexa B.)

Dihotornia emotional/rational apr'oxirrieaza d.istirictia populara intrei.inirna" si "minte"; atunci cind stii "in inima ta" ca un lucru este bun ai 0 altfel de convingere - curnva un tip mai profund de convingere - decit atunci cind stii ca un lucru estebun din punct de vedere al rnintii rationale. Exista 0 varia tie stabila a raportului ratiune-emotie in controlul asupra rnintii, eu cit un sentimenteste mai intens, cu atitrrrinfea devine mai dominant ernotionala - si deci mai ineficienta din punet de vedere rational. Aceasta este 0 ordine a lucrurilor care pare sa dureze din erele iridepartare ale evolufiei - aavea ernotii, si anume intuitii care calauzesc reactia instantanea in situatiile in care viata ne este in perieol si in care a ne opri sa ne gindiin la ce sa face~ ne poate costa viata este un avantaj.

24

Creier ul emotional

Aceste doua rniriti, cea emotionala si cea rationala, actioneaza de cele rnai rnulte ori in strinsa armonie, Irrrpletiridu-si caile atit de diferite pentru a ne calauz] prin lurne. De obicei, exista un echilibru intre mintea ernotioriala si cea rafioriala, in care ernotiile alimenteaza si informeaza operatiile rnintii rationale si min tea rational a rafirieaza si uneori se opune ernofiilor. $i tot usi mintile noastre, cea emotionala :;;i cea rationala, sint facultati selni-independente, asa cum. vom vedea, fiecare refkctind 0 oper ati une distincta, dar coriectata a circuitului creierului.

In rnulte sau in majoritatea momentelor, aceste doua minti distincte sint extrem de rafinat coordonate; sentimentele sint esentiale pentru gindire, iar gindirea pentru sentimente. Insa a+unci cind intervine pasiuriea, se creeaz.a uri dezechilibru: mintea ernotionala preia controlul, inecind mintea rationala. Urn anistul din secolul al XVl-Iea Erasmus din Rotterdam scria safirizind tensiunea perena dintre ratrune si emotie":

Jupiter a Irrrpartit mult rnai rrrulta pasiunedecit rati une - p oti calcula raportul ca fiind cam de 24 la 1. El a facut sa existe doi tirani furiosi ce se opun p uter ii solitare a Ratiunii: minia si dezrna+ul. in ce masura Ratiunea poate preveni forte1e acestora. doua in 'viata de zi cu zi a omului, este destul de limpede. Ratiunea face singurullucru de care este in stare, izoliridu-se si repefindu-si forrnule de virtute, in vrerne ce ceilalti doi 0 trimit la riaiba ~i sint tot mai zgomotosi sirnai agresivi,pina ce Conducatorul lor oboseste, reriurita si capituleaza.

CUi\1 S,..ADEZVOLTAT CREIERUL

Peritru a intelege rnai bine puterea ernotiilor asupra gindirii _ si de ce sentimentele si ratiunea sint vesriic gata de razboi -, sa luarn in considerare felul in care a evoluat creierul, Creierul omului, cu kilograrnul sau si jurriatate de celule si de neuroni, este de trei ori mai mare decit al verilor riostri de pe scara evoIufiei, primatele non-urnane. Dupa milioane de ani de ev ol utie, creierul a crescut de la baz.a spre virf, centrii superiori s-au dezvoltat ca prelucrare acentrilor de jos, parti mult mai vechi ale cr;eierului. (Dezvoltarea creier ului In embrioriul urnan reface traseul ovolutionist.)

Partea cea mai pr'irnitiva a crei{3rului este cornuna tuturor celorlalte.specii care au un sistem nervos peste minim, trunchiul creierului afliridu-se in jurul virful ui maduvei spiriarii. Aceasta radacina acreierului regleazafunctiile de baza ale vierii, cum ar fi respiratia si motabolismul celorlalte organe ale corpu lui, con-

Pen t ru ce exist a sen t inienrelc?

25

trolirid totodata reactiile stereotipe si miscarile. Acest creier primitiv nu poate fi facut sagindeasca sau sa irrvete: el este programat dinainte sa regleze furictioriarea corpului ca atare si sa reactioneze pentru a asigura supravietuirea. Acest tip de creier a fest unicul in Epoca Reptilelor: irnag inati-va un sarpe care sisrie

pentru a serrmaliz a ameriintarea unui atac. -

Din forma cea mai primitiva, trunchiul creierului, au aparut centrii emotional]. Milioane de ani rnai tirziu, in plan evolutiv, din aceste zone ernotionale s-au dezvoltat zone le de gindire sau "neocortexul", respectiv, bulbul cu circumvoluriuni care forrneaza straturile superioare ale creierului. Faptul ca creierul care ginde:;;te s-a dezvoltat pornind de la trasatura ernotioriala spl.me multe despre relatia dintre gindire si sentiment; a existat un creier emotional cu mult inainte sa existe cel rational.

Cea rnai veche radacina a vietii noastre ernotionale sta in sirn+ul olfactiv sau, rnai precis, in lobul olfactiv, in celulele care preiau si analizeaza mirosurile. Orice entitate vie, fie ca este vorba de ceva nutritiv, otravitor, de un partener sexual, de un animal de prada sau de 0 victima, totul are 0 anurnita sernnatura moleculara drstincta ce poate fi p urtata de vint. In acele vremuri primitive, mirosul era un simt de 0 importanta capitala pentru supravietuire.

De la lobul olfactiv au inceput sa evolueze centrii stravochi ai ernotiei, dezvoltindu:se suficient pentru a inveli 1., final partea de sus a creier ului. In fazele sale rudimentare, centrul olfactiv era format din straturi foarte subtiri de rieuroni care irnpreuna analizau mirosul. Fiecare strat de celule absorbea mirosul, il analiza, impartindu-l pe diverse categorii relevante: cornestibil sau otravitor, disponibil din punct de vedere sexual, clusman sau hr ana. Un al doilea strat de celule transmitea mesaje prin sisternul riervos, inforrnirid trupul ce are de facut ca reactie: sa muste, sa scuipe, sa se apropie, sa fuga sau sa urrnareasca '".

Odata cu aparitia primelor rnarnifere, au aparut noi straturi cheie de creier emotionaL .Acestea au infasurat trunchiul creierului, arafind ca un 'fel de inele cu partea de la baza lipsa, unde i:;;i facea cuib trunchiul creierului propriu-zis. Pentru ca aeeasta parte a creierului se infasoara in cercuri si margineste creierul se mai riumeste si sistem Iimbic, de la "limbus", care in latina Insearnria Hinel". Acest nou teritoriu neural a adus erno+ii tip ice pentru aceasta dezvoltare a repertoriului creier'ului-". Cind setea e puternica sauintr-un moment de furie. cind siritern indragos-

26

Creierul emotional

titi pill_a peste urechi sau morti de frica, sisternul limbic este cel care preia de fapt comanda, prinzindu-ne in strinsoarea sa.

Pe masura ce a evoluat, sistemullimbic 9i-a rafinat doua instrumente extrern de eficiente: invatatul si memoria. Acest progres re vol u tiorrar a permis urrui ariirnal sa fie muIt mai destept in alegerile sale de supravietuire si sa i9i modeleze cu grija reactiile, pentru a se adapta cerintelor mereu in schiInbare, fara a reactiona de fiecare data invariabil si automat la fel. Daca un arrumit aliment duceala imbolnavir~, el putea fi evitat data viitoareo Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat si ce nu continuau sa depinda in mare masura de miros; conexiunile dintre bulbul olfactiv si sistemullimbic au preluat sarcina de a face distinctie intre miros'urisi de a Ie recunoaste. comparind un miros actual cu unul din trecut, distingind astfel intre bine si rau. Acest lucru s-a fa cut prin "rinocefalonu, Irrtr-o traducere exacta: "creierul rrasu lu.i", parte din circumvolutiunile limbice si baz.a rudimentara pentru neocortex, creierul care ginde!?te.

Acum 100 de milioane de ani, creierul marniferelor a evoluat spectaculos. Situatedeasupra celor doua straturi subtiri de cortex - regiunile care planifica si mteleg ceea ce este sirntit, coordonind miscarile -, alte citeva noi straturi de celule nervoase s-au adaugat spre a forma rieocortexul , Spre deosebire de cortexul eel vechi in doua straturi, neocortexul of ere a 0 latura extraordinara, intelectuala.

Neocortexullui Homo sapiens, mult rnai mare decit la orice alta specie, a dat trasatura distinctiv umaria. Neocortexul este 10- cul in care salasluieste gindirea; aici se afla centrii care pun cap la cap si iriteleg ceea ce percep slrnturile. Acest lucru aclauga urrui anurnit sentiment ceea ce gindim despre - si ne perrrrite sa avem sentimente in legatura cu diverse idei sau cu arta, simbohrrile, imaginile.

De-a lungul evolutiei, neocortexula permis 0 fina ajustare jud icioasa, care far a indoiala ca a creat enorrne avantaje in capa~ citatea organismului de a supravietui in con difii potrivnice, facind posibilca urma9ii sai sa transmits prin gene acelasi circuit neuraL Supravieruirea se datoreaza talentului neocortexului de a creastrategii 9i planificari pe termen lung, precum si alte tertip uri mintale.Tn afara de asta, triumful artelor, al civi liz.atiei 9i al culturiisint la rindul lor rodu] neoeortexului.

Aceasta rioua adaugire lacreier a permis rruantari in viata ernotionala. De exemplu. iubirea. Structui'ile limbice genereaza sentimente de placere si de dorinta sexuala - ernotiicare hra-

Perit ru. ce exiet a s crtt irne n t el e?

27

nesc pasiunea saxuala. Dar adaugarea neocortexului si a conexiuriilor sale la sistemul periferic au perrnis si dezvoltarea legaturii dintre mama si copil. lucru ce sta la baza uriitatii familiei si a irnplicarii pe termen lung in ingrijirea copilului, fapt ce a facut posibila dezvoltarea umaria. (Speciile care nu au neocortex, cum ar fi reptilele, nu au instinct matern; cind ies din oua. puii trebuie sa se ascunda pentru a evita sa nu fie cumva mincati de membrii propriei specii.) In cazul oamenilor, legatura protectoare parinte-copil permite 0 rnaturizare ce d ureaza pe toata perioada copilariei - timp in care, de altfel. creierul continua s~. se dezvolte.

Pe masura ce avansarn pe scara filogenetica de la reptile la mairnute si la oameni, creste si volumul neocortexului; od ata cu aceasta crestere, se forrneaza 0 anurnita geometrie a conexiunilor circuitului creierului. Cu cit aceste legaturi sint rnai rrurneroase la nivelul creierului, eu atit sint posibile mai multe reactii. Neocortexul permite subtilitati si corriplexitati ale v ietii ernotioriale, cum ar fi capacitatea de a avea sentimente fata de seritirneritele noastre. La primate exista 0 mai rnare legatura intre neocortex 9i sistemullimbic decit la orice alte specii - dar si mai semnificative sintlegaturile de la oameni ==, care sugereaza de ce sintern capabili sa dam dovada de 0 mult mai mare gama de reactii in raport cu ernotiile noastre, reusind sa le rruantam. In vreme ce un iepure sau 0 maimuta au doar citeva rcactii tipice restririse la frica, neocortexul urn an, mai mare ca dimensiune, p errrrite si un repertoriu mai larg - indusiv sunatul la Pol itie. Cu cit sistemul social este mai complex, cu atit flexibilitatea este rnai irriportanta - si nu exista un sistem social mai complex decit eel al Iurnii in care traim 12.

Acesti centri superiori nu stapinesc irtsa intreaga rioastra viata ernotionala: in chestiunile sufletesti eserrtiale - si rnai ales in urgeritele ernotionale - se poate spune ca ele sint lasate in grija sistemului limbic. Avind in vedere ca partea cea mai mare a centrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona periferica sau s-au extins in furictie de ea, creierul emotional are un rol crucial in arhitectura rieurala. Fiind radacina de la care s-a dezvoltat noul creier, zonele ernotioriale sint intrepatrunse de rniriade de circuite legate intre ele sicare strabat neocortexul. Acest lucru da 0 enorma putere centrilor emotionali, putind astfeI sa influeriteze Iunctionarea restului creieruhri ~. indusiv a centrilor gindirii.

Anatorrria unui blocaj emotional

,

Viaia este 0 comedic pentru cei care gin desc si 0 tragedie pentrii cei care all seniimente.

HORACE W.4.LPOLE

Era 0 d up a-am iaza fierb inte de august din 1963, chiar ziua in care reverendul Martin Luther King, Jr. st-a tirrut discursul inceput cu "Eu am un vis" in cadrul rnarstrltri din Washington, organizat in favoarea drepturilor omului. In acea zi, Richard Robles, un spargator irirait care tocmai fusese eliberat coriditionat d irpa 0 pcdeapsa de trei ani, Iuata in urma a peste 0 suta de spargeri, a incercat sa faca rost de rriste heroina, spunea el ca pentru ultima data. Voia sa reriunte la viata de delincvent, va sus tine el ulterior, dar avea ne'voie disperata de bani pentru iubita lui si pentru fetita lor de trei anisori.

Apartamentul pe care l-a spart in acea zi apar+inea lui Janice Wylie, 0 tinara de douazeci si unu de ani, docurnentarist Ia revista Neuisuieek, si lui Emily Hoffert, d.otrazeci si trei de ani, invatatoare. Desi Robles alesese un apartarnent aratos din car tierul de est al New York-ului tocrnai gindindu-se ca nu este nimeni acasa, Wylie era acolo. Robles a amenintat-o cu un cutit si a legat-o. Cind sa piece, a venit Hoffert. Ca sa reuseasca sa fuga, Robles a legat-o si pe ea.

Ani de zile mai tirziu Robles povestea di atunci cind 0 leg a pe Hoffert, Janice Wylie l-a avertizat ca n-are scapare: i:;;i va arninti cum arata :;oi va ajuta politia sa-i dea de urrna. Robles, care promisese ca este ultima lui spargere, a intrat in p ariica in asemenea masura, incit ;;i-a pierdut complet controlul. Intr-un moment de nebunie, a Insfacat 0 sticla de suc si le-a lovit in cap pe femei piria au lesinat, dupa care, prins de 0 curripl ita fur ie, dar :;o~ de frica, le-a injunghiat de rierrurnara te ori si le-a hacuit cu un cutit de b'ucatar'ievArniritirid u-si de acest moment, douazeci si cinci de ani rnai tirziu, Robles se plingea: "Pur si simplu 0 luasem razria. Am simtit ca-mi explodcaza creier ul."

.Ari atornia u n ui blocaj emotional

29

Pina in ziua de azi, Robles a avut tot timpul sa regrete aceste cite va minute de furie dezlantuita. Si in prezent el este tot in inchisoare, dupa treizeci de ani, pentru ceea ce a ajuns sa fie cunos cut drept "crimele impotriva fetelor cu stud ii".

Asemenea explozii emotionale sint 0 forma de blocaj neural.

In aceste dipe, d up a cum. sugereaza dovezile, un anumit centru din creierul limbic dcclara di este yorba de 0 urgenta, coriceritrind tot restul creierului asupra acestei reali tati care riu sufera aminare. Blocajul apare intr-o clipa, declansind 0 reactie dramatica inainte ca neocortexul, creierul care ginde:;;te, sa aiba vreo sansa sa analizeze complet irrtr-o fractiune-de secunda ce se intimpla :;;1 sa hotarasca ce e de facut. Trasatura prmcipala a acestui blocaj este ca odata cu trecerea momentului respectiv cei astfel p oaed ati riu-si mai d au seama ce Ii g,-a intimplat.

Aceste b locaje nu sint izolate. Ele sint incidente ingrozitoare, care duc la crime violente, ca in cazul omoririi fetelor cu studii. In aceasta forma catastrofala - dar rnai p utiri intensa - se petree multe, in mod similar, destul de frecvent in mintea rioastra. Incercati sa va arnirrtiti cirid "v-ati pierdut busola" pentru ultima data, descarcind u-va pe cineva - pe partenerul de viata sau pe copil sau pe soferul altei rnasirii - Intr-o asemenea rnasur a, incit ulterior, dupa un moment de reflectie si de gindire, vi s-a parut nepotrivit. Mai mult ca sigur ca era tot 0 forma de blocaj, 0 preluare neurala a controlului, care, asa cum vom vedea, i:;;i are originea in nudeul amigdalian, un centru al creierului limbic.

Nu toate blocajele Iirnbice sint tulburatoare. Atunci cirid cineva este atit de impresionat de 0 gluma incit 11 cuprinde un ris aproape exploziv, aceasta este tot 0 reactie Iirnbica. Acest lucru se rnanifesta si in mornentele de bucurie intensa: cind Dan Jansen, dup a mai rrurlte eseouri care l-au marcat profurid, a luat in sfirsit medalia de aur olirnpica la patinaj v iteza (ceea ce jurase sa fad! promijlridu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte), in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994, sotia sa a fost atit de coplesita de ernotie si de fericire, incit a trebuit dusa de urgenta la cabinetul medical al patlnoarului.

LOCUL TUTUROR PASIUNILOR

La oameni, riucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc "amygdala", care inseamna "migdala"), are forma unui rnanunchi de migdale, fiind alcatuit din structuri conectate ce se

30

Creier ul errtotio n al

afla in creier, in spatele inelului limbic. Exista doua amigdale, cite una de arnbele parti ale creierului, localizate in interiorul capului. Nucleul aInigdalian trrnan este relativ mare in corriparatie cu eel al rudelor noastre m.ai apropiate de pe scara cvol utiei, prirnatele.

Hipocampul si nuc1eul amigdalian erau cele d oua zone cheieale primitivului "creier al nasului" si care, pe masura ce au evoluat, au dat nastere cortexului si apoi neocortexului. ACUIn, aceste structuri periferice stau la baza invatarii si a mernoriei: nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emotionale. Daca nucleul antigdalian este despartit de restul creierului, rezultatul este incapacitate a de a mai dis tinge sernriificatia ernotionala a evenimentelor; accasta stare se riumeste uneori "orbire afectiv a" .

Lipsa trasaturii emotionale duce la d isparitia sentirnentelor.

Un tinar al carui nudeu arnigd alian au fost irtd epartat chirurgical pentru a putea stapini severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur, preferind sa se izoleze fara nici 0 relatie urnana. Desi era perfect capabil sa corrverseze, el nu-si mai recunostea prietenii aproprati, rudele, nici macar mama :;;i ramiriea perfect calrn si senin atunci cirid vedea rulburarea lor in fata indiferentei lui. Para nudeul amigd alian el p area sa-si fi pierdut sentimentul recurioaster'ii, precuIn si toate sentimentele fata de sentimente ', Nucleul arnigdalian actiorieaza Ia nivelul rnerrior.iei afective, lucru foarte important in sine; v iata fara nucleul amigdalian este 0 viata lipsita de un sens personal.

De nucleul aInigdalian se leaga nu rrumai afectiuriea: orice pasiunedepinde de el. Anirnalele carora le-a fast scos nucleul amigdalian sau le-a fost sectionat nu se rnai tern :;;i nu se rnai infutie, l:;;i pierd dorinta de a se intrece sau de a fi cooperante, riu-si rnai gasesc locul in cadrul speciei lor; ernotiile sint tocite sau absente. Lacrirnile, 0 caracter'istica cxcluaiva a oamenilor, sint declansate de nudeul arnigda1ian si de 0 structura apropiaHi, girusul cingular; fiind rejirrute, lovite sau in vreun alt fel atinse usor, aceste zone ale creierului pot determina oprirea plmsului. Para nucleul aInigdalian nu exista lacrimi de tristete care sa fie domolite.

Joseph LeDoux, un neurospecialist de la Centrul de $tiinta Neurala al Universitatii din New York a fost primul care a descoperit rolul cheie.jucat de nucleul amigdalian in creierul ernotiona12. LeDoux face parte diritr-o noua generatie de neurospecialisti, care au pus bazele unor rrtetode inovatoare si unor teh-

.Ariat ornia 11l1Ui blocaj ernoti.on al

31

nologii pe masura, acestea ad ucind 0 mare precizie in stabilirea orgaruzaril creierului in funcfiurie, dirid la lumina adevarato rnistere ale mintn ornenesti. ce pareau irrtpertetrab ile celorlalte generatii de oameni de stiirita. Descoperirrle sale referitoare la circui tul creierului emotional aveau 5.3. indeparteze 0 idee precoriceputa in legatura cu sistemullimbic, punind nudeul arriigdalian incentrul actiunii si plasind celelalte structuri perifer ice in rol uri cu totul diferite-'.

Cercetarile lui LeDoux explica felul in care nucleul arnigdalian poate prelua controlul asupra a ceea ce facern, chiar in v reme ce creierul care gindeste, neocortexul, este inca pe cale sa ia o hotarire. Asa cum vom vedea, sufletul inteligentei erriotioriale consta In felul in care furictiorieaza nucleul arnigdalian si cum interactiorieaza cu neocortexul,

RETEAl.IA NEURAIA

Ceea ce intriga in intelegerea puterii ernotiilor Ia riivelul vietii miritale sint acele momente pasionale pe care le regr'etarn ulterior, de irid ata ce lucrurile reiritra pe un faga:;; normal; iritrebarea este cum de am devenit irationall atit de usor. De exemplu, o tinar2l a mers doua ore pina la Boston ca sa ia 0 gustare si sa-si petreaca ziua cu iubitul ei. In tirnpul gustarii, el i-a oferit un cadou pe care ea si-l dorea de Iurri de zile, 0 gravura greu de gasH si curnparata tocmai din Spania. Dar incintarea ei a disparut complet cind, la sugestia ei ca d.upa masa sa mcarga irnpreuna la unmatineu la cinema pentru ca-si dorea sa vada in mod spe~ cial un film, prietenul ei a uhrit-o de-a dreprul sp'unind u-I ca rru-si va putea petrece ziua cu ea pentru ca are antrenament la fotbal. Jignita si neincrezatoare, ea s-a ridicat in Iacrirni, a iesit din restaurant si, dintr-un gest impulsiv, a aruncat gravura la gunoi. Luni de zile mai tirziu, reanalizind incidentul, nu a regretat ca a plecat, ci ca a rarnas fara gravura.

S-a descoperit recent ca in aserneriea momente ~ cind reactia irnptrlsiva 0 copleseste pe cea logica - nucleul amigdalian are uri rol crucial. Semnalele ce sint receptionate de catre simturi ii dau nucleului amigdalian posibilitatea sa scaneze fiecare experierita in parte, distingind problemele. Astfel, nudeul arnigdalian are un rol extrern de important in viata rniritala, este un feL de santinela psrhologica, ce irifr urita toate situatiile, toate perce p ti ile. avirid in gino n()i1l" (l singura in treba re. dintre cele

32

Creier ul emotional

mai prirnitive: "E oare ceva ce nu-mi place? Care rna jigne~te? De care rna tern?" Daca lucrurile stau asa - daca irirnornerrtul respectiv apare un "dai; nucleul amigdalian reactiorieaza instantaneu aserneni unor cabluri de transrnisie rieurala ce telegrafiaza un mesaj de criza catre celelalte parti ale creierului.

In arhitectura creierului, nudeul amigdalian este un fel de serviciu de urgenta: este mereu gata sa trartsrnita apeluri de u rgenta catre pornpieri, politie sau vecini cirid sistemul de alarrna al unei case semrialeaza probleme.

Cind se aude sernnalul. sa spuneITl, de frica, se transmit urgent rnesaje cafre toate partile importante ale creierului: acest lucru genereaza secretii de hormoni de tipul "lupta sau fugi", rnobiliz.ind centrii miscarii si activind sisternul cardio-vascular, rnuschii si organele interne". In urma semnalului nucleului arni gd al ian, sint activate si alte circuite, CUIn ar fi secretia unui horrnon pentru starile de criza. norepinefrina, care sporeste reactia zonelor cheie ale creierul ui, inclusiv a celor care deterrnina ca sirritur ile sa fie mai treze, punind practie creierul in alerta. Sernnale sup limen tare ale nucleului arnigdalian d eterrriina trunchiul cerebral sa transforrne fata, diridu-i 0 expresie de tearna, sa inghete celelalte miscari ale muschilor, sa sporeasca ritrnul cardiac, sa creasca tensiunea arterial a si sa mcetineasca respir'atia , Alte semnale iridreapta atentia asupra sursei propr iu-zise a fricii ~i pregatesc muschii sa reactiorieze in conformitate cu aceasta. Simultan, memoria corticala este determinata sa gaseasca orice inforrriatie utila in acea stare de criza, reactionind in conformitate cu precedentele existente.

Si to ate acestea sint doar 0 parte a unui intreg sir de schimbari atent coordonate, pe care le orchestreaza nucleul amigdalian prin zonele de cornand a de la nivelulcreierului (pentru 0 prezentare mai detaliata, vezi Anexa C). Retea ua extirisa a rrudeului amigdalian, forrnata din conexiunile neurale, perrnite ca in timpul unei crize ernorioriale sa capteze si sa directioneze mare parte a restului creier ului - .inclusiv mintea rationala.

SAl\ITINELA EMOTIONA.LA

Un prieten povestea despre faptul ca a fost in vacanta in Anglia si ca a luat 0 gustare la 0 cafenea de pe malul unui canal. l\1ergind apoi la plimbare si coboririd treptele ce dacleau spre ca-

Anatomia u.n u i blocaj emotional

33

n_al, d.intr-odata a vaz~t 0 fata ce privea fix spre apa cu 0 expresre de groaza pe chip. Inainte de a-:;;i da searna ce face, s-a artmcat in apa - cu haina si cravata pe el. Doar dupa ce a ajuns in apa a reaIizat ca fata se uita socata la un comis voiajor care cazuse in canal-~i pe care astfel ell-a putut salva.

Oare ce l-a facur sa sara in apa inainte sa stie de ce? Rasp unsuI este mai mult ca sigur nudeul amigdalian.

Pr intr-uria dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani, cercetarile' lui LeDoux au aratat ca, in prrvinta ernotiilor, arhitectura creierului of era 0 pozitie p rrvilegiata nucleului arnigdalian, care devine un fel de santinela ernotioriala capabila sa blocheze creierul". Studiul sau a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche merg mai intii in creier la talamus si apoi printr-o uruca siriap sa - Ia nudeul amigdalian; un al doilea sernnal de la talamus este indreptat spre neocortex - acea parte a creierului care ginde:;;te. Aceste mcrengaturi ii permit nucleului amigdalian sa inceapa sa reactioneze inaintea neocortexului, care aranjeaza inforrnatiile ce tree prin mai rnulte riiveluri de circuite ale creierului, mainte de a fi percepute pe de-a-ntregul si de a initia un rasp uns mult rnai fin decupat.

Cercetarile lui LeDoux sirit revolutionare in ceea ce prrveste mtelegerea vietii ernotioriale, pentru ca sint primele care p urt in eviderita caile neurale ale sentimentelor, care 'incoruoara neocortexul. Aceste sentimente care iau calea directa a nu~leului amigdalian sint de obicei cele mai primitive si rnai puternice; acest circuit explica puterea emotiei de a coplesi rationalul.

Conform teoriei conventionale, in neurostiinta ochiul 'urechea si alte organe senzitive' transmit senLnal~le l~ ~alamus' si de acolo la zonele de prelucrare senzoriala din neocortex, uride sernnalele sint reunite in obiectele asa cum Ie percepem noi. Semnalele sint triate dupa serrmificatie, astfel mcit creierul recunoaste ce este fiecare obiect in parte si ce Iriseamna prezenta sa. Din neocortex, sustine vechea teorie, sernrialele sint trirnise catre creierullimbic si de acolo este radiata .reactia potrivita catre creier si restul trupului. Cam asafunctioneaza de cele mai multe ori - dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care duce de la talamus direct Ia nudeul arnigd alian, adaugindu-se celor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor catre cortex. Aceasta poteca mai ingusta si rnai scur-ta - un fel de alee Iaturalnica neurala - ii permite nucleului amigdalian sa pr irneasca

34

Creier u l eniot io nal

inforrnatii directe de la sirnturi si sa aiba 0 reactie inainie ca ele sa fie inregistrate complet de ca tre neocortex.

Aceasta deseoperire detroneaza ideea ca nudeul amigdalian depinde integral de semrralele de la neocortex pentru formularea reactiilor ernotionale. Nucleul amigdalian poate d.cclariaa 0 reactie emotionala prin intermediul caii de urgenta, chiar dad este inregistrat si un circuit rev erbera.tiv paralel Iritre nudeul amigdalian si neocortex. Nucleul arn.igdalian este eel care ne inde arnria sa trecem la fapte, in .vrerne ce rieocortexul, mai lent - dar rnai bine inforrnat -, desfa90ara un plan rrrult rnai amariuntit de reactie.

LeDoux a rasturnat vechea conceptie privind caile strabatute de ernotii prin cercetar ile sale asupra fricii la animale. In cadrul unui experiment crucial, el a distrus cortexul auditiv al 90- bolariilor, dupa care i-a expus la un sunet similar insotit de un 90C electric. ;>obolanii au irrvatat repede sa se tearna de acest sunet, chiar daca el nu putea fi iriregistrat de neocortexul lor. In schirnb, sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus si apoi la nudeul amigdalian, sarind peste nivelurile superioare. Pe scurr, sobol arui au irrvatat sa aiba 0 rcactie emotioriala fara vreo implicare cor-ticala: nudeul amigdalian a perceput, retirrut si orchestrat independent frica lor.

"Din punct de vedere anatomic, sisternul emotional poate actiona independent de neocortex", mi-a spus LeDoux. "Unele reactii erriotioriale si memoria erriotioriala pot fi forrnate fara riici o participare constienta cognitiviL" Nudeii corticali pot adaposti amintirea si repertoriul de reactii pe care le avem, fara sa ne dam prea bine seama de ce actioriarn astfel, pentru ca scurtarur'a de la talamus la nudeul amigdalian ocoleste complet neocortexul. Acest ocol pare sa-i permita nucleului amigdalian sa d.ev irta depozitul unor impresii ernorioriale si arnintiri despre care ri-arn strut niciodata totul in mod coristierit. LeDoux avariseaz.a ideea ca rolul subteran al nudeului amigdalian la nivelul mernoriei este eel ce explica, de exemplu, tin experiment uhritor, in care oamenii au dobindit 0 anurnita preferinta pentru forme geometrice ciudate ce Ie-au fost trecute atit de rapid prin fata ochilor, iricit ri-au ajuns sa fie coristieriti citusi de p utin ca le-ar fi vazut6!

Alte cercetari au aratat ca in primele rniirni de secunda din mornentul in care percepem ceva nu numai ca intelcgem inconstient despre ce este yorba, dar si hotarirn daca ne place sau nu:

AnatolIzia u n ui blocaj ent ot ion.al

35

Talarnus

REACTIE: LUPTA SAU FUG:"I;*J(%'i:~.P~'" Ritl1tui cardiac si tensiiinea arterial a erase. Muscltii cei marl se pregatesc pen tru 0 actiune rapi.dii,

Un semnal uizuul ajunge de la retina mai iniii la ialanius, unde este iradus in limbajul creierul ui, Mare parte a mesajului merge apoi la cortexul pizual, uride esie anatizai "I eoaluat ea inteles si riispuns poirioii; dacii aeest riispuns esie emotional, semnalul merge la nucleul amigdalian, peniru a aciioa cenirii emoiionali. Dar a parte mai midi a semn alului initial merge de la talamus direct In nucleul amigdalian inir-o iransmisie rapidii, care periniie [) reaciie rapidii (desi 111.ai putin precisd). Astfel, nucleul amigdalian. poaie declansa a reaciie emoiionalii inainie ca respeciioii ceniri coriicali sii fi inieles in toialiiate ee se iniimplii.

,jncon9tientul cognitiv" p ar tici.pa nu numai la constientizarea iderititatii a ceea ce vcdem, dar si la opiriia despre acel Jucr-u". Emotiile rioastre au 0 rninte proprie, una care sus tine puncte de vedere independent de mintea rioastra rationala.

SPECIALISTUL iN JlvlEMrORIE EMOTIONALA

Opiriiile iricoristierite sint 0 forma de memorie ernotionala: ele sint inmagazinate in nudeul arnigdalian. Cercetarilc lui LeDoux si ale altor specialisti in neurologie pot sa sugereze acum

36

Creierul en-rational

ca hipocampul, care a fost considerat rnulta vreme structura cheie a sistemul ui limbic, este rnai implicat in inregistrarea si in crearea unei sernnificatii pentru tiparul* perceptiv decit in reactiile ernotionale. Principalul rol al hipocampului este sa asigure o mernorie cit mai ascutita a contextului, ceea ce este absolut vital pentru sernnificatia ernotionala: hipocampul este eel care recurioaste sernriificatia diferita, sa zicem, a unui urs aflat la gradina zoologica fata de a unuia ce se gaseste in propria-ji curte.

In vreme ce hipocampul l;;i arninteste fapte seci, nucleul amigdalian refine partea ernotioriala care irisoteste acele Iucruri. Daca mcercam s.a trecem cu 0 masina de pe 0 banda pe alta pe sosea, abia reusind sa ev itam 0 ciocnire frontala, hipotalamusul retine datele specifice ale incidentului, ca, de exemplu, pe ce banda ne aflam, cine era cu noi sau currt ar at a ceal.a lta rnasiria. Nucleul amigdalian va fi insa cel care va da oricirid rnai apoi senzatia de tearna, in momeritul in care vom rnai trece p rintr-o situatie similara. Sau cum spunea LeDoux: "hipocampul este extrern de irnportant in recurioasterea uriui chip ca fiind al unei verisoare, de exemplu. Dar nudeul amigdalian este cel care va adauga ;;1 ideea ca. de fapt, nu ne place persoana respectiva."

Creierul foloseste 0 metoda sirrrpla, dar foarte abila de a 'irtzestra registrul emotional al amintirii cu 0 potenta speciala: acelasi sis tern de alar-rna neurochirnica care deterrruna corpul sa reactioneze prin Iupta sau fuga in situatiile amenintatoar~ inregistreaza in memorie clipa respectiva cit se poate de viu". Intr-o stare de stres (anxietate sau ernotie intensa, respectiv bucurie), un nerv care porneste de la creier ajunge la glandele suprarenale, determinind 0 secretie de hormoni, epinefrine si norepinefrine, care circula prin corp, dind semnalul ca este 0 stare limita. Acesti horrnoni activeaza receptorii nervului vag; in vreme ce nervul vag transrnite mesaje de 1a creier pentru a regIa inima, elle transmite si irrapoi la creier, generind epinefrine si norepinefrine. Nudeul amigdalian este locul principal din creier unde se duc aceste sernnale; aceste sernriale activeaza neuronii din rrucleul amigdalian, tare semnalizeaza altor regiuni ale creierului, in asa tel incit sa sporeasca amintirea a ceea ee se intimpla.

Aceasta trezire a nudeului amigdalian se pare ca imprirna in mernorie major itatea rnornerrtelor de iritensa activitate ernotionata cu un grad suplirnentar de forta - de aceea ne arnintim

,. In origmal: pattern (N. red.).

.Ariato min urtui blocaj ernot ion al

37

rnai usor; de exemplu, unde am mers la prima intilnire sau ce facearn atunei cind am auzit la stiri ca a. explodat nava spatiala Challenger. Cu cit trezirea nudeului amigd alian este mai intensa, cu ant amintirea este mai puternidi; experientele care .ne sperie sau ne ingrozesc cel mai mult in viata sirit dintre cele rnai de riesters amintiri. Aceasta inseamna ca in creier exista, prin urmare, doua sisterne de memorie, urrul pentru faptele oarecare si unul pentru cele cu iricarcatura ernotioriala. Un sis tern special pentru arnintirile emotionale are 0 logidi bine gindita in evolutie, bmeiriteles, inzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amen inta sau ii place. Dar arnintirile emotionale pot fi calauze gre;;ite in prezent.

ALARlviELE NEURALE DEl\tfODATE

Unul dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ca mesajul urgent pe care 11 trans mite nudeul amigdalian este uneori, daca nu chiar foarte des, iesit din uz - mai ales in raport cu existenta sociala flu ida in care traim noi, oarnenii. Ca sediu al memoriei emotionale, nudeul amigdalian scarieaza experienta respectiva, deci 0 analizeaza eomparind ceea ce semtimpla in rnomentul prezent ell ceea ce s-a intimplat in trecut. Metodele de comparare sint de tip asociativ: atunci cind un element cheie al situatiei prezente seamana eu ceva din treeut, putem sa rrurni m acest lucru "potrivire". Acest fapt exp lica de ce circuitul e confuz: reactia apare inaintea unei confirrnari complete. Se comanda in graba 0 reactie la prezent in functie de amintiri iritiparite dernult, impreuna cu gindurile, emotiilesi reactiile dobindite ca abordare a un or evenimente ce sint doar vag asernanatoare. insa sufieient de apropiate pentru a alarma nudeul amigdalian.

Astfel, 0 fosta infirmiera din cadrul arrnatei, traurnatizata de nerrurriaratele rani oribile pe care le ingrijise in vreme de razboi, a fost cupririsa dintr-odata de un fel de groaza, ura si panica - o repetare a reactiilor ei de pe terenul de Iupta, declansata d.upa ani de zile pe neasteptate atunci cind a deschis usa de la 0 debara in care copilul ei ascunsese un scutec urit mirositor. Citeva elemente disparate ale acelei situatii au fost suficiente pentru a deteeta similitudini eu 0 primejdie trecuta si astfel nudeul amigdalian sa proclame starea de urgenta. Problema este ca pe linga amintirile ernotioriale care au puterea necesara de a genera asemenea crize, reactia poate veni in egati rnas'ura de la felul cum a fost abordata 0 astfel de situatie in trecut.

38

Creier ul ernot io n.al

Imprecizia ereierului emotional in asernenea momente se adauga faptu1ui ca multe amiritiri ernotioriale puterniee provin din primii ani de viata, din relatia copilului foarte mic cu cei care ii poarta de grija. Aeest 1ueru este adev arat in special in eaz~ evenimentelor traumatizante, cum ar fi baraile san irid ifererita. ill p ri-

mii ani de viata,allte structuri ale creierului, in special hipocampul, care are un rol crucial in amintirile rioastre riarative, si rieocortexul, locul in care sint adapostite gindurile rationale, trebuie sa se dezvolte in totalitate. La nivelul memoriei, nudeul amigdalian si hipocampul lucreaza in colaborare; fiecare inmc:gazineaza si recupereaza inforrnatiile speciale de sine statator, ill vreme ce hipocampul recupereaza inforrnatiile, nudeul amigdalian hotaraste daca iriforrnafiile au si v alerrte ernotioriale. Dar rrucleul ami';"dalian, care se maturizeaza foarte rapid in creierul sugarului, ~ste format de fapt in totalitate inca de 1a riasterea copilului.

LeDoux se iritoarce Ia rolulnudeului arnigclali an in cop ilar ie pentru a sus tine 0 idee care a stat la baza gindirii psihanalitice: si anume di interactiurrile primilor ani de v iata forrneaza uri set de lectii emotionale bazate pe deprinderi si riern ulrurrriri din eontactele di~tre copilul foarte mic ~i eei care au grija de e19. Aeeste lectii emotioriale sint ant de puternice si totusi atit de d ificil de mteles din punctul de vedere al adu ltului, incit, erede LeDoux, ele sirit inmagazinate in nucleul amigdalian sub 0 forma ncprelucrata, fiind un fel de tip are fara cuvinte ale v ietii ernotionale. Pentru ca aceste prime amintiri ernotionale se fixeaza inainte ca respectivii copii sa aib a cuvinte pentru experierita lor, atunci cirid aceste arnintiri ernotionale sint declansate ulterior in v iata, nu mai exista 0 potrivire cu gindirea articulata in ceea ee pr iveste reactia care ne cuprinde. Unul din~re rnotivele pentr:: care putem fi mselati de iesiri le noastre emotionale este faptul ca ele dateaza adesea dintr-o perioada timpurie a existeritei noastre, cind lucrurile erau neclare :;;i nu avearn inca vocabularul necesar pentru a intelege evenimentele petrecute. Putem avea un sentiment haotic, dar rru si cuvinte pentru amintirile care l-au creat.

ClND EMOTIILE SINT RAPIDE ~I CONFUZE

Era cam trei dirnineata cind un obiect eriorrn a cazut prin tavariul din coltul dorrnitorului rneu, irnprastiind in incapere ceea ce se afla in pod. Intr-o secunda, am sarit din pat si am iesif din

AnatOll1ia u n.u i blocaj crn.ot io n.al

39

camera ingrozit, ea nu cumva sa cada intregul tavan. Apoi, dind u-rni seama ca sint in sig uranta, am tras prudent cu ochiul in dorrnitor, pentru a vedea ce a dus 1a acest dezastru si aveam sa descopar ca lucrul ce mi s-a parut a fi fost tavanu1 darirnat nu era altceva decit 0 gramada de cutii pe care sotia mea le inghesuise iritr-uri colt cu 0 zi irrairite, d upa ee le triase din debara, si care acum cazusera pe jos. Nu cazuse riirnic din pod: pentru ca nu aveam pod. Tavanul era intact, ca si mine, de altfel.

Faptul ca am sarit din pat pe jumatate adormit - ceea ce poate di rn-ar fi salvat sa nu fiu rariit daca iritr-adevar ar fi cazut tavanul ilustreaza puterea nucleului amigdalian de a declansa 0 arrurnita actiune la care recurgem in situatiile de urgenta, in momentele vitale, inainte ca neocortexul sa aiba tirnp sa inregistreze in intregime ce s-a intimplat. Traseul star ii de urgenta care merge de la ochi sau de la ureche la talarnus si apoi la nucleul amigdalian este crucial: se ecoriorrtiseste timp intr-o situatie de urgenta, mai ales cind este necesara 0 reactie instantanee. Dar acest circuit de 1a talamus Ia nucleul amigdalian rru trans mite decit 0 mica parte din rnesajul senzorial, partea eea rnai mare din el luind drumul principal catre neocortex. Deci, ceea ce se inregistreaz a in nucleul amigdalian via drumul direct este in eel rnai fericit caz uri semnal brut suficient doar pentruun avertisment. Sau cum sublinia LeDoux: "Nu e nevoie sa stii exact ce este un anumit lucru pentru a-ti da searna ca poate fi periculos.r'-?

Drumul direct prezinta uri enorm avantaj la nivelul timpului creieruhri. care se mascara in miirni de secunda. Nucleul arnigdalian al sob olarrulu i poate genera 0 reactie in raport cu 0 perceptie in d ouasprezece miirni de secunda. Drumul de la talamus la neocortex si apoi la nudeul amigdalian d ureaza earn dublu. Trebuie inca sa se faca rnasuratori simillare in cazul creierului trrnari, dar in mare, ritrnul este mai mu1t ca sigur acelasi.

In termeni evolutionisti, supravietuirea depinde de acest drum direct, pentru ca astfel s-a ajuns ca ea sa fie de rnai lunga dura+a, perrrii+ind reactii rap ide si op+iurii care ecoriornisesc citeva miirni de secunda cruciale in reactia fata de pericol. Aceste miirni de secunda ar fi putut tot asa de bine sa salveze vietile strarriosi lor nostri protomamifere si probabil de aceea exista aceste tip are in creierele mamiferelor, inclusiv in al dvs. 91 a1 meu. De fap t, in vreme ce acest circuit poate juca un rol relativ limitat in viata mintala a oamenilor, redus doar 1a crize1e ernotioriale, mare' parte din viata mintala a pasar ilor, pestilor si rep-

40

Creierul emotional

tilelor graviteaza in jurul lui, pentru ca irtsasi strpra viet uirea lor depinde de 0 analizare perrnanerita a pradatorilor sau a prazilor. "Acest creier prirnitiv minor la marnifere este creie rul pr'incipalla nemamifere", spune LeDoux. flEl of era 0 cale foarte rapida de declarisare a ernotiilor. Este insa un proces rapid si dezordonat: celulele sirit rapide, dar rru foarte precise."

o aserneriea imprecizie, de exernp lu la 0 veverita, e buna deoarece 0 cleterrrrina sa se ascurid a, fugind Ia eel mai mic sernri ca in p reajma ar putea fi vreun dusrnan, sau sa se arurtce pe or ice lucru cornestibil. Dar in cazul v'ietii erriotioriale a oameriilor, aceasta imprecizie poate ave a consecinte dezastruoase pentru rclatrile rioastre, deoarece irisearnria, vorbind la figurat, di putern sa ne repezim la cineva sau sa fugim de cineva de care nu este cazul (de e xerrrp l u, 0 chelnerita a sca p at din rrriria tava en sase cornenzi atunci cind a zarit 0 ferneie care avea 0 claie de par rosu si ere] - aserneni celei pentru care 0 parasise fostul ei sot).

Asemenea greseli emotionale aflate in stadiu initial se bazeaza pe sentimente prioritare in raport cu gindirea. LeDoux rrumeste acest lucru "emotie precognitiva", 0 reactie bazata pe informatii fragmentare senzoriale, care rru au-fest stocate compIet si nu au fost integrate Iritr-trn obiect recognoscibil. Este 0 forma 'br uta de inforrnatie senzoriala, ceva de genul CU1n se cheama melodia, in care, in loc sa se faca 0 judecata rapida a bucatii rrruzicale pe baza a doar citorva note, se ajunge la 0 perccptie integraIa prin citeva incercari. Daca nudeul amigdalian simte aparirid un tipar senzorial de import, el trage 0 anurnita concluzte, decl.ansirrd reactii inca iriairite de a-i confirrna realitatea pe de-a-ntregul - sau chiar deloc.

Nu e, d eci, de rnirare ca de fapt riu putem patruride suficient d,e bine in intunericul ernotiilor noastre explozive, rnai ales atunci cind inca sintem sclavii lor. Nudeul amigdaHan poate reactiona iritr-o criza de furie sau de frica inainte ca Irisuai cortexul sa-si dea searna ce se irrtirrrpla si de ce 0 asemenea ernotie este declansata independent san anterior gindirii.

i\fANAGER EAfOTIONAL

Fetita unei prietene, Jessica, de sase arrisor i, dorrnea pentru prima data la 0 prietena de joaca, si nici macar nu era prea limpede care era rn ai erriofioria ta, mama sau fiica. In vreme ce rrtama se straduia sa nu se bage in seama faptul ca este nelinistita,

.Ariatomia u n ui blocaj emotional

41

apogeul a fost atins la miezul noptii, cindse pragatea de culcare si a auzit telefonul sunind. A ar'urtcat rp er iu ta de dinti si s-a repezit la telefon, cu inima batirid u-i sa-i sara din piept, imaginirtdu-si-o pe Jessica in tot fehrl de ipostaze cit se poate de ingrozitoare.

Mama a irisfacat receptorul si a strigat: ,Jessica!" -in timp ce 0 voce de femeie tocmai spunea: "A, cred ca am gre:;;it rrurnaruL .. "

In acel moment, mama :;;i-a revenit si, politicoasa, pe un ton stapfrut, a irrtrebat: "Ce numar cautati?"

Atunci cind nucleul arrrigdalian ftmcfiorieaza pregatind 0 reactie imp'ulsiva rielirusfitav.o alta parte a creierului emotional permiteo reactie rnai potrivita si mai corecta. Amortizorul ereierului trecede la nucleul amigdalian, care parca a mintit, la celalalt capat al circuitului major, spre neocortex, la lobii prefrontali, care se afla chiar in dreptul frurrtii. Cortexul prefrontal pare ca functioneaza atunci .cirid cineva e speriat sau infuriat, Iinistindu-se sau stapirund sentimentul pentru a actioria mai eficient in situatia data sau atunci cind 0 noua Iris+iiritare cere un cu totul alt raspuns, ca in cazul mamei ingrijorate care raspuride la telefori. Aceasta zona rieocor ticala a creierului are 0 reactie mai analitica sau mai potrivita in raport cu impulsurile emotionale, modulind riucleul amigdalian si alte zone limbice.

De obicei, zonele prefrontale guverneaza reactiile noastre ernotioriale inca de la inceput.Nu tritati ca cea mai mare proiectie a inforrriatiei senzoriale ce provine de la talamus nu merge la nncleul amigdalian, ci la neocortex si la numerosii centri de preluare si de analizare a ceea ce a fost perceput; aceste iriforrriatii si .reactia noastra in raport cu ele sirit coordonate de lobii prefrontali, care sint locul in care se ptanifica si se organizeaza actiurrile in raport eu un scop, inclusiv cele emotiortale. In neocortex, 0 serie de circuite in cascada iriregistreaza si analizeaza informatiile, leinteleg si, prin intermediul lobilor prefrontali, orchestreaza 0 reactiev Daca in timpul acestui proces se simte rievoia unei reactii emotionale, ea este dictata de lobii prefrontali, care lucreaza in strinsa legatura cu nucleul amigdalian si cu alte circuite din creierul emotional.

Aceasta progresie care face loc discerriamirrtului in cazu] reactiei ernotionale este un ar anjarnerrt standard, cu 0 sirig'ura exceptie semnificativa. in cazul urgentelor ernotionale. Cind se declanseaza 0 emotie, In citeva clipe lobii prefrontali analizeaza

42

Creierul e m ot io n al

proportia riscuri/ avantajo si, din miliarde de reactii posibile, este aleasa cea mai buria-". In cazul anirnalelor, cind sa atace si c~nd sa fuga. In cazul oamenilor ... cind sa ataee, cind sa fuga":_ ;:;1, de asemenea, cind sa fie irripaci uitor i, cind sa corrviriga, cind sa caute sirnpatie, cind sa fie ca un zid, cind sa creeze sentimente de vinovatie, cind sa plinga. cind sa braveze, c111d sa fie dispretuitori - s.a.m.d., intreg repertoriul de posibilitati emotionale.

Reactia rieocor ticala este rnai lerrta in creier decit in mccanismul de deturnare, pentru di presupune rn.ai multe circuite. De aserneriea, poate sa fie mai jud icioasa si rnai aterita, avind in vedere ca sentimentul este precedat de 0 gi..ll.dire mai profunda. Cind suferim 0 pierdere si ne Iritr-istam sau sintem fericiti d upa un triurnf, 0 reusita sau cugetam la ceva ce a spus sau a facut cineva, iar apoi ne simtim jigriiti sau ne infuriem, inseamna ca rieocortexul este la datorie.

Ca si in cazul nudeului amigd alran, fara furtctioriarea lobilor prefrontali, in mare parte viata erriotioriala s-ar riarui: d'aca lipseste intelegerea faptului ca un anumit lucru merita 0 reactie ernotioriala, nu va mai exista nici 0 erriotie. Rolullobilor prefrontali in emotii a fost banuit de catre neurologi inca din arrii 1940, atunci cind se ajunsese la 0 vindecare disperata ;:;i din pacate prost u til izata - pr intr-o "rezolvare" chirurgicaUi a bolilor rrriritale: lobotomia prefrontala care (adesea la intimplare) indeparta o parte din lobii prefrontali sau, altfel spus, legatura dintre cortexul prefrontal si creierul inferior. Atunci cind inca nu exista nici un fel de medica tie eficienta pentru balile mintale, lobotomia era incurajata ca solutie a gravelar tulburari emotioriale - respectiv, taierea legaturilor dintre lobii prefrontali si restul ereier'u.lu i peritru "indepartarea" dispcrarii pacientilor. Din pacate, aceasta metoda avea sa-i coste pe pacientii respectivi viata emotiorrala, peritru ca aceasta pur si simplu disparea si ea. Circuitul cheie fusese distrus.

Deturnarea ernotionala presupunea doua diriarnici: declansarea nudeului amigdalian si incapacitatea de a activa procesele neocorticale care de obicei echilibreaza reactia ernofionala e-> sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul uriei urcr~nte emotiorialel-'. In asemenea momerite, min tea rationala es~ coplesita de cea erriotioriala. Felul in care actioneaza cortexul prefrontal ca manager eficient al emotiei - cintarind reactiile inainte de a trece la fapte - este tocmai potolirea semnalelor de activare transmise de nudeul amigdalian $i de alti centri periferici - aserna-

Anatol11ia 11l1Lli blocai etn ot io nal

43

riator cu felul in care un parinte opreste un copil impulsrv sa se agite, sp uriirid u-i sa se poarte cum trebuie (sau sa astepte cu rabdare) ca sa i se dea ceea ce doreste+'.

Se pare ca lobul prefrontal sting este comutatorul cheie care poate "inchide" ernoriile tulburatoare. Neuropsihologii care studiaza dispozitiile pacientilor care au suferit accidente la lobii frontali au ajuns la concluzia di una dintre sarciriile lobului frorital sting este sa actioriezc ca un termostat neural, reglind ernotiile neplacute. Lobii prefrontali drepti sint locul in care se gasesc sentimentele negative cum ar fi £rica si agresivitatea, in vreme ce lobii stingireusesc sa srapineasca aceste ernotii primitive, probabil irihibind lobul drept-". Lll. grupul nostru de pacienti care suferisera atacuri cerebrale, de exemplu, cei ale caror lezruni se aflau 'in cortexul prefrontal sting erau iricliriati sa va da numai nenorociri si sa se tearna permanent; cei ell leziuni in partea dre ap ta erau "exagerat de v cse.li ": in tirrrp u l exarnerrelor rie ur'ologice, glumeau si parea ca rru Ie pasa de nirnic'>. Apoi a aparut cazul so+ului fericit: un barb at al carui lob prefrontal drept fusese partial 'indep artat in urma uriei operatii 1a care s-a recurs dator ita unei malforrnatii a creierului. Sotia Ie-a spus doctorilor ca dupa operatie'sotul a suferit 0 schirnb are r ad icala de personalitate, in sensul ca nu se mai supara asa usor si, in plus, ea se bucur a si pentru faptul ca era mai afectuos!".

Fe scur t, lobul prefrontal sti~ng pare a fiparte a circuitului neural care poate bloca sau incetini orice, in afara de emotiile negative prea puternice. Daca nudeul amigdalian actiorieaz.a adesea ca 0 supap a de urgerita, in schimb lasa lobii prefrontali sa fie parte a comutatorului creierului care poate ,,inchide" ernotiile riep lacute: nudeul amigdalian propune, lobii prefrontali dispun. Aceste legaturi prefrontal-limbice sint extrem de importante pentru viata rniritala nu numai in reglarea firia a ernotiilor: ele sirit eserrtiale pentru 0 navigare Ia nivelul deciziilor celor mai importante din viata.

ARMONIZAREA EMOTIILOR ;;1 A GiNDURIViR

Legaturile dintre nucleul amigdalian (si structurile Iimbice aferente) ~i neocortex sint centrulluptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte si suflet, dintre gind si sentiment. Acest circuit ex'plica de ce erriotia este atit de irrrpor tanta iritr-o gindire

44

Creier ul emotional

eficierrta, atit in Iuarea horarfrrlor mtelepte, cit lli in ingaduirea unei gindiri limpezi.

Sa Iuarn in consider are puterea emotiilor de a intrerupe gindirea. Neurologii folosesc termenul de "luemorie functioriala" pentru capacitatea de ateritie care refine in minte faptele eseritiale pentru a rezolva 0 anurnita msarcinare sau problema, irrdiferent d aca este vorba de arrurnite trasaturi id.eale pe care le-ar cauta cineva atunci cirid viziteaza mai multe Iocurnte posibile ori despre elementele de ratioriamerit in rezolvarea unui test. Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care r asp'uncle in mod direct de memoria Iunctionala 17. Circuitele dela creierul limbic la lobii prefrontali rnai dau searna si de faptul di sernnalele de ernotie p uterruca - neliriistea, minia si altele asemenea - pot crea 0 stare rieurala ce poate sabota capacitarea lobilor prefrontali de a rneritirie actrva memoria. De aceea, atunci cirid smtem suparati din punct de vedere emotional, spuneIll: "Nu mai pot gindi limpede" - si din acelasi motiv 0 stare perIllanenta de disconfort erriotiorial poate crea deficiente in capacitatea intelectuala a copilului, schilodindu-i poaibifitatile de a irivata.

Aceasta d eficierita este rnai subfila si mrpoate fi intotdeauna 'iruegistrata prin testele de inteligenta. chiar daca ele ne indica prin unele rnastrratori neuropsihologice precise agitatia si irnpulsivitatea continua a unui copil. Intr-un srud.iu, de exemplu, s-a dovedit ca problema unor baieti de scoala pr irnara, care dell! aveau un coeficient de inteligenta peste rried ie, totusi nu dadeau rezultate prea bune la scoala, puteafi explicata prin testele neuropsihologice care au indicat 0 proasta functioriare a cortexului frontal-". Ei erau irnpulsrvi si neliriistiti, adesea distrugatori si cu probleme - ceea ce sugera 0 proasta functionare a lobilor prefrontali in raport cu nevoile Iirnbice. In ciuda potentialului lor intelectual, acestia sint cop iii cu cele mai mari riscuri, in sensul ca pot avea esectrri profesionale, pot ajunge alcoolici si delmcventi nu pentru ca intelectul Ior ar fi doficitar, ci pentru ca nu retrsesc sa~lli stapineasca v iata ernotioriala. Creierul emotional, separat de zoriele corticale inregistrate in testele IQ, controleaza in egala masura momentele de furie si de compasiune. Aceste circuite emotionale sint modelate de exper'ieritele din copilarie - si aceste exper-ierite sint cele care stau la baza reactiilor no astre in momentele de perieol.

Trebuie sa ne gindim £}i la rolul ernotiilor in cazul hotaririlor celor rnai "rationale". In citeva lucrari cu Impltcatii multiple in

.Artato mia u n.u i blocaj ern ot io n.al

intelegerea 'vietii rnintale. d r, Antonio Darnasio, un neurolog de la Universitatea din Iowa, de la Colegiul de Medicina, a fdeut studii atente asupra felului in care pacieritii au de suferit in cazul unor probleme de circuit prefrontal-arnigdal!". Hotarirea lor este profund viciata - chiar daca nu apare nici 0 deteriorare la nivelul IQ-ului sau al capacitatii lor cognitive. In ciuda iriteligentei lor irrtacte, ei fac alegeri dezastruoase in cariera sau in viata personals sau chiar pot zabovi obsedant de rnult asupra urtei hotarrri cit se poate de simple, cum ar fi stabilirea unei intilriiri.

Dr. Darnasio sustine ca hotaririla lor sint atit de nefericite pentru ca au pierdut accesul Ia irrvatatura de tip emotional. In punctul de legatura dintre gind si ernotie, circuitul prefrontal-arni gcl al este 0 p oarta extrern de irrip or tarrta pentru ceea ce ne place sau ne displace de-a hmgul unei intregi 'vieti. Odata irrtrerupta memoria ernotioriala de la nivelul nudeului amigd alian, indiferent ce grnde£}te neocortexul, nu rnai sint .declarisate reacFile ernotioriale asociate in trecut irnprejurarii respective - totul devenind de 0 neutralitate absol uta. Un stirrrul cum ar fi un animal favorit sau 0 cunostinta antipatica nu mai genereaza nici atractie, nici aversrune: acesti pacieriti au "uitat" aceste Iectii ernotionale, pentru ca nu mai au acces la locul in care sint irimagazinate in nudeul arnigdalian.

Asemenea dovezi l-au determinat pe dr. Damasio sa iao pozitie rieirrtuttiva, conform careia sentimentele sint practic indispensabile pentru deciziile rationale; ele ne indreapta pe drumul cel bun, iar logica seaca va putea face apoi curn e rnai bine. In vreme ce Iurnea ne confrunta adesea eu 0 mare posibilitate de so lutii (CUIll ar trebui sa va investiti fondu1 de pensii? Cu cine ar trebui sa va casatoriti"). lectiile ernotionale pe care ni le-a dat vi ata (cumar fi arnirrtirea unei investitii dezastruoase sau a urrei despartiri dureroase) ne trimit sernriale care ne deterrniria sa luarn 0 hotarire, elirnirririd unele posibilitati 1]i scotind u-le in evidenta pe altele. Astfel, dr. Damasio su.stirie ca acest creier emotional este implieat in rajionamente in aceeasi masura ca si ere-

ierul gindirii. .

Asad ar, emotiile conteaza intr-un rationament. In acest balet al sentimentelor si al gindurilor, capacitatea ernoticmala ne caIauzeste hotaririle de moment, lucrind in eolaborare ell mintea ratioriala, ajutirid ~ sa'u d irrrpotrrva - gindirea. Tot asa, creierul gindirii joaca trn rol de corid ucator la nivelul ernoriilor - in

Creier ul emot io nal

afar a de acele rnornerite in care ernoriile scapa de sub control si creierul emotional 0 ia razna.

Intr-un fel, avern doua creiere, d o ua rriirrti _ si doua feluri d ifer ite de inteligcnta: cea rationala si cea ernotionala. Felul cum reusim in viata este cleterrniriat de arnbele -- nu conteaza doar IQ-ul, ci ;;i inteligenta emotionald. Intr-adevar, intelectul nu poate functiona 1a capacitate maxima fara inteligerita ernotioriala. De obicei, complementaritatea dintre sistemul Iimbic si neocortex, dintre nucleu1 amigdalian si lobii prefrontali da searna de faptul ca fiecare este partener egal in viata rnintala. Atunci cind acesti parteneri interactioneaza bine, inteligenja ernotionala iese 1a strprafata _. si toto data si capacitate a irrtelecruala.

Acest 1ucru rastoarna vechea teorie a existeritei unei tensiuni irrtre ratiurie si sirntire: noi nu vrem sa rerruntam la ernotii si sa ii darn ratiuriii locu1 care i se cuvine, asa cum a procedat Erasmus, ci sa descoperirn un echilibru inteligent iritre ce1e doua. Vechea paradigITla sustinea ca exista 0 ratiurie icleala care a scapat de ernotie. Noua paradigma ne rndearnna sa armonizam mintea $i s ufleti ... rl. Pentru a face asta asa cum se cuvine 1a nivelu1 existeritoi noastre, trebuie ca rn ai intii sa inte1egelTI rriai exact ce inseamna sa-ti folosesti in mod inteligent ernotiile.

PAHTEA A DODA

atura Intefigerrtei em.otionale

,

Cirrd a fi destept e 0 prosfie

De ee arrurne David Pologruto, profesor de fizrca la un liceu, a fost injunghiat eu un cutit de bucatarie de unul dintre elevii lui eu rezultate exeelente Ia invatatura este inca un lueru diseutabiL Dar faptele, asa cum au fost ele prezentate pe Iarg, sint urrnatoarele:

Jason FL, elev in anul d oi, eu zeee pe Iirrie, irrvata la lieeul Cora] Springs, Florida, si era ferm hoVirit sa mearga rnai departe la Faeultatea de Mecliciria. Sirru la orice faeuItate ~ visa sa ajunga la Harvard. Dar Pologruto, profesorullui de fiz ica, Ii daduse lui Jason doar 80 de puncte din 100 1a un chestionar, Crezind di nota ~ un biet 9 ~ i-ar putea p une in primejdie visul de 0 viata, Jason a luat un cutit de bucatarie. I-a ad'us Ia scoala si in timpul unei confruntrari eu Pologruto in laboratorul de fizica si-a injunghiat profesorul in clavicula, inainte de a se fi pornit 0 lupta irrtre eei doi.

Un judecator l-a gasit pe Jason nevinovat, pentru ca ar fi suferit de 0 criza de nebunie temporara in timpul acestui incident - 0 eomisie forrnata din patru psihologi si psihiatri au declarat sub jurarnint ca in timpul confr urrtarij baiatul fusese nebun. Jason a sustirrut ca el intentionase sa se sirrucid a din pricina rezultatului de la test si se dusese Ia Pologruto sa-i sp una ca se ornoara din pricina notei proaste. Pologruto a povestit altceva: "Eu cred eEl a ineereat sa rna omoare eu cutirul" pentru ca era furios din pricina notei proaste.

Dupa ee a fost transferat la 0 scoala particulara, Jason a terminat lieeul doi ani rnai tirzru ea sef de prornotie. Luind numai 10, a terrriinat eu medie maxima. Desi Jason a obtinut asemenea rezu1tate spectaculoase, fostul Iui profesor de fizica David Pologruto s-a pliris ca Jason nu si-a eerut niciodara seuze si ruci nu si-a asumat rasp unclerea peritru faptul di l-a atacat '.

50

l-Jat u ra inteligenj;ei eiriot io n ale

Intrebarea este cum a fost cu putinta ca 0 persoana atit de inteligenta sa corriita un act ir'atiorial atit de prostesc? Raspunsul: inteligerita acadernica are foarte putin de-a face cu viata ernotionala. Cei rnai destepti dintre noi pot cadea prada unor patirni curnplite si unor imp ulsuri necontrolate; persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloti uluitori de prosti atunci cind se afla la cirrna proprici lor vieti,

Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor, a IQ-ului sau a altar evaluari in ciuda pop ularitatii lor aproape mistice, de a prevedea fara gre:;; cine va reusi in viata. Cu sigtrranta ca exista 0 legatura intre IQ si performantele in viata, in cazul unar grupuri largi de persoane. Multi dintre cei cu un IQ scazut sfirsesc prin a ocupa slujbe modeste, iar cei care au un IQ mare au teridirita sa devina persoane bine p latite - lucru care 1.11.sa nu este valabil intotdeauna.

Exista foarte multe exceptii la regula conform careia IQ-ul deterrnina succesul - de obicei, fiind rnai rnulte excep+ii de cit cazu.ri care se potrivesc cu regula. In cel mai fericit caz, IQ-ul contribuie cam cu 20% la factorii care deterrnina reusita in viata, fapt care ii lasa pe ceil alti 80% prada altor forte", A:;;a cum nota un observator: HCea mai mare parte a locurilor pe care si le gase:;;te cineva in societate este detenninata de factori care nu au legatura cu IQ-ul, pornind de la clasele sociale si ajungind pina la rioroc."

Chiar :;;i Richard Herrnstein.<;;i Charles Murray, a caro r carte, The Bell Curve tCurba lui Bell), acorda 0 importanta capitala IQ-ului, recunosc acest lucru; cei doi subliriiaza: "Pe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAT de matematica poate sa nu-l irrtpingainima sa deviria maternatician, dar d.aca vrea sa se ocupe de 0 afacere, sa deviria senator american sau sa cistige un milion de dolari poate n-ar trebui sa-si lase la 0 parte visurile ... Legatura dintre punctajele la teste si aceste re usite este dirnirruata de totalitatea altor caracteristici pe care elle aduce la viata.":'

Eu sint preocupat de cheia acestor "alte caracteristici", respectiv, de inteligenta etnotionalii: capacitatea de a fi in stare sa se motiveze si sa persevereze in fata fr ustrar ilor: de a-si stapiru irrrpulsurile si de a amina satisfactiile: de a-si regIa starile de spirit :;;i de a impiedica necazurile sa-i intunece gindirea; de a fi staruitor si de a spera. Spre deosebire de IQ, care are 0 istorie de dproapel00 de ani de cerceti'lri aplicate pe sute de mii de oa-

Cind a fi d es t ept: e 0 pros tie

51

merii, inteligcnta emotional a este un concept nou. Nimerii nu poate spune exact in ce rnasura variaza de la 0 persoana la alta de~a lungul unei v ieti. Dar din datele existente reiese ca poate fi la tel de puternica si uneari chiar mai puternica decit IQ-ul, iar in rnasura in care exista multi care sustin ca IQ-ul nu poate fi schimbat prin experienta sau srud ii, in Fartea a Cincea voi arata di acele competente ernotionale de 0 importanta cruciala pot fi dobindite si irnburiatatite pomind de la virsta cop ilariei - cu corrditia sa facem efortul sa ii Irrvatarn pe copii.

INTELIGENTA EMOTIONALA ?I DESTINUL

Imi amintesc de urt coleg de an de la Colegiul Amherst care luase 800 de puncte la testul SAT si la altele sirnilare inainte de a intra la facuItate. In ciuda extraord'inarelor sale capacitati iritelectuale, mai tot tirnp ul i:;;i p ierclea vrernea, se culca tirz.iu si lipsea de la cur sur'i. pentru ca dormea pina la prinz. I-au trebuit aproape zece ani ca sa-si ia diploma.

IQ-ul explica intr-o mica masura d estiriele diferite ale celor care promit if{ egala masura, urrneaza can, acelcasi studii si au cam aceleasi sarise. Cind 95% dintre fostii s+udenti la Harvard ai prornotiilor anilor 1940 - vrernuri in care cei care aveau uri IQ mare lmergeau la scolile Ivy League mai mult decit in prezenl:au fost arial iz ati la v irsta rna+ura, s-a constatat ca aceia dare av usesera cele mai bune rezultate la testele de la facuItate nu au reusit eel mai bine si in viata, comparativ cu colegii lor cu rezultate rnai proaste, mai ales cind a fost yorba de salariu, de productivitate sau de statutullor in domeniul respectiv. N-au avut nici cele mai mari satisfactii in viata si riici cele mai fericite relatii cu

prietenii, cu familia sau in dragoste", '

Un studiu similar pentru virsta ad ul ta s-a facut si asupra a 450 de baieti, majoritatea copii de irnigranti, doua treimi provenind din familii care traiau din ajutor social si care au crescut in Somerville, Massachusetts, pe vremea cind "cnmplita mahala" era la doi pasi de Harvard. 0 treime dintre ei avea un IQ sub 90. Din riou, IQ-ul a avut 0 mica relev arrta pentru felul in care s-au descurcat cu slujba sau in restul existeritei lor; de exemplu, 7% dintre cei cu IQ-ul sub 80 au fost sorneri zece ani sau chiar si mai rnult, dar asta s-a irrtirnplat si eu '7% dintre cei cu IQ-ul depeste 100. Bincinteles ca a existat 0 legatura (asa cum exista, de altfel,

52

Natura i n tel iycn t ci ern.ot icm al.e

Intotd~a~na) Int~e IQ. si nivelul socio-economic la virsta de pa.-truzec.I ;;1 :;;~pte de am. Dar capacitatea dobiridita in copilarie de a ges~lOn~ tr.ustn'irile, de a-si stapini emojiile si de a se intelege eu ceilalti a tost factorul de diferenjiere eel mai important''.

Sa ne aplecam 1nsa si asupra datelor uriui studiu in curs, efectuat asupra a 81 de absolvcnti ai prornotiei 1981 ai liceelor din Illinois. Evident ca ei au avut media cea mai mare. Dar in vreme ce au continuat sa se descurce bine si la facultate, luind note excelerite, cam pina la treizeci de ani rru au ajuns sa atiriga d ecit un nivel mediu de reusita. La zece ani d up a absolvirea liceului, doar unul din patru se afla la eel mai inalt nivel in profesia pe care si-o alesese si multi nu se descurcasera prea grozav.

Karen Arnold, profesor de pedagogie la Universitatea din Boston, unul dintre cercetatorii care au urmarit destinuI absolveritilor, dadea urrnatoarea axpl icatie: "Cred ca am descoperit persoanele «ascultatoare- care stiu sa reuseasca il. acest sistem. Absrilveritii se zbat Ia fel ca noi toti. Atunci cind stim despre 0 p er soarta ca a absolvit 0 facultate, stim doar ~a a reusit cu bine acoIo uncle tot ce a facut s-a masurat in note. In schirnb, nu stirn nimic despre felul in care reactioneaza 10. vlcisitudinile vietii."6

. ~i aceasta este problema: inteligenta la invatatura nu te pregate:;;te pentru viltoarea - sau pentru ocaziile - cu care te intilnesti la nivelul vicisitudinilor vietii. Un IQ ridicat rru este 0 gara~tie de prosperitate, prestigiu sau fericire U, v'iata, pentru = scolile noastre si cultura noastra se concentreaza asupra capaCltatilor de invatatura, ignorind inteligerita emotionalii, un set de trasaturi - unii l-ar putea numi caracter - care conteaza irneris in destinul nostru personal. Vi ata emotionala este 0 dominanta care poate fi, precum matematica sau cititul, gestion~ta cu rnai mult sau rnai putin talent si care presupune un set uruc de competente. Masura in care cineva abord eaza aceste comp~te~!e este de 0 importan!a majora pentru rntelegerea faprului ca 0 persoana poate reusi in v'iata, in vreme ce 0 altap~rs_oana, c~ 0 inteligen}i'i egaHi, sfirseste Iritr-o fund atura: apritud.inile ernotionale sint meia-abilitdii, ce determina cit de bine putem folosi talentele pe care le avem, inclusiv irrtel'igerita pura.

Desigur ca exista multe cai spre rcusita in via!aA;;i multe dorneriii in care celelalte aptitudiru sint rasplatite. 1., societatea noastra bazata tot rnai mult pe cunoastere, capacitatea de a stap'ini tehnica este categoric importanta. Exista si 0 gluma pe care o spun copiii: "Cl.UTI va fi strigat peste cincisprezece ani riesufe-

Ci n.d a fi d es i ep i: e 0 prostie 53

ritul de acurn?" Raspunsul· Sefu'" D 1 . . ~ ..

•• 11 •• • /I, • ar c "l Ld F ;;1 In ce-l pnveste

~e "nesu~entI irtte ligerita emotiortala: ofera 0 alta fateta 1a lo~ul

. .: m~~ca, asa cum vom vedea in Partea a treia. Do~ezile arata ca persoanele care se descurca din punet de vedere emotionalc~rel;;l cun~sC~i !:;;i stapiriesc bine sentimentele si care desJusesc 91 .abordeaza. ef1~le~t ~~n~imentele celor lalrr - s'irit in avarira] in once domenru al VIetH, fie ca este yorba de relatiile serrtirneritaIe si irtt irno, fie de respectarea regulilor nescris~ care z uvernea~a reu;;it~ in politica organizatorica. eei care au capacitati ernotioriale bme dezvoltate au si rnai multe sanse sa fierrrul turniri in viata si e ficierrt i, sa-:;;i stapirieasca obicei~rile mintale ca;e sta~ 1a baza ?ropriei lor proclucti vitati: cei care rru-s ip ot controla v iata erno tioriala si duc batalii interne ajung sa-si saboteze capacitatea de a se concentra asupra muncii ;;1 asupra unei gmdiri dare.

UN ALT FEL DE INTELIGENTA

Pentru un observator lr;timplator, rnicuta Judy de patru anisori poate parea 0 fiirita iz.olata printre colegii ei de joaca mai 50- ciabili. Ea sta deoparte, nu participa iriteris la joaca si nu este niciodata in centrul atentiei. In schimb, este un fin observator al politicii sociale din gradinita ei 9i poate este chiar cea rnai sofisticata dintre copii atunci cind este vorba sa analizeze felul cum simt ceilalti.

Sofisticarea ei nu a fost evidenta pma ce educatoarea lui Judy nu i-a adunat pe toti cop ilasii de patru ani pentru a intra in jocul Clasei. Jocul Clasei - un fel de casa a papu9ilor care copiaza sal a de gradinita;;i unde apar figurine care in loc de cap au mid fotografii ale copiiIor de gradini!a si ale educatorilor - este de fapt un test asupra perceptiei sociale. Cind educatoareai-a cerut lui Judy sa aseze fiecare fetita si fiecare baietel in acea parte a incaperii in care le place lor eel mai mult sa se joace - col+ul artistic, cel cu cuburi s.a.m.d. - Judy a facut-o cu 0 acuratete extraordinara. Atunci cind i s-a cerut sa aseze fiecare baietel si fiecare fetita alaturi de cei cu care Ie placeeel mai mult sa se joaee, Judy a dovedit ca 'ii poate gasi pe cei mai buni prieteni ai fiecartria,

Acura tetea lui Judy dez.val uie faptul ca ea cietirie 0 harta sociala perfecta a grupei sale de la gradinita si un nive1 de perceptie exceptional pentru 0 fetita de patru ani. Acestea sint capacitatile care ulterior in viata 'ii vor permite lui Judy sa devina 0 ve-

54

I-Lat u.ra irit el ig e n t ei ernoiioriale

deta in orice domeniu in care sint necesare "calitati in abordarea oarneriilor" - de la virizari la management si d iplornatie.

Acest talent stralucit allui Judy in dorneniul social a fost remarcat atit de timpuriu si d.ator ita .faptultu ca ea a irrvatat la gracli.rrita Eliot-Pearson din carnpusul Uru vcr sit ati i Tufts, unde a fast aplicat Proiectul Spectrum, 0 programs de invatamint la nivel international pentru descoperirea diverselor tip uri de inteligenta. Proiectul Spectrum recurioaste ca repertoriul capacitatil~r umane merge cu mult dincolo de cei trei R, adica dincolo de 11- mitata irnpartire asupra careia scolile se concentreaza in mod traditional, de abilitatea in pr ivirita cuvintelor si a cifrelor. Acest proiect scoate in eviderita faptul ca talente precum eel allui Judy - 0 perceptie a socialului - sirrt extrern de importante, iar educatia trebuie sa le hrarieasca in loc sa le ignore sau sa le frustreze. In~urajindu-i pe copii sa-si dezvolte 0 irrtreaga gama a capacitatilor de care va depinde reusita lor sau incurajindu-i doar sa le foloseasca pentru a se irnp lini in indiferent ce ar face, scoala devine un factor important si in npredarea" cap.acitatil or de a se descurca irt.via tao

Spiritul vizionar si calauz.itor al Proiectului Spectnuu_este Howard Gardner, psiholog la Harvard School of Education/ . "A sosit tirrrpril ", mi-a spus Gardner, "sa ne largim notiuriea de spectru al talentelor. Cea mai irnportanta contrib~tie ~i unicavp~e care ed.ucatia 0 poate aduce la dezvoltarea cop ihrl ui este sa .11 ajute sa se iriclrep te spre un domeniu in care talerrtele sale sa fie cit rnai in favoarea lui, in care sa fie rnulturnit si competent. Am pierdut co:mplet din vedere acest lucru. In schirnb, am supus pe toata lumea unei ed.ucatii conform careia nu poti reusi altceva decit sa fii profesor Lmiversitar.li ev ahrarn pe toti conform unor standarde extrern de inguste ale succesului. Ar trebui sa petrecern mult mai p u.tirt tirnp pentru .a-i inregimenta pe copii si mult mai mult ajutindu-i sa-si identifice talentele date de Dumnezeu si sa si le cultive. Exista sute si sute de rnoclalrtati de a reusi si capacitati total diferite ce pot ajuta la asta."8 Bineintelcs ca Gardner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligentei. El subliriiaza faptul ca epoca de glorie a IQ-ului a inceput in perioada primului razboi rnondial, cind doua milioane de americani au fost alesi prin intermediul prirnului test in scris, irrventat chiar in vrernea aceea de Lewis Terman, uri psiholog de la Stanford. Acest lucru a durat decenii, care au fost etichetate de Gardner drept ,,felul de a gindi 1a nivelul IQ-ului": "ace9ti

Ci nd. a fi des t ep t e 0 prostie

55

oameni, fie ca sint de:;;tepti sau rru, asa s-au nascut. Nu putem modifica prea mult situatia, iar testul nu spune altceva clecit daca faci sau nu parte dintre cei destepti. Testul de adrnitere Ia facultate se bazeaza pe LID singur tip de aptitudine, care iti determina viitorul. Aceasta modalitate de gindire a pus stapinire pe societatea rioastra ,"

Cartea lui Gardner din 1983, care a avut un mare impact, Frames of Mind tCadrele mintiiy, a fost un manifest impotriva IQ-ului;ea propunea ideea ca nu exista un singur tip rnonolitic de inteligenta care sa stea la baza reusitei in viata, ci un spectru larg de inteligente eu sap te posibilitati. Lista lui includea si cele doua tipuri de iriteligenta standard, respectiv eel al irrvatari], inteligenta verbala si logic a maternatica, dar includea si capaeitatea spa tiala, de exerriplu, esentiala in cazul unui artist plastic sau al unui arhiteet; geniul ehinestezic era evident in flexibilitatea fizica si in gratia lv1arthei Graham sau a lui Magic Johnson; si talentul rnuzical al lui Mozart sau Yo Yo Ma. Completind aceasta lista, apar cele doua fatete a ceea ce Gardner numcste "inteligentele personale": capacitiiiile inierpereonale, cum ar fi cele ale unui mare terapeut preeum Carl ~pgers sau ale uriui lider moridial precurn Martin Luther King, Jr., si capacitiiiile .Lntrapsihice", care pot a parca, pe de 0 parte, in irrtui+iile lui Sigmund Freud sau, mai p utin evident, in rnultumirea interioara ee se poate obtirie atunci cind cineva reuseste sa fie in acord cu adevaratelo lui sentirnerite.

Cuvi~t~l operativ in privinta inteligeritelor este muliiplu: modelul lui Gardner merge mult rnai departe d.ecit coriceptu! standard de IQ, ca factor singular si irrvari ab il. El recurioasto cii testele care rie-au tirarrizat cit am fost la scoal a - de la cele de capacitate, care rie-au irrtpar tit intre cei care au fost irtd reptati spre scoli tehnice si facuItate si pilla la cele preuniversitare, care au stabilit ce colegiu vorn putea urrna - se baz.eaza pe 0 riotiune lirnitata a iritel igeritei, care este despririsa de adevaratele capacitati si abi litati ce cortteaza in viata peste si dincolo de IQ.

Gardner recurioaste ca cifra sapte este una arbitrara in pr ivinta tipurilor de inteligenta; nu exista un riurnar magic refer itor la multiplele talente umane. La un mornerit d at, Gardner si echipa sa de cercetatori au extins cele sapte posibilitatt la douazeci de tip uri de inteligenta. Inteligcnta interpersoriala, de exernplu, a fost impartita in patru capacitari distincte: spiritul de conclucere, capacitatea de a cultiva rel atiile si de a pastra p rieteniile, aceea de a rezolva conflictele :;;i de a face arral i ze sociale.

56

Natura in teligen iei ern ot ion.ale

adica aceea in care Judy excela la doar patru ani. Acest punet de vedere care prez.irita ~ultele fa tete ale iritelrgeritei of era 0 i~agine rnai arnp la asupra cap acitatii copilului si asup~a potentl~~ lului sau pentru rausita decit IQ-ul standar~. Atunci ~md elev~l Programului Spectrum au fost evaluati contorm Scalei de Inteligenta Stanford-Binet - cindva, standardul de aur al testelor IQ _ si din nou conform. unui set de irrtrebari ce irrrnarea sa rnaso;r~ spectrul de iriteli.gerite as a cum le definise ?ardner, nu au existat legaturi sernnificative intre rezultatele copnlor lao cele doua teste? _ Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (intre 125 ~H 133) au dezvaluit diverse profiluri in raport cu cele zece trasa.turi im~ portante masurate de testul Spectrum. De exemplu. dintre cer cinci copii "cei 111ai de~tepti", confonn testelor IQ, unul era foarte bun in trei dornenii, trei In doua si eel de-a] eineilea eorespundea doar uneia dintre trasaturile importante ale Spectrum. Aceste puncte tari erau Irrrparrite astfel: p~tru din_tre punc~e;e t'ari ale aces tor copii erau plasate in domenml rnuzical, doua In domeniul artelor vizuale si unul in intelegerea sociala, unul in logica;;i doua in limbaj. Nici unul dintre cei cinci copii cu IQ-uri rnari nu erau "tari" in ce priveste miscarea-fizica. eifrele sau tehriica: miscarea fizica si cifrele erau chiar punctele slabe in eazul

" '

a doi diritre cei cinci.

Conduzia lui Gardner a fost ca: "scala de inteligenta Stanford-Binet nu putea prezice reusita Ia nivelul actrvitatilor S~p~ctrum ," Pe de alta parte, rezultatele la Spectnun Ie-au _datpa:-mtilor si profesorilor un indiciu dar refer itor la dorneniile rata de care copiii vor arata un inreres spontan si in .care se v<:r descurca indeajuns de bine, incit sa dezvolte 0 paslune care mtr-o b'u-

ria zi sa ajunga d incolo de pricepere, catre n:lai:~trie.. .

Gindirea lui Gardner referitoare la rrurl tip licrtatea inteligentei continua sa se desfasoare. La zece ani dupa publicarea teoriei ~ale, Gardner a oferit aceste rezurnari pentru inte1igentele persoriale:

Inteligenta interpersonali'i este eapacitatea de a-i intelege pe ceilalti: ce anume ii motiveaza. cum. Iucreaza, cum se poate coopera cu et. Agentii de vinz.ari, politicienii, profesorii, medicii de clinica si liderii reli aiosi cu 0 influenta clara eel mai adesea sint indivizi ell un

o " .'

grad ridicat de inrcligenta interpersonala. Int~hgel_lta mfrapersona-

Hi ... este 0 capacitate corelata, orierrtata spre mtenor. Este acea capacitate de a forma un rnodel plin de a curatetc si de veridicitate .a sinelui si de a fi in stare sa folosesti acest model pentru a actioria eficient in viata.!"

Cin d aft desiept:e 0 pros tie

57

Intr-o alta interpretare, Gardner observa ca miezul inteligentei interpersonale presupune "capaeitatile de a discerns si de a raspunde in modul eel mai nimerit la starile, temperamentele, motivatiile si dorintele altora". La inteligenta intrapersonala, cheia cunoasterii de sine, el mai include "accesul la propriile sentiments. capacitatea de a discerne intre ele si de a Ie stapini in calauzirea corrrportarnerrtuhrivU.

SPOCK VS. DATA: ATUNCI

CfND CtlNOA~TEREA NU ESTE DE AJUNS

Exista 0 dimensiune a inteligentei personale indelung scoasa in ev iderita, dar putin explorata in studiile lui Gardner: rol'ul ernoriilor. Asta se d atoreaz.a poate ;;i faptului ca, asa cum. imi sugera Gardner, Iucrarile sale sint determinate profund de un model a1 mintii cogrutiv-stiintific. Astfel, ptmctul sau de vedere asupra inteligentelor pune aeeentul pe eognitiv - intelegerea de sine si a altora In ce priveste rriotivatrile, obiceiurile de ITIUnCa si folosirea acestor inforrnatii in conducerea propriei v ieti si pentru a te intelege eu ceilalti. Dar ea si in cazul domeniului chinestezic, unde excelerrta fizica se manifesta nonverbal, domeniul ernotiilor se extinde, la rindul sau, dincolo de limbaj 9i de eognitiv.

Desi se acorda un sp ariu amplu descrierilor inteligentelor personale din perspeetiva rolului pe care acestea 'il joaca Ia nivelul emotiilor ~i al stapirurii lor, Gardner 9i eei care au luerat eu el rru au 'urrnarit in detaliu rolul seniimeniului in cazul acestor inteligente, coneentrindu-se asupra cunostintelor despre sentiment, Aceasta eoneentrare poate rieintentionata lasa neexplorat vastul ocean al ernotiilor, care fac ca viata interioara si relatiile sa fie atit de complexe, de constringatoare si adesea iricurcate. De asemenea, lasa loc descoperirilor atit in sensul in care exista inteligenta in ernotii, dar si In sensul in care inteligenta poate fi data emotiilor.

Accentul pus de Gardner pe elementele cognitive la nivelul inteligenjelor personale reflecta zeitgeist-ul psihologiei care i-a format punctele de vedere. Accentul exagerat pe care psihologia il pune pe cunoastere chiar 1}i in domeniul emotiilor este in parte datorat unor capricii din istoria acestei stiin]e. Fe la jurriatatea acestui secol, psihologia la nivel universitar a fost dorninata de behavioristi, dupa modelul lui B. F. Skinner, care considera ea doar cornportamentul poate fi perceput obiectiv din exterior si, prin urrnare, poatc fi studiat CLl acuratete stiintifica. Behavioris-

58

Natura i.nreligen.iei ern.ot iortale

hi au reglemcntat toata viata irrteri oara, inclusiv ernofiile, care nu era la iridemjna stiintei.

Apoi la sfirsitul anilor 1960, a aparut "revolutia cognitiva", accentul in psihologie indreptindu-se asupra registrelor mintale, al stocarii de inforrnatii si al naturii inteligentei. In continuare insa ernotiile nu puteau fi abordate. Teoria traditionala acceptata de savantii cognitivisti considera inteligenta ca Hind rezultanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rational, precuII1 Mr Spock din Star Trek, arhetipul octetilor iriforrriationali Iipsiti de orice fel de seritirnerrte si care intr upcaza ideea ca ernotiile nu au ce cauta la nivelul inteligentei, ele doar stricind irriag'iriea unei vieti rnirrtale.

Savantii cognitivisti care au Irnbratisat acest punet de vedere au fost sedusi de calculator ca II10del operativ al rnirrtii, uitind ca in realitate materia creierului este scaldata Irrtr-o bud inca dezordonata pulsind de produse neurochirnice si nu se apropie in nici un fel de siliciul ordonat si aseptic din care a tisnit II1~tafora calatrz.itoare pentru rninte. Modelele pred orninante care circula printre savantii cogrritivisti referitor la felul in care rnintea proceseaza inforrnatia au fost lip site de recunoasterea faptului ca r-atiorralitatea este ghidata sl poate fi btr uita - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens 0 privire sankita a rnintii, ad ica una care nu reuseste sa explice Sturm und Drang-ul serrtirneritelor care dau savoare intelectului. Pentru a ramine la accasta viziune, savantii cogrritiv isti au fost nevoih, ei in:;;i:;;i, sa ignore .relevanta pentru rriod.elele mintii create de ei a sperantelor p ersonale si a ternerilor, a rieiriteleger ilor in casriicie sau a invidiilor profesionale - ei au ind epartat sentirnentele care dau savoare vietii dar si rnornentele de criza si care, in fiecare clipa, influcnteaza exact in rnasura in care (cit de bine sau cit de slab) sint prelucrate inforrnatiile.

Versiunea stiintifica uriilaterala conform careia ar exista 0 viata min+ala fara influerite erriotioriale care a calauzit ultirnii optzeci de ani de cercetari asupra irrteltgerttei - se schirnba treptat, pe masura ce psihologia a iricep ut sa recunoasca rolul eserrtial al sentimentelor in gmdire. Precum personajul Data din Star Trek: genempia urmdioare, psihologia incepe sa aprecieze puterea si virtutile ernotiilor la nivelul v ietii mintale, dar si primejdiile pe care lereprezinta. La urrna urmei, asa cum vede Data lucrurile (spre rnarea lui mirare, in rnzisu ra in care poate simti asa ceva), logica lui reee nu reuseste sa gaseasca solutii umane. Uma-

Cin d a fi dest ep t e 0 prostie

59

nism ul nostru este cel rnai evident la nivelul sentimentelor. Data iricearca sa simta, clirid.u-si seama ca rateaza ceva esentiaL El vrea prretenie si loialitate; precum Omul de Tinichea din {lrc.jitorul din Oz, lui ii lipseste 0 inima. Lipsind u-i si m tu l Iir ic ce 111S0- teste sentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu 0 rnare virtuozitate tehnica, dar fara a trai pasiunea. Lectia d u pa care Data tinjeste sint tocmai valorile mai irralte, cele ale sufletului orneriesc ~ cred irita, speran+a, devotamen+ul, iubirea care lipsesc cu desavirsire unui punet de vedere rece, striet cognitiv. Emotiile imbogatesc; un model mintal care le ignora este unul saracit.

Atunci cind l-am intrebat pe Gardner despre accentul pe care il pune pe gindurile asupra sentimentelor sau pe metacunoastere, rnai mult decit pe emotii insele, el a recunoscut ca a avut teI_'dinta sa abordeze inteligenta din perspectiva cognitiva, dar II11-a spus to tocia ta: "Cind aII1 scris prima data despre inteligen~ele persoriale, de fapt uorbeam despre ernotii, in special potrivit Ideii me le de intcligenta intrapcrsonala - una dintre COIT1POnente Hind acordarea din punet de vedere emotional cu sine. Sernnalele sentimentelor viscerale sint cele care devin esentiale pentru inteligenta inter persoriala. Dar atunci cind a fost de:;;voltara in practica, teoria multitudinii intelizentelor a evoluat conc;entrindu-se rriai mult pe rne+acrmoastera'" .: a d ica pe con;tientl~area procesului mintal al cuiva - ,,:;;i II1ai p utin asupra iritregll game a capacitatilor ernotionale."

Chiar si asa, Gardner aprcciaza importanta crucial a a acestor capacitati ernotioriale si relatioriale aflate la baza vietii. El sublini~zi3. ca: "Multi dintre cei care au un IQ de 160 lucr~aza pentru cei cu un IQ de 100, in cazul in care cei dintii au 0 slaba inteligenta intrapersonala, iar a celor din urrna este rid icata. In Iurriea reala, nu exista 0 inteligenta rnai importanta decit cea interpersoriala. Daca n-o ai, rru vei sti eu cine sa te casatoresri. ce slujba sa-ti iei s.a.rn.d , Trebuie sa ne forrnarn cop iii la niveluUnteligentel or personale inca. din scoli."

EMOTIILE POT FI INTELIGENTE?

Pentru 0 intelegere mai cornp leta a felului in care s-ar putea face asemenea pregatiri la nivelul copiilor, trebuie sa ne oprim si asupra altar teoreticieni care i-au urrnat lui Gardner cel rnai celebru hind psihologul de la Yale, Peter Salovey, care a reusit sa .'

60

Natura inteligenj:ei ernot.ioriale

prezinte in detaliu felurile in care putem da inteligenta erriotiilor noastre '<, Acest efort nu este unul nou; de-a lungul arrilor, chiar si cei rnai inversunati teoreticieni ai IQ-ului au iricercat uneori sa ad.uca ernojiile in' zona inteligentei, fara a socoti ca intre "emotie" si "inteligenta" exista 0 contradictie inerenta in terrnerii. Astfel E.L. Thorndike, un eminent psiholog care a avut la rirrd ul sau un cuvint de spus in popularizarea n otiurrii de IQ in anii 1920 :;;i 1930, propunea 'irrtr-uri articol din Harper's lv1agazine ideea ca un anumit aspect al irrtel igeritei emotion ale, inteligenta "sociala" - care este capacitatea de a-i iritelege pe cei lal ti lI:;;i de a actioria cu mtelepciune in relatiile interurnane" - este in sine uru aspect al IQ-u1ui unei persoane. Alti psiho1ogi ai v rernii au acordat 0 con.otatie mai ciriica inteligentei sociale, consideririd-o capacitate a de a-i manipula pe ceila lti - de a-i determina sa faca ceea ce vrem, indiferent daca sint cu ad.ev arat d ispusi sau nu. Dar nici una dintre aceste coricep tual izari ale inteligentei sociaIe nu i-a i nfl uerrtat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in 1960, a apar'ut un manual de 0 mare irrrpor tarita, care cuprindea teste de inteligenta ce declarau inteligenta sociala drept un concept "inutil".

Dar inteligerita personala nu poate fi ignorata tocmai pentru ca are 0 Iatura in tui tiva si una de bun sirnt. De exemplu, cirid Robert Sternberg, alt psiholog de la Yale, le-a cerut oamenilor sa descrie 0 "persoana inteligenta", capacitatile de a se descurca in practica se numarau printre principalele rrasatur iincl use pe listao Studiul mai sistematic allui Sternberg l-a facut sa rev ina la 0 concluzie a lui Thorndike: anume di inteligenta sociala este altcev a decit inteliaenta acad.ernica si ca este 0 parte extrem de im-

o , '

portanta in a-i face pe oarnerii sa reactioneze bine in situatiile

practice cu care sint confr uritati in v iata. Printre inteligentele practice care sint, de exemp lu, foarte apreciate la Iocul de munca se riumara si acea sensibilitate care le perrnite managerilor eficienti sa intu'iasca mesajele rmplicite+".

In u ltirnii ani, un rrurriar tot mai mare de psihologi au ajuns la concluzii similare, fiind de acord cu Gardner, si anurne ca vechiul concept de IQ, care se concentreaza pe lingvistica si maternatica si care reprezenta un factor predictiv al succesului la scoala sau ca profesor, in cazul in care testul IQ era trecut cu birie, s-a dovedit ca este din ce in ce rnai irieficierit, pe rnasura ce v iata i'si continua cursul dincolo de portile institutiilor de irrvatamint. Ace;;ti psihologi- printre care se nurnara si Sternberg

Cin.d a fi destept e 0 prostie

61

si Salovey - au iricercat sa-;;i forrneze 0 imagine mai larga asupra in te ligeritei, reinventind-o .Ia nivelul riecesitatitor pentru reusita in viata. Pe aceasta linie se ajunge din nou la aprecierea la justa valoare a inteligentei "personale" sau ernotionale.

Salovey include inteligenj:ele personale ale lui Gardner in definitia de baza pe care a d at-o in tel igeritei emoj:ionale, extinzind aceste capacitati la cinci domenii principale14:

1. Cunoasterea emoiiilor personale. Constieritizarea de sine - recurroasterea unui sentiment aiunci cind el apare - este piatra de terrielie a inteligentei ernotionale. A;;a cum v orn vedea in Capito1u14, capacitatea de a supraveghea sentimentele de laun moment la altul este de 0 irnportanta cruciala pentru 0 patruridere psihologica si 0 intelegere de sine. Incapacitatea de a observa adevaratele noastre sentimente ne lasa prada acestora. Cei care au 0 certitudine rnai mare asupra sentimentelor lor sint p iloti mai buni ai existentei per'soriale, avirid un sirnt mai sigur asupra felului in care reactiorieaza in prrvinta deciziilor personale - de la persoana cu care se casatoresc p ina la slujba pe care si-o iau. 2. Gestionarea emoiiilor. Stapinirea ernotiilor in asa fel incit sa fie cele potrivite rep rezirrta capacitatea de a construi constientizarea de sine. CapitolulS va exarniria capacitatea de a ne calma, de a ne scutura de anxietate, de depresie si de irascibilitate si consecinj:ele incapacitatii de a avea aceste calitati emotioriale furidarnentale. Cei care nu re'usesc sa se stapirieasca sint confruntati permanent cu dezarnagiri si disperari, in vreme ce aceia care exceleaz.a in aceasta direcj:ie se pot reechilibra mult mai rapid in urrna obstacolelor si a necazurilor din viata.

3. Motivarea de sine. A;;a cum vom arata in Capitolul 6, punerea ernotiilor in serviciul unui scop este absolut eseritial pentru a-i acorda ateritia cuvenita, pentru motivarea de sine, pentru stapinire ;;i creativitate. Autocontrolul emotional c-vaminarea recompenselor si iriabusirea impulsurilor - sta la baza reusitelor de tot felu l. Capacitatea de a fi "pe faza " d uce Ia perforrnarite iesite din comun in toate domeniile. Cei care au aceasta capacitate au tendinta sa fie muIt mai productivi si mai eficienti in tot ceea ce in treprind.

4. Recunoasierea emoiiilor in. ceilalii. Ernpatia, 0 alta capacitate care se cladeste pe baza coristientizarii de sine emotionale, este fundamentul "capacitaj:ii de inj:elegere a celorlalti ". Capitolul 7 va investiga radacinile empatiei, costul social al surzeniei ernotionale si motive le care duc de la empatie la altruism. Cei care

62

Natura inreligen tei ernot io nale

sin.t empatici sint m ai atenti la serrmalele sociale subtile ce indica de ce au nevoie sau ce vor ceilalti. Aceasta ii face sa fie mult rnai potriviti pentru profesiunile care presupun grija fata de ceilalti, cum ar fi profesorii, agentii de vinzari sau cei din domeniul managementului.

5. lv1a71evrarea relaiiilor. Arta de a stabili relatii insearnna in mare parte capacitatea de a gestiona ernotiile celorlalti. Capitolul 8 se ocirpa de corripetenta sociala, dar 9i de incorripetenta la acest nivel si de capacitatile specifice implicate. Acestea sint capacitatile care contribuie la o mare popularitate, la spiritu1 de coriducere si la eficienta in relatiile interpersonale. Cei care exceleaz a in aceste abilrtati se dcscurca bine In tot ceea ce irisearrma interactiurica pozitiva eu ceilalti: acestia sint adevarate vedete pe plan social.

Evident ca oamenii au capacitati diferite in fiecare dintre aceste directii: unii dintrenoi, sa zicem, 19i pot stapini mai bine propria rieliniste, dar sint relativ incapabili sa calmeze pe altcineva la sup arare. Baza nivelului capacitatii noastre este fara mdoiala determinata neuronal, dar asa cum vom vedea, creierul este extrem de plastic, invatind mereu. Lipsurile la nivelul capaci+atil or ernotionale pot fi remediate: asadar, in mare masura, in toate aceste d irectii coriteaza obiceiurile s i reactiilc, care, atunci cind se face efortul cuvenit, pot fi Irnbu.natatite.

IQ-UL $I INTELIGENTA EMOTIONAIA:

TIPURI PURE

IQ-ul si intcligenta ernotioriala nu sint cornpetente contradictori i, ci rnai degraba separate. Cu tofii arnestecam intelectul cu acuitatea ernotionala. Cei care au un IQ ridicat, dar 0 inteligenta ernotionala scazuta (sau un IQ scazut si 0 inteligenta ernotioria la r ici icata) s'irrt, in ciuda stereotipurilor, relativ p u+irri. Intr-adevar, exista 0 oarecare corelare intre IQ si anumite aspecte ale iriteligentei ernotioriale desi suficient de ingusta pentru a face dar faptul cal in mare rnasura, sirit errtitati independente.

Spre deosebire de testele IQ farniliare. nu exista deocarridata niei un test care sa stabi leasca "scorul irrtel igeritei ernotionale" si s-ar putea sa nici rru existe vreodata. Desi exista ample studii referitoare la fiecare cornponenta in parte, unele, cum ar fi empatia, sirit rnai bine testate prinmostrele abi litatii propriu-zise ale uriei persoane - de exernplu, p unind-o sa determine sentimen-

Cfnd a fi dest ept. e 0 prostie

63

tele cuiva in furictie de expresia fetei, asa cum este ea iriregistrata, sa zicem, pe 0 caseta video. Totusi, folosind 0 anurnita masura pentru ceea ce el nurncste "elasticitatea eului", ceea ce este similar inteligenrei emotionalc (incluzind principalele competente sociale si ernotioriale), Jack Block, psiholog la Universitatea Berkeley din California, a facuf 0 corn pa.ra.tie intre d o ua tipuri teoretic pure: cei cu un IQ rnare versus cei cu aptitudirii ernotioriale rnari-". Difereritele sint graitoare.

Tipul pur de IQ mare (asta iriseamna lasarea Ia 0 parte a inteligentei emotioriale) este 0 caricatura a intelectualului care se poate adapta la nivel mintal, dar este incapabil sa se adapteze la lumea personala. Profilurile difcra U90r de la bar'bati Ia fernei. Barbatul cu ttn IQ mare - nu e nici 0 surp riza - dovecleste 0 larga gama de interese intelectuale si de capacitati in aceasta directie. El este 0 persoana ambitioasa si procluctiva, previzibila, stapinitoare si netulburata de ingr ijorari in ceea ee-l priveste, Are tendirita de a fi critic si condescendent, greu de rnulturnit si inhibat, cu problerne sexuale, inclusiv la nivelul experientei senzuale, inexpresiv si de tasat, prevenitor :;;i rece emotional. Prin contrast, cei care au 0 inteligenta emotionala ridrcata sint echilibr ati din pund de vedere social, simpatici si veseli, nu cad prada ternerilor si ingrijorarilor care sa-i rnacirie. Au 0 mare capacitate de a se dedica trup si suflet oamenilor si cauzelor lor, de a-si asurna raspurideri si de a avea un profil etic; sirit intelegatori si afectuosi in relatiile lor. Viata lor erno+ioriala este bogata si riormala; ei se simt bine cu ei irisisi 9i cu ceilalt i sl cu universul social in care traiesc.

Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de asteptat, iricredere intelectuala, sirit fluente in exprirnarea gindurilor, apreciaza chestiunile intelectuale si au 0 Iarga gama de iriterese intelectuale s;i estetice. De asemenea, au teridinta sa fie introspective, pr ada neIinistflor :;;i lucrurilor care le rnacina, sentirnentului de v inov atie si ·ezita sa-si exprime rninia deschis (chiar daca 0 fac indirect).

Femeile inteligente din punct de vedere emotional, din contra, au -tertd irrta de a fi categorice, de a-si exprima sentimentele in mod direct si de a avea 0 parere pozitiva despre ele irisele: viata are un sens pentru ele. Ca si barbatii, ele sint simpatice si corrrunicative, 19i exprima sentimenteIe in mod potrivit (sl nu prin iesiri pe care sa le regrete ulterior); se adap+eaza bine stresul ui. Indinatia spre viata sociala le face sa stabileasca cu trs urinta n01 rela tii: se simt destul de bine eu sine si sint vesele.

64

T-Jat ura in.tetigen.t ei ern ot io n al.e

spontane si deschise la experierite senzuale. Spre deosebire de femeile d oar eu un IQ ridicat, rareori sint rielirristite ori se simt vinovate sau se frarnirita pentru eeva.

SiguT ca aceste portrete sint extremele - in fiecare dintre rioi exista un amestec de IQ si inteligenta ernotionala la anumite niveluri. Dar ele of era 0 privire iristructiv a referitoare la fiecare din aceste dirnensruni, in mod separat, ale calitatilor ficcaruia. Pina la un anumit punct, or ice om are 0 inteligenta cognitive si una ernotioriala, pr in urrnare. aceste portrete se contopesc. Si tottrsi, dintre cele d oua, iritel igerita emotional a adauga mult mai multe cali tati care ne determina sa firn eu adevarat oameni.

Cunoaste-te pe tine insuti

,

o veche poveste japoneza vorbeste despre un razboinic samurai care l-a provocat pe un maestru Zen sa ii explice ce 111.searrma rai si iad , Calugarul Irisa i-a rasp uns eu d ispre+ "E;;ti un rnocofan - n-are rost sa-mi pierd vrernea cu unul ca tine!"

Sirnrinclu-se of ens at, samuraiul s-a infuriat cumplit, a seos sabia din teaca si a zbierat: "Te-a;; putea omori pentru obraznicia asta."

"Aeesta este iadul", a raspuris calm calugarul. Uluit sa constate realitatea in spusele maestrului care l~i indreptase atentia asupra miniei ee-l cuprinsese, sarrrurarul s-a Iinistit, si-a bagat sabia in teaca, a facut 0 p lecaci une si i-a rnulturnit calugaruhri ca l-a lurninat,

"Iar acesta este raiu!", a spus calugar ul.

Constientizarea brusca de catre samurai a star ii agitate in care se afla ilustreaza diferenta covirsitoarc intre a fi cuprins de un seritirnerit si a deveni consticnt ca p oti fi inghitit de el. Indemnul lui Socrate: "Cunoa~te-te pe tine insutr face referire tocmai la ceea ce este esential in intoligenta erno+ioriala: constientizarea propriilor senti mente in momentul in care ele apar.

La 0 prima privire, ar putea parea ca sentimentele noastre sirit evidente; 0 gindire mai aterita ne arninteste ins3. ca mTI trecut cu vederea ceea. ce am sirntit cu adev arat in legatura cu un anumit lucru san ca am reactionat tirzru fata de aceste sentimente aflate in joe. Psihologii folosesc un termen destuI de ponderat, metacunoasiere, pentru a se referi la coristientizarea acestui proces de gin dire, si meiadispozitie, pentru constienrizarea ernotiilor. Eu prefer termenul constientizare-de-sine, In sensul unei atentii permanente acordate starilor interioare-.

In cadrul acestei constientizari autoreflexive, mintea constata:;;i investigheaza experienta in sine, inclusiv ernotnle".

66

Natura in teligen.iei ern ot ion.al.e

Aceasta calitate a constientizarii searnana cu ceea ce Freud descrie ca "atentie egalflotanta" si pe care 0 recomanda psihanalistilor. 0 asemenea ateritie abordeaza tot ceea ce se iritimpla in stare constienta cu irripar tialitate, ea :;;1 cum ar fi yorba despre un martor interesat si care totusi nu reactiorieaza. Unii psihanaIisti Ii mai spun si "eul observator" - capacitatea constientizarii de sine care ii permite analistului sa-si supravegheze propriile reactii la spusele pacientului si la procesul de Iibera asociere pe care-l tese pacientuP.

o asemenea coristientizare de sine pare sa necesite un neocortex activat, mai ales in zona limbajuhri, acordat spre a identifica si a numi emotiile stirnite. Cortstieritiz area de sine nu este 0 forma de atentie care sa se lase p urtata la voia Infirnpfarij de catre ernotii, reactioriirid exagerat si amplificirid ceea ce este perceput. Mai degraba este un mod neutru de a rnerttirie reflectia de sine, in toiul, totusi, al unor emotii turbulente. William Styron pare sa fi deseris accasta faculrate a rniritii scriind despre depresiile lui profunde, vorbind despre ea ca fiind 0 simtire "a unei insotiri de catre un al doilea sine - un observator spectral care nu i'mpartaseste d ernerita dublului sau :;;1 deci este capabil de 0 curiozitate Iipsita de patirna in momentele in care camaradul sau se zbate.r'"

In eel rnai bun caz, observarea de sine permite 0 constientizare Ia rece a sentimentelor pasionale sau tulburatoare. In eel mai ra u caz, se rnarufesta doar printr-o uso ara distantare fata de exper'ierita respectiva, un canal paralel al constien+izarri, care este "meta": planind deasupra sau dedesubtul fluxului principal, coristient fata de ceea ce se 'intimpla mai degraba dedt a fi preluat :;;i pierdut in acel flux. Este, de exemplu, d ifererita irrtre a fi rniriiat de moarte pe cineva si a gindi to+usi: "Sentilllentul pe care il traiesc este unul de minie" chiar in rnomentul in care el te cuprinde. Din punctul de vedere al rnecanicii rieur ale a constientizarii, aceasta subtila dcplasare la nivelul mintalului se presupune ca semnalizeaza ca acele circu ite neocorticale sup ravegheaza achy ernotia, acesta fiind prirnul pas in cistigarea unui anumit control. Aceasta constientizare a emotiilor este competenta ernotioriala fundarnentala pe care se cladesc celeIalte competerite. cum ar fi cea a autocontrolului emotional.

Pe scurt, autoconstientizarea irisearrma sa tim "con:;;tienti atit de d.ispozitia in care sintem, cit si de gindurile pe care le avem despre aceasta dispozitie", d upa cum spune John Mayer, psiho-

Cu noast e-t e pe tine irt s u i i

67

log la Universitatea din New Hampshire, care, alaturi de Peter Salovey de la Yale, a formulat teoria inteligentei emotionale>. Constientizarea de sine poate fi vazuta ca un fel de atentie nonreacriva si lipsita de judecati asupra starii interioare. Dar Mayer coristata ca aceasta sensibilitate poate la rrndul sau sa fie rnai putin calma; gindurile tipice prin care se expr'irna a u toco ns tieritizarea emotionala le includ pe acestea: "Ar trebui sa sirnt asa":

"Ma gindesc la ceva frumos ca sa-rni ridic moralul": iar perrtru o autoconstientizare rnai restrictiva, 0 fraza care permite 0 evadare: "Nu'te gindi la asta acurn" - ca reactie la ceva foarte suparator,

Desi exista 0 distinctie logica mtre a fi constient de sentirnente si a actioria pentru a le schimba, Mayer corisiclera ca din motive practice cele d oua merg de obicei rniria in rnina: a recurioaste 0 dispozitie incorecta mseamrla sa d oresti sa 0 depa:;;e;;ti. Accasta recunoastere este irtsa d istincta de eforturile fa cute pentru a ne rmpiedica sa acriortarn conform urrui irrrpuls emotional. Atunci cind ii spunem: "Inceteaza!" urrui copil a carui suparare l-a deterrninat sa-si loveasca prietenul de joaca, putern opri Ioviturile, dar rniriia lui va continua sa clocoteasca. Gindurile cop ilului sint inca-fixate pe ceea ce a declansat supararea - "Dar rni-a fur at jucaria!" - si minia continua sa-l stapmeasca. Autoconstientizarea are un efect rnai puternic asupra sentirnentelor patirnase sau de antipatie: intelegerea faprului ca "Ceea ce sirnt este furie" of era un rnai mare grad de libertate - nu doar optiunea de a nu actioria, ci si pe aceea de a incerca sa-ti treaca.

Mayer descopera ca oamenii au teridirita de a aborda stiluri diferite de a participa sau de a-si stapini ernotiile":

.. Autoconfltientizarea. Constientizarea dispozitiilor In momentul in care ele apar Ii face pe oarnertii care procedeaza astfel sa aiba 0 viziune sofisticata asupra v ietii lor errlOtionale. Clari tatea lor referitoare la erriotii poate d a riastere altor trasaturi de personalitate: sirit persoane autonome si sigure pe lirnitele lor, au o sanatate psihologica buria :;;i teridinta de a avea 0 privire pozi tiva asupra v iefii. Cind sint prost dispusi, nu medireaza Ia asta in toate felurile. iar proasta dispozitie nu devine 0 obsesie, Hind capabili sa iasa mai usor din aceasta stare. Pe scurt, inteligenja ii ajuta sa-si stapineasca ernotiile .

.. Inchiderea in sine. Exista oameni care adesea se simt cupr insi de ernotiile lor si nu se simt in stare sa scape de ele, de parca dispozitiile ar ii preluat controlul asupra lor. Ei sint schirnbatori

68

Natura inteligenjei eniot ion ale

si nu foarte coristieriti de propriile sentimente, drept pentru care se pierd usor in ele, fara a le putea contempla in perspeetiva. Ca urrnare, nu se strad uiesc prea tare sa scape de aceste stari proaste, avind impresia ca nu detin controlul asupra vietii lor ernotionale. Adesea simt ca sint coplesiti si ca au scapat ernotiile de sub control.

" Acceptarea. Desi aceste persoane stiu adesea foarte exact eeea ce sirnt, au insa terid inta sa accepte cu usurtnta dispozitiile prin care tree, fara a incerca sa Ie schimbe. Exista doua ram uri ale tipologiei celor care accepta: cei care de obicei sint bine dispusi, deci nu sint motivati sa-;;i schimbe drspozitia in care se afla, si cei care, in ciuda limpezimii asupra starilor lor, sirit incliriati spre stari p.roaste, pe care Ie accepta 'irrtr-o atitudine pa~ siva, riefacind nimic sa le schimbe, in cruda disconfortului - acest model este inti1nit rnai ales Ia persoane1e clep rirnate, care se resemneaza in fata disperarir.

pATI"Il.1l1~UL ~I INDIFERENTUL

Sa ne imaginam pentru 0 clip a cit rie aflarniritr-un avion care zboara de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe masura ce va apropiati de Muntii Stincosi, se aude voce a pilotului: "Doarnnelor si domnilor, urmeaza niste turbulerite. Va rugarn sa va irrtoarceti la locurile dvs. si sa va purieti centurile de siguranta." Apoi avionul intra in zona de turbtrlerite, care sint mai rele dedt tot ce ati irrtilrrit pma acum - avionul este aruncat in sus si in jos si dintr-o parte in cealalta precum 0 minge de plaja purtata de valuri.

Intrebarea este: ce faceti? Sinteti genul de om care se refugiaza iritr-o carte sau intr-o revista sau care continua sa se trite la un film, adaptindu-se turbulentelor? Sau siriteti dintre cei care recitescinstructiunile pentru caztrrile disperate sau care Ie pindesc pe stewardese pentru a vedea daca dau semne de panica? Ori siriteti d intre cei care-si ciulesc urechile spre a auzi daca e ceva in neregula eu motoarele?

Oricare dintre aceste raspurisurr vi s-ar parea mai firesc, el este un serrm asupra felului in care reactioriam la stres. Scenariul cu avionul face parte .d intr-tm test psihologic creat de Suzanne Miller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata daca oamenii au tendinta de a fi vigilenti, preocupindu-se de fiecare detaliu 'irrtr-o aseITtenea s it ua tie disperata, sau daca din corrtra,

Cu noaste-t e pe tine irieut i

69

in asernenea momente nelinistitoare, incearca sa-:;;i distraga ateritia. Aceste doua reactii iritr-o siruatie Iimita au cortsecirite extrem de diferite pentru felul in care oarnenii i:;;i experimenteaza propriile reactii emotionale. Cei care l'1i creeaz a 0 stare de parca ar fi privati de libertate prin insasi faptul ca trateaza totul atit de atent 'isi amplifica fara sa vrea propriile reactii - rnai ales daca starea lor e lips ita de 0 coristierrtizare calma. Rezultatul este ca ernotiile lor par si mai intense. Exista si diritre aceia care iricearca sa-si distraga ateritia, nebagindu-;;i in searna propriile reactii si minimalizrndu-si astfel experienta reactiei emotionale, daca rru chiar si dimensiunea in sine a reactiilor,

Pornind de la aceste extreme, rez ulta ca pentru unii constientizarea emotionala este coplcsitoare, in vreme ce pentru altii abia daca exista. Sa ne gindirn la studentul care irrtr-o seara constata ca in carniri a izbucnit un incendiu si merge sa ia un extinctor si stinge focul. Nimic neobisrruit - in afarade faptul ca in drum spre extinctor si inapoi el ITlerge normal si nu alearga, Motivul? N-a simtit ca ar fi vreo urgenta.

Aceasta intirnplare rni-a fost povestita de Edward, Diener, psiholog la Universitatea din Illinois, care a studiat intensitatea eu care oamenii i;;i traiesc ernotiile". Dintre studiile de caz pe care acest psiholog Ie facuse, studeritul se remarcase prin faptul ca l;;i traia cel mai p utin intens erriotii'le, din cite persoane intilnise Diener. Era esantialmente 0 persoaria fara nici un fel de patirni, care trece prin viata fara sa simta mare Iucru, chiar si in cazul unui incendiu. Prin contrast, sa luam si exernplul unei fernei de Ia celalalt capat al spectru1ui alcatuit de Diener. Pierziridu-si odata pixul preferat, a fost d istr'usa zile intregi. Alta data, a fost atit de impresionata citind ca se face 0 mare virizare de pantofi 1a pret redus intr-un magazin costisitor, incit a Iasat orice altceva, s-a aruncat in masina si a condus trei ore pina la magazinul din Chicago.

Diener consta ta ca in general femeile traiesc a tit errroti ile po~ zitive cit ;;i pe cele negative mai puternic de cit b arbafii. Lasind la 0 parte diferentele de sex, viata emotionala este mai bogata pentru cei care observa mai rrrulte , Sporirea seriaibifitatii emotionale are drept consecinta pentru aceasta categorie faptul ca la cea mai mica provocare se dczlantuie adevarate furtuni ernotionale, 0 atmosfera de rai sau de iad, in vrerrie ee ceil alti, de la extrema opusa, abia de simt ceva chiar si in cele mai curnplite imprejurar'i.

70

l\Jatura irit eiig en t ei ent ot io nale

o.MUL F AKA SENTIMENTE

Gary $i-a infuriat logodnica, pe Ellen, pentru ca. clesi era un tip inteligent, atent si un chirurg care reusise in cariera, nu avea nici un fel de ernotii si nici un fel de reactie la orice manifestare senfimentala. Gary putea vorbi stralucit despre stiinte si arte, dar cind era yorba de sentimente ----'- chiar si pentru Ellen - arrrutea. Desi ea se str ad uise sa-i stirneasca pasiunea, Gary rarna sese irnpasibil si lipsit de cea rnai mica reactie. "Eu riu-rni exprim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen I-a trimis cu insistenta. "Cind este yorba de viata ernotioriala", a mai adaugat el, "nu stiu despre ce sa vorbesc; n-am sentimente puternice - nici pozitive, nici negative."

Nu doar Ellen era frustrata de raceala lui Gary: pe masura ce i se confesa terapeutului, el $i-a dat seama ca este incapabil sa v orbeasca deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai irrtii, ca nu stia ce sirntea de fapt. Dirpa cite i;;i dade a el seama, rru se rnirriase, nu seintristase sinu se bucurase niciodata".

A;;a cum a constatat terapeutul, acest vid emotional i-a facut pe cei asemeni lui Gary incolori si inod ori: "Ei plictisesc pe toata lumea. De aceea ii si trimit nevestele la tratament." Platitudinea emotional a a l ui Gary exerrrpl ifica ceea ce psihiatrii numesc alexitimie, de la grecescul a - care iriseamna ,,lipsa", lex is, care Irisearrma "cuvint" si thymas, care Irisearrma "emotie". Acesti oa~eni nu-si gasesc cuvintele pentru a-si exprima sentimentele. Intr-adcvar, ei par lipsiti de toate seritirnerttele, desi asta s-ar putea datora mai degraba incapacitatii de a-si exprima ernotia decit abseritei totale a erriofiei. Aceasta categorie de oarneni a fost observata mai iritii de psfhanalisrii care s-au mirat ca exista 0 categorie de pacienti care nu puteau fi tratati prin nici 0 metoda, pentru di nu d a doa u semne sa aiba sentirnente, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dade au dovada de 0 viata emotionala intcrioara despre care ar fi putut sa vorbeasca". Trasaturile elinice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a des erie sentimentele - ale lor sau ale altora - si un vocabular erno tiorial extrem de Iirnitat!". Mai mult, disce(n cu greu ernotiile i~tre ele sau de serizati.ile trupe;;ti, astfel incit pot povesti ca au nervi la stomac, palp itatii, transpiratii sau arneteli - dar nu-si dau searna ca de fapt simt 0 stare de rieliniste.

uEi dau impresia ca sint altfel, rriste extraterestri care au picat de pe 0 cu totul alta lume si au fost parasutati in mijlocul

Cu noaste-te pe tine i n.s u.t i

71

unei societati dominate de sentimente", asa ii descrie doctorul Peter Sifneos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat termenul de alexitimie+, Alexitimicii plirig rareori. dar si cind 0 fac,nu se mai opresc. Totusi, sint foarte iricurcati daca sirit irrtrebati de ce pIing. 0 pacienta cu alexitimie era atit de suparata dupa ce a vazut un film cu 0 femeie ce avea opt copii si urma sa moara de cancer, iricit a pltns pina ce a adormit. Cind terapeuful i-a sugerat ca probabil a intristat-o filrnul, fiind ca ii arnirttise de propria ei mama care suferea de un cancer in uitimul stadiu, lferneia a rnrnarmurit complet uhrita si a rarnas far a grai. Cind terapeutul a intrebat-o apoi ce simte, ea i-a raspuns ca se sirnte "ingrozitor", dar nu si-a putut darifica rnai mult sentimentele. Si a ad aug'at ea din cind in cind se trezeste plingind, dar nu stie riiciodata exact de ce plinge12.

Aceasta este esenta problemei. Alexitimicii nu ca nu ar sirnti niciodata nimic, dar sint incapabili sa-si dea seama - si mai ales sa se exprirne - sau sa explice exact ce sentimente au. Le lipseste in mod acut capacitatea fundarnentala de a da dovada de inteligenta emotioriala, de constientizare de sine - faptul de a sti ce simtirn, ce ernotii ne rulbur a in interior. .Alexitirnicii dezmint acea conceptie a sirntuhri comun potrivit careia este mai mult decit dar ceea ce sim+im: ei habar nu au despre ce este vorba. Cind ceva - sau mai precis cineva - ii irnpresioneaza intr-atit mcit sa sirnta cev a, experienta in sine ii blocheaza si ii cop leseste, deci treb uie evita ta cu orice pre]. Sentimentele ajung la ei, atunci cind ajung, ca 0 arnetitoare neliriiste: sau asa CUIll spunea pacienta care a plins dupa un film, e vorba despre ceva "ingmzitor", dar pe care nu-l poate explica, precizind ce feZ de ingrozitor.

Aceasta confuzie fundamentala in pr ivinta sentimentelor pare sa d uca adesea la vagi problerne med icale, atunci cind realmente aceste serizafii de d isperare emotioriala sint traite: acest fenomen este cunoscut in psihiatrie sub numele de somaiizare - o durere ernotionala poate fi confuridata cu una fiz ica (si este d ife.rita de 0 boala psihosomatica, in cazul care'ia probiemele ernotionale duc Ia cornp licatii rcalrnerite de ordin medical). Intr-adev ar, mare parte din interesul psihiatrilor fata de alexitirnici este acela de a-i d eosebi de cei care Yin la doctor pentru a cere ajutor spre deosebire decei care cad prad a unei obsesii sterpe de a gasi un diagnostic medical si uri tratament pentru eeea ce este de fapt 0 problema emotionala.

72

Natura i ni el ige n t ei em ot ionale

In vrerne ce nimeni nu poate spune inca precis ce anume produce alexitirrria, dr. Sifneos propuneca explicatie 0 deconectare intre sistemul limbic si neocortex, in special de cenfrii vorqirii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce arnaflat despre ereierul emotional. Pacientii cu atacuri grave de apoplexie la careaceasta deconectare a fost realizata prirrtr-o operatie chirurgicala eu scopul de a-i elibera de aceste sirnptome, observa Sifneos, devin insensibili din punct de vedere emotional, aserneni celor cu alexitirrrie, care sint incapabtli sa i;;i exprime sentimentele in cuvinte ;;i sint Iips'iti de 0 viata imaginara. Pe scurt, desi circuitele creierului emotional pot reactioria prin sentimente, rieocortexul nu poate tria aceste sentimente ;;i nici nu le poate rruarita prill limbaj. Henry Roth observa in rornanul-sau Call It Sleep (Sa-i zicem somny puterea Iimbajului: "Dadi poti exprima in cuvinte ceea ce sirnti, mseamna ca acel ceva iti apartine." In mod corolar evident, aceasta este si td'ilerna alexitimicilor: negasindu-si cuvintele pentru sentimente, nu si le pot Irisuai.

LAUDr-ND SENTIMENTELE VISCERALE

Turnora care crestea in spatele fruntii lui Elliot avea dirnensiunea unei mici portocale; i s-a facut opera tie ;;i a fost iride'partata. Desi interventia chirurgicala a fost declarata 0 reusita, ulterior, cei care-I curioscusera bine au spus ca Elliot nu rnai era Elliot - el suferise 0 schimbare severa de personalitate. Cindva, fusese un avocat celebru, iar acum nu rnai era in stare sa-si tina slujba. Soria .l-a parasit. El si-a investit econorniile in afaceri paguboase si a sfirsit prin a locni in dormitorul pentru oaspeti din casa fratelui sau.

In cazul lui Elliot, intervenise 0 problema care ii uimea pe toti. Din punet de vedere irrtelecrual, era Ia fel de destept ca mai irrairrte, dar nu rnai stia sa-si drarnuiasca timpul, pierzindu-se in arnanunte min ore; 1:;;i pierduse sirntul prioritatilor. Reprosurile care i se faceau nu pareau sa-l afecteze; fusese concediat din mai rrrulte slujbe de avocatura. Desi testele de inteligenta nu detectaser a riirnic in nercgula cu facultatile rnintale ale lui Elliot, el s-a dus totusi la un neurolog, sperind sa descopere vreo problema neurologidi; pe baza acesteia ar fi obtin ut unele avaritaje financiare, despre care credea ca i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

Cu.noast.e-te pe tine in su ti

73

citatii sale de dupa oper atie. Altfel, concluzia nu putea fi decit ca este un bolnav Inchipuit.

Antonio Damasio, neurologul Ia care a mers Elliot, a fost :;;0- cat de un element care lip sea din repertoriul rnintal allui Elliot: desi nu era nirnic in neregula cu logica sa, cu memoria, cu atentia sau cu orice alta capacitate cognitiva, Elliot pur si simplu i:;;i uitase sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu el13. Si rnai izbitor era faptul ca Elliot putea povesti tragicele Irrtirnp lari din v iata sa cu 0 detasare totala, ca si CUIll ar fi privit de la distanta pierderile si esecurile din trecutul sau - far a nici un dram de regret sau de tristete, de frustrare sau de rninie fata de nedreptatile vietii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Darnasio era mai impresiona t de povestea lui Elliot decit Elliot iriaus].

Darnasio a ajuris Ia concluzia cal aceasta riecoristierrtizare ernotioriala avea drept sursa irrdep artarea odata cu tumora de pe creier si a unei parti din lobii prefrontali. Ca urrnare, interventia chirurgicala a taiat legatura dintre cerrtrii de jos ai creierului emotional, in special nucleul amigdalian si circuitele colaterale, si capacitatea de gindire Ia nivelul neocortexului. Gindirea lui Elliot devenise una ca de calculator, cap abrla deci sa troa-

. ca prin toate fazele calcularri unei hotariri, dar incapabila sa desemneze valori pentru diversele posibilitati. Fiecare optiune in parte era una neutra. Acest rationament total lipsit de orice irnphcare emotionala era esenta problemei lui Elliot, sau cel pufin a:;;a banuia Darnasio: 0 prea p utiria constientizare a serrtirneritelor sale in raport cu lucrurile 11 facea pe Elliot sa produca un rationamerit gre:;;it.

Acest handicap si-a facut simtita prezerita si in hotaririle de zi cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sa aleaga 0 zi si 0 ora pentru urrnatoarea programare a lui Elliot, rezultatul a fost 0 multitudine de nehotariri: Elliot gasea argurnente pro si contra in cazul fiecarei zile si ore propuse de Darnasio, dar nu putea alege intre ele. La nivel rational, avea motive perfect logice pentru a obiecta sau de a accepta practic orice moment pentru prograrnare. Nurnai di lui Elliot ii lip sea acel sim] a ceea ce simiea in legatura cu oricare dintre aceste rnornerite. Lipsirid u-i constientizarea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de preferinte.

Din nehotarirea lui Elliot p'utem irrvata 0 lectie eseritiala, si anume aceea a rolul ui crucial al sentimentelor atunci cind navigam pe acest nesfirsit torent al deciziilor personale din viata. In vreme ce sentirnentele puternice pot face prapad in rationarnen-

74

Natura inteZigenfei ern ot io n.ale

te, lipsa constientizar ii sentimentelor poate fi si ea dezastruoasa, mai ales atunci cind trebuie sa cintarim hotaririle de care dcpiride in mare parte soarta noastra: ce cariera sa urrnarn, daca sa rarniriern iritr-o shrjba sigura sau sa ne rnutam Ia una mai riscanta dar si rnai interesan+a, cu cine sa iesim in oras sau cu cine sa ne casatorim. unde sa traim, ce apartament sa inchiriem sau ce casa sa curnparam -;;i asa mai departe. Asemenea hotariri riu pot fi bune daca sint Iuate doar rational, ele presupun si un sentiment visceral si injelepciuriea emotionala ad unata din experientele trecute. Logica forrnala nu poate furictiona de una sirigura, ca b aza pentru a hotari cu cine sa ne casatorim sau in cine sa avem incredere sau ce slujba sa ne luam: acestea sint zone ill care ratiunea fara sentiment este oarba,

Semnalele intuitive care ne calauzesc in asemenea momente apar sub forma unor valuri actionate limbic din vis cere, pe care Damasio Ie mai riurrieste $i "marcatori sorriatici", sau rnai bine zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alarrna automata care de obicei atrage atentia asupra unui per icol potential presupus de 0 anurnita actiune in desfasurare. Cel rnai adesea, acesti rnarcatori ne indepiirteazd de 0 alegere impotriva careia sintem aver tizati de experienta anterioara. Totodata, ei ne pot avertiza si cind apare 0 ocazie excelerrta. De obicei, pe moment, nu ne arnintim exact ce anurne a dus Ia formarea sentimentului negativ; nu avern nevoie dedt de un semnal ca 0 potentiala perseverare irttr-o anurnita directie poate hun dezastru. De cite ori apare uri asemenea serrtirnerit visceral putem sa rerumtam imediat sau sa coritiriuam cu rnai multa incredere, astfel incit multitudinea de alegeri sa deviria 0 matrice deciztoriala mai usor de manevrat. Cheia urior decizii personale sanatoase este simpla: sa fim in acord cu sentimentele noastre.

GOLIREA INCON9TIENTULUI

Vidul emotional allui Elliot sugereaza ca exista un spectru de abilitati de a simti ernoti ile pe masura ce ele apaL Conform logicii rieurostiintei, dad absenta unui circuit neural duce la 0 deficienta a unei anurnite abilitati, atunci relativa putere sau slabiciune a acel uiasi circuit din creierele intacte ar trebui sa d uca la niveluri comparabile de competenta in ceea ce priveste acea capacitate. In termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale in acordarea emotioriala, ea sugereaza ca din motive neurologice

Cu noaere-t:e pe tine i n=u t i

75

unii dintre noi sasizarn cu rnai mare usurrnta decit altii frica sau bucuria, deci siritern mai constienti de noi Insrne din punct de vedere emotional.

Svar putea ca si talentul pentru introspectia psihologica 52. tina de acelasi circuit. 0 parte dintre noi sintern rnai bine acordati cu modurile simbolice specifice rnirttii errrotioriale: meta fora :;;i zimbetul, alatu ri de poezie, cintece si fabule, toate sint in IimbajulInimii. La fel sint visele si rniturile, in care asociatia dezlantuita de idei daterrnina fluxul narativ, Hind Intarita de logica rnintii ernotionale. Cei care se afla intr-uri acord firesc cu propriul glas al irumii - cu limbajul erriotiei - sint cu siguranta rnai apti de a exprrrna mesaje, fie ca este yorba de romancieri, de text ieri sau de psrhoterapeuti. Acordarea iriter ioara ii face sa fie mai talentati in a da glas "intelepciunii subconstientuhri" - inteles ul trait al viselor noastre si al mchipu irilor rioastre, sirnboIur ile care Intr upe aza cele mai profunde dorinte ale noastre.

Constientizarea de sine este fund amentala in patrunderea psihologidi; aceasta este facultatea rnintala pe care vrea sa 0 faca p uterriica psihoterapia. Intr-adevar, pentru Howard Gardner, modelul de inteligenta intrapsihica este Sigmund Freud, rnarele geograf al d inarnicii tainice a sufletului. Asa cum 0 spunea foarte dar Freud, mare parte din viata ernotioriala este iricorisfienta: sentimentele care ne frarnirrta interior nu trec intotdeauna pragul constientizarii. Verificarea ernpirica a acestei axiome psihologice provine din exper ierite asupra ernotiilor incoristicnte, CUIn ar fi rernarcab ila descoperire ca oamenii l:;;i forrrieaza prefcririte pentru lucruri in legatura cu care riici rnacar riu-si dau searna ca Ie-au mai vaz ut. Orice emotie poate fi -;;i adeseasi este - iricoristienta.

Inceputul psihologic al unei ernotii se cleclartseaza de obicei inainte ca persoana respecriva sa fie coristierita de sentiment in sine. De exernplu, atunci cind celor care se tern de serpi li se arata 0 imagine cu serpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpiratia care s-a pornit ca sernn al neliriistii, desi ei sustin ca nu simt nici 0 teama. La aceste persoane transp iratia apare chiar si atunci cind imaginea uriui ;;arpe este prezentata atit de fugitiv, inclt nu constientizeaza exact ce au v az.ut, dar ei lncep deja S;3. se nelinisteasca. Aceste ernotii preconsticnte continua sa se formeze, in final devenind suficient de puternice pentru a se trans forrna in constieritizare. Astfel, exista doua niveluri de erno+ie, eel

76

IVatura int etigentei eniot ionale

consticnt si cel incoristierrt. Mornentul in care 0 emotie devine constienta marchcaza inregistrarea ei ca atare in cortexul frontal-".

Ernofiile care clocotesc sub pragul constientizarii pot avea un impact puternic asupra Ielului in care percepem si in care reactionam, chiar dad habar nu avem ca ele lucreaza deja. De exernplu, 0 persoana enervate de 0 intllnire rieplacuta ce a avut loc ceva mai devreme este irascibila ore intregi clupa aceea, simtirrdu-se jignita cind nimeni nu intentioneaza sa 0 jigneasca si repezindu-se la ce ilalti fara nici un motiv, S-ar putea sa nici rru bage de searna cit este de irascibila si chi ar sa fie surprinsa daca i se atrage atentia, desi aceasta lipsa de constientizare 0 sufoca si ii dicteaza replici taioase. Dar de irrd ata ce ii este constientizata ace ast.a reactie - oci ata ce e inregistrata de cortex - poate eva1ua din nou lucrurile si hotara:;;te sa se scuture de sentimente le cu care ram.ases~ de la inceputul zilei, schimbsridu-si perspectiva si dispozitia. In felul acesta, constientizarea de sine ernotionala devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta ernotionala: capacitatea de a se scutura de 0 proasta dispozitie.

A

Irrrob it de patirni

NOrGe de cei

Ce-mbina bine chibzuieli 9i paiimi

[neft nil sint sub mina Soariei fluier Din care cintii ea cum urea. Dii-mi insul Neinrobit de patimi, si-am sa-l port

[n inimii, ill miezul inimii,

Precum te port. "

Hamlet pentru prietenul sau Horatio

Faptul de a ne putea stapini, de a face fata furtunilor ernotionale care ne sint scoase in cale de catre Soarta :;;i de a nu deveni irrrobiti de patimi a fost laud at ca 0 adevarata virtute inca de pe vremea lui Platen. In greaca veche, acest lucru se riumea sophrosyne, ugrija si inteligenta de a-ti conduce viata; echilibru :;;1 mtelepciune", asa cum avea sa traduca Page DuBois, specialist in greaca. Rornarrii si prrmii crestini aveau 5-0 nurneasca iemperantia, temperate. adica abtinere de Ia excesul emotional. Scopul este echilibrul si nu 0 indepartare a ernotiilor: fiecare sentiment in parte are vaIoarea si sernriificatia lui. 0 viata Iipsita de pasiune ar fi 0 plictiseala pe vastul tarim al rieutralitatii si 0 izolare fata de bogatia v ietii insasi. Dar asa cum observa chiar Aristotel, de dorit sirit ernotrile potrivite, sentimentele proportionale cu intimp'larile. Cind emotiile sint prea tacute, ele due la plictis 9i la d istaritare: cind sint scapate de sub control si se ajunge la extreme sau sirit de prea lunga d ur ata, devin patologice, ca in cazul depresiei demobilizatoare, al rielinisfii coplesitoare, al furiei turbate, al agitatiei nebune.

Intr-adevar, stap'iriirea ernotiilor tulb uratoare este cheia 'impacarii eu viata emotionala: extremele _. - emotiile prea intense sau de prea lunga d urata - ne subrnirieaza echilibrul. Evident ca nu e yorba de a sirnti un singur tip de ernotie: sa fii fericit tot tirnp ul arniriteste oarecurn de acele insigne cu chipuri zimbitoare, care er au la mod a in anii 1970. Ar fi muite de spus in privmta uriei corrtrib utii constructive a s'ufer iritei la v'iata creatoare si spirituala: suferirita poate tempera sufletul.

78

Natura in.teligen.iei ernot ion ale

Momentele bune si cele proaste pot condimenta viata, cu corrdifia sa fie pastrat un anumit echilibru. LL calculul sufletului omenesc exista proportii de ernotii pozitive si negative care deterrnina senzatia de bine sau cel putin acesta este verdictul in urma studierii dispozitiilor in cazul a sute de barbati si fernei care purtau asupra lor aparate sernnalizatoare care le aminteau din cirid in cind sa-si inregistreze ernotiile din momentu1 respecriv", Oamenii nu trebuie rieapar'at sa evite sentimentele rieplacute ca sa se simta bine, ci doar sa nu scape de sub control aceste sentimente furtunoase, care dizloca oriee buria dispozitie. Cei care au episoade de minie curnplita sau de dep rimare se pot sirnti bine torusi dad au momente de bucurie sau de fericire care sa le contrabalanseze pe cele diritii. Aceste studii rnai confirma si Indeperidenta emotionalurui in raport cu inteligenta acadcmica, descoperind ca exista doar 0 slaba relatie sau poate nici Lilla intre note sau IQ si binele emotional al oamenilor.

Asa cum undeva in fund alul gilldurilor exista un murmur permanent, Ia fel exista si 0 fredonare ernotionala constanta: illcercati sa suriati pe cineva pe pager la 6.00 a.rn, sau la 7.00 p.m. si de fiecare data va fi intr-o dispoz.itie sau alta. Evident ca oricine poate avea 0 d ispoz.itie complet diferita de la 0 zi la alta; dar atunci cirid dispozitia rarnirie in medie acecasi de-a lungul mai multor saptarnini sau luni, aceasta are tend inta sa reflecte ill mare call, care este senzatia de bine a persoanei respective. S-a dovedit ca pentru majoritate, sentimentele foarte intense sint relativ rare; cei mai multi ne aflam iritr-o zona de mijloc, cu usoare tresar iri ill acest carusel emotional.

Si totusi, gestionarea ernotiilor este 0 slujba non-stop: mare parte din ceea ce facem in special in timpulliber - este 0 Iricercare de a ne gestiona dispozitia. Totul, de la cititul unui roman sau privitulla televizor pina la alte activitati ~i prietenii pe care ni-i alegem, poate deveni 0 modalitate de a ne face sa ne sirntim rnai bine. Arta de a ne calma este un talent furid arnerital al v ie+ii: unii psthanalisti, cum ar fi John Bowlby si D. W. Winnicott, 0 corisidera drept una dintre cele mai irnportante unelte psihice. In teorie, se sustine ca sunetele ernotionale pe care Ie invata sugarii pentru a se calma, tratindu-se pe ei irisisi asa curn ii trateaza cei ce au grija de ei, ii fae rnai p utin vulnerabili la socurile creierului emotional.

A9a CUIn am vazut, structura creierului ne arata ca foarte adesea avern putin sau riici un control asupra rrtornerrtu ltri In ca-

Inrobit de patimi

79

re siritern cuprinsi de ernotii, ea si asupra a eeea ce urrneaza sa deviria aceste ernoti i. Dar av ern oarecurn 0 idee des pre cit dureazii 0 ernotie. Nu putern spune acelasi lueru atunci cind este v;orba de tristete, ingri.jorare sau minie: de obicei, aceste dispozitii trec eu timp ul :;;1 cu rnulta rabd are. Dar aturici cirid aceste ernotii sint de mare intensitate si au tericlirrta sa depageasdi un anumit p unct, e1e intra in zona extrema, ajungindu-se 1a nelinisti crorrice, miriii necontrolate, depresie. Attrnci cind ajung in fazeIe cele rnai grave si mai necontrolabile, se recurge la rriedicatie si psihoterapie pentru a putea fi mdepartate.

in aserneriea rnomerite, unul dintre semnele capacitatii de autoreglare emotionala poate fi faptul de a recunoaste ca e v orba de 0 agitatie cronica a ereierului emotional, prea puternica pentru a putea fi depaf,'ita fara ajutor farrnacologic. De exemp lu, doua treimi dintre rnaniaco-depresivi nu au fost niciodata tratati pentru aceasta problema. Litiul sau rneclicarnerrtele mai noi pot eontrabalansa aceasta depresie paralizanta, care alterneaza cu episoade de nebunie ce arnesteca haotic euforia si mania grandorii cu irascibilitatea si furia. 0 problema in cazul maniaco-dcpresiviloreste ca atunei cind ei se afla in aceasta stare, stnt atit de increzatori in sine, iricit nu vad de ee ar fi nevoie sa-i ajute cineva, in eiuda hotarirrlor dezastruoase pe care Ie iau. in cazul aces tor tulburari erno+ioriale grave, rnedrcatia paihiatrica of era 0 uriealta pentru 0 gestionare mai buria a v ietii.

Dar atunei cind se pune problema de a infringe categorii mai obisrruite de proasta disp ozirie, sintem lasati sa ne descurcam eu propriHe noastre instr umerrte. Din pacate, aceste rnijloace nu sint illitotdeauna efieiente - sau eel putin asta este eoncluzia la care a ajuns Diane Ticer psiholog la Universitatea Case V"estern Reserve, care a intrebat peste patru sute de barbati si femei ce strategii aplica pentru a scapa de aserneriea d iap oz.itii riesanatoase si cit de bune au fost rezultatele obtiriute in u rrna acestor tactici-.

Nu toata Iurnea este insa de aeord cu premisa filozofica conform careia disp ozitiile proaste ar trebui schirnbate: Tice a descoperilt ca exista si asa-nurnitii Tlpuri~ti ai disp ozifiilor ", aeei 5% care sustin ca nu incearca niciodata sa Isi schimbe dispozitia, pentru ca, d u p a parerea lor, toate ernotrile sint "naturale" si ar trebui traite asa curn se manifesta. indiferent cit ar fi de descurajante. Si apoi mai exista si cei care cau ta sa fie in d ispozitii ne-

80

Natura in telige nt ei ernot ion ale

p lacute din motive pragmatice: doctorii care trebuie sa fie sobri pentru a le da ves+ile proaste pacierrtilor: asisterrtii sociali care i;;1 cultiva intransigenta faFl. de nedrcptati pentru a fi mai eficieriti in batalia pe care 0 duc; chiar si LLTl tinar a spus ca i:;;i cultiva rninia pentru a-I ajuta pe fratiorul Iui sa Ie faca fata copiilor rai de pe terenul de joaca. ~i apoi exista si cei care sint de-a dreprul rnachiavelici, intr-un sens p ozitiv, in pr ivirita manip ularti dispozitiilor - trrrnar iti-i cu ateritie pe cei care Yin sa stringa bani pentru facruri si care inadins se strad uiesc sa para cit mai furiosi, pentru ada impresia de fermitate in fata datornicilor-', Dar cazurile in care sint cultivate dispozifiile rieplacute sint rare, pentru ca in rest aproape toata Iurnea se p1inge ca este la mila dispozi+iilor sufletesti. Felurile in care oamenii mcearca sa se scuture de 0 pr'oasta dispozitie sint categoric foarte diferite.

ANATOMlil AiffNIEI

Sa zicem di soferul unei alte masini va taie calea in mod periculos in timp ce va aflati Ia volan pe 0 autostrada. Daca automat ginditi: "Neno:rocitul naibii!" - asta Insearnria enorm pentru traiectoria pe care 0 v a lua rninia in cazul in care acest gind v a fi urmat de altele de revolta si razbunare: "Nenorocitul naibri, putea sa intre in mine - nu-l las eu sa scape asa usor!" Degete1e vi se albesc de cit de tare stringeti volanul, cind de fapt ati vrea sa 11 str'ingeri pe celalalt de gil. lnt-reg trupu1 se rnobilizeaza pentru Iupta, si nu pentru fuga - facind u-va sa trernurati, sa transpirati, inirna bate mai tare, iar muschii fetei se irtcord eaza Ia rirtd ul Ior. Ati vrea sa-l ornoriti pe individul acela. Dirpa care va claxoneaza 0 rnasina din spate pentru di ati incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci sa vi se intimp1e -;;i sinteti in stare sa explodati de furie :;;i fata de soferul acesta. A9a se ajunge la hrpertensiunc, conducere neatenta si chiar la focuri de arma pe autostrada.

Sa comparam aceasta secventa a mirriei care creste eu un gind mai lrlgaduitor faja de soferul care v-a taiat calea: "Foate ca nu rn-a vazut. Sau poate cit a avut un motiv serios sa sofeze asa de neatent, de exemp lu, 0 urgenta rneclicala ," Aceasta fraza ar putea sa tempereze rniriia si sa introduca elementul de mila, sau rrracar sa va faca sa av eti 0 minte rnai dcschisa, scurtcircuitind minia, care altfel ar lua proportii, Problema este, asa cum propu-

Inrobit de p a t iin i

81

nea Aristotel, sa ne amintim sa avem doar 0 rniriie poirioiid, pentru di de multe ori rniriia ne face sa ne pierdenl controlu1. Benjamin Franklin spunea foarte intelept: "Minia nu apare riiciodatil fara motiv. Dar rareor i apare pentru unul care sa merite,"

Exista, desigur, diverse tip uri de rninie. Nucleul amigdalian poate fi sursa pr incipa la a scinteii de furie pe care 0 sirntirn atunci cind un sofer neatent ne pune in peri col. Dar la celalalt capat al circuitului emotional, neocortexul probabil ca irrdearnna la un alt tip de rniriie, calculata, curn ar fi 0 razburiare cu singe rece sau 0 rev olta fata de 0 riedreptate de orice tip. 0 as ernenea rniriie gindita are mai mult ca SigUT, asa cum spunea Franklin, "un motiv inten<eiat", sau eel p utiri asa pare.

Dintre toate proastele dispoz.itii de care oarnertii vor sa seape, rninia pare sa fie cea mai irrtrartsigerrta: Tice a descoperit ca. rnirria este df sp oz.i tia pe care oamenii reu:;;esc cel rn ai greu s-o controleze. Intr-adevar,minia este cea mai scducatoare atunci cind este yorba de erriotii negative; ace! monolog interior de a-ti da singur dreptate pe care 11 propaga urrrple mintea cu argumente dintre cele rnai convingatoare pentru a-ti varsa furia. Spre deosebire de tristete, minia da energie, chiar 0 stare de euForie. Futerea de seductie ;;1 de convingere a miniei poate explica prin sine de ce anumite puncte de vedere in ceea ce 0 priveste sint atit de comune: ca minia este incoritrolab ila sau, oricum, ca n-ar trebui sa fie controlata si ca, de fapt, varsarea furiei este 0 forma de catharsis, ded este buria. Un alt punct de vedere complet opus, 0 reactie impotriva imaginii sumbre de pina acum, sus tine ca minia ar putea fi complet preveruta. Dar 0 lectura aterita a descoperirilor sfiirrtifice sugereaza ca toate aceste atitudini comune Iatade minie sirrtp rost drrectioriate, ajungind chiar un fel de mituri".

Cursul gindurilor minioase care ad una furia este in mod potential cheia uneia dintre cele mai eficiente cai de a gasi 0 supapa impotriva miriiei: subminarea de la bun inceput a convingerilor care alirnenteaza miriia. Cu cit ne frarnintam mai mult in IegiHura eu lueruI care ne-a illfuriat, eu ant gasirn "motive rnai Interneiate " si justificari pentru faptul ca rre-am miniat. Daca ne concentram prea rnult asupra unui lucru care ne-a miniat Ii dam apa la rrioara. In schirnb. dad! iricercarn sa privim lucrurile si din alta perspecriva, totulse calrneaza. Tice a descoperifca regindirea unei si+uatii in mod poz.itiv este una dintre cele mai eficiente cai de a potoli minia.

82

Natura i.n ieli ge n i ei emot ionale Minia "da buzna"

Aceasta descoperire corespunde concluziilor psihologului DoH Zillrnann de la Universitatea din Alabama, care in urma unei serii de experirnente atente a reusit sa faca masuratori precise ale rniriiei ;;i ale ariatorniei rnirriei-. Gastrea rad.acirrilor rni-

niei in partea de Iupta a expresiei n1upta sau fugi" nu enid 0 sur'priza, Zrllmann a d escoper it ca in toate cazurile minia este declansata de senzatia de a fi pus in prirnejdie. Aceasta stare poate fi sernnalizata nu rrurnai in cazul unei prtmejdii fizice, ci si, ocazie rnult rnai des irrtilnita, al unei arneruntari simbolice a respectului de sine sau a dernnitatii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolan, fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat in urrnarirea unui scop irrrpor'tant. Aceste perceptii due la declansarea sisternuhri Iimbic, care are un efect dual asupra creierului'. 0 parte din acest val degaja catecolarnine, ceea ce genereaza 0 rapida si episodidi descarcare de energie, suficienta npentru a treee la fapte serioasc", dupa CUll1 splme Zillrnann, CUll1 ar fi reactia "lupta sau fugi". Acest val de energie d.ureaza aproximativ doua minute, timp in care pregateste corpul pentru o bataie zdravana sau 0 fuga rapid a, in furictie de felul in care creierul erriotiorial hotaraste sa actioneze.

Intre tirnp, un alt irnptrls gene'rat tot de nucleul arnigdalian prin interrned iul iricrengatur ii adrenocorticale a sisternuhri nervos crceaza un rncdiu tonic pentru actiurie, care d ureaza rnult rnai mult dedt energia catecol arnirielor. Excitatra suprarenala si cortioala generalizata poate dura ore intregi si chiar zile intregi, tinind creierul iritr-o stare de alerta si devenind baza pentru re~ctii ulterioare ce pot aparea destul de rapid. In general, aceasta stare declansatoare creata de adrenocortical explica de ce oarnenii sint m ai predispu;;i la rniriie, daca inainte a existat 0 provocare sau 0 iritare din alta cauza. Stresul de orice fel creeaza aceasta secre+ie adrenocorticala, coborind pragul de la care este trezi ta miriia, De exernp lu, 0 persoana care a avut 0 zi grea la serviciu este rrru lt mai vulnerabila si ulterior se poate infuria rnai 'usor acasa - pentru ca, de exernplu, copiii sint prea galaziosi sau fac prea multa rnizerie =:» ceea ce in alte irrrprejurari nu

b ,

ar fi fost suficient pentru a dcclansa 0 criza ernotionala.

Zillmann ajunge la aceasta perspectiva asupra miriiei .printr-o observare foarte aterita. De exernplu, intr-un studiu, a avut uri complice care i-a provocat pe p articiparitii barbati si femei ce se ofer isera voluntar pentru e x p e r i rn e n t. fi'\c1nd tot felul de re-

Ln.rob it de patimi

83

marci nepotrivite. Apoi, acesti voluntari s-au uitat la un filrn care le-a facut placere sau la unul care i-a enervat. Ulterior, au avut ocazia sa se razbune pe complice, dirid u-i 0 recomandare despre care credcau ca va sluji la angajarea acestuia. Intensitatea razburtar ii lor a fost direct p ropor'tioriala cu felul 'in care ii irifl'uerrtase filmul pe care tocmai il vazusera. Dupa filmul care nu le-a facut placere au devenit mult mai Iuriosi si au dat evaluarile cele rnai proaste.

Mirria se cHide~te pe minie

Studiile lui Zillmann par sa explice d inamica functionarri unei drame de familia a carui martor am fost intr-o zi cind am mers la cumparaturi. Ma aflam la super:magazin 'cind arn auzit CUll1 0 marna i-a spus fiului sau doar atit, dar foarte apasat: "Pune-o ... la ... loc!"

"Dar 0 ureaut", s-a rniorlait el, tiriirid strins in brate curia cu fulgi de porumb pe care era un desen cu Testoasele Ninja.

"Pune-o la loc!" - spuse ea :mai tare, de asta data cuprinzind-o rninia.

Inacel moment, celalalt copi las care se afla in car ucior ul de curnparaturi ad arirnat un borcan cu d ulceata. Cind acesta a aterizat pe jos, rnarna a tip'at: "Asta e prea de tot", palmuindu-I furioasa: a insfacat cutia baietelulur de trei ani si a aruncat-o in eel mai apropiat raft, l-a apucat de incheietura miiriii si s-a grabit prin magazin, Irnprngirrd periculos carucioru] in care se afla sugarul care acurn plingea, in timp ce celal.alt b aietel dadca din picioare si protesta: "Lasa-ma jos, Iasa-rna jos'"

Zrllmann a descoperit ca atunci cind trupul este deja Irrtr-o stare de agitatie, ca in cazul rnarnei de rnai sus/ si ceva declanseaza 0 deturnare ernotioriala, ernotia care apare, fie ca este v orba de mime sau de neliriiste, este extrem de intensa. Aceasta este d inarnica ce apare atunci cind cineva se infurie. Zillmann so coteste ca explozia furiei este ,,0 secverita de provocari, fiecare declansind 0 reactie excitanta care dispare incet". In aceasta irtsiruire, fiecare gind succesiv care provoaca minia sau fiecare perceptie devine un rnirrideclarisaror pentru impulsul nucleului amigd alian de a crea valuri de catecolamine, fiecare in parte creind un imp uls hormonal. Trece 0 secunda inainte sa apara urmatorul si apoi cel de-al treilea s.a.m.d.: fiecare val sporeste ceea ce a existat deja, escaladind rapid nivelul de trezire psihologica al trupului. Un gind care intervine ulterior in acest declansator de-

84

l'Jatura i.nt eligen iei crn o i io n.al.c

ja existent este si rnai intens in rniriie decit 10. inceput. Minia se cladeste pe minie: creierul emotional se incinge. Intre timp, minia peteInperata de ratiune se transforrna usor in violenta,

In acel mornerit, oarnerui devin rieier'tatori si nu mai gindesc rational; gindurile lor se concentreaza asupra razbunarii :;;i ripostei, uitind de eventualele consecinte. Acest irialt nivel de excitare ZillInann i1 defineste ca: "adapostind il.uzia puterii si a inv ulnerabihtatii ce poate inspira si facilita 0 agresiune", astfel incit persoana furioasa "i:;;i pierde controlul rational", avind 0 reactie dintre cele mai prirnitive. Impulsul lirnbic este ascendent. Lectia eea mai dura de brutaiitate cala'uz.este persoana la fap te.

Balsam perrtru minie

Dupa ce of era aceasta analiza a anatomiei furiei, Zillmann socoteste ca exista doua cai principale de interventie. 0 cale pentru risipirea rniniei este de a lua in stapinire gindurile care declanseaza valurile de minie, avind in vedere ca ele sint cele ce evalueaza 0 interactiune care confirma si incurajeaza prirna izbucnire de minie, iar reevaluarile subsecvente pot ajita flacarile. Conteaza foarte mult momentul; cu cit mai repede, cu atit mai bine pentru eficierita dez.arnors ari i acestui cerc al rniriiei , Intr-adevar, miriia poate fi complet scurtcircuitata daca informatia de Iirristire soseste inainte co. minia proprru-zisa sa actioneze.

Puterea de iritelegere riecesar a pentru a dezamorsa minia este rnai lirripede explicata pr intr-o alta serie de experiente ale lui Zrllrnarm, in care un asistent "prost crescut" i-a insultat si i-a provocat pe voluntarii care tocmai faceau gimnastica pe bicicleta. Atunci cind voluntarilor Ii so-a d.at ocazia sa plateasdi cu aceeasi moneda (din nou d ind u-Ii-se posibilitatea sa fad 0 p roasta evaluare a candidaturii acelei persoane pentru 0 slujba), ei au facut-o cu rninie si satisfactie. Intr-una dintre versiuni1e acestei experiente, un alt cornplice, 0 femeie, a intrat d upa ce voluntarii au fost provocati si inainte sa apuce sa raspunda cu aceeasi rriorred a; eo. i-a spus prirnului cornplice care ii provocase ca il cauta cineva la telefon pe hoI. In timp ce iesea, el a mai facut 0 rernarca dezagreabila si 1a adresa ei , Ea insa a reactionat pozitiv, explicind dupa ce acesta a plecat ca bietul de el era foarte tensionat si ingrijorat/ pentru ca nu stie daca 0 sa ia examenele orale pe care urmeaza sa le dea. Dupa aceea, vol untarii. atunci cind Ii s-a oferit ocazia sa-i plateasca cu aceeasi moned a barbatului mitoean, au hotarit sa n-o fad. torusi , Chiar si-au exprimat con,pasiunea pentru situatia lui.

Inrobit de patimi

85

Aceste inforrriatii de Iinistire permit 0 reevaluare a rniniei provocate de diverse evenimente. Darmai exista si 0 posibilitate specifica de a potoli rnirua. Zillmann constata ca ea furictioneaza foarte bine 10. nivelurile de minie rnoderata: la nivelurile crescute de rnirue, nu rnai este Iuatam calcul, pentru di apare ceea ce el nurneste "incapacitatea cognitiva" - cu alte cuvinte, oamenii nu mai sint in stare sa gindeasca normal. Cind oarneriii sint deja foarte infuriati, ei refuza inforrriatia de Iirristire, spuriindu-si: "Asta e prea de tot!" sau ajungind 10. "cele rnai cumplite vulgaritati posibile ale limbii engleze", dup a cum se exprirna delicat Zillrnann.

Calrnarea

Cind aveam treisprezece ani, rn-arn infuriat odata foarte tare si am iesit din casa jurind ca ri-arn sa rna mai intorc niciodata. Era 0 frumoasa zi de vara si rn-am plimbat pe superbele pajisti pma ce linistea si frurnusetea peisajului rn-au calmat, iar d upa citeva ore rn-arn inters spasit si aproape complet potolit. De atunci, de cite ori rna infuri i, procedez la fel si mi se pare ca este eel rnai bun leac.

Aceasta povestire a fost relatata de unul dintre subiectii urruia dintre cele mai stiintifice studii asupra rnirriei, efectuat in 18996. Continua sa fie un model peritru 0 a doua posibilitate de a potoli rninia: psihologia calrnarii - asteptind ca adrenal~na sa ajunga acolo unde nu rnai poate sa declanseze miriia. Intr-o cearta, de exemplu, asta iriseamna sa te distantezi de celalalt pentru 0 vreme. In perioada de calrnare persoana fur ioasa poate pune frina escaladarii situatiei ostile, incercind sa se distreze. ZillInann gase9te ca aceasta distractieeste extrem de puternica pentru schirnbarea dispozitiei, dintr-un motiv foarte simplu: este greu sa ramii furios cind te sirnti bine. Exista insa un true, bineinteles, si anume sa potolesti miriia suficient cit sa poti simti caeste un moment placut pe care il traiesti din plin.

Analizele lui Zillrnann referitoare la felurile in careminia creste sau descreste explica multe dintre descoperirile Dianei Tice referitoare 181 strategiile pe care oamenii spun ca le folosesc deobicei pentru a-si potoli minia. Una dintre strategiile cele mai eficiente este sa rarnii singur pina te rnai calmezi. Multi oameni gasesc ca aceasta solu tie se poate pune in practica mergind la volanul unei masini pentru ca atunei cind conducem facern practic .0 pauza (si Tice mi-a spus ca asta a determinat-e sa coriduca mai atent). Poate ca 0 v ar iarrta mai sigura este rriereul Ia plimbare; exercitiul fizic ajuta :;;i ella potolirea miniei. Ca :;;i metode_le de

86

Natura in t.eligen.t.ei emot ion ale

relaxare, cum ar fi respiratia profunda si relaxarea rnuschilor, tocmai pentru ca acest lucru schimba fiziologia trupului diritr-o incordare determinata de minie in destindere si poate si pentru ca atentia este distrasa de la ceea ce a declansat rnirria. Sportul poate racori rnirria din acelasi rnotiv: d upa 0 activare psthologica intensa, intimpuiexercitiului fizic, trupul isi revine la un alt nivel, de rriai utica intensitate, atunci cind reiritra in repaos.

Perioada de calrnare rru va aparea 'insa daca in acest timp vom continua sa urrnarim sir ul gindurilor care duc la rnirrie si daca fiecare gind in sine este un mic declansator pentru 0 adevarata cascad a a rnirriei , Puterea capacitatii de distractie consta in faptul ca ~topeaza acest tren al rniriiei in care se afla gindurile negative. In sondajul sau referitor la strategiile prin care oarneriii 1;;i stapiriesc rninia, Tice a descoperit ca distractia ajutasi calrneaza rninia: televizorul, filmele, cititul si orice intervine in irtd e'partarea gindurilor miriioase. Dar Tice a rnai constatat ca exista si alte solutii, cum ar fi ournparatur ile saumincatul, dar care nu au acelasi efect; este simplu sa continui sa te concentrezi asupra gindurilor care te-au infuriat a+unci cind rncrgi la Mall sau devorezi a felie de tort de ciocolata.

Fe linga aceste strategii, ad atigati-le si pe cele inventate de Redford Williams, psihiatru la Universitatea Duke, care s-a gindit sa ajute persoanele ostile care risca sa contracteze boli de.inirna daca rru-si controleaza irascibilitatea". Una dintre recomandarile sale este ca aceste persoane sa foloseasca constierrtizarea de sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau osrile, inca din mornentul in care se forrneaza, si a le nota. Odata ce gindurile sint captate in acest fel, ele pot fi reevaluate, asa cum a constatat Zillmann, aceasta abordare functiorund mai bine inainte ca rninia sa ajunga furie.

Eroarea dascarcari]

Cind tocrnai m~\~'S;am irrtr-urt taxi Ia New York, un tinar care traversa strada s ... a;~prit in fata masinii, ca sa asteptc reducerea circul.atiei. Sofer ul. nerabdator sa porrieasca, La claxonat, strigiridu-i sa plece din drum. Raspurisul a fost 0 irijuratura si un gest obscen.

"Nenorocitul dracuhri!". a zbierat taximetristul, ameriintindu-l cu rnasina, ap asind pe acceler'ator si pe trilla in acclasi tirnp. In fata acestui pericol mortal, tinarul s-a dat deoparte si a dat un purnn in taxi, in morneritul in care acesta a intrat in trafic. Atunci soferul a inceput sa Ii strige 0 intreaga colectie de injurri.

fnrobit de p at irn.i

87

Fe masura ce am inceput sa avarisarn, soferul inca foarte agitat mi-a spus: "Nu trebuie sa perrniti nirrianu! sa te cake in p icioare , Trebuie sa-i raspurizi cu aceeasi morieda - macar te

sirnti usurat!" '

Catharsisul- a da friu libel' rniniei - este uneori 0 rnod alitate de a aborda furia. Teoria poptrlara sus tine ca "te face sa te simti mai birie". Dar asa cum 0 sugereaza si descoperirile Iui Zillmann, exista si argumente contra catharsisului. Acest lucru a fost indicat pina in anul 1950, cind psihologii au inceput sa testeze efectele catharsi sul ui si au descoperit de fiecare data ca ada friu liber miriiei nu inseamna a 0 alunga (chiar dad din pricina naturii scd ucatoare a miniei te simii aatisfacutj''. S-ar putea sa existe si unele situatii speciale, in care acest sistem de a da friu libel' rniniei functiorieaza: atunci cind este exp rirnata direct catre persoana ce reprezinta tinta, clirid u-ti seriza+ia ca esti din nou stap'in pe sifuatie sau ca irid repti 0 nedreptate sau atunci cind presupune "raul cuveriit" adus celeilalte persoane, ceea ce ar determina-o sa isi schimbe pozitia fara sa plateasca, eventual, cu aceeasi rnoried a. Dar pentru ca rriirria are 0 natura iricerrd iar a, adesea acest Iucru este rnai usor de spus decit de facut".

Tice a descoperit ca descarcarea rniriiei este una dintre cele mai proaste modalitati de calmare, izbuenirile de furie impiedicind de obicei trezirea creierului emotional, iar asta facind u-i pe oamcni sirnai fur'iosi decit erau. Tice a constatat ca atunci cind oamenii spun ca si-au varsat nervii pe persoana care i-a provocat, efectul obtinut este 0 prelungire a disp ozitiei furioase ;;i nu o mcheiere a ei , Mult mai eficient este ca oarneri.ii sa se calmeze mai 'infii si abia apoi, iritr-o maniera mult mai coristrtrctiva, sa se confrunte cu persoana respecti va, pentru a-si rezolva disputa. Sau cum spunea maestrul tibetan Chogyarn Trungpa atunci cind a fost intrebat cum e mai bine sa-ti stapmesti rninia: "N-o sufoca. Dar nici nu actiona in furictie de ea."

CALMAREA NELINI~TII:

CINE, EU SA-MI FAC GRIJl?

A, nul Toba de esaparnent riu surra bine deloe. .. S-o due la reparat?' ... Nu-rni pot permite cheltuia1a asta ... Ar trebui sa iau bani din fondul pentru facuItate al lui Jamie ... Si ce dad riu irni mai pot permite sa-l trimit 1a srudii? ... Notele proaste de saptamina trecuta ... Si daca notele vor fi si mai proaste si nu mai poate intra Ia facultate? ... Toba de esapament n u suna bine clel o«.

88

l'latura i nt.ciigen.i ei ern oi.ioriale

Si astfeI rniritea Ingrijorata se roteste la riesfirsit, in cercul vicios al unei mclodrame de slaba cali tate, mergind dintr-o ingrijorare i'ntr-al ta. Exemplul anterior ni-l of era doi psihologi de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, Lizabeth Roemer si Thomas Borkovec, ale carer cercetari asupra rngrijorarii - miezul neliriistii - au ridicat acest subiectla rangul de adevarata stiinta!". Nu rnai exista, desigur, niei un obstacol m fat a irigrijorar ii, atunci cind ea apare; analizirid rnsa 0 problema - adica folosind reflectia constructiva, care poate parea a fi 0 mgrijorarepoate aparea 0 solutie. Intr-adevar, reactia care s'ublirriaza mgr ijorarea este vigilenta fata de pericolul potential, care a fost, fara iridoiala, esential pentru su pra'vieruire de-a lungul evolutiei umane. Atunci cind frica declanseaza creierul emotional, parte din rieliriistea rez ultata fixeaza arcntia asupra pericolului irninent, obligmd min tea sa se fixeze asupra felului in care ar trebui sa gestioneze siruatia, ignormd orice altceva pentru moment. Intr-un fel, ingrijorarea este 0 repetitie a ceea ce s-ar putea in timpia r'au si a felului 'in care trebuie abord ata siruatia: misiuriea Ingrijorarii este sa gaseasca solutii pozitive in cazul pericolelor ce apar, anticipind primejdii1e.

Dificultatea iritervrne atunci cind este vorba de ingrijorari cronicerepetitive, cele care apar iar si iar si rrici macar nu se apropie vreoclata de 0 solutie pozitiva. 0 analiza aterrta a mgrijorar ii cronice sugereaza ca ea are toate atributele urrui blocaj emotional; ingrijorarile p arca Yin de niciunde si sirit riecorrtrolabile, gene rind de obicei un fel de atmosfera de riel irriste, sint imprevizibile din punet de vedere rational, blocind persoana ingri[or ata asupra unui singur punct de vedere inflexibil, acela al subiectului generator de ingrijorare. Cind acest ciclu al ingrijorarii se intensifica si persista, el se rransforrna irrtr-un adevarat blocaj rietrral, ajungtridu-se 1a tu.lbur ari de anxietate cum ar fi fobiile, obsesiile sau crizele de p anica. In fiecare dintre aceste stari rngrijorarea se fixeaza 'intr-un IT10d diferit; pentru fobic, .nelirrisrile se axeaza pe temeri; pentru obsedat, pe prevenirea unei calamitati care 11 sperie; pentru cei care sufera de crize de panica, ingrijorar ile se coricentreaza pe frica de rnoarte. sau chiar pe idee a ca ar putea suferi 0 aserneriea criza.

In toate aceste situatii. nurnitorul comun este ingrijorarea care 0 ia razria. De exemp1u, 0 femeie tratata pentru 0 tulburare obsesiva are 0 serie de ri+ualtrri care Ii ocupa aproape toate orele in care se afla in stare de veghe: dustrri de cite patruzeci :;;i

Inrobit de patimi

89

cinci de minute de mai multe ori pe zi, spalatul pe rniirii mtre cinci si douazeci de minute. Ea nu se va aseza de cit d up a ce va steriliza scaunul cu alcool. Nu se va atinge de nici un copi1 sau de nici un animal- pentru ca sint "prea rmrrd ari ". Toate aceste obsesii au fost activate de teama ei morbida si foarte acuta de microbi; 19i face griji permanent, gindindu-se ca d aca nu se spa- 121 si nu sterrlizeaza torul, 0 sa se rnolipscasca de vreo boala si 0 sa moara+,

o fern eie aflata sub tratament din pricina unei "tulburari generalizate de anxietate" - deriumirea psihiatrica a ingrijorarii permanente - a reactionat astfe1 atunci cirid i s-a cerut sa-si exprime Ingrijorarea in cuvinte, vorbind timp de un minut:

S-ar putea sa nu fac bine ce fac. Ar fi prea artificial deci n-ar rnai fi a indica tie despre lucrul real ori noi trebuie sa ajungern la lucrul reaL.. Daca nu se ajunge la Iucr ul real, nu rna pot face birie. Si daca n-am sa rna fac bine, n-arn sa mai pot fi fericita niciodata.'?

In aceasta prezentare p'lin a de virtuozitate a ingrijorarii fata de ingrijorare, ceririta ca ingrijorarea sa fie ex prirnata in cuvinte vreme de un minut, adica doar cite va secunde, duce Ia coriternplarea unei catastrofe care va dura 0 viata: "N-am sa mai pot fi fericita niciodata." Ingrijorari1e de obicei 'urrrieaza un asemenea tipar ~ 0 conversatie eu sine care merge de 1a ingrijorare 1a ingrijorare 9i care eel rnai adesea ajunge Ia catastrofa si la im.aginarea ee1ei mai cumplite tragedii. Ingrijorarile sint de obicei expr'imate in gind, mai precis, in auz 9i nu in vaz - adica 'in cuvinte, nu in imagini - lucru extrem de semnificativ pentru stapiriirea ingr'ijorarii.

Borkovec 9i colegri sai au mceput sa studieze ingrijorarea atunci cind au incercat sa gaseasdl un leac pentru irisornrrie, Al ti cercetatori au constatat ca. anxietatea apare sub doua forme: cognitioa - sau gmduri ingrijoratoare si somaiica prin simptome fiziologice ale anxietatii cum ar fi transpiratul, bataile rapide ale inimu sau febra rrruscu'lara. Principal a problema a eel or ce sufera de insomnie nu este de fapt tensiunea somatica. dupa cum a descoperit Borkovec. Ceea ce-i tine treji sirit tocmai gindurile siciitoare , Ei sint persoane care se ingrijoreaza in mod cronic 9i nu se pot abtine de lac asta, indiferent cit de SOInn le-ar fi. Singurul lucru care ii poate ajuta sa ad oarrria este sa rru-si rnai faca griji, concentriridu-se asupra senzatiilor prod use de metodele de relaxarc, Pe scurt, grijile pot fi stopate prin distragerea atentiei.

90

Natura inteZigenJei ernot io nale

Majoritatea celor care se mgrijoreaza par totusi a nu £i in stare sa procedeze astfel. Borkovec corrsiclera ca rnotiv ul are in parte legatura cu 0 corisecirrta a faptului ca se ingrijoreaza pina ce acest Iucru devine un obicei. Se pare insa ca exista totusi ceva pozitiv in aceste ingrijorari: ele sint 0 modalitate de a aborda amenintarile potentiale si pericolele ce pot aparea. Procesul de inarijorare - atunci cind urrneaza 0 cale norrnala - consta intr-o repetitie a ceea ce sint pericolele si in reflectia asupra diilor in care trebuie rezolvate. Dar ingrijorarea nu functioneaza chiar asa de bine. Noile solutii si rnod al itatile de a vedea 0 problema riu provin de obicei din procesul de ingrijo,_rare, cu atit rnai putin cind este yorba de 0 ingrijorare cronica. In loc sa produca solutii la aceste potentiale problerne, cei care se ingrijoreaza de obicei pur ~i simplu se macina cu gindulla pericolul in sine, trezindu-se cu un moral extrem de scaz ut si totodata temindu-se, rarnirririd rriereu pe acel asi faga~ al gmdirii. Cei care sufer a de ingrijorare croriica i~i fac probleme pentru 0 vasta gama de Iucru ri, d intre care cea mai mare parte nu au cum sa se intimple: ei dcslusesc tot felul de primejdii in calea vietii, pe care alfii s-ar putea ca nici macar sa nu le observe.

Si to+usi bolnavii de ingrijorare cronica i-au spus lui Borkovec ca sint ajutati de ingrijorarea lor si ca ingrijorarile lor se autoperpetueaza inrr-un cerc inchis la nesfir$it.AOare ae ce ingrijorar ile ajung un fel de d eperrderita mintala? In mod ciudat, asa CUlU srrbfiriiaza ~i Borkovec, obiceiul ingrijorarii se adinceste cam in acelasi fel ca supersritiile. Tiriirid cont de faptul caoarnenii se ingrijoreaza din pricina rnultor Iucrur i cu sanse foarte Illic~ de a se intimpla cu adevarat cineva drag care ar putea mun 'intr-un accident de avion, un Ialiment si altele asernenea - exista la nivelul creierului limbic cel p utin un fel de fenomen magic. Pre cum 0 arrruleta care ne apara de unele rele anticipate, cei care se ingrijoreaza re'usesc din punet de vedere psihologic sa creada ca previn pericolul care Ii obsedeaza.

Fu ncfiorrarea ingrijorarii

S-a mutat la Los Angeles din Midwest, teritata de a slujba la 0 editura. Numai ca intre timp editura a fost cumparata de altcineva si ea a ramas pe drurnuri . Apucindu-se sa scr ie ca liber profesionista, pe o piata de desfacere inegala, s-a trezit coplesita de treaba si incapab ila sa-:;;i p lateasca la timp chiria. A trebuit sa-si limiteze convorbirile telefonice si pentru prima data era fara asigurarede sariata te. Aceasta lipsa de siguranta a devonit extrern de stresarita: a incepur

[n robii de p at irni

91

sa-si faca tot felul de ginduri, sa vada tot felul de catastrofe in ceea ee priveste sanatatea ei, orice d urere de cap putea fi 0 turnora pe ereier, se si vedea implicata intr-un accident ori de cite ori mergea eu masina. Adesea se pierdea in lungi rever ii, gindindu-se Ia griji, intr-un arriestec de frarnirrtari de tot felul. Dar, de clara ea, aceste ingrijorar i dcvenisera aproape a forma de depenclenja.

Borkovec a descoperit un avantaj neasteptat al irigr'ijorar ii. In vrerne ce oamenii sint cuprinsi de gindurile lor pline de griji. ei par sa nu mai observe senzatiile subiective ale anxietatii stirnite de aceste ingrijori'iri - b ataile rap ide ale inimii, broboanele de sudoare, trerrrura+ul -, iar pe rnastrra ce ingrijorarea continua, ea pare ca ariuleaza 0 parte din anxietate, cel purin asa poate fi dedus din ritmul cardiac. Se presupune eel lucrurile se succed cam asa: cel care se ingrijoreaza observ a ceva care declanseaza imagine a unei posibile amanintari sau primejdii; el i~i imagineaza 0 catastrofa care, la rindul ei, genereaza 0 usoara criza de anxietate. Dupa care cel ce se mgrijoreaza se Iasa pr ada unui lung sir de ginduri stresarite, fiecare avind la b aza un alt motiv de Ingrijorare; pe masura ce aterrtia este iridreptata in alta d irectie, adica la acest sir de ingrijorihi, concentrarea asupra aces tor gindud face ca n{intea sa abandoneze imagiriea catastrofala irritiala, care generase senzatia de anxietate. Borkovec a constata! ca imaginile sint declansatoare mult mai puterni.ce pentru anxietatea fiziologica decit gindurile, deci cufundarea in ginduri si excluderea irnagiriilor catastrofale alina in parte exp erierrta anxietatii. Astfel, irigrijorarea este rein tar ita, dar devine un fel de antidot 'in raport cu anxietatea evocata.

Cei care se irigrijoreaza insa in mod crortic se infring singuri, in sensul ca totul capata asp ectul unor idei stereotipe rig ide si nu rnai exista nici 0 bresa creatoare care ar putea duce Ia 0 rezolyare a problemei. Aceasta rigiditate apare nu riumai in rnariifestarea contiriutul'ui gindurilor irigrijoratoare, care pur si simplu repeta mai rrrult sau mai p utin aceeasi idee mereu. La rrivel neurologic exista 0 rigiditate corticala, un deficit in prrvinta capacitatii creier ului emotional de a reactioria in mod flexibil la imprejurarile unei schimbari. Pe scurr, ingrijorarea cronica functiorieaza d oar in anu:m.ite d irectii, rucioclata in cele prin care se ajunge la concluzii: ea usureaza intr-o oarecare masura anxietatea, dar nu rezolva riiciodata problema.

Singurul lucru pe care cei care se ingrijoreaza in mod crorric nu-l pot face este sa urrneze sfatul care Ii se cia cel rnai des, de

92

Natura in.telioen tei ern ot.io n ale

altfel: "Nu-ti rnai face griji" (sau si mai ra u: "Nu-ti mai face griji, fii fericit"). Cum cei care se ingrijoreaza in mod cronic au problerne la nivelu1 nucleului amigdalian, devin irnprevizibili. Prin insasi natura lor, ceva ce li se iveste in gind persista. Dupa mai multe experiente, Borkovee a descoperit ca exista citiva pasi foarte simp Ii care pot fi de folos pina $i celor care s'ufera de 0 ingrijorare croriica foarte grava, pentru a-si tine acest obicei sub control.

Primul pas este coristieritiz.area de sine, detectarea episoadelor ingrijoratoare cit mai aproape de inceputul lor - ideal ar fi cit mai cur'ind sau imediat dupa ce imaginea catastrofala d eclanseaza ciclul ingrijorare-anxietate. Borkovec ii pregateste pe oameni sa abordeze situatia irrvatirid u-i mai mfii sa monitorizeze semnele de anxietate, in special, sa 'irrveje sa identifice sj tu aj ii le care d eclanseaza ingrijorarea sau gindurile si imaginile care dau nastere ingrijorarii, precum si senz.atiile ce Ie irisotesc la nivelul trupului. Prin exerciti u, oamenii pot identifica ingrijorarile intr-un stadiu incipient al spiralei anxietatii. De asemenea, ei mvata metodele de relaxare pe care Ie pot aplica 'in momentul in care l:;;i dau seama ca incepe ingrijorarea si pe car€ le pot practica zilnic. pentru a fi in stare sa le foloseasca pe loc atunci cind au mai mare nevoie de ele.

Metoda de relaxare in sine nu este 'irisa s'uficierita. Cei mgrijorati trebuie sa conteste activ gindurile mgrijoratoare; dad nu 'lor reusi, spirala ingrijoTilrii va reveni. Astfel, u rrnator ul pas este abordarea unei pozitii fata de aeeste presupuneri: este oare foarte probabil ca intimplarea aceea de temut sa se si pe treaca? Este rieap arat riecesar sa presupunem ca exi sta d.oar 0 alterriativa sau eventual nici una pentru a illlpiedica sa se Intirnple asa cev a? Exista pasi constructivi care pot fi facuti? Oare ajuta la ceva sa ne gindim la riesfirsit la aceste lucruri care ne dau 0 stare de rieliriiste?

Acest arnestec de scepricisrn sanatos $1 gmdire profunda se presupune ca ar putea sa actiorieze ca 0 fr ina asupra actrvarii rieurale care sustine anxietatea. Generarea activa a unor asemenea ginduri poate amorsa circuitul ce irihiba sistemul limbic care duce 1a mgrijorare; in acelasi timp, 0 stare de relaxare activata in mod voit ariihileaza semnalele prezentei anxieratii, pe care ereier ul ernotiorial Ie trirnite in corp.

Intr-adevar, Borkovec subliriiaza ca aceste strategii stabilesc o arrumita ordine a activitatii mirrtale, care este incornp atibrla cu

Inrobit de patirni

93

ingrijorarea. Atunci cind unei ingrijorari i se permite sa se repete fara a fi abord ata, ea ci$tiga teren, iritarind u-si puterea de convingere; abordarea ei prin coriternp larea urruiair de puncte de vedere plauzibile face ca acest gind ingrijorator sa fie considerat in mod naiv ea adevarat. Chiar si urui dintre eei care se mgrijoreaza indeajuns de rrrult incit sa fie cahficaticu diagnostice psihiatrice au scapat de ingrijorare procedind astfel.

Pe de alta parte, pentru cei care se ingriJloreaza atit de tare incit au ajuns sa sufere de fobii, de obsesii, de crize de panica, este mai prudent - si intr-adevar acesta este un semn de coristieritizare de sine ~ sa ia anurnite rnedtcamente care intrcrup acest cere vieios infernal. 0 reactivare a circuitului emotional cu ajutorul unei terapii este totusi necesara pentru a reduce pericolul in cazul problemelor de anxietate, pericol ce poate reaparea atunei cind este intrerupta rnedicatial '.

ABORDAREA MELANCOLIEI

Singura dispoz.itie in care oarrierrii fac cele rnai rriari eforturi pentru a se scutura de ea este tristetea: Diane Tice a constatat ca oarnerrii sirrt mai inventivi atunci cind iricearca sa scape de tristete. Birieiriteles, rru treb uie scapat de orice fel de tristate: melancoli a, ca or ice alta dispozitie, are si ea avantajele ei. Tristetea pe care 0 ad uce 0 pierdere are efecte invariabile; ne pierdem interesul fata de distractii si placeri, ne coricerrtrarn asupra pierderii si asta ne diminueaza energia de a face noi eforturi - eel putin pe moment. Pe scurr, ne rneritirie i'ntr-o stare rried itativ a, retrasa din aceasta viata agitata, lasind u-ne mtr-o stare de suspensie, in care jelim incercind sa gasim un sens si in final ajungem sa ne adapt am psihologic si sa ne facem noi planuri care sa ne perrnita sa ne d ucern viata mai departe.

Privatiunile sint utile; 'insa depresiile totale rru. William Styron face odescriere foarte elocverita a "numeroaselor manifestari ingrozitoare ale bolii ", intre altele, ura de sine, un fel de sentiment de inutilitate, 0 "raceala", "un sentiment sumbru care se strecoara in rnirie, 0 tearna si 0 instrainare $i rnai presus de toate 0 sufocanta anxietate"14. Apoi exista citeva serrine la rrivel iritelectual: "dezorientarea, incapacitatea de concentrare si pauzele de memoric", ia r Intr-o Iaza ulterioara mintea este "dominata de deforrnari ariarhice" si de "ideea ca procesul meu de gindire a fost cuprins de un val toxic si incalificabil care mi-a anulat orice

94

Natura irit eli ge n i ei errtot ioriale

reactie posibila de bucurie in raport cu l urriea celor vii". Exisfa si efecte fizice: insomnia, starea de a fi apatic ca un zombi, "un fel de amorteala, 0 nervozitate, dar mai ales 0 fragilitate ciudata", precum si ,,0 v esrrica rieliriiste". Apoi se pierde gustul fata de p lace re: "mlncarea, ca de altfel orice altceva care presupune o senzatie. devinebrusc lipsita de orice savoare"; in final, speranta dispare si este irilocuita de ,,0 groaza sinistra" si de 0 disperare ant de palpabila, Incit pare 0 durere fizica insuportabila, fa}a de care singura solutie este, aparent, sirrucid erea.

In cazul unei aserneriea depresii majore viata este paralizata: nu se rnai iveste nici un fel de nou iricep ut. Simptomele propriu-zise ale depresiei fac ca viata sa rarriiria in suspensie. Dupa parerca lui Styron, nici 0 mcd icatie si nici 0 terapie nu ajuta: aceasta stare rru trece decit odata cu timpul care se scurge, singurul refugiu raminirid spitalul, care, in final, r'isipeste dezriadejd ea, Dar pentru cei rnai multi, rnai ales pentru cei care sufera de cazuri rnai p utin grave, 0 sol utie ar fi psihoterapia, dar si medicamentele ~ eel rnai la rnoda tratament este cel cu Prozac, dar exista cel p utin alte doirasprezece medicamente, in special pentru depresiile majore.

Eu rna concentrez aici asupra celei rnai des intilnite forme de tristete, care, la lirnitele superioare, devine ceea ce se cheama in terrneni de specialitate "depresia subclirrica" - ad ica melaricoIia obi srru.ita. Aceasta este uri tip de disperare pe care oarnerui 0 pot rezolva singuri, eu coriditia sa existe resursele interne riecesare, Din pacate, 0 parte dintre strategiile folosite adesea au un efect contrar 9i Ii face pe oarnerri sa se sirnta chiar mai rau decit initial. Una dintre strategii este statul de urrul singur, lucru care-i atrage pe cei care se sirnt la parnint; totusi, cel mai adesea, sentimentul de insingurare si de izolare sporeste tristetea. Acest lucru poate explica partial de ce Tice a constatat ca tactic a cea rnai des folosita pentru lupta impotriva depresiei este 0 viata moriderra - iesitul la masa in or as, la un rneci sau la cinema: pe scurt, trebuie facut ceva impreuna cu prietenii sau cu familia. Acest lucru furicfioric.aza bine claca efectul de arisarrib lu este acela de a-i abate omului gindul de 1a tristete, Dar el poate prelungi aceasta stare d aca se foloseste de prilej doar pentru a cugeta si rnai mult la ceea ce I-a adus in acea si+uatie.

'intr-adevar, 0 stare depresiva va persista sau se va adinci in furictie de gradul in care este rumegata. Ingrijorarea fata de ceea cene deprima face ca depresia sa fie ;;;i mai intensa ;;;i de mai lun-

lnrobit de p a t irni.

95

ga durata. In depresie, ingrijorarea poate avea rnai multe forme, toate concentrindu-seasupra aceluiasi aspect a1 depresiei in sine - cit de obositi ne sirntim, cit de purina energie avern, cit de pufin motivati sintem, de exemplu, sau cit de purin muncim. In general, nici una dintre aceste reflectii rru este rnsotita de un sir de actiuni concrete care ar putea sa ~ai aline probl~.ma. Alte ~1.grijorari des irrtilnite ar fi cele ce iau forma "izolarii si concentrarii asupra a cit de ingrozitor te simti, a gmdului ca partenerul de v iata te-ar putea respinge pentru ca. e9ti deprimat sau a preocuparii d aca vei avea din nou 0 noapte de irisorrmia", cel p utin asia sus tine psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford, care a studiat unde duce rUlnegarea problemei in cazul persoanelor deprirnate+s.

Persoanele deprimate i~i justifica de obicei acest tip de framintare sp uriirid ca iricearca "sa se inteleaga rnai bine ": de fapt, ei scot in evjdenta tristetea fara sa faca riici un pas in directia 111.laturarii ei. In terapii, ajuta foarte mult sa reflectezi profund asupra cauzelor deprirnar ii, insa doar in cazul in care duce la perspective sau actrurii care ar putea schirnba situatia care a cauz.at aceasta stare. O,.cufundare pasiva in triste]e pur si simplu irtra utate$te aceastadispozirie.

De asemenea, meditarea exagerata poate inrautati depresia, creind condrtiile necesare pentru a fi si rnai deprimat. Nolen-Hoeksma d a ca exemplu 0 femeie agent de vinzari care i11.cepe sa fie deprirnata si-si petrece ore intregi ingrijorindu-se l'n legatura cu gasirea urtor clieriti importanti. In acel rnoment, vinzarile scad, iar ea se simte 0 ratata, ceea ce Ii alimenreaza starea de depresie. Daca la aceasra forma de doprirnare ar fi reactionat incerdnd sa i~i d istraga atentia, ar fi putut sa se dedice trup si suflet virtzarilor, tocmai pentru a uita de aceasta tristete. In acest caz, vjnzarile rru ar fi scaz ut si exper'ierita de a vinde i-ar fi sporit increderea in sine si i-ar fi atenuat inclinatia spre dcprirnare.

Nolen-HoeksIl1a a constatat ca ferneil e sirit inclinate 111.ai rnult dedt barbatii sa reflecteze in mod exagerat atunci cirid sint deprirnate. Ea a presupus ca acest lucru s-ar putea explica eel p utiri in parte prin faptul ca femeile sint diagnosticate ca d epresive de doua ori rnai des decit barbatii. Birteirtteles ca pot intra in joe si alti factori, si arrurne ca femeia este rnult mai d ispusa sa-si dczvaluie motivu J de ingrijoraresau ca in viata ei se pot ivi rnili Jl"lll~e c;ituatii (are SilO deprime Barbatii lsi pot lneca depri-

96

Natura i nt el igen t ei em ot ion ale

rriarea in alcoolism, rrumar ul ace lora dintre ei care aleg aceasta sol utie nefericita fiirid de doua ori mai rnare dedt al femeilor.

. Te~apia cogriitiva vizeaz.a schirnbarea acestor tipare de gindue ;>1, conform unor studii, s-a dovedit ca poate fi folosita impreuna cu mcdicatia pentru tratarea depresiilor nu foarte zrave si chiar ca este superioara rnedicatiei in prevenirea revenirri depresiilor 'usoare. Dou a strategii sint extrem de eficiente in acest tip de batalie l". Una este irrvatarea modului de confruntare cu gin~u.r~l: ~flate in centrul framirrtarilor - chestionarea asupra valabilitatii lor si gindirea unor variante rnai pozitive. Cea de-a doua ar fi organizarea voita a unor prograITle p lacure si care sa distraga atentia.

Unul dintre rnotrvele pentru care aceasta distragere a ateritiei furictiorreaz a este faptul ca gindurile depriITlante apar ca din senin, strecurindu-se total nepoftite in rniritea cuiva. Chiar si atunci ~ind persoanele d.epr irnate iricearca sa-si alunge ginduriIe dep rimante, eel rnai adesea ele nu reusesc sa zaseasca 0 'va-

, t:>

riarrta rnai b una: odata pornit, t1uxul gindurilor depriInante are

un efect magnetic foarte puternic Ia nivelul asociatiilor de idei. De exernplu, atunci cind persoanelor depr'imate Ii se cere sa recorripuna 0 propozitie din patru cuvinte date aleator, cel rnai adesea op+eaza pentn.l mesajul eel mai deprimant ("Viitorul pare foarte sumbru") si nu pentru eel mobilizator ("Viitorul pare

foarte stralucit")!". ~

Te~dinta de perpetuare a deprtmarri se mariifesta pi..,a si in genunle de d istractie pe care si le aleg oamenii. Atunci cirid Ii s~a .dat 0 Iista de mod alitati pozitive sau plictisitoare de a isi Iua g~nd~l de la ceva trist. cum ar fi irtmorrnirrtarea unui prieten, subiectii au ales activitatile rnai melancolice. Richard Wenzlaff, psiholog Ia Universitatea din Texas, este eel care a facut aceste s+ud.ii si care a ajuris la concluzia ca aceia care sint deja deprimap trebuie sa fa ca. un efort suplimentar pentru a se concentra asupra urrui lucru mai mobilizator, avind grija sa nu aleaza ceva in genul urrui film melodramatic, al unui roman tra~ic - F:entru ca asta i-ar putea indemna sa recada in aceeasi dispozitie strrnbra.

Modafitati de ddicare a moralutui

Imagin~ti-\:a ca mergeti pe un drum necunoscut abrupt si p'lin de serpentme m vreme ce arara este ceata. Dintr-odata, 0 rnasina va tisne~~e in fat~ la numai citi va metri. distanta fiind prea mi~a pentr~'a mal putea triria la timp. Apasati frina eu putere pina in podea si de-

Irirobi t de patimi

97

rapati, masina alunecind usor spre cealalta masina. Constatati ca ea este plinade cop ii, un vchicul care ii duce la gradinita - ~i asta cu o secunda inainte de a auzi eum geamul se sparge si metalul se izbcste de alt metal. Apoi, d'u pa ciocnire, se asterrie d in tr-od ata Iirristea, 'urrnata de .un plins in cor. Reusiti sa fugiti la cealalta masina si constatati ca UI1ul dintre copii zace nerniscat. Sinteti plin de remuscari si va cuprinde 0 nesfirsita tristcte din pricina acestei tragedii.

Un asemenea scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face

pe voluntarii din cadrul exp erieritelor lui Wenzlaff sa se erriotioneze profund. Ei au incercat .apoi sa-si scoata din minte aceasta sceria, notrndu-si gindurile asa cum Ie veneau in minte in urrnatoarele noua minute. De fiecare data cirid Ii se strecura in minte un gind despre tulburatoarea ~scena, facea u un sernn pe hirtie, pe masura ce i9i notau ideile. Invreme ce majoritatea, od.ata eu treeerea timpului, se gindeau din ce in ee mai rar la aceasta seena tulburatoare, voluntarii mai deprimati au dovedit ca ponderea gindurilor obsedante cresiea, ba unii au faou t chiar referiri indirecte la acea scena in gindurile lor,care se presupunea caar fi trebuit sa £i fost indreptate spre altceva.

Mai mult, cei care aveau 0 mclirratie spre deprimare au f010- sit alte ginduri stresante pentru a-si distrage aterrtia , Dirpa cum spunea Wenzlaff: "Gindurile se asociaza mintal nu rrurnai in functie de contiriut, ci si in functie de starea in care se afla persoana, de d ispoz.itia ei. Oamenii au un IDtreg set de ginduri deprimante care apar cu mare repeziciune atunci cind sirit tristi. Cei care se deprirna u;;or au teridinta sa-si creeze retele foarte puternice de asociatii de idei intre aceste ginduri, astfel incit ele sint greu de suprimat de irid ata ce apare 0 proasta dispozitie, Culrnea ironiei, cei deprimati folosesc toemai un subiect deprimarit ea sa i9i ia gindul de la un altul de acelasi gen, ceea ce srirneste si mai multe ernotii negative."

o alta teorie sustine ca plinsul ar fi rnodalitateanaturala de a cobori nivelul substantelor chirnice ee apar od ata cu s'uferirrta. Sigur ca uneari plinsul poate sa ne scape de blestemul tristetii, dar el poate si sa lase 0 anurnita obses:ie privitoare la motivele

disp~ra~ii. Ideea u~ui "pIins sanatos" este inselatoare: plinsul care mtar~9te rried itarea asupra unei siruatii nefericite prelunge;;te de tapt starea de disconfort. Distractia reuseste sa rupa laritu l care rneritirie acea gindire coplesira de tristete: unul dintre ar!?umentele teoriei de baza conform careia terapia socurilor electrice ~ste eficierrta in depresiile grave este si faptul ca ea produce 0 p ierclere a rnernor iei pe termen scurt - p acierrtii sirnrin-

98

Natura irtt elige n.t ei ern.ot io n.a l.e

du-se mai bine pentru ca riu-si mai amintesc de ce erau atit de tristi. In orice caz, studiind tipurile de tristete, Diane Tice a descoperit ca multi au sustinut ca s-au indreptat spre diverse rriod ali ta ti de d istractie, cum ar fi cititul, televizorul si cinematograful, jocurile video sau jocurile puzzle, clor'rrriru l, reveria - visatulIa 0 vacanta imaginara. Wenzlaff adauga faptul ca distractiile cele mai eficiente sint acelea care iF schirriba starea cum ar fi un eveniment sportiv palpitant, 0 comedie, 0 carte op timista. (Ateritie insa: unele d.istractii in sine pot perpetua starea de depresie. Studiile au aratat ca aceia care se uita foarte mult Ia televizor sint de obicei mai deprimati decit inainte sa 0 Iacal)

Gimnastica aerobica, constata Tice, este una d irttre cele mai eficiente tactici pentru indepartarea depresiilor usoare, dar $1 a proastei disp ozitii. Aici insa trebuie sa includem un avertisrnent, si anurne di avantajele sportului furtctiorraaz.a eel rnai bine in cazul celor lenesi, care nu se ornoara prea mult ell exercitiHe fizice, deei in cazul sedentarilor. In ce-i prrveste pe aceia care fae sport zi de zi, chtar d aca aduee 0 schirnbare de d ispoz.itie, efeetul maxim a fost obtiriut doar atunci cind s-au apucat de acest obicei sanatos. De fapt, pentru eei care fae gimnastica, efectul asupra di spoz itiei este invers: ei incep sa se sirnta prost atunei cind sar cite 0 zi peste eclucatia fiz.ica. Sportul pare sa furictiorieze bine pentru di schimba starea psthologica presupusa de dispozitia respectiva: depresia inseamria un rnoral scazu.t, iar gimnastica aerobica reuseste sa trezeasca trup ul. In mod similar, tehnicile de relaxare care aduc trupu l intr-o stare de inactivitate furictiorieaza foarte bine in cazul arixietafii, care este 0 forma de agitatie, dar nu tot atit de bine in cazul depresiei. Fiecare dintre aceste abordari pare sa furictiorieze in sensul ca op reste aeest cere infernal al depresiei sau al anxietatii, aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea ernotioriala care a pus staplnire pe el.

Ridicarea rnor alu l ui prin intennediulunor desfatari sau placeri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru rnomentele de tristete. Unele dintre mod alitatile obisrruite prin care oamenii se calrrie aza atunci cind sirit dcp rirnati ar fi 'baile fierbinti sau consumarea rnincarurilor favorite ori a asculta rnuzica sau 0 par+ida de sex. In cazul femeilor, este pop ulara solutia de a-si curnp ara singure un cadou sau de a se dcsfata pentru a depasi 0 proasta dispozitie, dar si mersulla cumparaturi sau chiar uitatul prin vitrine. In pr'ivinta srud errtilor, Tice a constatat ca :mineatul este un paleativ de trei ori rnai des folosit de catre fe-

trzrobit de p at.irn i

99

rnei pentru calmarea trisfetii, in vrerne ce b arbatii sirrt de cinei ori rnai predispusi decit femeile la bautura sau Ia droguri atunci cind au cad eri nervoase. Miricatul exagerat sau alcoolul ca antidot reprezinra, desigur, 0 solutie cu doua taisuri: mincatul in exces duce la regrete; alcoolul este pr incipalu l factor de deprimare la nivelul sisternului nervos $i deei, praetie, spore$te starea de depresie.

o abord are rnult rnai constructiva in priv inta rid icarii rnoralului, sustine Tice, este sa p ui la cale 0 mica victorie sau 0 reusita la 'indernina: ruste treburi care astcptau de mult sa fie facute prin cas a sau alte mici lucruri ce asteptau sa fie rezolvate. In mod sirnilar, are efect 0 irnbunatatire a imagirrii personale ce duce la ridicarea moraluhrl, cum ar fi irnbraca tul frumos sau fardatul.

Unul dintre cele rnai puternice antidoturi in cazul depresiei ~ putin folosit in afara terapiei - este perceperea lucrurilor dtritr-o alta perspectiva sau reincadrarea cognitiud, Este firesc sa ne vaitam atunci cind 0 relafie ia sfir sit si sa ne cupr'irid a ginduri de a utocornpatirriire, cum ar fi convingerea ca: NAsta mseamna ca voi rarnirie pentru totdeauna singur(a)", ceea ce evident ca sporcste d isperarca. To tusi. intorcindu-ne in tirnp $i gindindu-ne la faptulca rel a tia nu era prea grozava si ca de fapt nu facearn 0 pereche p otri vita - eu alte cuvinte, privind din alta perspective aceasta pierdere, irrtr-o lumina pozitiva - acest lueru constituie un antidot al tristetii. In mod similar, pacientii care s'ufera de cancer, indiferent cit de grava ar fi starea lor.ireuscsc sa aiba 0 dispozitie rnai buna d aca sirit in stare sa descopere ca exista alti p acieriti care 0 due si rnai ra u ("TotU$i se poate si rnai diu eu eel purin pot sa umblu "): cei care se cornpara eu persoanele sariatoase sint automat si eei rn ai deprirnati-<. Asemenea cornparatii cu aceia care 0 due $1 mai rau sint surp rinzator de eficierite: dcodata, tot ceea ee parea atit de ingrozitor nu rnai pare chiar asa.

o alta metoda eficien ta de a scapa de clep rirriare este a-i ajuta pe altii. Cum depresia se alimentcaza din rUlllegarea gind~rilor si preocuparea de sine, a-i ajuta pe ceil alti ne face sa ne desprindem de aceste preocupari, atita vreme cit incepe sa ne iritereseze suferinta altora, Irnplicarea in voluntariat - ca antrenor Ia Liga Juniorilor, ca sfatui tor sau pentru a-i hrarii pe cei £Elra adapost - a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente sol'utii de schimbare a dispozitiei, cel p utin asa reiese din studiullui Tice. Dar, din pacate, aceasta metoda este foarte rar practicata,

100

Natura in teligen tei emotion.ale

In sfirsit, unii oameni reusesc sa-si depaseasca starea de melancolie or ierrtirid u-se spre transcendent. Tice mi-a spus: "Rugaciunea, dad. esti crediricios, functioneaza indiferent de starea proasta in care te afli, mai ales dadi este yorba de depresie."

CEL CE REPRIA1.A: NEGAREA JOVIALA

"I-a tras un picior in burta colegului de camera ... " Asa iricepea fraza. $i se sfirsea astfel: n ... dar de fapt voia sa apririda lumina."

Aceasta tr ansforrnare a unui act de agresiune iritr-o gregeala neviriovara, chiar dad. este p utin plauz.ibila, este 0 reprirnare captata in vivo. Aceasta fraza a fost scrisa de un student care s-a oferit sa participe la un studiu referitor la reprimaiori -~ oarrierii care de obicei .;;i in mod automat par sa estornpeze tulburarile emotioriale inainte de a Ie constientiza. Incepurul acesfui fragment: "I-a tras un picior in btrrta colegului de camera ... " i-a fost dat unui student pentru a fi completat in cadrul unui test. Alte teste au ararat caacest mic act rnintal de evitCiJ€ facea parte dintr-uri tipar rnai vast al existentei tinaruhri de a distruge rnajoritatea ernoti ilor suparatoare!". In vreme ce la iriceput cercetatorii i-au considerat pe cei care 1;;i reprirna emotiile drept un exernplu edificator al incapacitatii de a le sirnti - rude bune cu alexitirnicii, eventual -, in prezent ei sint consicierati ca fiind experti iri reglarea ernotrilor. Au ajuns sa se adapteze atit de bine prin instinctul de autoaparare irnpotriva sentimentelor negative, iricit nici macar nu le mai constientizeaza latura negativa. In loc sa-i rnai rurmirn reprirnatori, asa cum obisriuiau pina acurn cercetatorii, un terrnen rrrult mai potrivit mi s-ar parea imperiurbaoili.

Mare parte din acest studiu facut in principal de Daniel Weinberger, in prezent psiholog la Universitatea Case Western Reserve, arata ca dei;>i aceste persoane par calrne si irnperturba-

. bile, uneori ele pot sa ajunga sa clocoteasca din pr'icina acestor rulb'ur ari psihologice pe care par sa le ignore. In timpuI testului de completare a frazei, voluntarii au fost si ei monitorizari in ceea ce priveste nivelul de excitare fiziologica. Repriimatorii care pareau cii emana calm au fost trad ati de agitatia trup'ului: cind au fost confr untati ell fraza despre colegul de camera violent 9i altele aserneriea, au d.at sernne de anxietate, adica irrirna a ineeput sa le bata mai repede, sa transpire si sa Ie creasca tensiu-

Inrobit de pat i nii

101

nea arteriala. Si totusi, cind au fost iritrebati cum se simt, au r aspuns ca sint perfect calmi.

Aceasta continua iridepartare a unor ernotii precum miriia 91 anxietatea nu este un 1ucru neobisrruit. Una din sase persoane procedoaza astfel, eel p utin asa sus tine vVeinberger. Teoretic, copiii pot invata in mai rriulte feluri sa fie imperturbabili. Unul ar putea fi 0 strategie de supravietuire in sttuati ile d.rarnatice, cum ar fi ttn .p ar.irite alcoolic intr-o familie in care aceasta problema nu este recuriosctrta, Altul ar £i un parinte sau ambii parinti care la rind ul Ior fac parte din categoria celor care-si reprirna erriotiile si prin urrnare sint un exemplu, adica se arata veseli sau ca de gheata atunci dnd sirit confrurirati cu situatii nelinistitoare. Sau pur si simplu aceasta trasatura poate fi un temperament rnosterrit, Nimeni nu poate spune exact dnd apare un aserneriea model in existerita cuiva; cei care 19i repr irna serttirneritele la virsta maturitatii sint calmi si stapiruti.

Problema care rarnirie, desigur, este cit de calrni sirtt de fapt.

Pot Intr-adevar sa nu perceapa sernnele fizice ale ernotiilor tulburatoare? Sau doar se prefac a fi calmi? Rasp urisuk Ia aceasta iritrebare a venit in urma unui studiu foarte inteligent, realizat de psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin, care anterior colaborase cu Weinberger. Davidson i-a pus pe cei irnperturbabih sa rezolve uri test de libera asociere, care cuprindea 0 lista de cuvinte neutre, dintre care unele ave au o. rruanta ostila sau sex uala, menita sa sfirrteasca un sentiment de arrxietate la aproape oricine. A9a cum au demonstrat-o reactiile lor fizice, toti au dat sernne fiziologice de disconfort ca reactie la cuvintele respective, chiar daca asociatiile de idei pe care le-au facut au aratat aproape intotdeauna ca au incercat sa minimalizeze efectul cuvintelor suparatoare, apropiindu-le de altele rnai nevinovate. Daca primul cuvirit a fost "ura", reactia a fost "iubire".

Studiullui Davidson a profitat de faptul ca (in cazul dreptacilor) un centru cheie al analizarii erriotiei negative se afla in 10- bul drept al creierului, in v rerne cecentrii vorbirri se afla in eel sting. Odata ce ernisfera dreaptarecunoaste faptul ca un cuvint este suparator, ea transmite aceasta informatie catre C01pUS calloSUIIl, acel element care imparte creierul in do ua jurnatati, iar apoi la centrul vorbtri i, reactioruridu-se printr-un cuvint rostit. Fol osind 0 comb ina tie cornplicata de Ientile, Davidson a reusit sa afiseze un cuvint astfel Incit sa fie vazut doar cu jumatate din cimpul vizual. Din pr icina legaturii neurale a sistermrlui vizual, da-

102

Natura inteligenJei e m ot io n al c

ca afisajul s-ar fi facnt in jumatarea stinga a cimpului viz ual, ar fi fost recunoscut rnai irrtii de Iob ul drept al creier uhri, care are o ariurnita sensibilitate la sufer inta. Dad. afisajul s-ar fi facut in jurna+atea dreapta a cimpului viz.ual, sernnalul ar fi ajuns in partea stinga a creierului fara a fi perceput ca 0 problema rieplacuta.

Cind cuvintele au fast prezentate ernisferei drepte, a durat un timp pentru ca imperturbabilii sa raspunda - dar riumai in cazul in care cuvintul fata de care trebuiau sa reactiorieze era unul care ii deranja. In c~zul cuvintelor neuire, nu ~xista nici a tragere de timp in priv inta vitezei cu care era gasita asociatia de idei. Infirz.ierea aparca doar atunci cind cuvintele erau prezentate ernisferei drepte, nu si celei stingi. Pe scurt, imperturbabilii pareau ca datoreaza aceasta reactie unui rnecanism neural care iricetirieste sau intervine in transfer area inforrnatiilor deranjanteo Ideea este di ei 1111 se prefac di nu ar fi coris+ienj i de gradul de enervare i creierullor Ie ascunde aceasta inforrnatie. Mai precis, stratul de indulcire a sentimentelor care acopera aceste perceptii ncplacute poate sa se datoreze acti urtilor lobului frontal sting. Spre surprinderea sa, atunci cind Davidson a masurat nivelul de activitate allobilor froritali, s-a dovedit ca activitatea este mai interisa in partea stinga - centrul sentimentului pozitiv - si rnai p utiri in partea d reap ta, centrul seritirnerrtelor negative.

Acesti oameni use prezinta pe ei in$i$i iritr-o lumina pozitiva si iritr-o d.isp oz itie jov iala ", mi-a spus Davidson. "Ei neaga faptul ca stresul ii deranjeaza si actioneaza printr-un tipar al activarii frontalestingi, cind stau si se od ihriesc, stare asociata cu sentimentele pozitive. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirrnatii poz.iti ve, in ciuda unei reactii fiziologice clare, care seamaria foarte tare cu 0 stare de disconfort." Teoria lui Davidson spune ca, in p rivinta activ itatii creierului, este nevoie de energie pentru a trai realitatile rieplacute intr-o lumina p oz itiva. Reactia fiziologica puterruca se poate datora Incercarii strstirrute a circuitului neural de a-rrierttirte sentimentele pozitive sau de a Ie suprima ori de a Ie inhiba pe celenegative.

Fe sour t, imperturbabilitatea este un fel de negare jov'iala, 0 disociere pozitiva - si probabil este si un indiciu pentru functioriarea mecanismului neural in cazul unor stari disociative grave, care pot aparea, de exernp lu. dura 0 si+u atie de stres posttraumatic. Atita vrerne cit acest lucru nu presupune decit 0 detasara, spune Davidson, "pare a fi 0 strategie cu 0 reusita rnaxima pentru autoreglarile ernotiortale ", de;:;i nu se cunosc urrnarile l a nivelul coriatierifiz.ar ii de sine.

Aptitudinea de a stapini

o singu ra data in viata am fost paralizat de frica. Totul s-a petrecut 1a un examen de matematica. in prim.ul an de facuItate, pentru ca. nu stiu de ce, dar nu invatasem. Inca 11m arnintesc Incaperea in care am. intrat in acea clirnirieata de pr irriav ar a de parca m.ergeam la taiere si irni simtearn inima grea. Fusesem de multe ori 1a cursuri in aceasta sala . Tot u si, in acea d imirieata, nu rnai vcd eam ni mic pe Icreastra !?i nici rnacar nu rn.ai observam incaperea. Privcam fix in podea drept in fata mea in timp ce Ina indreptam spre locul de linga w;;a. Cind am deschis coperta albastra a caietului de exarriert, am. simtit in urechi bataile irtirnii si am perceput acest gust al anxietatii in stomac.

Mvarn uitat 0 data rapid la intrebarile de examen. Dar nici 0 sperantao 0 ora rn-arn uitat fix la pagina, min tea mea gindindu-se la consecinrele pe care u rrria sa Ie arn de suferit. Accleasi ginduri se repetau la nesfirsit, pe ling a frica si tremurat. Am rarnas Incremenit ca uri animal care fusese oprit in loc de 0 intepatura cu curara. Ceea ce IH-a irnp resioriat cel rnai m ult in acel rnornerit curnp lit este cit de inchisa a devenit mintea mea. Nu am petrecut ora aceea incercindcu disperare sa gasesc 0 rez.ol vare a testului. N-aUl visat cu ochii deschisi. Pur si sirnplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare, asteptind sa se terrn irie acest ch in.!

Aceasta povestire a mornentelor de chin irni apartine: si in ziua de azi este pentru mine cea rnai graitoare d ovada a irrrpactului devastator pe care il are socul emotional asupra limpez.irnii rnirttii. ACU111 irni dau searna ca acest chin a1 meu era un fel de testarnerit al p osib ili tatii creierului emotional care stap ineste si chiar p aralizeaza gindirea.

Masur a in care problemele ernotioriale pot interveni in v iata mintala nu este ceva nou pentru profesori. Stu deritii rierabclatori, furiosi sau d epr irnati nu irrvata: cei care sirit prinsi intr-o asemenea stare de spirit nu primesc inforrnatiile in mod eficient sa u nu s+iu ce sa faca plna la 'u.r rrta cu ele. Asa cu m arrt vaz.ut in

104

t-Jat ura i n t cl io e n t ei ernotion ale

Capitolul 5, ernoti'ile negative puternice abat ateritia spre propria lor preocupare, interferirid cu incercarea de concentrare asupra aitui lucru. Intr-a devar, unul dintre sernriele care arata ca sentimentele au terid inta sa-si schimbe directia si sa cad a in patologic este faptul ca sint atit de insistente, incit coplesesc orice alt gind, sab otirid permanent incercarile de a acorda ateritie orica rui alt lucru 'in tilrrit. Fentru persoana care trece printr-un elivor] supara+or - sau pentru copilul ai car ui parinti divorreaza

rnirrtea nu se opreste prea mult asupra Iucrurtlor ce par prin com paratie marunte. cum. ar fi rrnrnca sau scoala: pentru cei cu depresii clinice. gindurile de autocornpatirnire si de disperare, de d ezriadejd e si de neajutorare Ie intrec pe toate celelalte.

Cind ernotiile coplesesc puterea de concentrare, este blocata de fapt capacitatea rniritala cogriifiva, pc care savaritii 0 numesc si "memoria functioria la", capacitatea de a retirie toate informatrile relevante in raport cu rnisiunea de indeplinit. Ceea ce preocupa memoria functionala poate fi la fel de lumesc precum cifreIe care forrrieaza un rrumar de telefon sau la fel de complicat precum 0 intriga pe care un rornancier incearca sa 0 urzeasca. Mernoria functionala este 0 furictie executiva-Ia nivel mintal, facirid posibile toate ceIelaIte eforturi intelectuaIe, de 1a alcatuirca unei propozirii pina la dcsl usirea unei complicate probleme de logica2. Cortexul prefrontal este cel care irrdeplmeste aceasta furictie a memoriei functioriale - si nu 'u ita.ti, acolo are Ioc in tilnirea dintre sentirnente si ernotir-'. Cind circuitul limbic care converge pe cortexu1 prefrontal se afla in zona tulburarilor ernotionale, eficacitatea rnernor iei functioriale are de suferit: nu mai putern gindi logic, asa cum Ia rindul meu am. constatat in tirnp ul acelui irispairnintator exarnen de maternatica.

Fe de alta parte, trebuie luat in corisiderare si rolul rnotiv ar ii pozitive - indreptarea seritirnerrtelor spre cntuziasm. zel si incredere - spre reusita. Studierea sp ortivilor olimpici, a rrruzicierrilor de rerrurne international si a marilor rnaestri de sah arata ca acestia au ca trasatura cornuria capacitate a de a se motiva pentru a urrna un antrertarnertt neirrdurator si regulat+Jar pentru 0 crestere stabila a graduhli de maiestrie, necesara unui perforrner international, aceste antrenarnente treb uie sa inceapa inca din copil arie , La Olimpiada din 1992, par+icip antii din echipa chineza de sarituri in apa aveau doisprezece ani si facusera tot a tite a arrtrerrarnerrte ca ;;;i rne.mb ri i echipei arnericane, care aveau peste douazeci de ani - scufundatorii chinezi incepusera un

Aptitudinea de a s tttp'irti

105

antrenament extrem de riguros inca de la virsta de patr-u ani. In mod similar, cei mai mari violonisti ai secolului XX au inceput studrul instrumentu1ui de 1a cinei ani; campionii interriationali de sah s-au apucat de acest joe in medie pe la sapte ani, in v reme ce aceia care au ajuns doar la nivel national s-au apucat pe la zece ani. A ltLCepe rnai devreme of era 0 sansa mai mare in viata: cei mai buni sttrderiti la vioara de la cea mai mare Acaclernie de Muzica din Berlin, care acum au d ouazeci de ani, au studiat peste zece rnii de ore, in 'vrerne ce cei care se afla in esalorrul al doilea au studiat cam sapte mii cinci sute de ore.

Ceea ce pare sa-i desparta pe cei din virf de cei lalti cu capacitati egale este rnas'ura in care, incepind devremein viata, au fast in stare sa si continue printr-o pregatire asidua ani si ani de zile. Aceasta perseverenta depinde de anurnite trasaturi ernotionale - entuziasmul si perseverenta in fata obstacolelor fiind rnai importante decit orice altceva.

Rasp lata suphrneritara care vine din rriotiv atie, pe linga taIentul irmascut, poate fi vazuta in remarcabile1e performante ale studcntilor asiatici in scolile si profesiile din America. 0 trecere in revista aterrta a acestei realitati sugereaza fap+ul ca acesti copii arne ric ani de origine asiatica au un avantaj mediu fata de albi la IQ, de doar doua sau trei p uricte". Si totusi, in ceea ce prives+e profesiile liberale, cum ar fi dr'ep+ul si rriedicina, multi americani de origine asiatica se comporta ca ;;i cum IQ-ullor ar fi cu mult mai ridicat - echivalentul unui IQ de 110 la americanii de origine japoriezasi al unuia de 120 Ia arnericanii de origirie chirieza". Motivul pare sa fie faptul ca mca din primii ani de scoala copiii asiatici muncesc rnai mult decit a lbi i. Sanford Dorenbusch, sociolog la Stanford, a studiat peste zece rnii de Iiceeni si a constatat ca americanii de or igine asiatica petrec ~u 40% mai mult timp 1a pregatirea lectiilor decit ce ilalti elevi. ,,In v reme ce cei mai multi parinti americani sint disp usi sa accepte ca un cop il poate avea si p arti mai slabe si sa puna accentul pe punctele forte, pentru asiatici abordarea este urrnatoarea: daca n-ai luat note bune. solutia este sa irrveji rnai mult seara si, daca tot nu reusesti, sa te trezesti rnai devreme d imirieata ca sa mai irrveti purin. Ei considera ca oricine se poate descurca bine la scoala daca face efortul cuvenit." Pe scurt, 0 cultura etica a rrruncii se traduce printr-o rnot iv at ie rn ai p uterrrica , prin zel s i perse-

verenta un avantaj emotional.

106

Natura i.n t.el ige n t ei ernotio n ale

In m astrra in care emotiile noastre merg in d irectia sau sporesc capacitatea rioastra de a gindi si de a planifica, de a urrna un a ntreriarrierrt pentru un scop indepartat,pentru a rezolva problemele, ele deterrnina limitele cap acitajii noastre de a ne folosi abi lita+ile rniritale Innascute si de a hotari cum ne vorn des-

curea in viata. Si in masura in care sintern motivati simtind un erituziasm sau 0 placere pentru ceea ce facern sau chiar si un grad optim de rieliniste - vom fi propulsati spre reusita. In acest sens, inteligenta ernotionala este 0 aptitudine majora, capacitatea care afecteaza in mod profund toate celelalte capacitati, fie facilitind, fie cornbiniridu-se cu ele.

CONTROLAREA IMPULSURILOR:

TESTUL pRA1ITURII

Imaginati-ve ca aveti patru ani si ca cineva va face urmatoarea propunere: claca astep ti pina ce facem citeva comisioane, vei capata ca premiu doua pr ajituri. Daca nu poti sa astepti pina atunci, p rirrresti numai una - dar ti-o dau chiar acum. Sigur ca aceasta este 0 provocare pentru suflerul unui copil de patru ani, acest microcosmos al vesnicei batalii dintre impuls 9i abtiriere. dintre sine si eu, dinitre doririta si autocontrol, dintre rasp lata si aminare. In furictie de ceea ce alege copilul acest test poate fi graitor; el of era nu numai 0 interpretare a caracterului, dar si a traiectoriei pe care 0 va avea probabil in viata.

Nu exista un talent psihologic mai important decit a rezista la irnpulsuri. Aceasta este baza autocontrolului emotional, avind in vedere ca toate ernotfile, prin insasi natura lor, due intr-un fel sau altulla un impuls, spre 0 actiune. Radacina cuvintului emotie, arnintiti .. -va, este verbul IIa misca". Capacitatea de a rezista impulsului de a actiona, de a nimici rniscarca incipienta, se trarisfer a eel rnai adesea $i la nivelul functionarii creierului intr-o inhibare a sernnalelor limbice catre cortexul motor, desi 0 aserrrenea interpretare ramine deocamdata speculativa.

Oricum, un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani i s- .. a pus in fata 0 prajitura arata cit de importanta este capacitatea de tiriere in fr iu a ernotiilor si de aminare a impulsului. Acest stud iu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960, la 0 gradinita din cadrul campusului universitar Stanford, si i-a ru .. irnar at mai ales pe copiii celor de 1"1 facultatea Stanford, absol-

/lptitudinea de a srap ini

107

venti si alti angajati, studiul urrnariridu-i pe acei copii de patru ani si in timp, pina la terminarea Iiceului/

Uriii copii de patru ani au fost nevoiti sa astep te cincisprezece sau douazeci de minute, ceea ce cu siguranta Ii s-a paTut 0 vesnicie, p iria ce s-a rntor s cel care facea exper ierita. Ca sa se sprijine in lupta lor interioara, ei si-au acoperit ochii ca sa nu se uite 1a isp ita sau au stat cu rniirrile in poala vorbind intre ei, ciritirid , juciridu-se, pina ce uneori chiar au obosit si au adormit. Acesti prescolari curajosi si h otsiri'ti au prirnit ras'plata celor dou2\. p rajitur i. Dar altii, rnai impulsivi, au si insfacat 0 prajitura de iridata ce persoana care facea cxperienta a iesi t din incapere pentru a-si face "comisioanele".

Di~anosticul pentru felul in care au stiut sa-si stap'irieasca

b . . A

irnpu lsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece aru mal trr-

ziu, toti acesti copii fiind urmariti si la adolescenta. Diferenta ernot ionala si soc.ia la Int re pre~colarii care au lns;facat prajitura si cei care au avut rabd are a fost eriorrna. Cei care au rezistat Ispitei la patru ani au devenit intre timp ad.oleacenti mult rnai corupeteriti din punet de vedere social: erau eficieriti, siguri pe ei si mai capabili sa se adapteze fr-ustrari lor v ie+ii. Era mai p u+in probabil ca ar ff putut sa cedeze nervos, sa mtepeneasca de frica sau sa dea inapoi din cauza stresului ori sa fie 'us or de dezorzanizat sau de riaucit irrtr-o stare de tensiune; ei au irifruritat ~rovocari si nu au abandonat riicirnacar in fata marilor d.ificultati: au fost iricrez.atori in sine si demni de incredere. Au luat initi a tiv e-si s-au implicat in proiecte. Dupa zece ani, erau in coritinuare in stare sa amine rasplata, urrnarinclu-si scopurile.

Cop iii care au irisfacat prajitura, aproximativ 0 treime din total, au~dat d ov ad.a de rnai p ut iric cali+ati, prezentind un portret mai degraba tulbure din p~met de vedere psihologic. In adolescerita, erau timizi in prrvinta legaturilor sociale; sau erau 11lCaparmati si irid ecisi: lesne riernu lturruti de Irustrari: se considerau "rai" sau nedemni; dade au inapoi sau se blocau in fata stresului; se simteau nesiguri si riem ul turrriti pentru ca riu "obtinusera destul ": cadeau usor pr ada geloziei sau invidiei; reactioriau exaz erat la orice 1ucru care ii irrta. iesiridu-si din fire, provocind

b ' " /

certuri si ncintelegeri. ~i dupa toti acesti ani, tot nu erau in stare sa l;;i .amirie rasplata.

Asad ar, ceea ce rernarcam la 0 vrrsta frageda se d ezv ol ta Ia scara rnare la niveJul cornpetentelor socia1e si erno+ioriale, de-a lungul vierii. Capacitatea de a irrrp urte aminarea urrui irnpu ls sta

IDS

Natura in teligentei emotion ale

la baza unei rnultitud ini de eforturi, mcepirrd cu un regim de slabit si pina la luarea unei dip lome ca medic. Unii copii chiar si let patru ani au reusit sa stapineasca Iucrur ile esentiale: au fost capabili sa desluseasca anumite siruatii sociale cum ar fi arninarea beneficiului, sa 19i distraga atentia ca sa rru se concentreze asupra ispitei imediate si sa fie suficient de perseverenti pentru atingerea unui scop - cele doua prajituri.

$i rnai surp rinzator este faptul ca atunci cind copiii testati au fast evaluati din nou Ia sfirsttul liceuhri. cei care la patru ani a9- teptasera cu rabdare erau studenti mult mai buni decit cei 'care actioriasera sub indemnul imbold ului. Conform evaluarii parintilor, ei erau din punct de vedere academic rnai competenti: mai capabili sa i9i trarisptma ideile ill cuvinte, sa foloseasca logica si sa reactiorieze logic, sa se concentreze, Sa-9i faca p larru ri pe care sa le respecte si mai rierabd ator'i sa irrvete. Mai uluitor este faptul di au avut note foarte mari la testele SAT. Treimea copiilor ce Insfacaser a prajitura cu mare rie rab dare abia daca au Iuat 524 de puncte la testul de gramatica, iar Ia matematica, 528; treimea celor care au asteptat eel mai rrrult au avut intre 610 si 652 de puncte, 0 diferenta de 210 puncte in total".

Felul ill care copiii trec testul aminarii recompensei la patru ani este un indicator de doua ori rnai exact asupra notelor de la exarnertele SAT de cit IQ-ul; IQ-ul devine un indicator puternic numai dupa ce copilul invata sa scrie si sa citeasca". Acest lucru sugereaza faptul di acea capacitate de a amina recompensa contribuie major la potentialul intelectual, independent de IQ-ul in sine. (Un control deficitar al impulsurilor in coprlarie poate fi de asemenea uri indiciu asupra dcliricventei ulterioare, din nou un indicator muIt mai exact decit IQ-ullO.) A9a cum vom vedea in Partea a cincea, de9i unii aduc argurnente ca IQ-ul rru poate fi schirnbat, reprezenfind 0 Iirnitare definitiva in potentia lul existent al unui copil, exista dovada clara ca abtlitatile emotionale cum ar fi controhrl :;;i deslusirea core eta a siruatiilor sociale pot fi dobindite.

Ceea ce Walter Mischel, eel care a facut acest studiu, descrie, printr-o fraza destul de netericita - "directionarea spre scop prin aminarea au+oirnp usa a r asp latei" - este esenta autoregfari i emotionale: capaeitatea de a nega impulsul in avantajul scopului, indiferent ca este yorba de punerea bazelor unei afaceri, de rezolvarea unei ecuatii algebrice sau de cisfigarea unei Cupe. Descoperirea sa reduce rolul inteligentei emotionale ca metaca-

.Apt it u diriea de a st ap'ini

109

pacitate ce deterrnina cit de bine sau cit de rau sint oamenii in stare sa-si utilizeze capacitatile mintale.

DISPOZITII PROASTE, GfNDIRE PROASTA

Irni fac griji pentru fiul meu. Abia a inceput sa joace in echipa de fotbal, dar mal devreme sau mai tirzru tot va ave a uri accident. Este stresant sa-l urmaresti pe teren, asa ca nici nu rn-arn mai dusla meciuri. 5int sigura ca fiul rneu estedezarnagit ca nu rna uit CUlTI joaca. dar pur :;;i simplu nu rezist nerves.

Vorbitoarea urrneaza 0 terapie pentru arixietate. Ea i9i da searna ca ingrijorarea intervine in mod nefericit in existerita ei, pe care rru 0 rriai poate duce asa cum ar vreall. Dar atunci cind trebuie sa ia 0 hotarire simp la, cum ar fi aceea de a-si vedea sau rru fiul jucmd fotbal, rnirrtea ii este cotrop ita de ginduri carastrofale. Ea nu mai este libera sa aleaga: grijile ii coplesesc ratiunea.

A9a cum am vazut, grijile sint miezul efectuhri devastator al anxieta+ii asupra performantei mintale de orice fel. Ingrijorarea - desigur, 0 reactie ufila - a Iuat-o razna; a devenit 0 pregatire mintala prea zeloasa pentru 0 arnenintare anticipata. Acest gen de repetitii rnintale sint dezastruoase din punct de vedere cognitiv arunci cind intra mtr-un fel de rutina care capteaza Intreaga aterrtie, interveriind ill orice alte iricercari de concentrate asupra altui lucru.

Anxietatea subrnineaza intelectuL in cazuri ce necesita eforturi intelectuale complexe sau ale unor rrrisrurri tensionate precum aceea a controlorilor de trafic aerian, anxietatea cronica este un indiciu aproape sigur ca persoana respoctrva va da gre9 in ceIe din urrna. Persoanele anxioase sint predispuse sa es'ueze chiar daca obtin un puncta] bun la testul de inteligenta, asa cum arata LID studiu facut pe 1790 de studeriti care se pregateau sa ocupe posturi de controlori de trafic aerianl-'. Anxietatea saboteaza de asernenea perforrnantele lainvatatura de orice fel: in peste 126 de studii diferite, facute pe 36 000 de persoane, s-a ararat ca predi lectia pentru ingrijorare duce la 0 mai slaba perforrnanra la invatatura, indiferent CUIn s-ar face masurarea acestei perforrnante - prin note sau teste, prin punctaje sau realizari+'.

Atunci cind eel or care sint prada illgrijorarii Ii se cere sa i'ndepfineascao misiune cogrritiva, de exernplu, sa irrrparta obiecte inerta in doua categorii, iar ei povestesc ce le trece prin gind

110

'N'atur a inteligentei ern ot.icm al e

in aserneriea rnomerite. constatam ca sint ginduri negative ~

. "Nu voi fi in stare s~i fac asta ", ,;Nu rna pricep la genul asta de teste" si alte justificar i asernartatoare - care se bazeaza pe 0 intrerupere a capacitatii de a lua decizii. Intr-adevar, atunci cind, prin corrrp a rat ie, un grup de persoane care nu se ingrijoreaza a fast rugat sa se ingrijareze inadins vreme de 15 minute, capacitatea lor de a Indepliniaceea~;;i misiune s-a deteriorat viz ibil. Cirid celor care Isi faceau griji li s-a dat 0 p auza de relaxare de 15 minute - ceea ce le-a redus nivelul de ingrijorare - inainte sa inceapa treaba, ei ri-au rnai avut problerne!".

Anxietatea din timpul examcnelor a fost stud iata pentru prima data In mod stiirrtific in anii 1960 de catre Richard Alpert, care mi-a martur isit ca interesul i-a fost trezit tocmai pentru ca a constatat ca. un student al Iui d ad ea intotdeauna rezultate proaste la teste din pricina ernotiilor, in v rerne ce colegul sau Ralph Haber considera cit tensiunea inaintea unui examen Il ajuta de fapt sa se descurce mai bine15. Cercetarea lor, alaturi de alte studri, a aratat ca exista doua tip uri de sruderiti arixiosi: cei carora anxietatea le dirniriueaza performanta Ia irrvatatura si aceia care sirit in stare sa se descurce in pofida stresului ~ sau poate chiar d atori ta l ui!". Ironia testarii anxiatatii este ca riel iriistea de a se descurca bine Ia test, care, in mod ideal, poate motiva elev ii precum Haber sa studieze din greu pentru a se pregati, poate la fel de bine sa saboteze succesul altora Pentru cei care sint prea anxiost, teama dinaintea testului iriterfereaza cu gindirea logica si cu memoria necesara pentru a irrvata eficient, iar in timpul testului le tulbura limpezirnea rnintala, eseritiala pentru ca lucrurile. sa mearga 'b ine.

NUlll.aru1 motivelor de ingrijorare pe care le irrvoca cei care dau teste pot fi 'uri indiciu direct asupra a cit de slab le va rezolva17. Rcsur sele rnirrtale se coriceritreaza asupra unei misiuni cognitive - ingrijorarea micsorind resursele disponibile pentru prelucrarea altor inforrnatii: daca ne preocupa griji CUIn ar fi posibilitatea de a pica Ia teste, siritern rnai putin atenti la feIul in care am putea gasi raspunsurile. Grijile devin ad.evarate profetii care se indeplinesc, indreptindu-ne cu precizie spre dezastrul pe care il preziceau.

Cei care sintin stare sa i"i stapineasca ernotiile, pe de alta parte, se pot folosi de aceasta anxietate anticipativa in legatura eu un dis curs care trebuie tinut sau cu un test care trebuie dat, de exemplu - motivindu-se pentru 0 pregatire mai temeinica

Apiitudinea de a st dp'in i

In

si, deci, pentru ob tirierea urior rezultate rnai bune. Literatura clasica de specialitate descrie, in psihologie, rela+ia dintre arixietate si perforrnarita, inclusiv cea rniritala, sub forma unui U rasturnat. Virful acestui U inversat reprezinra relatia optima iritre anx~etate si perforrnanta, cu un consum nervos m.ediu pentru realizarea a ceva. Prea purina anxietate insa - prima parte a U-ului - duce la apatie sau la 0 prea slaba motivatic a stradu intei de a se descurca, in vrerne ce prea rnulta anxietate - celalalt capat al U-ului - saboteaza orice iricercare de a reusi cu bine.

o stare usor exaltata - hipomania, cum se nurneste ea in termerii de specialitate pare ideala pentru scr iitori si alti creatori, presup unind 0 flexib ilitate si 0 diversitate plina de imaginatie a gindirii; se gase:;;te oarecurn spre virful rasturnat al Ll-ului. Dar daca euforia este scap ata de sub control, ea devine direct nebunie, ca in cazul schirnbar ilor de dispozitie ale maniaco-depresivilor, iar ag itatia s ubrn irieaz.a capacitatea de a gindi suficient de coerent pentru a scrie bine, chiar daca ideile circula libel' - de fapt, chiar prea libel' pentru ca vreuna sa fie urmarita suficient 9i sa se obtiria produsul firiit.

Buna djspozitie, atit cit d ureaza, sporeste capacitatea de a gindi flexibil si-rnai complex, sol utirle problernelor Hind gasite mai usor, fie ca este yorba de unele intelectuale sau inter personale. Acest lucru sugercaza ca 0 posibilitate de a ajuta pe cineva sa gindeasca mai bine 0 anurruta problema ar fi sa i se spuna 0 glurna. Ris'ul. ca si starea de exaltare, par sa ajute oarnertii sa gindeasca mai deschis si sa faca mai uaor Iegaturi irttre idei, observind re latia care altfel i-a r fi putut ocoli - trasatura mintala irnportanta nu numai in creativitate, dar 9i in rectrnoastorea rela tiilor complexe si in prevederea consecintelor unei hotarjri luate.

Avantajele intelectuale ale unui ris sariatos sint si mai izbitoare cirid este yorba de rezolv area uriei probleme care presupune 0 solutie creatoare. Conform unui studiu, s-a constatat ca oameriii care s-au uitat la 0 caseta video au rezolvat mult mai b ine o en~gII1a folosita de psihologi pentru a testa gindirea creatoarel8. In acest test, oarrierrilor Ii s-a dat 0 Iuminare chibr itur i si 0 cutie cu pioneze si li s-a cerut sa puna luminarea pe 0 bu~atii plana de p luta, astfel iricit sa arda fara sa curga ceara pe jos. Majoritatea celor carora li s-a dat aceasta problema au cazut 'intr-o gindire "Junctionala" asupra felului in care aceste obiecte pot fi folosite in mod conventional. Cei care s-au uitat insa la comedii au gasit 1.nai u90r 0 sohl~ie C0111parativ cu aceia care s-au uitat la

112

Natura in t el igent ei emot.ion ale

un filrn despre rnaterriatica sau care au facut exercitii: au folosit cutia in care se at1au pioriezele, gasind 0 solutie creatoare. Au pus cutia cu pioneze pe bucata de pluta si au folosit-o pe postde sfesnic.

Chiar si dispozitiile placute pot schimba sirul gindirii.

Atunci cirid facern planuri sau l uarn decizii, cei care sint bine dispusi au 0 perceptie preferentiala care ii dcterrnina sa fie mai expansivi si rriai pozitivi in gindire. Acest lucru se datoreaza in parte rnernor-iei, pentru ca atunci cind siritern bine disp usi ne amintirn rnai multe lucruri pozitive; atunci cind arializ.am avantajele si dezavantajele unei actiurii ;;isint€m biTI€dispu;;i; memor ia favorrzeaza canalizarea probelor in mod po zitiv, deterrniriirid u-rie sa facern, de exemplu, ceva rnai aventuros sau mai riscant.

In mod similar; 0 p roasta disp ozijie influenteaza rrternoria mtr-o directie negativa si astfel este mai probabil ca din teama vorn ajunge la 0 hotarire exagerat de pr'udenta. Ernoriile scapate de sub control incornodeaza intelectul. Dar asa cum am v orbit in Capitol ulS, putem determina ernotiile scapate de sub control sa rev ina la normal; aceasta cornp eterrta errrotioriala este aptitudinea majora care faciliteaza toate celelaIte tipuri de iriteligenta. Sa ne gindim la citeva cazuri specifice: avantajele sperantei si ale optimismului si acele momente pline de elan cind oamenii se depasesc pe sine.

CLITIA PANDOREI ~I POLLIANNA: FORrA GiNDJRII POZITlvE

Sruclerrtii au fast supusi urmatoarei situatii ipotetice:

Desi v-ati propus sa Iuati un 9; dupa prima ev aluare, 30% din ceea ce ati facut a fost gresit si ati prirnit uri 6. A trecut deja 0 saptarnina de cind ati aflat ca ati luat un 6. Ce faceti?19

Totul depinde de sper arita. Reactia studeritilor cu un nivel ridicat de speranta a fost sa irivete mai muIt si sa gaseasca diverse sol utii pentru a-si mari media firiala. Stud eritii cu un nivel de sperarita rnai scazut s-au gindit la rnai multe posibilitati de a-si mari nota; dar au dovedit mai p utiria hotarrre in obtirierea acestui scop. Si asa cum era de asteptat, studentii cu un nivel de sperarrta mai scaz ut au rerruritat in cele din urrna la tot, sirntirid u-se dernoraliza ti.

Aptitudinea de a st apirii

113

Totusi, aceasta intrebare rru este d.oar una pur teoretica.

Atunci cind C. R. Snyder; psihologul de la Universitatea din Kansas care a facut acest studru, a comparat reusitele la irivatatura ale stud en til or in anul I cu 0 speranta crescuta eu ale celor cu 0 speranta scazuta, el a descoperit ca speranta era un indicator mult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de la testul SAT~ test ce se presupune ca este capabil sa prevad a feIul cum se vor descurca studentii la facultate (si care este strins legat cu IQ-ul). Din nou se dov edeste ca desi capacitatile intelectuale sint cam aceleasi, aptitudinile ernotioriale constituie diferenta capitala.

Exp licatia lui Snyder este urrnatoarea: ,.,Stndentii cu sperante mari i~i fixeaza scopuri rnai spectaculoase si stiu cum sa munceasca din greu pentru a le atinge. Atunci ciricl se face 0 comparatie intre sruclerrtii cu aptitudini intelectuale echivalente Lll furictie de rezultatele la invatatura, ceea ce leface sa difere este sperarrta-",

Se iritirnpla ca in legendara si binecunoscuta poveste a Pandorei; pr iritesa din Grecia antica. Ea a primit in dar 0 cutie misterioasa din partea zeilor ce 0 invidiau pentru frurnusetea sa. I s-a spus ca nu trebuie sa deschida rricioclata acest dar. Dar Iritr-o bun a zi, coplcsita de curiozitate si de isprta, Pandora a ridicat capacul ca sa arunce 0 privire si a adus lurnii marile nenorociri - bofilc, relele si nebunia. Un zeu milos a lasat-o insa sa inchida cutia la tirnp, astfeI incit sa poata prinde uriicul antidot care face suportabila nefericirea pe lumea asta: speranta.

Cercetatorii receriti au descoperit ca sper'artta iriseamna rnai mult decit un leac. Uneori, joaca un rol extrem de important in viata.toferirid tot felul de avaritaje in diverse dornenii, cum ar fi reusitele in viata scolara sausuportarea urior slujbe apasatoare. Speranta in sens stiintific nu reprezinta doar 0 imagine Iurnirtoasa ;;i ideea ca totul va fi bine. Snyder 0 defineste mai precis ca fiInd: "credinta ca exista vointa si posibilitatea de a-ti atinge scopurile, indiferent care ar fi cle ".

Oamenii au tendinta sa fie diferiti in functie de masura in care i;;i fac sperante. Unii gindesc despre ei ca sint in stare sa iasa dintr-o incurcatura sau Sa gaseasca sohrtii Ia problerne, in vreme ce altii pur'si simplu nu se simt in stare sa aiba energia, capacitatea sau mijloacele de a-si atinge scopurile. Cei care au uri malt grad de sperarita, constata Snyder; au cam aceleasi trasaturi comune, sint in stare S,3. se motiveze, gasesc resursele necesare

114

Natura in.teligen.tei ern ot io n al e

pentrua descoperi cai de indeplinire a obiectivelor, Iirtistirid.u-se atunci cind se afla iritr-o situatie d ificila, sp uriirid u-si ca totul se v a irrd rep ta. Sint suficierit de flexibili pentru a gasi diverse posibilitati de a-$i atinge scopurile sau de a si le schirnba, in caz ul in care devin imposibile, si a uIrrtel igcrrta de a irrrp ar ti in rnai m ulte faze 0 rnisiune ce altfel n-ar putea fi atinsa.

Din perspectiva inteligentei ernorioriale, speranta insearnna sa nu cadent pr ad a unei arixietati coplesitoare sau uriei atitudini defetiste sau dapresiei in fata urior situatii dificile sau a unor obstacole. Intr-adevar, cei care i'si fac sperante ajung sa fie deprirriati din ce in ce rnai greu pe masura ce mainteaza iri v iata, 'urmariridu-si scopurile; sint in general mai putin anxiosi si tree prin mai p utine neliriisti ernotioriale.

OPTIMISMUL: MARELE MOTIVATOR

Americanii care urrnaresc intrecerile de inot si-an facut mari sperante pentru Matt Biondi, unul dintre membrii echipei olirnpice a SUA din 1988. Unii cronicari sportivi chiar sustincau ca Biondi este de talia lui Mark Spitz, eel care in 1972 a luat sapte medalii de a ur. Din pacate insa, Biondi a iesrt pe locul trei Ia prima intrecere, la proba de 200 de metri liber. La urmatoarea, aceea de 100 de metri fluture, Biondi a fost intrecut la rnustata, rned alia de aur Iuirrd-o un alt irrotator care a facut un efort sup lirrierrtar pe ultimul metru.

[urrialistii sportivi au facut tot felul de speculatii potrivit carora aceste infringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pentru probeIe care urmau. Dar Biondi ;;i-a reveriit si a luat medalia de aur in urmatoarele cinci probe. Martin Seligman, psiholog la Universitatea din Pennsylvania, a fost unul dintre spectatorii care nu s~au dovedit deloc s urpr'irisi de revenirea lui Biondi, pentru ca el 11 supusese pe sportiv chiar in acel an Ia un test ce Ii evalua optimismul. In cadrul unei experierite facute de Seligman, antrenorul de mot i-a spus lui Biondi in timpul unui eveniment special care trebuia sa demonstreze marele lui talent ca a avu.t un timpmai prost decit era in realitate.lnciuda acestui feedback dernobflizator, cind lui Biondi i s-a cerut sa se oclihneasca putin si sa mai incerce 0 data sairioate, perforrnanta lui ~eare de fapt era deja foarte buria ~ a fost si mai buna. Insa atunci cind alti membri ai echipei au fost inforrnati ca ar fi obtinut.un timp prost, de:;;i nu era ad evarat - aceia care, potrivit testelor,

Aptitudinca de a st ap'in.i

115

erau pesimisti - la cea de-a doua incercare tirnpul lor a fost si rnai pros+".

Optimisrriul, ca si speranta, mseamna un orizont de asteptare conform caruia, in general, lucrurile se rezolva pina la urma in v iafa, in ciuda obstacolelor ;;1 fr ustrarrlor, Din punctul de vedere 211 inteligentei ernotionale, optimisrnul este 0 atitudine care ii irnp iedica pe oameni sa cad a in apatie, dezriadejde sau deprimare irrtr-urr moment mai due Impreuna cu ruda sa apropiata, speranta, optimismul aduce cistigur! de-a lungul existeritei (sigUT, eu coriditia sa fie un optimism realist; un optimism prea naiv poate fi dezastruos)?".

Seligman clefirieste optimismul in functie de felul in care 021- meriii i~i explica reusitele si esecur ile. Optlrnisrii considers ca un esec se d atorcaza unei situatii care poate fi schimbata, asa incit data viitoare vor reusi, in vreme ce p esirrtiatii se invinovatesc pentru esec. atribuindu-l unor trasaturi ce nu pot fi schimbate si fata de care se sirnt total neajutorati. Aceste exp licatii diferite au irnplicatii prohmde in raport cu felul in care oamenii reactioneaza in fata v ictii. De exemplu, la 0 dczamagire cum ar fi refuz ul de Ii se oferi o slujba, optimistii au tend inta sa reactioneze activ si p lrni de sp erarrta, forrrrul'ind u-si repede un plan de actiune sau ceririd ajutor sau un sfat cuiva; ei corisidera obstacolele drept si+uatii remediabile. In schirnb, pesirnistii reactiorieaza in fata unor asemenea obstacole prin presupunerea ca rru pot face nirnic pentru a imburratati situatia data urmatoare, deci nu reactionoaza in riici un fel; ei consiclere obstacolul ca Hind datorat unor deficierite pcrsonale, care lntotdeauna ii vor trage inapoi.

Ca ~i in cazul sper'ante i, optimismul prezice reusite la irrvatatura. 'Intr-un s+udiu asupra a 0 suta de persoane, studeriti in primul an ai prornotiei 1984 a Uruveraitatii din Pennsylvania, rezultatele acestora.Ia testul de optimism au fost un indicator rnult II1,ai precis al notelor lor din prirnul an decit testul SAT sau notele de la Iice u. Seligman, care i-a studiat, spunea: "Exan,enele de aclrrtitore l a facultate rnasoara Ia lerrtu l, in vreme ce stilul E'Xplicativ dezvaluie cine va renunta. Este 0 combinatie de talent moderat si capacitatea de a continua indusiv in fa ta infrmgerilor, care in final d uce la reusita. Ceea ce Ie Iipseste testelor de aptitudini este motivatia. Trebuie sa stim daca cineva va merge mai departe chiar si cind situatia devine una fr ustranta. Intuitia irni spune ca la uri ariurnit riiv el de inteligenta reusita pro-

116

Natura i nrcl igen te! cniotion al e

priu-zisa nu depinde doar de talent, ci si de capacitatea de a infrunta e$ecul."23

Una dintre cele mai graitoare dernonstratii ale puterii optimismu1ui in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seligman l-a facut asupra unor agenti de vinzari care cornercializau asigurari pentru corripania MetLife. Capacitatea de a accepta cu eleganta un refuz este abso1ut eseritiala in vinzarile de orice fel, dar rnai ales cind este yorba de 0 asigurare caz in care nu"-urile sint descurajant mai multe de cit da-urile. Din aces~ rnotiv, trei sfer turi dintre cei care vind asigurar; rerrurita la aceasta rneser ie in primii trei ani. Sel igrrian a descoperit ca noii virizatori care er au optirnisti din fire reuseau sa vinda cu 37% rnai rnulte asigtrrar! in primii doi ani de sl.ujba decit pesimi$tii. In timpul prilnului an, rrurriar-ul p es i rrrist il o r care rerruri ta este de d.o ua ori mai rnare d ecit al optirnistilor.

Mai mult, Seligman a eonvins compania I\1etLife sa angajeze uri grup special de sol icitariti de slujbe care au avut un punctaj rriare la testele de opfirnisrn, dar au picat la testul practic (referitor la 0 iritreaga gama de reactii ale unui profil standard alcatuit pe baza rasp uns'urrlor date de agcntii de virizafi care reusisera in cariera). Acest grup special a vindut cu 21 % rn ai multe asigurari decit pesirnistii in pr imul an si cu 57%, rnai mult in al doilea an. Faptul ca optimismul coriteaza atit de Inuit in reusita virizarilor este legat si de 0 atitudine datorata iritel igeritei ernotioriale, Or ice refuz pe care il intimpina un agent de v iriz.a ri este 0 mica infringere. Reactia erriotiorrala 1a aceasta infringere este de 0 importanta cap itala in pr ivirita capacitatii de a gasi 0 motivajie suficienta pentru a continua. Pe masura ce refuzurile se aduna, moralul se deterioreaza, agentului fiirid u-i din ce in ce rnai greu sa puna rniria pe telefon ca sa mai sune un potential client. Acest refuz este extrem de greu de acceptat de un pes irnist, pentru ca el il interpreteaza astfel: "Sint un ratat; n-am sa reusesc sa virid nimic in veci" - interpretare care genereaza apati~$i defetisrrrul, in cazul in care nu se ajunge chiar la depresie. Optimistii, pe de alta parte, spun asa: "N-am abordat bine situatia" sau:

"Pur $i simplu persoana asta era prost d isptrsa." NecOl~siderindu-se pe ei rnotivul princip9-1 al esecului, l$i pot schimba abord~rea la urmatorul telefon. In vreme ce sisternul rnirital al pesirnistului duce la d isperare, eel al optimistului naste speranta.

o perspectiva p ozi tiv a sau negativa poate fi 0 trasatura ternperarnentala innascuta: urrii oameni au din fire tend inta sa pro-

.Apriru di nca de a stapi ni

117

cedeze intr-un fel sau altul. Dar asa cum v'om vedea si in Capitolul 14, temperarnentul poate fi temperat prin experienta acumu.lata, Optimismul si s'perarita - ca si neputinta si disperarea - pot fi dobindite. Ceea ce suatirie ambele trasaturi pozitive este viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitate personald; convingerea ca esti stapin pe intimplarile v iet i i tale si ca. po+i face fata provocarilor cu care esti confruntat. Dezvo1tarea unei cornpe terite de orice fel irrtareste aceasta eficacitate personala, facirid ca persoana respectiva sa fie rnai disp usa sa-si asume riscuri si sa urrnareasca provocari mai serioase. Depasirea acestor provocari sporeste in schimb sentimentul de eficacitate personala. Ace asta atitudine ii ajuta pe oameni sa l;;ifoloseasca rnai bine taleritele pe care le au - sau sa faca in asa fel incit sa si Ie d ezvolte.

Albert Barid ura, pSiholog 1a Stanford, care a fa cut multe cer'cetari in pr'ivirita efioaci tafii personale, 0 rez urn a astfel: "Convingerile oamenilor despre oa p aci tati le lor au un efect profund asupra aces tor capacitati. Capacitatea nu este 0 proprietate fixa. Exista enorm de rnulte variante in care aceasta capacitate po ate fi folosita. Cei care au aceasta eficacitate personala se dau la 0 parte din calea esecultri, ei aborcleaz.a lucrurile in asa fel ineit sa le poata stapirii si fara sa se ingrijoreze in privinta diverselor dezastre posibile.r -"

TRANSA.: NEUROBIOLOGIA l\irAIESTRIEI

Un compozitor descrie astfel mornentele in care lucreaza cel mai bine:

Te afli Intr-o stare de extaz intr-o asemenea rnasura incit simti ca aproape nu existi. Am trait asemenea momente de multe ori. Parca mina este desprrnsa de trupul meu si nu am nimic de-a face cu ceea ce se irifirnp la . Stau d oar si rna uit si rna minunez. Totul curge de la sine_25

Descrierea sa este extraordiriar de asernariatoare cu aceea a . altor sute de barbati si femei - alpinisti, campioni la sah. chirurgi, baschetbalisti, ingineri, directori si chiar furictionari - atunci cind povestesc Cd s-au intrecut pe sine intr-o activitate 1a care tin. Starea pe care 0 descriu se rrumeste "transa", sau eel putin asa i-a spus Mihaly Csikszentmihalyi, psiholog la Universitatea din Chicago, care a adunat asemenea relatari ale mom entelor de virf din punct de vedere profesional instudii care au

118

Natura in tel igert t e i ernot io n.al e

durat douazeci de ani26. Sportivii numesc 0 asemenea stare de gratie "zona", pe care 0 ating atunci cind rezultatele lor extraordinare par a fi obtinute fara efort, p ublicul ;;i ceilalti competitori disparind pentru 0 clipa, intr-un moment binecuvintat care ii absoarbe cu totuI. Diane Roffe-Steinrotter, care a obtinut 0 me-

dalie de aur 1a schi Ia Olimpiada de iarna din 1994, dupa ce a terminat cursa a declarat ca nu-si aminteste absolut nirnic, pentru di intrase irrtr-uri fel de stare de relaxare: "IvI-aIn s irntit ca 0

cascada ."27 •

Capacitatea de a intra iritr-o asemenea transa este de fapt un moment de inteligenta emotionala maxima. Transa reprczinta poate emotia absoluta aflata in serviciul performantei si al acurrrular ii de curiostirite. Intr-o aserneriea trarisa, ernotiile nu rrumai ca sint stapinite ;;i canalizate, dar sirit si pozitive, pline de energie ;;1 centrate pe misiunea ce trebuie irideplirrita. Atunci cirid €9ti cuprins de plictiseala d ep rirriar ii sau de agitatia anxieHitii, aceasta transa iti este blocata. Si totusi transa (sau eventual ceva asemanator) est€' 0 experienta prin care trece aproape toata lurnea din cind in cind, mai ales cind actiorieaza la cote rnaxirne, mceroind s21-;;i d epaseasca limitele anterioare. Aceasta seriza tie este mai clara in rnornerrtele de extaz in care doi parteneri fac dragoste si ajung la 0 arrnonie total a. Exper ierita este una extraord'inara: pecetea acestei transe este 0 bucurie spontaria, aproape un extaz total. Pentru ca in aceasta trans a ne sirntim atit de bine, ea este intrinsec 0 rasplata. Este 0 stare in care oamerrii sint cornplet absorbiti de ceea ce fac, acord ind 0 atentie riemijloci+a indeletnicirii respective, coristientizarea lor fuzioriirid cu faptele. Intr-acievar, transa este Irrtrertrpta daca reflectam prea mult la ceea ce se Iritirnp la - iar un gind de genul 'ICe rnirruriat rna d escurc" poate rupe acest curs special. Concentrarea ateritiei este atit de mare, iricit oarnerui nu rnai percep dedt ceea ce este strins legat de actiuriea imcdiata, pierzind riotiunea timpului si a sp atiuhri. Un chirurg, de exerrrpl'u, care €'ste solicitat de 0 operatic grea in tirrrp u l careia intra-in aceasta stare speciala, atunci cind 0 terrnina observa rriste moloz pe jos. in sala de operatii, si 'intreaba ce s-a intimplat. Este uluit sa afle ca atunci cirid era atit de absorbit de actul medical 0 parte din tavan a caz.ut - si el nici rriacar n-a observat,

Transa este 0 stare de uitare de sine opusa conterrrplar ii negative sau ingrijorarii: in loc sa se p iarda In tr-o preocupare plina de nervozitate, cei care intra In aceasta transa sint atH de ab:..

/lptitudinea de a stdpilli

119

sorbiti de ceea ce au de facu t, incit uita de ei, reriunfind lapreocupar ile rnai p utin importante ale vietii de zi eu zi - cum a r fi sariatatea, facturile si chiar s tarea de bine. In acest sens, aceste momente sint lipsite de egoism. Eul nu mai exista. In mod paradoxal, cei care ead irrtr-o asemertea stare dovedesc 0 stapirrire extraord inara a ceea ee fac, reactiile lor fiind perfect acordate rrecesitatilor in schimbare ale actiunii lor. Chiar daca oamenii actiorieaza Ia capacitate maxima atunci eind se afla irrtr-o asernenea stare, ei nu rnai sint preocupati de felul cum se dcscurca, daca va urrna 0 reusita sau un esec - pentru ca p.lacerea pura a actului in sine ii motiveaza.

Exista mai multe cai de a intra iritr-o asemeriea transa. Una ar fi 0 concentrare maxima, interttioriata a ateritiei asupra actiunii de indeplinit; aceasta stare de iriterisa concentrare este irisasi eserita transei. Exista ins a un feedback Inse lator la poarta de iritrare in aceasta zona. El poate presupune un efort considerabil de calmare si concentrare pentru a incepe treaba - acesta fiirid prirnul pas care presupune 0 oarecare discip'lina. Odata instalata, aceasta concentrare are propria sa putere, care d etaseaza acea persoaria de tulburarfle ernotionale, iar misiunea respectiva pare a se indeplihi fara nici un efort.

Intrarea Intr-o asernenea zona se mai produce si atunci cind oamenii au de realizat un lucru la care sint foarte pr icep uti si se irnplica iritr-o aserneriea masura, iricit Ie sint puse la incercare capacitatile forte. Asa cum rni-a spus Csikszentrnihalyi: "Oa111eriii parca se conccntreaza mai bine atunci cind Ii se cere mai rrrult de cit de obicei si sint in stare sa ofere rnai Inuit ca de obicei. Daca li se cere prea putin. oamenii se plictisesc. Daca li se cere prea mult, intra in p artica. Transa apare in acea zona foarte delicata dintre ptictiseala si paniCa."28

Placerea sp oritana, starea de gratie si eficacitatea ce caracterizeaza transa sint incompatibile cu atacul emotional, moment in care valtrl limbic capteaza restul creierului. Ateritia in starea de transa este una relaxa ta, dar foarte concentra+a. Acest tip de concentrare difera de acela in care te strad uiesti sa fii atent ~ind esti obosit sau plictisit sau cirid atentia iti este asediata de sentirnente cum ar fi anxietatea sau minia.

Transa este 0 stare Iipsita de paraziti ernotionali, de constringeri si presupune un sentiment profund de rnoti vare si un extaz usor, Acest extaz pare sa fie uri produs intennediar al concent;,a-' rii aten~iei, care premerge tran.sa.lntr~adevih, literatura clasidi a

120

Natura in t cl ioe ntei emotion ale

traditiilor contemplative descrie startle de absorbtie experirnentate ca p ura gratie: transa este iridusa doar de 0 concentrare intensa.

Atunci cirid 'urrnarirn 0 persoana aflata intr-o asemenea stare de trans a avern irnpresia ca tot ceea ce este greu devine brusc risor. Perforrnanta de virf pare fireasca si obisrruita. Aceasta impresie merge in par aiel cu ceea ce se intirnpla in creier, tm de se repeta .un paradox similar: chiar si lucrurilecele r:_,ai complicate se fac cu un consum minim de energie mintala. Intr-o stare de trarisa, creierul este atit de "caIrn", incit trezirea si inhibarea circuitelor rieurale se adaptaaza nevoilor de moment. Cind oarrienii sirrt angajati in activitati atit de lipsite de efort ~i care Ie concentreaza ateritia, creier ul Ior "se Iirusteste ", in sensul ea exista 0 incetinire a irnp uls'uhri cortical/": Aceasta descoperire este absolut rernarcabila, deoarece mseamna ca trans a Ie permite oamenilor sa abordeze chiar si Iucrur i extrern de grele, indiferent de domenru, fie ca este yorba de 0 par+ida cu un mare maestru al sahului sau de rezolvarea unei probleme de maternatica rnai complexe. In principiu, s-ar crede ca asemenea actiuni sofisticate presupllii 0 mai mare activitate cortical a si nlJ/una mai mica. Cheia transei este irisa aceea ca ea se instaleaza doar cind este atins un virf al capacitatii respective, in care toate aptitudinile sint bine iristrsite, iar circuitele neurale sint cit se poate de eficierite .

o concentrare prea 'iricorclata - alimentata de ingrijorare - produce 0 activ are sporita la nivel cor tical. Dar zona transei si perforrnanta optima par a fi 0 oaza a eficieritei corticale, fiind 'utilizata 0 energie mintala aproape de minim. Acestlucru are 0 logica poate in sensul ca 0 practica abila Ie perrnite oamenilor sa intre in transa: stapiriirea miscarilor d intr-o arrurnita actiune, fie ca este vorba de unele fizice, ca in cazul alpiriistului. ori de unele mintale, ca in cazul programatorului de calculatoare, demonstreaza ca. de fapt creierul poate fi mai eficient atunci cirid Ie executa. Miscar ile bine arrtreriate presupun un efort mintal rnai mic decit cele care abia au fost irrvatate sau decit cele care sint inca mult prea grele. In mod sirnilar, atunci cind creierul functioneaza mai p utin eficient din pricina oboselii sau a nervozitatii sau a emotiilor, 2I;;a cum se irrtirnpla 121 sfirsrtul unei zile lungi si stresante, are loc 0 estornpare a preciziei efortului cortical, pentru ca au fost activate prea ll • .ulte zone nu neaparat necesare - ceea ce a dus 121 0 stare rieur ala profund distrasa de alte elernerrte-v. Acelasi lucru se intirnpla si in cazul plictiselii. Dar cind creierul ope-

Aptihldinea de a st ap irii

121

reaza cu eficicnta maxima ca in cazul transei, exista 0 relatie precisa intre zonele active si necesitatile misiunii respective. In aceasta stare chiar si rnurica grea poate parea odihnitoare sau energizanta si nu vlaguitoare.

iNVATATUL $I TRANSA: UN NOU MODEL DE EDUCATIE

Pentru di aceasta transa aparein zona in care 0 arurmi taactivitate Ii provoaca pe oameni saactioneze la capacitate maxima, pe masura ce aptitudinile lor cresc, sporesc si sansele de a ajunge in aceasta transa. Daca treaba este prea sirrrpla, ea este plicticoasa: daca este prea cornplicata, se ajunge mai degraba laanxietate dedt Ia tr arusa . Se poate sus+ine c2l stapinirea trrrui arrumit mestesug sau a unei aptitudirri' este stimulata de experienta transei - ca motivatia de a face ceva din ce in ce rn ai bine ca violonist, ca balerin~ sau ca !;?enetician este eel putin in parte aceea de a rarnirie in trarisa. Inrr-adevar, dintr-un studiu facut asupra a 200 de artisti plastici la 18 ani dupa ce au terminat artele plastice, Csikszentmihalyi a constatat ca aceta care in studentie au savurat din p lin bucuria de apicta au devenit pictori importanti. Cei care au fost rnotiv ati in facultate, dar visind Ia glorie si la bani, s-au dcpartat in cea mai mare parte de acest domeniu dupa ce au absolvit stud iile.

Csikszentrnihalyi trage concluzia ca: "Pictorii, rnai presus de to ate, treb uie sa picteze. Daca artistul aflat in fata pirizei incepe sa se Intrebe cu cit 0 va vinde sau ce vor spune criticii, rru va mai fi in stare sa mearga pe calea originala pe care a pornit. Reusitele din domeniul creatiei depind de 0 implicare totala, care presupune un singur obiectiv."31

A;;a cum trans a este 0 necesitate pentru maiestria Intr-o arrumita arta sau profesie ori intr-un mestesug. tot asa este si eu invatatul. Elevii care intra in aceasta transa pentru a 'inv ata maibine l;>i depasesc potenrialul masurat prin testele anter ioare. Elevii dintr-un liceu special de stiinta din Chicago - tori fiind situati printre prirnii 5% in maternatica - au fost caracterizati de catre profesorul lor ca fiind capabili de realrzari rnai rnari sau mai mici la maternatica. Felul in care acesti elevi si-an petrecut timpul a fost monitorizat, fiecare avind un pager care din cind in cind suna la intimplare peste zi si arunci ei erau instr uiti sa noteze ce faceau in acea clipa $1 in ce dispozitie se at1au.N-a fost

122

Natura i nt cl ige ntci ern ot io n al e

deloc s urp ririzatoare constatarea ca aceia care ri-au reusit mare lucru au invatat acasa cam cincisprezeco ore pe saptal;lina, cu m u lt mai p utin d ecit cele d ouazeci si sapte de ore pe saptamina in care i$i pregatisera temele colegii lor eu rezultate excelente. Cei care nu au re uait rriarcl ucr u isi ocupau mai tot timpul in ca-

re nu invatau cu rnondenitati sau ell statulla taclale cu prietenii si familia.

Atunci cirid le-a fost analizata dispoziria, a iesit la iveala 0 descoperire graitoare. Atit unii cit si ceilalti petreceau foarte rnult timp din sap tarniria p lictisirid u-se cu acti vitati cum ar fi u itatulla televizor, ceea ce nu insemna 0 provocare pentru cap acitatea lor intelectuala. La urma urrnei, acest lucru este valabil pentru aproape toti adolescentii. Difererita esentiala eonsta in exper'ierita de a studia. Pentru cei care au rettsit spectaculos, invatatul era 0 placere, uri stimulent care ii absorbea in aceasta trarisa cam 40% din timpul acordat acestei activitati. Pentru cei care n-au reirsit mare Iucru, trans a aparea d oar earn in 16% din timpul afectat studiuIui; cel mai adesea aparea 0 stare de arixietate care Ie depasea capacitatea de a 0 stap irii. Cei care nu au reusit prea multe descopereau placerea .;;i transa in rnorrderritati si nu in studiu. Pe scurt. elevii care au avut reusite de virf, la ruvelul poteritiahrlui lor de invatatura, sint eel rn.ai adesea atrasi de studiul propriu-z.ispcntru ca in felul acesta cad in aceasta stare de trarisa, Din pacate, cei care nu reusesc rnare lucru in vi ata si nu ajung sa atinga acele aptitudini care sa Ie provoace transa se lipsesc de bucuria studiului si risca sa-si lirniteze nivelul intelectuaI de care ar fi putut sa se bucure pe viitor32.

Howard Gardner, psihologul de 1a Harvard care a dezvoltat

. teoria intcligentelor multiple, considera transa si startle pozitive care 0 clasifica astfel drept cea mai sariatoasa cale de a-i invata pe cop ii, motivindu-i din interior si nu cu arnerrintar i sau p rornisiuni de recompense. "Ar trebui sa tolosim starea poz.itiva a copiilor pentru a-i determina sa irrvete la materii1e Ia care si-ar putea dezvolta anurnite competente", propunea Gardner. ",Transa este 0 stare interioara care deriota di acel copil este antrenat intr-o misiune corecta, In generat trebuie sa gase$ti ceva care sa-ti p lacasi de care sa te tii. Atunci cirid copiii se plictisesc Ia scoala incep sa se baUl.. eind insa sint cople$iti de 0 anum ita treaba, deYin nerabdatori s.3.-:;;i faca temele. Cel mai bine se invata atunci

. cind tii 1a un anumit lucru :;;i poti sa simti 0 anumita placere i..Tl faptul ca te-ai angajat in acea treaba."

Apti t uciinea de a stapini

123

Strategia folosita in multe scoli care pun in practica modelul inteligeritelor rnultiple descoperit de Gardner se axeaza asupra iderttificarii profilului com peteritelor firesti ale copilului, punind accent pe punctele tari si incercind un ajutor in punctele lui slabe. Un cop il cu talent irmascut la rnuzica sau la sport, de exemplu, va m+rarnai U$or in trarisa in domeniul respectiv decit intr-un altul, spre care are 0 mai mica 'inclinatie. Cunoscind profilul copilului, pro£esorul poate sa adapteze. !e1ul in care :ste prczerrtata 0 anurnita materie si sa-i. of ere lectiile la ~cest mve! precis, incepiud cu faza de ini\:iere $1 p ina 1~ una mal av~nsat~ _ in felul acesta oferindu-i un stimulent op tirn , Astfel se 111va1:a mai cu placere $i nu mai apar nici Erica sau pyct~seala. ,:Sperallta este ca aturici cirrd copiii intra in transa InvatatulUl aceas:a sa-i i'rid.errtrte sa mai incerce si in alte domeriii", spune Gardner, adi1_ugind ca experienta arata ca asa se $i int~mpla. y L y ~

In general vorbind, aces t rrio del al tra~sel sugereazay ca. s~aF'lnirea urrui talent sau a unui set de cuno$tmte ar putea sa alba loc de la sine, pe rrias ura cecopilul este atras in zonelein care se angajeaza in mod spontan - adica, in csenta, ca~e Ii plac: Aceasta pasiune irritialri poate fi saminta c.e va d:termma r:U$lte~ de cel mai inalt nivelv-pe masura ce cop ihrl va mjelege ca urmmd u~ anurnit domeniu - irid ifererit ca este vorba de dans, matematica sau rrruz.ica - acesta devine 0 s ursa de bucurie pe care rru 0 pofi avea decit in starea de transa. Si cum pen~nl a se ajunge i~ aceasta stare de transa este nevoie de a trece d incolo de arrurrutele limite ale capacitatii fiecaruia, ea devine 0 motivatie p_rimord iala de progres; iar copilul va fi. mai fericit: ~cesta, desigur, este un model pozitiv de invatare $1 de cd ucatie In raport cu cele pe care le gasim in scoli. Cine rru-si mai arninte$te scoala ca pe o instruire de nesfirsite ore de plictiseala punctate de mornente de rnare p anica? Urrnar irea unei star'i de trans a prin int~rm.e~iul invataturii este mai uman, mai firesc si prin u.rrnare mal eficierit

peritr'u canalizarea emotiilor in serviciul educa~iei. A

Acest lucru este aplicabil si intr-un sens m ai general, In care canalizarea emotiilor spre scopuri productive este 0 aptitudine majora. Fie ca este yorba de controlarea unui impuls sau de amiriarea uriei recompense, de reglarea dispoz.itiilor in asa fel indt ele sa faciliteze si rru sa impiedice gindirea, de motivarea persoriala de a persevera si de a incerca .iar si iar at unci cind interv in obstacolele sau de a gasi cai de a intra in starea de transa pentru o Inai Inare eficacitate - toate acestea dovedesc ca puterea eulOtiei const~'\ in g. hidarea unui efort eficient.

, u

Radacirri le empafiei

Revenim Ia Gary, stral ucirul chirurg din p acate alexitirnic, care :;;i-a s up arat atit de tare Iogodnica, pe Ellen, pentru di nu-si putea rnariifesta sentimentele si nu Ie recuriostea nici pe ale ei. Ca majoritatea alexitirnicilor, el era lipsit de empatie si de perspectiva. Daca Ellen spunea ca este cu moralul la parnirit, Gary nu reusea sa 0 inteleaga; d aca ea Ii vorbea des pre iubire, el schirnba subiectul. Gary facea corrierrtar ii "constructive" referitoare Ia Ellen faxa sa-si dea seama ca ea se simtea direct atacata de aceste critici si nicidecum ajutata in vreun f~i.

Emp atia se construieste pe constientizarea de sine; cu cit sintern mai deschisi fata de propriile noastre amotii, cu atit sintem mai capabih sa interpretam sentimentele altora-: Alexitirnicii precum Gary, care habar n-au ce simt, sint de fapt total pierduti atunci cirid trebuie sa-si dea searna ce simt cei din jur, Ei sint afoni din punct de vedere emotional. Notele ernotioriale transmise prin cuvintele sau faptele celorla lti - tonul vocii sau schirnbarea pozitiei corpului, tacer ile elocvente sau trernuratul, care spune multe - tree neobservate.

Dezor'ierrtati de propriile lor sentimente, alexitirnicii sint la fel de uluiti cind ceilalti 19i exprima sentirnentele fata de ei. Aceasta incapacitate de a detecta sentimentele celorlalti este un efect major la nivelul inteligentei emotionale si uri esec tragic in ceea ce ar trebui sa fie ceva omen esc, did toate se leaga intre ele, r.'1- dacina afectiunii aflirid.u-se in acordul emotional si in capacitatea de a fi empatic.

Aceasta capacitate - talentul de a sti ce simt ceilalti - intra in joc in vaste zone ale arenelor vietii, de la vinzari la mana cre-

o 0

merit, de la iubire Ia afectiunea parinteasca, de la compasiune la

actiunea politica. Abserita empatiei este de asemenea graitoare.

Radacinile emput iei

125'

Lipsa ei este detectata la psihopatii crirninali, Ia violator i si la cei care molesteaza copii.

Emotiile oamcnilor sint rareori transpuse in vorbe.Mult rnai adesea, ele sint exprimate prin alte irid.icii. Cheia intuirii sentirnentelor altcuiva sti'i in capacitatea de a interpreta cana:lele nonverbale: tonul vocii. gestica, expresia fetei si altele asemenea. Poate di cea rnai vasta cercetare asupra limbajului trupului si asupra capacitatii oarnenilor de a detecta asernertea mesaje nonverbale a fost £acuta de Robert Rosenthal, psiholog la Harvard, si de studcntii sai. Rosenthal a irnpartit un test de empatie referitor la PONS (Frofile of Nonverbal Sensitivity - Profilu1 Sensibilitatii Nonverbale), 0 serie de casete cu diverse tinere care-si exprima sentimente1e, de Ia ura la iubirea materna". Scenele respective au un spectru foarte larg, de la gelozia furioasa pina la a cere iertare, de la manifestarea recunostmtei pina la se ductie. Caseta a fost montara astfel incit din fiecare cadru unul sau mai multe canale de comunicare nonverbale au fost sistematic sterse, pe linga faptul ca schirnbul de replici verbale nuse auzea, de exemplu, in unele scene d.isparind orice alltfel de indicii in afara de expresia fetei , In altele, erau prezentate doar rrriscar ile trupului s.a.rn.d, trecind p rin principalele cariale nonverbale de comuriicare, astfel incit spectatorii sa detecteze ernotia cu ajutorul unui iridiciu sau al altuia, nonverbal.

Din testele facu te asupra a peste 7000 de persoane in Statele Unite si 18000 in alte taxi, s-au constatat avantajele capacitatii de a interpreta sentimentele prin ind icii noriverbale, inclusiv 0 mai buna adaptare ernotionala, a fi mai popular si rnai deschis si - probabil ca nu este s urp rirrzator - mai sensibil. In general, femeile sint mai bune decit barbatii in acesttip de empatie. Toti cei care si-au Irnb unatatit perforrnantele de-a lungul unui test de patruzeci si cirici de minute - un semn care arata ca au talentul sa discearna capacitatea ernpatica - s-a dovedit ca au si relatii mai bune cu sexul opus. Nu ar trebui sa ne snr'pririda sa aflam ca empatia ajuta in vrata serrtirneritala.

Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementele de inteligenta ernotioriala, s-a constatat di nu exista dedt 0 relatie intimpli'itoare irrtre rezultatele masuratorii acuitatii empatice si cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de Ia testele de sfirsit de an din scoala. Indeperidenta empatiei in raport cu iritel igerita acadernica a fost constatata si in cazul unei testari cu 0 versiune PONS pentru copii. In acest test, efectuat

126

Natura iriteligent ei etn.ot io n ale

asupra a 101 copii, cei care au dovedit 0 oarecare aptitudine pentru identificarea sentirnentelor nonverbale erau printre cei mai indragiti in scoala si rnai stabili din punet de vedere ernotional". Tot acestia au fost si cei care s-au descurcat mai bine la scoala, de:;;i in medie IQ-urile lor rru erau rriai mari dedt ale copiilor care au dovedit 0 rnai mica aptitudine in interpretarea mesajelor nonverbale - sugerind ca stapinirea capacitatii empatice ajuta la 0 mai mare eficienta si la cursuri (sau pur si simplu ii deterrnina pe profesori sa-i indrageasca mai tare).

In rnas'ura in care mintea r atioriala inseamna cuvinte, emotiHe iriseamna nonverbal. Intr-adevar, cind cuvintele cuiva sirit in dezacord cu ceea ce transmite de fapt, si aceasta la nivelul torrului vocii, al gesticii sau al altor canale rionverbale, adevarul emotional consta 111 felul in care spune ceva si nu in ceea ce spune. Una dintre regulile empirice folosite in cercetarile de cornunicare este ca 90% sau chi ar .,i rnai rrrult din rnesajul errto+iortal este nonverbal. Asemenea mesaje anxietate in tonul vocii cuiva, ir itare priritr-o gestica foarte precipitata - sint percepute aproape intotdeauna subconstient, fadi a da 0 ateritie speciala naturii mesajul'ui, ci doar primindu-l tacit si reactiorrind Ia el. Capacitatea care rie perrrute sa facem asta bine sau rau este Ia rind ul ei dobindjta in cea rnai mare parte implicit.

CUJ\.1 ACTIONEAZA EMPATIA

In mornentul in care Hope, care avea doar rioua Iurii, a vazut un alt copil cazrnd: a izbucnit in lacrirni si s-a tirit sa fie aliria ta de marna ei ca si curn ea s-ar fi lovit. Michael, care avea un an si trei Iuni, s-a dus sa-si ia trrs uletu l de la prietenul lui Paul, care plingea; cum Paul a continuat sa plinga, Michael i-a dat inapoi urs'uletul care-i asigura securitatea. Ambele gesturi rnar'urite de simpatie si de afectiune au fost constatatc de marnici pregatite special ca sa inregistreze asemenea irttimplari in care actiorieaz a empatias,

Rezultatele acestui studiu au sugerat ca radacinile empatiei se afla undeva in prirna cop ilarie. Practic, din ziua in care se riasc, sugarii suferacind aud altcopil plingind - 0 reactie pe care uriii 0 corisidera un precursor timp uriu a1 empatiei''.

Psihologii dezvoltarii au constatat ca. sugarii reactioncaza cu multa 'intelegere Ia sufer-inta altcuiva, chrar inainte de a-ai da seama pe de-a-ntregul ca ei exista practic separat. La numai citeva Iurii dupa na:;;tere, sugarii reactioneaza 1a orice Ii se in tim-

Riidaci nil e empatiei

127

pIa celor din jurul lor ca si cum li s-ar iritirnpla lor, plingind atunci cind vad un alt copil cu lacrimi in ochi. Fe la un an si CE'va, iricep sa inteleaga ca de fapt suferirita nu le apar'tine, ci este a altcuiva, desi sint inca dezorientati, nestiind prea bine ce sa faca. Iritr-uri studiu facut de Mar tin L. Hoffman de la Universitatea din New York, de exemplu, un baietel de uri an si-a ad us rnamica pentru a-I alina pe un prieten care pllingea, ignorind-o pe marna acestuia. care era si ea in aceeasi iricapere. Aceasta confuzie se constata si atunci cind un copil de un an imita suferinta altcuiva, poate si pentru ca. d oreste sa inteleaga rnai bine ce se intimpla cu persoana respectiva: de exemp'lu, daca un alt copil se loveste la deget, copilul de un an isi va duce si el degetul la gura sa vada d aca il d.oare. Vaziridu-si mama plingin.d, coprlul se :;;terge Ia ochi, chiar daca nu i-au curs lacrimi.

Aceasta imitaiie motorie, cum mai este ea numita, a fost initial baza de Ia care a pornit cuvintul empaiie, asa cum. a fost cl folosit initial in anii 1920 de catre E. B. Titchener, un psiholog american. Aceasta irsoara difererita fata de conceptul initial pon1.e~;te de la grecescul empaiheia, "a se simti in", termen folosit initial de teoreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea dE1 a percepe experienta-subiectiva a unei alte persoane. Teoria lui TH~ cherier sustine ca ernpatia i:;;i are baza intr-un fel de imitatie fizica a nefericirii altora, ceea ce evoca aceleasi sentirnente in persoana respectiva. EI s-a gindit la un cuvint aparte si nu s-a oprit asupra sitnpatiei, care poate fi sirntita in general fata de altcineva fara aimpartasi sentimente1e persoanei respective.

Mirna rea motarie dispare din repertoriul capiilor in perioada in care incep sa mearga de-a b usilea, cam pe la doi ani si jurnatate, cind l:;;i d au searna ca durerea altcuiva este diferita de d urerea proprie si sint in stare sa se relaxeze. lata 0 intimplare tipica din jurnalul unei rnarnici:

Copilul unor vecini p linge. .. $i Jenny se apropie si incearc3. sa-i d ea ruste fursecuri. Se tine dupa el si incepe sa scinceasca 'si ea. Apoi incearca sa il ming'iie pe par, dar else retrage ... Copilasul se calrneaza, dar Jenny inca pare ingrijorata. Continua sa-i aduca jucarii, 53.-1 mingiie pe cap si sa-! bata pe umar."

In .aceasta faza de dezvoltare, copilul incepe sa faca dis tinetie intre cei din jurul lui in ra port cu sensibilitatea persoriala si cu necazurile ernotioriale ale altora. Copiii ca Jenny cortst ien+izeaza abil si se acorda cu ceilalti. 0 serie de studii facute de Marian Radke-Yarrow si Carolyn Zahrt-Waxler de la Institutul Na-

128

Natura in t clig cn tci emot io n al e

tional de Bali Mintale ar ata ca 0 mare parte dintre diferitele abor d ari empatice an 0 stri'nsa legatura en disciplina irrrpusa de parinti eopiilor. Astfel s-a constatat ca sirit mai empatici acei copii a caror disciplina presnpune atragerea atentiei asupra faptului ca prin comportamentullor ii afecteaza pe altii: "Uite ce tare ai strp.ar at-o ". in loc de "Udt din partea ta." S-a mai constatat ca ernpatia copiilor este formata si prin observarea reactiilor altora atunci cind acestia sufera: imitind ceea ce vad, copiii i~i dezvolhi un repertoriu empatic reactiv, in special ajutiridu-i pe cei care sint riecajiti.

COPILUL BINE RACORDAT

Sarah avea do uazeci s i cirici de ani atunci cind a naseut cloi gemeni, pe Mark si pe Fred. Ea avea impresia ca Mark ii seamaria rnai tare, in v'rerne ce Fred sernaria mai mult cu tatal lui; Aceasta perceptie ar putea sa stea la baza uriei subtile diferente in felnl in care si-a tratat ba ietii. Cind aveau doar trei Iuni, Sar~h iricerca adesea sa intilneasca privirea lui Fred, iar cirid intorcea capul, din nou incerca sa il faca s-o priveasca. Fred reactioria devenirid rnai empatic. De irrdata ce ea iritorcea caput Fred se intorcea dup a ea si acest ciclu continua piria la aversitme - ceea ceadesea ii aducea lui Fred Iacrimi in ochi , In cazullui Mark, Sarah nu incerca pras:ticsa stabileasca un contact vizual irnp us, ca in cazul lui Fred. In schimb, Mark putea sa-si ia ochii de la ea or icirrd poftca, iar ea nu incerca sa 11 urrnare asca din prrviri.

Un gest marunt, .dar edificator. Un an mai tirziu, Fred era dar rnai speriat si rnai dependent decit Mark; una dintre mod aIitatile prin care i9i exprima aceste seritirnerrte era aceea ca. nu voia sa privcasca pe nimeni inochi, asa cum procedase si cu mama lui la trei lurii, mtorcind intruna eapul in stinga si in dreapta. Pe de alta parte, Mark 'ii privea pe oameni drept in ochi; cirid voia sa intrerupa acest contact vizual, intorcea capul usor in sus

sau irttr-o parte eu un zimbet de irrvirigator. - .

Cernerrii si marna lor au fost atent tinuti sub observatie in u rIna unui studiu facut de Daniel Stern,'pe aturici psjhiatru la Universrtatea Cornell, la Facultatea de Medicina". Stern este fascinat de ~cest schirnb rna runt si repetat care se petreee irrtre parinte si cop il: el consiclera ca cele rriai irnportante Iectii de 'v ia ta erriotionala sirit date in asemenea momenta de inti~itate. Dlntre t~ate ac~st~ rrrorrierrto, cele rriai importante sirit acelea in care coprl ul afla ca aceste enlOtii slnt receptate ell empatief acceptate 9i reci-

Riiditcinile empatiei

129

proce, intr-un proces pe care Stern il rrurneste de racordare. Mama gemenilor era iritr-urt perfect acord cu Mark, dar nu exista 0 sincronizare ernotionala cu Fred. Stern afirma ca aceste rnomente constant reDet~te de racordare sau de dezacordare dintre pilrinte si copil formeaza un orizont de asteprare emotional al copilului ajuns adult in ceea ce pr'iveste relariile apropiate - poate chiar rnai mult decit mice intirnplari drarnatice din copilarie.

Aceasta racordare se face tacit, ca parte a ritmului unei relatii. Stern a studiat acest Iucru cu 0 precizie microscopies prm intermediul unor inregistrari video ale mamelor si sugarilor ce durau ore intregi. EI a constatat ca priri aceasta racordare maruele 19i fac copiii sa-si dea seama di ele simt ce sirnt si ei. De exemplu, un copil scinceste de bucurie si mama confirma bucuria leganind u-I Wilor pe cop i l, gingurindu-i pe Iirrib a lui sau iInitindu-1 chiaro Sau un copil scutura 0 jucarie si atunci marna il impinge pufin in semn de raspuns. Intr-o asernenea interactiurie, mesajul clareste ca mama se racordeaza mai mult sau TIMi putin nivelului de incintare al copilului. Aceste mici racorclari Ia nivelul copilului il fac sa i;;i reintareasca sentimentul ca se afla intr-o conexiune emotioriala, mesaj despre care Sterrisustine ca rnamele Il transmit din rnirrut in minut atunci cind iriteracti oneaza cu sugarii lor.

Racordarea este foarte diferita de 0 sirrrpla imitatie. Stern mi-a spus: "Daca doar irriiti copilul asta arata d oar ce-a facut, rru si ce-a simtit. Pentru ca el sa inteleaga faptul ca sesizezi ce simte trebuie sa redai sentimentele sale profunde 'intr-un alt fel. Atunci eopilul stie ca este rnteles."

A face dragoste este probabil cea rnai apropiata ap roxirnatie in viata adulta a acestei intime racordari intre mama si copil. Stern scrie: IIA face dragoste presupune sesizarea starii subiective a celuilalt: 0 dorintaimpartasita, intentii comune si 0 stare reciproca de excitare serizuala sirrrultaria" aturici cind cei care se iubesc l;;i raspurid in mod sincron, ceea ce da un sens tacit de raport profurid". Actul sexual este, in eel mai bun sens, un act de empatie rnut uala: in eel mai rau sens, este Iipsa acestei rrrutuali-

tati emotionale.

PRETUL RACORDARII GRESITE

, .

Stern sustine ea din aceste incercari de racordare repetata sugarul incepe sa ls.i dezvolte ideea ca persoanele celelalte pot si Ii VOl' irnpartas.i sentimentele. Acest simt pare a se na9te pe la opt

130

Natura i ntelig ent.ei emoiio n.ale

l uni, cind sugarii incep sa-si dea seama ca sint errtitati separate si continua sa fie forrnati prin relatiile intirne de-a Iunzul irrtregii vi;-,ti. Cirid parintii sint in dezacord cu copilul, el este foarte t~ist. In cadrul unei experie.nte, Stern le-a pus pe rrta rn e sa reactioneze exagerat sau insuficient in rap art eu sugarii, in loe sa corespunda asteptarilor, racordindu-se 1a sentimentele lor; sugarii au reactionat imediat prin disperare si suparare,

Absenta prelungita a racordarii dintre parinte si copil duce la un chin emotional ingrozitor pentru acesta din urrna , Cind un parin te nu reuseste sa-~i manifeste empatia priritr-o arrurn ita garna erno+ioriala fata de copil - bucurie, lacrirni, nevoia de Irnbratisari - copilul incepe sa evite sa se :mai expri:me si eventual chiar sa :mai s im ta acele ernotii. Astfel, intreaga garna de ernotii se presupune ca incepe sa fie uitata, scoasa din repertoriul relati ilor inti:me, rnai ales daca de-a lungul cop ilar iei aceste senti:mer:te continua sa fie ascunse sau descurajate.

In mod si:milar, copiii pot ajunge sa favorizeze 0 gama nefericita de ernorii, care vor genera dispozitti pe masura. Chiar si cop iii "prind" anumite d ispoz.itii: copiii de trei luni ai mamicilor deprimate, de exernplu, oglindesc d ispoz.itia ma:melor atunci dnd se joaca cu ele, afisirid :mai degraba sentimente de minie sau de tristate si mult :mai p utin de curiozitate sporitaria sau de interes, comparativ cu sugarii ai caror rnarne nu sint deprirnate".

Una dintre mamele studiate de Stern rcactiona permanent insuficient fata de nivelul de activitate al cop ilasuluj: in cele din urrna, copilul a irrvatat sa fie pasiv, "Un copil tratat astfel irrvata ca atunci cind se en+uziasrrieaza si nu reuseste sa-si entuzias:meze si mama, nu mai are rost s-o faca", afirrna Ste~n. Exista insa sperarite in relatiile "reparatorii": "Relatiile stabilite d e-a lungul v'ietii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii - i~i schirnba for:ma p errrianerrt, rnodificind :modelul de furictiorrare. Un dezechilibru dintr-un anu:mit :moment poate fi corectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureaza o vi ata Intreaga ,"

Intr-adevar, diverse teorii ale paihanalisfilor sustin ca relatiile terapeutice care Iurnizeaza chiar 0 asemenea corectie ernotioriala reprezinta de fapt 0 expcrienta reparatorie de'racord~re. Oglindire este termenul folosit de unii ginditori psihanalist] pentru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, acesta din urrna reflectind starea interioara tot asa cum reuseste acest lucru 0 rna rna aflata in acord cu sugarul ei. Sincroni~a;ea erno-

Rlfdi1cin ile enip ai iei

131

tioriala este in afara constientizarii propriu-zise, desi pacientul poate de fapt sa fie profund recunoscut si irrteles.

Costul emotional al Iipsei unei racordari in copi larie poate fi t.m u] foarte rriare pentru tot restul v ietii -:;;i nu doar pentru copit. Un studiu efectuat asupra unor criminali care au cornis cele mai crude si violente crirne arata ca una dintre caracteristicile existeritei lor, care ii diferentiaza de ceilalti delincven+i, este toemai faptul ca au rners din casa in casa, au tot schimbat d.iversi parinti adoptivi sau au fost crescuti in orfelinate aceste cazuri reale sugerind ca neglijarea ernotionala si prea p'utinele ocazii de a se racorda sentimental cu cineva au dus la aceste atrocitatil".

In vreme ce neglijarea emotionala pare sa opacizeze empatia, exist a si un rezultat p arad oxal, determinat de uri abuz emotional s'uatiriut si foarte intens, inclusiv cruzirni, ameriirrtari sad.ice, urnilirite sau simple rautati. Copiii care sint sup usi urrui asernenea tr a tarncrtt pot deveni hiper-receptivi la ernoj iile ce lor din jur ul Ior, datorita vrgilentei posttraurnatice putind deslusi sernrialele de arnenintare. Preocuparea obsesrva pentru sen tirneritele celorlalti este tipica acelor copii matratati din punct de vedere psihologic si care la virsta ad.ulta s ufera de 0 instabilitate ernotioriala interisar'cu vesnice suisur i si coboris'ur i, care adesea sint diagnosticate ca aflirtdu-se ,,la limita unor ttrlb urari de personaIitate ". Multi dintre acestia au un fler irmascut in a detecta ceca ce si:mt cei din jur si deseori se afla ca au suferit maltra+ari ernotioriale in cop ilar ie!".

NEUROLOGIA EAfPATIEI

Asa cum se Iritirnp le deseori in neurologie, rapoartele referitoare la cazuri ciudate si bizare sint de obicei pr irnele iridicii ale funda:mentului ernpatiei in creier. Conforrn unui raport din 1975, de exernplu, in care erau revizuite mai rnulte cazuri de leziuni ale lobului frontal din dreapta, pacientii au dat dovada de o deficierita cur ioasa: erau incapabili sa inteleaga mesajul ernotiorial din tonul vocii celorlalti, desi intelegeau perfect cuvintele in sine. Un ,,1'v1ulturnesc" sarcastic sau unul plin de recunostinta si unul plin de minie aveau acelasi iriteles, neutru, pentru ei , In schirnb, un raport din 1979 vorbea despre urui pacienti care suferisera leziuni in alte parti ale ernisferei drepte si care reactioriau d ifer it ca percep+ie ernotionala. Acestia erau incapabi li sa-si exp rirne propria ernorie prin tonul vocii sau pr in gestica. Ei

132

Natura in tcligen tei ernoi ion alc

sfiau ce simt, dar pur si simplu nu puteau transmite asta. Toate aceste regiuni corticale ale creierului, aveau sa observe diversi autori, au stririse legiHuri cu sistem.ullimbic.

Aceste studii au fost trecute in revista ca baza pentru 0 lucrare semnata de Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de 'Iehnologie din California, care se ocupa de biologia empatieil". Reanalizirid atit descoperirile neurologice cit si studiile comparative pe anirriale, Brothers a subliriiat ca nucleul amigdalian si legatura dintre acesta si zona asociativa a cortexului vizualconstituie cheia circuitului la nivelul creierului de care e legata empatia.

Mare parte dintre studiile neurologice relevante s-au facut pe anirnale, rnai ales pe rnairrrute. Faptul ca aceste primate afiseaza empabe -_ sau 0 "comunicare ernotioriala", cum. prefera sa-i spuna Brothers - este dar IlU nUITIai din povestirile ariecdotice, d ar si din studii cum ar fi urmatoarele: maimutele au fost invatatemaiintiisaseteamadeunanumitton.prin aceea ca Il auzeau aturici cind primeau si un soc electric. Apoi, au invatat sa evite socul electric, apasind pe 0 rnaneta ori de cite ori auzeau acel sunet. Pasul urrnator a fost ca perechi din ... aceste rnairnu te sa fie puse in custi separate, singura cornurucare dintre ele facind u-se printr-un televizor cu circuit inchis, care le permitea sa vada irnagini cu cea lalta maimuta. Prima mairnuta, dar nu si cea de-a doua, avea sa au da acel sunet neplacut, ceea ce-i trezea 0 expresie de frica. In acel n10ITIent, cea de-a d oua maimuta, v azind frica pe chipul celei dirrtii, apasa maneta care impiedica :;;0- cul electric - ca un act de ernp atie, in cazul in care nu era 0 forma de altruism.

qupa ce s-a stabilit ca aceste pr irnate nOI1-UITIane derecteaza intr-adevar emotiile urrnarind chipurile semenilor lor, cercetator ii au introdus in creierul mairnutelor electrozi fini. Ace;;ti elcctrozi permiteau inregistrarea activitatii uriui singur neuron. Electrozii care inregistrau neuronii din cortexul vizual si din rrudeul amigdalian au aratat ca atunci cind 0 rnairnuta vede chipul celeil alte. aceasta inforrnatie ajunge Ia neuroni trecind mai intii prin cortexul vizual si apoi prin nudeul amigdalian. Aceasta traiectorie evident ca este una standard pentru or ice inforrnatie care trezeste 0 anurnita ernotie. Su rpr inz.ator este insa faptul ca rezultatele aces tor studii au aratat ca in cortexul vizual au fost icleritificati neuroni care p area u sa actiorieze numai ca rasp uris Ia o anumita expresie a fetei sau Ia anumite gesturi, cum ar fi 0

Ritdacinile empat ici

133

deschidere arnenintatoare a gurii, 0 grimasa de frica sau 0 ghemuire docila. Acesti neuroni sint diferiti de ceil alti din aceeasi zona, care recunosc chipurile farn ili are. Asta pare sa insemne ca. de fapt creierul este conceput de la bun inceput sa reactiorieze la anumite expresii emotionale adica empatia este un dat biologic.

Alte dovezi referitoare la rolul eheie pe care il joaca traiectoria arnigcialo-corticala ar fi interpretarea ;;i reactia la ernotii: acestea, asa cum sugereaza Brothers; apar in studiile pe rnairriute aflate in salbaticie care au suferit 0 deconectare intre nucleul amigdalian si cortex. Cind au fast lasate printre ai lor, aceste maimute au fost in stare sa i;;i continue obiceiurile cum ar fi acelea de a se hrani si de a se catara in copaci. Dar bietele maimute si-au pierdut posibilitatea de a reactioria emotional in raport cu altemaiITIutedingrupullor.Chiar si cind 0 rna irn u ta din grup a incercat sa 0 abordeze prietenos pe maimuta ce suferise deconectarea, aceastea din ur ma a fugit;;i in final s-a izolat,refuzind orice legatura cu celelalte rrrairrru te ,

Tot aceste regiuni ale cortexului in care se afla coricerrtrati rieuronii specifici ernotiei sint si cei care, d up a cum observa Brothers, au cele mai puternice legaturi cu nucleul arnigdalian; interpretarea emotiilor presupune un circuit arnigdalo-cortical care are un rol pr imord ial in orchestrarea reactii lor potrivite. "Valoarea de supravietuire a unui asernenea sistem este mai mult decit clara" la primate, coristata Brothers. "Perceptia fata de 0 alta abordare indrvid uala ar trebui sa dea nastere unui anumit tipar [de reactie psrhologica] -;;i foarte rapid - emit in functie de iriteritie, fie ca este sa rrruste, fie sa se sp ele, fie sa se irurrulteasca."13

o baza psihologica similara pentru empatie in cazul oamenilor apare in cadrul studiului facut de psihologul Robert Levenson de la Universitatea Berkeley din California, care a studiat cupluri casatorite, mcercind sa ghiceasca ce simte partenerul dupa 0 d iscutie mai aprmsa-". Metoda lui este simpla: cuplul este inregistrat pe video, iar rea c t i i l e p sih 0 log a s u r a

te atunci cirrd sint discutate chestiuni s'up aratoare din casnicia lor - cum sa disciplineze copiii, cum sa chel+uiasca banii si altele asemenea. Fiecare partener revede caseta si povesteste ce a simtit in momentul respectiv, cl ipa de clipa. Apoi partenerul revede caseta a doua oar a, incercind sa interpreteze sentimentele celuilalt:

134

Natura i.n tel ioe nt:ei ern ot io n.al e

Cea rnai exacta empatie s-aprodus in cazul sotilor si sotiilor a carol' proprie_fiziologie 0 urnuirea exact pe aceea a parienerului 1a care s~ uita. Adica. a tunci cind partenerul reactioria transpirind rnasrv, Ia fel reactioria si celalalt: atunci cind partenerului ii batea inima rna i incet, ritmul cardiac i se incetinea si celuilalt Pe scurt. trupullor irnita in mod subtil. clipa de clipi, reactiile fizice ale parteneru1ui de viata. Daca tiparul fiziologic al priv itorului 11 repeta pe acela din timpul discutiei iriitiale, el, privitorul, putea spune foarte p utin din ceea ce simtea celal alt. Ernpa+ia aparea doar in momentul unei sincronizari fizice.

Aceasta sugcreaza faptul ca atunci cind creierul emotional coorciorieaza trupul prirrtr-o reactie p uterruca - sa zicern, se aprinde de minie - riu poate aparea 0 prea mare empatie, in cazul in care apare in vreun fel. Empatia presupune suficient calm si receptivitate, astfel iricit sernnalele subtile ale sentirnentelor celuilalt sa p oata fi rcccpfioriate si imitate de catre propriul ereier emotional.

ElVIPATIA $1 ETIe'\.: RADAcIN1LE ALTRUISMULUI

"Niciodata sa nu crezi ca stii pentru cine bat clopotele; ele bat chiar pentru tine" - este una dintre cele mai celebre fraze din literatura erigleza. John Donne vorbeste de fapt despre legatura dintre empatie ~i afectrune: sufer irrta altcuiva devine a tao A sirnti ceva fata de celalalt Inseamna ca-ti pasa. In acest sens, contrariul empatiei este aniipatia, Atitudinea ernp atica este mereu antreriata in judecati morale, in dileme rnor ale care irnp lica potcntiale victime: oare trebuie sa rninti ca sa nu iti jigriesti un prieten? Oare trebuie sa te tii de cuvint si sa mergi la un prieten bolnay sa u sa accep ti 0 iriv ita+ie Ia cina aparuta. in 'ul tirrrul moment? Oare trebuie tiriuta artificial in viata 0 persoana care altfel ar muri?

Aceste problememorale sint formulate de un cercetator care s-a ocupat de ernp atie, Martin Hoffman, ce strstirie ca. radacinile moralitatii se afla in empatie, pentru ca ea ne face sa ne pese de p oterrtialele victime - cincva care sufera, este in pericoI sau d uce 0 viata cu lips uri grave, de exemplu - si sa le imparta~iIU suferinta, ceea ce ne irnpresioneaza suficient ca sa ii ajutaIn15. Dincolo de aceasta legatura irnediata dintre empatie si altruism, Hoffn1an presupune ca aceea~i capacitate pentpl 0 afectiune

Rc'ldt1cinile empatiei

135

ernpatica, raptul de a ne pune in locul altcuiva Ii face pe oa-

meni sa respecte anumite principii morale.

Hoffman crede ca exista uri fel de progres firesc al errip atiei inca din cea rnai frageda copilarie. Asa cum s-a constatat. Ia un an, capilul intra in panica atunci cind vede un a1t copil cazindsi incepe sa plinga; raporttrl este a tit de puternic si de i rn e d ia t, Incit i~i baga degete1ul in gura si i~i mfunda capul in poa1a mamei, ca si cum si el ar fi avut de suferit. Dupa primul an, cind copiii devin rnai coristieriti ca sint 0 entitate diferita. mcearca in mod activ sa aline un alt copil care plinge, oferiridu-i, de exernplu, ursuletullui. Inca de la doi ani, copiii incep sa inteleaga ca sentimente1e altcuiva difera de ale lor si devin rnai sensibili la or ice aluz ie care dazvaluie ceea ce sirrite de fapt ce lalalt: in aceasta faza, de exemplu, ei isi dau seama ca cel alalt copil are mind ria lui si In consecinta cea mai buna sol utie pentru a-I ajuta aturici cind plinge nu este neaparat sa ii acorde toata ateritia.

Mail tirziu, in timpul cop ilar iei, cel rn.ai avansat nivel de ernpatie se manifesta atunci cind cop iii sint in stare Sa inteleaga 0 suparare dincolo de si+uatia imed iata si sa priceapa ca starea cuiva sau siruatia in v i ata poate fi 0 sursa de rierrrul+urnire cronica. In acest moment, ei devin intelegatori fata de un 1.,treg grup, cum ar fi cei saraci, cei o pr irn ati sa.u cei rna rg ina liz at]. Aceasta 'intelegere din adolcscenta poate d uce Ia convingeri rriorale axate pe ideea de a alina nefericirea si ried repratea.

Empatia subliniaza rrrulte fatete ale juclecatii morale si ale faptei. Una ar fi "minia. ernpatica", pe care John Stuart Mill 0 descrie ca fiind "sentimentu1 firesc revansard ... care se forrrie aza la nivelul intelectului si al simpatiei ... atunci cind este yorba de suferinte care ne afecteaza pentru ca ii afecteaza pe alfii "; Mill il rnai numea si "api'irMorul d re p taj ii ". 0 alta sjruafic in care empatia duce la 0 actiurie rnora la este atunci cind 0 persoana din afara este suficierit de impresionata ca sa i nterv ina in favoarea uriei victime: cercetarile arata ca in reali tate cu cit empatia fata de v ictirna este rriai mare cu atit sansele ca acest martor exterior sa intervina sint rnai rnari. Exista dovezi conform caror a nivelul de elnpatie al oamenilor ar corespunde cu judecatile lor morale. De exemplu, diverse studii din Germania si SUA au aratat ca. pe masura ce oarneriii sirit mai empatici, ei favorizeaza mai mult principiile morale si, in consecinta, resllrseie alocate celor nevo-

ia$i16.

:136

'N'at ura in t cligen tei eniot ion ale

V1ATA FAR£l E1WPATIE:

CE ESTE iN MJNTEA CELUI CARE MOLESTEAZA; MORALI'L4TEA SOCIOPATULUI

Eric Eckardt a fost implicat 'intr-un delicrscandalos: fiind gar~a de c_orp.a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat c~ I_ll:;;te ucigasi platiti sa 0 atace pe Nancy Kerrigan, rivala TonYlel de .1a. ~limpia~a ~in 1_99~, <;;are a luat medalia de aur Ia proba fernirriria de patinaj artistic, In urma acestui atac aenunchiul lui Kerrigan a avut de suferit gray, fapt care a irnpiedicat-o sa se antrerieze citeva Iuru, foarte importante de altfel pentru car ier a sa. Atunci cind Eckardt a vazut-o pe Kerrigan la telev izor cum plinge, ren:,u.;;carile I-au cuprins brusc si i-a spus unui prieten secretul Iui, ceea ce a dus la arestarea atacatorilor. Aceasta este puterea ernpatiei.

De obicei insa, din pacate, ea le lipseste celor care comit cele rn ai oribrle crime. Profilul psihologic al violatorilor, al eel or care molesteaza copii si ail celor care dau spargeri extrern de violente este a~ela.;;i: ei sirit incapabili de empatie. Aceasta incapacitate de a sirnti suferinta victimelor Ie permite sa se minta sinauri incurajindu-se astfel in actele lor crirniriale , Pentru violato~i ~,incruna s'uria cam asa: "Femeilor Ie place sa fie violate" sau: "Daca se opune, de fapt se lasa rnai greu, asta e tot"; pentru cei care rnoles teaza copiii: "De fapt, riu-i fac riici un rau copilului ci doar ii d au putina iubire" sau: "E doar 0 alta forma de afectiurie:": pentru parintii care 'isi maltrateaza fizic copiii: "Asta nu este decit 0 disci_plina ~e fier." Aceste autojustificari au fost preluate de Ia oa~em tratati pentru astfel de problerne si care au declarat ca asta ~l-a~ s~us atunci cind i~i brutalizau vietirnele sau se pregateau s-o taca.

Blocarea empatiei la acesti oameni in momentul in care Isi chinu~es~ victimele este aproape intotdeauna parte cornponenta 2,.unul ciclu emotional care accelereaz.a aceste acte pline de cr uzrme , Ele stau mart~lri~ din punet de vedere emotional pentru c~~~ ceo duc: la un dehc~ s~exuaI cum at fi molestarea unui cop il '. Clclul.mcepe arunci cmd agresorul e foarte suparat: furios, deprirnat, smgur. Aceste sentimente pot fi declansate de exernplu, de urrnarirea urior cupluri fericite la televizor: ceea ce Ii eree~za apoi un sentiment de deprimare, datorita faptului ca el este smgur. Atacatorul care cauta mingiiere in fantezia favorita doreste de obicei 0 p rieterue calda cu un copil; fantezia devine se-

Radacinile ern pa t ic i

137

xuala si sfirseste in masturbate. Dupa aceea. atacatorul simte pentru 0 vrerne 0 oarecare d escatusare din starea de tr iste te, rrumai ca aceasta este de scurta d urata: depresiasi singuratatea revin in si rnai mare for~a. Atacatorul incepe sa se gindeasca CUlU ar putea sa-$ipuna in pr actica fanteziile erotice, spunindu-;;i ca exista justificari, ca de exemplu: "De fapt, n u-i fac nici un rau coprluhri, pentru ca nu sufera din punct de vedere fizic" ~i: "Dad. un copil nu vrea sa faca sex cu mine, rna poate opr i."

In acest moment, atacatoruI vede copilul prin lentilele unei fantezii perverse si nu cu empatie fata de ceea ce simte cu adevarat copilul mtr-o asernenea situatie. Aceasta de+asare erriotionala caracterizeaza tot ceea ce trrrrreaz.a, de la planul pus Ia cale pentru a-l prinde singur pe copil pina Ia repetarea atenta a ceea ce se va rnrtmpla si punerea in practica a planului. Toate aces tea sint u rrnarrte ca si cum copilul implicat ri-ar avea nici un fel de sentirnente proprii; in schimb. atacatorul proiecteaza in fantezia sa erotica 0 atitudine cooperanta din partea copilului. Serit irrieritele copilului - greata, teama, dezgustul- rru smt luate in searna. Dad atacatorul le-ar percepe, ele ar "distruge" totul pentru eL

Noi1e tratamente pentru agresorii de copri si alp atacatori se concentreaza mai ales pe Iipsa de empatie fata de victime. 1ntr-uriul dintre cele mai prornitatoare programe de tratare, atacatorii citesc relatari cumplite ale urior delicte sirnilare cu ale lor, povestite din perspectiva victimelor. De asemenea, urrnaresc casete video cu victimele in Iacr irni, in care acestea povestesc ce inseamria sa fii molestat. Apoi atacatorii trebuie sa scrie despre propriullor delict din punctul de vedere al victimelor, imaginindu-si ce a simtit victirna. Ei citesc aceasta povestire in cadrul uriei terapii de grup si mcearca sa raspunda Ia intrebarile referitoare Ia atacul respectiv din perspectiva victirnelor. In final, atacator ii tree printr-o reconstituire sirnu.lata a delictului, de data aceasta jucind roIul victirriei.

William Pithers, psihologul inchisorii din Vermont, cel care a

creat aceasta terapie a privirii lucrurilor dintr-o alta perspective, mi-a SpllS: "Empatia cu victima sch imbti perceptia, astfel incit negarea durerii devine dificila chiar si in fanteziile erotice." Si astfel iritareste motivarea b arbatilor respectivi de a se lupta cu pornirile lor sexuale perverse. Doar jurnatare dintre atacatorii sexuali care au urmat acest program in inchisoare re pe ta delictele cornise, comparativ CLl cei care nu au urmat acest tratament

138

Natura i n tel io en t ei ent.ot io n.ale

si care sint mult rnai multi. F<'ira aceasta rnotivatie initial a ins pirata de errrpatie, restul tratamentului nu va functiona.

In vreme ce exista unele mici sperante de tre~ire a unui simt empatic la atacatori cum ar fi ped ofilii, in cazul criminalilor psihopati (care rnai nou se numesc sociopaii, acesta fiind un diagnostic psihiatric) elf! sint mult mai red use. Psihopatii sint binecunoscuti pentru faptul ca sint ferrnecatori si nu au nici uri fel de rerrruscari, nici rnacar in cazul actelor celor mai crude si mai riemiloase. Psihopa+ia, incapacitatea de a sirnti errrpatiasau vreo corup asiune de orice fel sau macar de a avea 0 tresar ire de constiinta, este una dintre cele mai uluitoare lipsuri ernotionale. B~za totalei race li sufletesti a psihopatului pare sa se afle in incapacitatea lui de a face altceva dedt conexiuni erriotioriale superficiale. Cei mai cruzi crirninali, cum ar fi ucisrasii in serie sadici

I:> ' r

care se bucura de suferinta victirnelor iriainte de a le omori, re-

prezirita un fel de rezumat al psihopatiei-".

Ps'ihop atii sint si mitomani credibili, hind in stare sa sp uria orice pentru a obtine ceea ce doresc, si manevreaza ernotiile victimelor cu acelasi cinism. Sa ne gindim la cazul lui Faro, de ~aptesprezece ani, mernbrul unei bande din Los Angeles, care a rn utilat 0 mama si pe cop ilasul ei, Irrrpuacirid u-i din masina in mers. El descrie aceasta intimplare mai cu rirrd cu rnind rie dedt cu remuscare. Mergind iritr-o rnasina cu Leon Bing, care tocmai scria o carte despre bandele din Los Angeles, Crips si Bloods, Faro a vrut sa arate ce poate .. El i-a spus lui Bing "ca 0 sa faca pe neburrul" fata de cei "doi gagiiff din rn asiria urrnatoare. lata cum po-

vesteste Bing acest schimb de violcnte: -

Soferul, siInt}nd ca cineva se uita la el, arunca 0 privire catre rnasina rioastra. Ii prinde privirea lu i Faro, inghetmd pentru 0 clipa_ Apoi opreste rnasina, se ui ta in jos, se uita intr-o parte. Para IndoiaIa ca in privirea lui am vazut frica.

Faro ii d ernoristreaza lui Bing ce privire i-a aruncat persoanei din cealalta rnaaina:

lVI-a privit fix si intreaga fizionornie i s-a schirnbat de parca cineva ar fi facut un trucaj fotografic, pr in care sa dcmonstreze trecerea tirnp ul.ui. A devenit 0 fata de cosmar, :;;i este Irtspairrvirrtator sa vezi acest lucru cu ochii tai. Acest chip iti spune ca daca ai rasprmde cu aceeasi moncda. daca l-ai provoca pe acest pusfi, ti-ai asuma un mare rise. Priv irea lui spune ca de Iapt rru-i pasa de nimic. nici de viata ta, nici de a Iui!"

Rifddcinile crn p at iei

139

Bineintelcs ca intr-un comportament atit de complex preCl:lm cel criminal sint muite explicatii plauzibile care nu ev oca baza ~io~ogica. Ar fi aceea ca 0 capacitate ernotionala perversa - intirn id area altora - are 0 valoare de supravietuirc intr-un mediu extrem de violent si se poate transforma irttr-o capacitate de a comite crime; in a,._ceste cazuri. prea multa empatie ar putea fi coritraprod uctiva. Intr-adevar, 0 lipsa op or turia de empatie poate deveni 0 "virtute" in multe roluri din viata. de la polrtistul anchetator "rau" pin a la coriducatorul unei corporatii. Cei care au executat acte de tor tur a pentru teroristi, de exemplu, descriu felul In care au irrvatat sa se disocieze de sentimentele victimelor pentru a-si face "treaba". Sint multecai manipu1atorii.

Une1e dintre ce1e mai rele chipuri pe care le ia abserita de ernpatie au fost descoperite intirnplator iritr-un studiu asupra unora dintre cei rnai curnp litiIrrdiv izi care Isi bateau nevestele. Cercetarea a scos la ivea la 0 anomalie psihologica irrtilriita la m ulti dintre sot ii care-si b atea u nevestele sau le amenintau cu cutitul sau CUi arma: acesti sori actiorieaza astfe1 cu singe rece, int~-un mod calculat, si nu pentru ca sint Iritr-uri acces de minie-". In momentele lor de furie maxima, aceasta anomalie iese la iveala: rjtrn u] cardiac~5°cade in loc sa creasca, asa cum se rntirrrpla de obicei in crize1e de furie. Acest lucru inseamna ca din punct de vedere psihologic sint mai calmi cind devin violenti si abuzivi. Viol errta lor pare a fi 0 forma de terorism calcu1at,'0 ~etoda de a-si stapirii nevestele insufl'ind u-le frica.

Ace~ti soti red ~i brutali sint 0 specie aparte fata de cei lalti soti care Isi bat soti ile. Mai irrtii, par a fi vi oleriti si in afar a casriicici, indiierindu-se prin bar uri, la serviciu sau cu ceilalti mernbri ai familiei. Si in timp ce cei mai multi! barbati devin violenti cu soj iile lor irnpulsiv, din furie, pentru ca se simt rcspirisi s.au gelo~i sau de frica de a rru fi parasiti, cei lalti i~i calculeaza ba1:aile, care uneori par sa nu aiba nici uri motiv - si odata ce incep, orice ar face ea, sotia. chiar si incercarea de a-I abarid oria, are ca efect sporirea violentei.

Unii cercetatori care i-au studiat pe ps'ihopatii criminali banuiesc ca stilul lor rece de a manipula si lipsa empatiei sau a afectit.mii, poate urieori sa apara tocmai dirrtr-un defect neural."

* Atentie: chiar dad! in anumite tipuri de crirnirrali tate sint in joc uriele tipare biologice CUll, ar fi un defect neural in ernp atie - asta nu inseamna ca toti crirninalii au probleme biologice sau ca exista unele

140

Natura i.n t cl ioe n t ei etn ot io n al.e

o posibila baza psihologica a psihopatiei nemiloase a fost prezeritata in cloua feluri, fiecare sugerind irnplicarea unor trasee neura1e catre creieru1 limbic. Pe una diritre ele un dele cerebrale sint masurate pe masura ce oamenii incearca sa descifreze mai multe cuvinte ale caror litere au fost arriestecate. Cuvintele sint afisata foarte repede, cam Ia 0 zecime de secunda. Majoritatea oamerulor reactioneaza diferit 1a anumite cuvinte cu incarcatura ernotionala, cum ar fi a ucide, fata de cuvintele neutre cum ar fi scaun: ei pot decide rnai rapid daca ace1 cuvint emotional a fost Irtcurcat, iar creierul lor arata un tip ar distinctiv de reactie 1a cuvintele emotion ale, dar nu si la cele neutre. Psihopatii nu au asemeriea reactii: creier ul Ior rru dovcdeste existenta urrui tipar distinctiv de reactie la cuvintele ernotionale ~i nu r aspuride mai rapid la ele, sugerind astfel 0 disfunctionalitate a circuitelor dintre cortexul verbal, care recunoaste cuvirrtul, si creierul limbic, care ii ataseaza un anumit sentiment.

Robert Hare, psiholog la Universitatea British Columbia, eel care a facut acest studiu, iriter'p rercaz.a rezultatele in sensu 1 dovedirri faptului ca psihopatii au 0 iritelegere superficiala a cuvintelor emotionale, reflectare a superficialitatij.lor mai generale in domeniul afectiv. Hare crede ca impietrirea ps.ihop ati lor se bazeaza in parte pe un alt tipar pSihologic, pe care l-a descoperit iritr-un studiu ce sugereaza 0 deviere in furictioriarea nucleului arnigclalian si a circuitelor afJate in legatura cu acesta: psihop atii care ~tiu ca vor fi su p usi socurilor electrice nu arata nici un fel de tearna, ca reactie normal a in cazul un or oameni care u rmeaza sa sufere 0 durere fizica_21" Curn durerea viitoare rru genereaza un val de riel irriste, Hare trage concluzia ca psihopatii nu sint prcocupati de posibilele pedepse fata de ceea ce fac. Si pentru ca ei nu simt aceasta frica - nu cunosc empatia, sau cornpasi unaa, fata de frica sau durerea victimelor lor.

sernrie de natura biologic a astfel Incit sa indice inclinatia pentru crima. A aparut 0 controversa in acest sens, iar unicu1 consens la care s-a ajuns este ca nu exista un asemenea insemn biologic si categoric nu exista "gena crirninala ". Chiar d aca exista 0 baza biologica a Iipsei de em pa tie in unele caz ur i, acest lucru nu insearnna ca toti cei care surera de asa ceva ajung 1a crirna: rnajori tatea nu , Lipsa de ernpatie ar trebui pusa alaturi de toate celelalte forte psiho1ogice, economice si socia1e care converg spre crimirralirate.

A:rtele sociale

Asa cum se mtimpla foarte des cu copiii de cinci ani care au frati rnai mici, Len i~i pierduse rabdarea cu Jay, fratiorul sau de doi ani ;;i jurnatate, care ii tot iricurca p iesele de Lego cu care se jucau arnindoi. Cuprins de uri val de furie, Len il rnusca pe Jay, care izb ucni in lacrimi. Marna lor, auzindu-l pe Jay scincind de durere, vine si-l cearta pe Len, spunin~u-i sa lase obiectul acestei dispute, respectiv piesele de Lego. In acest moment - pentru di probabil di i s-a parut 0 mare nedreptate - Len izbucneste in plins. Inca iritata, mama lui refuz a sa-l consoleze.

Ei bine, Len gase~te mingiiere de unde ne-am as tcp ta rnai putiri: de Ia Jay, care desi initial era partea vatarnata. devine intre tirnp atit de preocupat de lacrimile fratelui lui, irtclt incepe sa il Iinisteasca. Schimbul de replici suria cam asa ':

"Len, te rog", il imp lora Jay. "Nu rnai pUnge. Te mg, rru mai plinge."

Len inca pUnge. Sub acest pretext a1 eseoul ui, Jay l:;;i imp lora mama ca din partea lui Len: "Mamico, Len plinget Len plinge. Uite. Uite la el. Plinge Len."

Apoi, irrrorcirid u-se spre Len, Jay ad op ta 0 atitudine materna, mmgiindu-;;i fratele care plinge, [irrisfirtd u-I totodata si incercind sa-l calrrieze: "Asculta, Len, nu mai plinge."

Len continua sa se smiorcaie, in crud a consolarilor. Atunci Jay adopta alta tactica, dindu-i 0 mina de ajutor la strinsu1 pieselor de Lego si la punerea lor intr-un sacule], adaugind prietenos: "Ei, Len, sa le pun la loc pentru Lenny da?" Chiar si asa insa, lacrimile continua sa curga. In~eniosul Jay Incearca totusi 0 alta strategie: distragerea atenriei , Ii arata fratelui lui 0 rnasirrutil, Jay vrind astfel sa ii abata gindul de 1a mica tragedie care toemai I-a cuprins. "Uite, e un am mauntru. Ce-i asta, Len? Ce-i asta, Len?"

142

T-Jat u.ra inteligenj:ei ernot ion ale

Len msa rru mariifesta niei un interes, este de neconsolat;lacrirnile lui nu se mai opresc. Pierziridu-si rabdarea cu e], mama vine cu arneriintarea parinteasca tipica: "Vrei sa-ti trag 0 palma?", la care Len raspundc printr-un "Nu" sovaitor.

"Atunei, po+oleste-te, te rog ", spune mama ferrn, U90r ex asPAerata. Printre sughituri, Len reuseste sa scoata un suspinat:

"Incerc ."

Ceea ee d uce la stratagema finala a lui Jay: irnprurnufind din fermitatea rnamei si din tonul ei autoritar, el ameninta: "Nu rnai plinge, Len. Ca iti trag una!"

.Aceasta micro drama scoate la iveala 0 cornp lexa si rernarcabi la atitudine ernotionala de care este in stare un copil de doi ani si jurnatate care iricearca sa rezolve emofiile altcuiva. In aceasta incercare irnediata de a-si calma fratele, Jay da dovada de un vast repertoriu de tactici, de la simpla implorare la gasirea unui ali at in mama sa (d esi ea nu este de niei un ajutor) prna la mingiierea fizica, spr ijinul practic, distragerea atentiei, arnenintarile ~i poruncile directe. Fara ind oiala ca Jay se bazeaza pe un intreg arsenal care a fost folosit asupra lui in propriile-i momente cu probleme. Nu conteaza. Ceea ce conteaza este ca. ell-a aplicat intr-o si tuafie dificila inca de la 0 virsta foarte frageda.

Desigur ca, asa cum stie orice par'irrte care a avut un copil rn.ic, afisarea empatiei lui Jay 9i incercarea de calmare a celuilalt este categoric universal valabila. Tot asa cum un copil de virsta lui poate detecta in supararea fratelui sarisa de a se razburia si chiar de a inrautati situatia. Acelcasi porriiri pot fi folosite pentru a riecaji sau chiar a chinui un frate. Dar chiar 91 aceste tdisatu.ri rnalrtioase' vaclesc necesitatea de 0 irnportanta capitala a existeritei unei iricliriatii erriotioriale: capacitatea de a sti care sint sentimentele celuilalt si de a actioria astfel 'incit aceste serrtirnerite sa p oata fi formate. Capacitatea de a gestiona erno+iile altcuiva este insm;;i miezul artei de a manevra pozitiv relatiile internmane.

Pentru a manifesta 0 asemenea putere interpcrsonala, copiii trebuie sa ajunga Ia un nivel de autocontrol, inceputul dezvoltarii acelei capacitati de a-si potoli minia si supararea, impulsurile si enervarile - chiar daca aceasta capacitate da gre:;; uneori. Racordarea lacerintele celorlalti presupune un minim de calm interior. Tentativele de semnalizare a acestei capacitati de stapirure a propriilor ernotii ies la ivea la cam in aceeasi perioad a: copiiimiei iTIvaja sa a9tepte fara sa plingat sa se eerte sau sa lingu-

Artele sociale

14,3

seasca pentru a obtirie ceea ce-si d oresc. ceea ce este rriai praetic decit sa foloscasca for ta chiar dad. nu intotdeauna aleg aceasta cale. Rabdarea pare 0 alternativa la accesele de furie, cel putin ocazional. Semnele de empatie apar pe Ia doi ani; empatia lui Jay, adica rad acirrile cornp asruni i, l-a indernnat pe acesta sa incerce atit de mult sa 1;;1 liriisteasca fratele care plingea. 0 astfel de abordare a ernotiilor altcuiva -i- 0 adevarata arra a relatiilor interumane - presupune Iorrnarea a d ou.a talente ernotioriale, autoadministrarea si empatia.

Avind aceasta b aza, "capacitatile urnane" se dez'volta. Acestea sirrt adevarate corrrpeterite sociale care duc la eficienta in tratarea celorlalti: d eficierrtele in aceasta directie duc la incapacitatea de adaptare la viata sociala sau la dezastre interpersonale repetate. Intr-adevart tocmai Iipsa acestor capacitati poate face ca piria si cei straluciti din punet de vedere intelectual sa naufr agieze in ralatiile lor interumane, dovedindu-se aroganti, irtsuportabili sau insensibili. Aceste capacitati la nivelul v ietii sociale ii permit cuiva sa se rnobilizeze sau sa fie 0 s'ursa de irisp iratie pentru cei lalti, sa re useasca in relati.ile intime, sa-i corrvinga si sa-i influenteze pe ceil alti sau sa-i fad. sa se sirnta in largullor.

MANIFESTATI-vA E1VIOTIILE

Una dintre calitatile importante in viata sociala este felul in care oarnerui stiu, mai bine sau mai p utin bine, sa-si expr ime propriite seritirnerite. Paul Ekman foloseste terrnenul reguli de exprimare pentru a desernna eonsensul social in privi~ta sentimentelor ce trebuie manifestate in anumite momente, In aceasta directie, culturile diferitelor popoare variaza enorm. De exerrrplu, Ekman si colegii sai din Japonia au studiat reactirle faciale ale sruderitilor la un film infiorator despre ritualul circumciziei aborigenilor ad olcscerrti. Cind studeritii japonezi a,-+ trrrnarit acest film In prezerita unei persoane ce reprezenta 0 autoritate, fetele lor dadaau doar vagi serrme de .reactie. Dar atunci cind au crezut ca sint singuri (ciesi erau irireg istr'ati Cll 0 camera ascunsa), chip urile lor s-au contorsionat. dovedind un amestec de chin, dilsco~fort, sp airna si dezgust.

Exista mai rnulte reguli de baza in prrvinta modalitatii de exprirnare-. Una dintre ele este minimalizarea exprtmarii errtoj iei+-eaceasta hind tr adrtia japoneza in cazul resimtirii unor sentimente de disconfort in p rczerita unei persoane ce re p rez.i n ta 0 auto-

144

Natura in teligen iei emot ion ale

ritate si de aceasta au dat d ov ad a sruclerrtii atunci cind si-au ascuns sentimentele neplacute in spatele uriui chip neutru. 0 alta ar fi exagerarea a ceea ce simte cineva, prin exacerbarea expresiei emotionale: acesta este sisternul abordat de fetita de sase ani care 'isi schirnonoseste fata, mcruntindu-se cumplit si strirnbindu-si gura, atunci cind se repede sa se plinga mamei ei ca frateIe rnai mare a riecajit-o. 0 a treia ar fi 0 inlocuire a urrui sentiment eu un altul: acest sistem apare in anumite culturi asiatice, unde este nepoliticos sa refuzi, drept pentru care se afiseaza 0 mina pozitiva (chiar dad falsa). Felul rn care sint folosite aceste str ategii !?1 cunoasterea lor constituie un factor important in inteligenta ernotionala.

Irrvatam foarte de timpuriu exprimarea acestor reguli, in parte pr irrtr-o eclucatie exp licita. Acest lucru se petrece atunci cirrdril invatam pe copil sa n u-si arate dezamagirea, sa z.irribe as,ea si sa rrrul turneasca in rnorneritul in care buriicul i-a ad us de ziua lui un cadou oribil, dar a facut-o cu intentii bune. Aceasta educatie in privinta regulilor de exprimare se face eel mai adesea prin puterea exemplului: cop iii irivata sa faca ceea ce vad la alrii, In p riv irita edudirii sentirnentelor, ernotrile sint atit rnijlocul cit si rnesaju l. Daca urrui copil i se spune "sa zimbeasca :;;i sa multurneasca" de catre un parinte care in acel rnornerit este aspru, poruncitor si rece - si care i:;;i transmite mesajul rastit in loc s-o faca soptit si cu cald.ur a - rnai mult ca sigur ca acel copil va irrvata 0 alta Iectie si va reactioria in fata b'urricul'ui iricr-untindu-se si dindu-i un raspuns taios, un repezit "Multumesc". Efectul asupra bunicului este foarte diferit: in pr irrrul caz este fericit (chiar dad arnagit): in cel de-al doilea, este jignit de acest mesa] confuz.

Exprirnarea ernotioriala are desigur consecinte imediate prin irnp actul asupra persoanei care primaste acest mesaj. Copiii sint invatati 0 regula de genul: "Ascunde-ti adevaratele sentimente atunci cind ele ar putea sa superepe cineva drag; mlocuieste-le cu un sentiment nesincer. dar mai p utin suparator." Asemenea reguli privitoare la exprimarea ernotiilor fac parte din dictionar ul regulilor de b una cuviinta; ele dicteaza irnpactul seritirneritelor asupra tuturor celorlalti. A urma bine aceste reguli inseamna a ave a un impact optim: atunci cind sint trrrn ate prost, duc la uri dezastru emotional.

Evident ca actorii sint a dev arati artisti aiexprimarii ernotionale; expresivitatea lor genereaza reactia publicului; si fara "In-

Ariele socia le

145

doi ala ca 0 parte dintre noi sirrt actori irmascuti. Dar asta intr-o oarecare rna sura, pentru ca. Iectrile pe care le invatam in prrvinta expr'irnar ii ernotiilor sirrt conforme models-lor pe care le-arn avut. oarnenii diferind in foarte mare masura in ce priveste capacitatea de a dovedi 0 mare pricepere.

EXPRESIVITATEA $1 CONTA!vfINAREA EMOPONALA

La inceputul razboruh.ii din Vietnam, un pluton american a trebuit sa se refugieze intr-o p larttatie de orez in toiul unui schirnb de focuri cu vietnamezii. Dintr-o data. au inceput sa se indrepte spre ei sase calugari. Perfect calmi si linistiti, calugarii au intrat exact in zona de Iu p ta.

"Nu s-au uitat nici in stinga, rrici in dreapta. Au luat-o prin mijloc", i;;i arniriteste David Busch, unul d intre soldatii americani. "A fost de-a dreptul ciudat, pentru ca nirneni nu i-a irnpuscat. $i d upa ce au trecut, rni-arn pierdut orice chef de lupta, Nu mai vroiam s-o fac, sau eel putin nu in ziua aceea. $i probabil ca acelasi lucru au simtit cu totii, pentru ca toata lumea a renuntat. Pur si simplu am iricetat sa ne mai luptam."3 Calmul calugarilor i-a rnol'ip sit :;;i pe ceilalti, transformindu-i in soldati pacifisti, desi se aflau in pl ina batalie. Acest lucru ihrstreaza un principiu eseritial a1 vietii sociale: ernoriile sint contagioase. Sigur ca aceasta intimplare este una extraord iriara. De obicei, corrtarnirtarea ernotionala este mult mai subtila, fiind un fel de schirnb tacit, care se petrece in fiecare irrtilnire in parte. Transmitem si captam drspozifiile celuilalt irrtr-uri fel de econornie s'ub ter aria a psihicului, astfel incit unele irrtilrriri sint otravitoare, iar altele benefice. Schimbul emotional are loc Ia un hivel subtil aproape irnperceptibil; feIul in care ne rnulturneste tm virizator ne poate face sa ne simtim ignorati, respinsi sau birieveriiti si respectati. Ne captarn unul altuia sentimentele ca si cum ar fi un fel de microbi soci ali.

Transmitem semnale emotionale in decursul fiecarei intilniri si aces te semnale ii afecteaza pe cei care se afla in preajma. Cu cit sintern mai abili din punct de vedere social, cu atit ne controlam mai bine semnalele pe care le transmitern: rezerva unei societati politicoase este la urma urmei doar 0 modalitate de a asigura fa p t u l ca nici 0 scurgere de emotii sup aratoare rru va avea inc ipste c) reguli'i soci a la care a turici cind ajunge in dorneniul re-

146

Natura inteligenfei ern ot io n.al e

latii lor intime este sufocanta). Inteligenta ernotionala include si administrarea acestui schimb; "simpatic" si ferrriecator sint te~rnerrii pe care ii folosim in prrvinta celor cu care ne place sa fim, pentru di talentullor emotional ne face sa ne sirntim bine. Cei care sirit in stare sa-i ajute pe alfii sa se calrrieze a~ un deosebit talent in relatiile sociale: ei sint sufletele spre care se indreapta cei aflati in situatii ernotioriale grave. Cu totii sintern practic unelte utile unii altor a in acest schimb ernotionalIa birie si la rau.

lata 0 dernonstratie remarcabila a subtilitatii cu care emotiiIe trec de la 0 persoana la alta. Intr-o expcrienta simp la, doi ~oluntari au completat 0 lista despre disp ozifiile lor in momentul respectiv, dupa care au stat pur si simplu fata in fata, asteptind persoana care facuse experierita sa se reintoarca in incapere. Doua rninute mai tirziu, ea s-a intors si i-a rugat sa noteze din nou d.isp'oz.itia in care se afla. Iriteritioriat au fost alese perechi de subiecti in care unul sa fie genul care isi exprima foarte tare emotii le, iar ce lalalt si le ascunde. Invariabil, d ispoz.itia celui rnai expresiv s-a transferat asupra celui pasiv".

Gare cum a avut loc acest transfer rriag'ic? Mai mult ca sigur, rasptrnsul esteca, fara sa ne darn searna, prcl uarn ernotiile pe care le vedem exprimate de altcineva prin intermediul urrui rnimetism al expresiei lor faciale, al gesturilor sau al tonului vocii sau al altor serrme nonverbale ale emotiei. Prin aceasta irrritatie oamenii recreeaza in sine dispozifia ceiuilalt - 0 versiune ceva mai p utin intcnsa a metodeiStanislavski, in care actorii isi amintesc gesturi, miscari si alte exprirnari ale ernotiilor pe care le-au simtit puternic in trecut pentru a reda din nou aceste sentimente.

Irnitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de s'ubfila , Ulf Dimberg, un cercetator suedez de la Universitatea din Uppsala, a constatat ca atunci cind oarnertii vad un chip zirnbitor sau unul furios, propriullor chip reda semne ale aceleiasi d.ispoz.itii prin usoare modificari ale rnuschilor faciali. Schirnbar ile sint evidente la nivelul unor senzori electronici, dar greu vizibile cu ochiulliber.

Atunci cind doi oameni interactioneaza, directia transferului de disp@zitie este de la cel mai puternic din punet de vedere al exprirnarii sentimentelor catre eel mai pasiv. Dar unii oameni sint extrem de sensibili la contagiunea ernotionala: sensibilitatea lor irmascuta face ca sistemul lor nervos autonom (un sernn al activitatii ernorioriale] sa fie declansat mai usor. Aceasta labilitate pare ca 'ii face mai p utin impresionabili: ;eclan"lele sentimen-

ArteIe sociale

147

tale pot impresiona p ina la lacrirni, in vreme ce 0 discutie rap ida cu 0 persoana vcsela le poate ridica moralul (de asemenea, poate sa-i faca pe acei indivizi sa fie si rnai ernpatici, avirid in vedere ca pot fi atit de irnpresionati de sentimentele altora).

John Cacioppo, psihofiziologul in probleme sociale de la Universitatea de Stat din Ohio, care a studiat acest schirnb ernotional subtil, a constatat ca: "Doar a vedea pe cineva cum i~;i expr irna ernotia poate trezi ace a dispozitia, indiferent daca ne darn sau nu seama ca irnitam sau nu expresia faciala. Acest lucruni se intimpUi tot timpul - exista un fel de balet al sincronizarii transmiterii ernotiilor. Aceasta sincronizare a dispozitiei determina felul in care 0 anurnita inreractiurie a avut loc in bine S2lU in rau ,"

Gradul de ernotie resirntit de oameni in cadrul unei mtilntri este oglindit de cit de bine sint orchestrate rrriscarile lor fizice in momentul vorbirii - acesta fiind un indice de apropiere de obicei riecortstierrtizat. 0 persoana da din cap cind cel alal+ 19i sustine punctul de vedere sau amindoi se rnisca pe scaun in acelasi timp ori urrul se apleaca in vrerne ce celalalt se lasa pe spate. Orchestrarea poate fi atit de sub+ila, iricit daca ambii se afla pe balansoare, se potrnisca in acelasi ritm. Acest lucru a fost constatat si de Daniel Stern atunci cind a urrnar it sincronizarea irrtre mamele in perfect acord cu sugarii lor, aceeasi reciprocitate legind miscarile celor care stabilesc un raport emotional.

Aceasta sincronizare pare sa faciliteze tr ansrrriterea ~i prirnirea d ispozitrllor, chiar si in cazul in care acestea sint negative. De exemplu, in cadrul unui studiu asupra sincronicitatii fizice, femeile deprirnate participau la aceste experiente impreuna cu partenerii lor de v iata si discutau despre 0 ariurnita problema din relatia lor. Cu cit sincronizarea iritre parteneri era maimare la nivel nonverbal. cu atit partenerii femeilor deprimate se simtea u mai r a u dupa aceste discutii - pentru ca preluau proasta dispozttie a iubitelor". Atunci cirid oamenii se sirnt fericiti sau nefer iciti, cu cit persoanele cu care se intilnesc sint mai pe aceeasi lungime de urida din punct de vedere fizic cu ei, cu atit le preiau mai u:;;or drspozitiile sufletesti.

Sincronizarea irttre profesori si elevi indica cit de mare este raportul emotional dintre ei: studiile £acute la nivelul clasei au aratat di pe rnasura ce coordonarea de miscari intre profesor si elev este rnai apropiata ei se simt rnai pr ieteriosi, fer iciti, entuziasmati, mai interesati si mail ;l,i1i r entru 0 relatie inter-

148

Natura in teligcn iei ern.ot ion.ale

urnan a. In general, un nivel inalt de sincroriizare intr-o interactiurie denota ca oamenii irnplicati se plac reciproc. Frank Bernieri, psiholog la Universitatea de Stat din Oregon, care a facut aceste studii, mi-a spus: "J'vlasura in care ne sirntirn prost sau bine cu cineva depiride si de un anumit nivel fizic, Trebuie sa existe 0 sincronizare cornpatibil a, un moment potrivit pentru coordonarea rniscar ilor pentru a ne simti b ine, in largul nostru. Sincronizarea reflecta profunda legahlra dintre partenerii respectivi: d aca exista 0 mare legatura, dispozi+iile sufletesti irtcep sa se am estece, indiferent ca sint unele pozitive sau negative."

P~ scurt, coordonarea disp ozitiilor sufletesti este insa.;;i eserita raporturilor interumane, versiunea ad ulta a racord ar ii ernotionale dintre marna si sugarul sau. Determinant in eficienta interpersonala, s ustirie Cacioppo, este feIul in care cei foarte abili rcuaesc sa-si sincronizeze ernoti ile. Dorninanta unui Iid.er puternic san a unui interpret este capacitatea de a irnp resioria rntr-uri ariurnit fel publicul format adesea din mii de persoane. In mod similar, Cacioppo subliriiaza ca oamenii care nu sint in stare sa pr'irneasca sa u sa transrriita errroti il e sirit sor+iti ~}i aiba probleme in re la tiile lor, avirid in vedere ca. adesea semenii nu se sirnt in largul lor atunci cind le stau alaturi, chiar daca nu pot explica prea bine de ceo

A stabili tonul emotional de irrter acti urie este irrtr-un fel 0 do'vad a de dorninare la un nivel profund sau intim; acest lucru irtsearrina determinarea starii ernotionale a celeilalte persoane. Aceasta putere de a determina 0 anumita emotie seamana eu ceea ce in biologie se riumeste zeitgeber (care irtsearrma "hot de limp"), un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lunii) care antreneaza ritmuri biologice. Pentru un cuplu de dansatori, muzica devine un zeitgeber al trupului. Cind este vorba de 0 irrtilriire rntre persoane, cel care are cea mai mare putere de expresivitate - sau cea rnai mare for ta - este de obicei si eel ale car ui erriotii Ie antrerieaza pe ale celuilalt. Partenerii d orrunanti vorbesc mai rnult, in vreme ce cei supusi privesc mai mult chipul celuilalt - acesta Hind mediul prin care se transrnite afectiunea. In mod similar, forta unui bun vorbitor a unui politician sau a unui predicator - functioneaza la fel pentru a antrena ernotiile auditoriului". Acesta este iriteles'ul sintagmei /IIi joa- 2a pe deget". Antrenarea ernotioriala sta la baza cap acita tii de infl ueritare.

Artele sociale

149

ORIGINILE INTELIGENTEI SOCIALE

Revenim la 0 gradinita si la citiva pusti care alearga pe iarba.

Reggie se irnpiedioa, se loveste Ia genunchi si incepe sa plinga, dar ceilalri baieti continua sa fuga - in afar a de Roger, care se opreste. In vrerne ce IZeggie sciriceste, Roger se apleaca ;;i-.;;i freaca propriul genunchi, strigind: ,,$i eu m-arn lovit la genunchi!"

Roger este citat ca avind 0 inteligenta interpersoriala exernplara si apare intr-un studiu facut de Thomas Hatch, unul dintre colegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum - scoala bazara pe conceptul inteligentalor multiple? Se pare ca Roger este extrern de apt in recurioasterea sentimentelor colegilor sail stabilind legaturi foarte rap ide s i bune eu ei. Roger a fost singurul care a observat ca Reggie a patit-o si di sufera, si numai e1 a incercat sa-l consoleze, chiar daca asta a constat in faptul ca si-a frecat propriul genunchi. Acest gest marunt dovede;;te un adevarat talent in privirita raporturilor interpersonale si 0 capacitate emotionala esentiala P?ntru pastrarea relatiilor apropiate, fie ca este vorba de 0 casatorie, de 0 prietenie sau de un parteneriat in afaceri. Asemenea apti tu dirri la cop iii de gradinita smt doar mugurii talentului lor, ce se vor coace de-a lungul vietii.

'Ia lerrtu l Iui Roger repr'ezirita una dintre cele patru capacitati pe care le identifica Hatch si Gardner ca Hind componentele inteligentei interpersonale:

.. Crganizarea grupurilsn' - aceasta este 0 calitate esentiala pentru un coriducator, presupuriind irutierea si coordonarea eforturilor unei intregi retele de oameni. Acesta este talentul care se rernarca Ia regizorii sau producatorii de teatru, la ofiterii din armata si la sefii eficieriti ai unor organizatii sau institutii de orice fel. Pe terenul de joaca in generat acesta este copilul care preia corid ucerea, hotarind de-a ce se vor juca ceilalti sau devenirid capitan de echipa.

011 Negocierea solutiilor -~ talentul mediatorului care previne COI1- flictele si Ie rezolva pe cele care plutesc in aero Cei care au capacitatea de a excela in dezamorsarea, in arbitrarea sau in medierea dispute lor; ei pot face cariera in drp lorriatie, in prob lemele de arbitraj sau in magistrature, ori ca intermediari sau ca adrninistratori ai p rel uar ilor de companii. Acestia sirit copiii care rezol va neiritelegerile de pe terenul de joaca.

150

Natura in.telig ent ei emot ion ale

.. Relaiiile personate _. - talentullui Roger, refer itor Ia empatie si la stabilirea unor legaturi interumane. In fel ul acesta se poate : stabili mai usor 0 intilnire sau recunoaste ori reactiona cum trebuie in raport cu sentiInentele si irigr ijorar ile celorlalti - arta stabilirii relatiilor interpersonale. De obicei, aceste persoane sint buni ;,coechipieri", parteneri de viata pe care te poti biz ui, buni prieteni sau parteneri de afaceri: in lumea afacerilor se descurca si ca agenti de vinzari sau ca administratori sau pot fi exceleriti profesori. Cop iii precum Roger se 'inteleg practic cu toata lumea, stabilesc usor rel atii de joaca si 0 fac cu placere. Ace$ti copii au terid inta sa se descurce foarte bine la descifrarea errioti ilor d upa expresia chipului si sirit cei rnai iridragiti de colegii de scoala.

.. Analiza sociala - capacitatea de a detecta sau de a presupune seritirneritele celor'Ial+i, motivele $i irigr ijorar-ile lor. Aceasta curioaste re a felului curn airnt ceil alti poate duce la stabilirea cu rnai mare u$urinta a unei relatii iritirne sau a unei legaturi de orice feL Aceasta capacitate folosita la maximum poate fi de folos unui terapeut competent sau urrui consilier _._ sau, daca este corribiriata si cu un oarecare talent literar, unui romancier sau dramaturg cu har.

Fuse la un lac, toate aceste capacitati constituie ingredienteIe riecesare relatiilor interpersonale, ele adudnd farrnec, reusita sociala si chiar carisrna. Cei care dau dovadjtde Inteligerita sociala pot stabili mai 'usor legaturi cu ceilalti, fiind rnai perspicace in interpretarea reactiilor si a sentirnentelor sernerulor, in conducere si organizare si in rezolvarea disputelor care pot izbucni oricind in societate. Cei care pot exprima acel sentiment colec±iv neexprimat si-l pot fol osi in asa tel irtcit sa indrepte grupuri intregi spre seopurile lor sint conducatori innascuti. Acestia sint oamenii a caror corrrpanie este caurata, pentru ca stiu sa cultive ernotiile - ii lasa pe ceilalti bine dispuai si trezesc cornentarii de genul: liCe placut e sa te afli in preajma unei asemenea persoane."

Aceste capacitati interpersonale se construiesc pe inteligen~ele ernotionale. Cei care fac 0 foarte buna impresie in societate. de exemp lu, sint capabih sa i$i monitorizeze propria exprimare a ernotiilor si sa si-o adapteze la felul cum rea ctiorieaza ceil alri. deci sint capab ili sa racordeze permanent comportamentullor social, facirid in asa fel incit sa obtina efectul scontat in acest sens, asemeni tIDOr actori taleritati.

Artele sociale

151

Totusi, daca aceste capacitati interpersonale nu sint echilibrate de un acut sirnt al propriilor nevoi si sentimente si al felului in care trebuie satisfacuto, ele pot duce la 0 reusita sociala gaunoasa - 0 popularitate cistigata cu pretul adevaratei satisfactii personale. Acesta este p'unctul de vedere al lui Mark Snyder, psiholog la Universitatea din Minnesota, care i-a studiat pe oarneriii ale caror capacitati sociale ii transform a in adev arati carneleoni, campioni ai impresiei bune pe care 0 fac". Crezullor psihologic ar putea sa coincide cu 0 rernarca facuta de W. H. Auden, care a spus ca imagine a lui de sine "este foarte diferita de imagine a pe care incerc sa 0 creez in mintea altora pentru a-i deter mirta sa rna indrageasca". Schimbul poate avea loc d aca acest talent social depaseste capacitatea de a constientiza si de a respecta sentimentele cuiva: pentru a fi indragit - sau macar placut -, cameleonul social va parea ca este tot ceea ce vor ceilalti sa fie. Snyder a constatat ca sernrrul definitoriu pentru aceasta categorie este ca fac 0 impresie extraor d iriara. dar au foarte putine relatii intime stabile sau multurnitoare. Un model mult rriai sariatos ar fi desigur 0 echilibrare intre adcvaratul sine si capacitatea de adaptare 1a societate prin folosirea acestui talent, d ovedind integritate.

Pe cameleonii sociali totusi nu Ii deranjsaza deloc ca una spun si alta fac, cu coriditia sa obtina acceptul societatii. Ei traiesc in aceasta discrepanta dintre imaginea publica si realitatea intima. Helena Deutsch, psihanalist, socoteste ca acestia au "personalitati ca-si-curn ", rnod.ificirid u-si personalitatea cu 0 rernarcabila flexibilitate, pe masura ce capteaza semnale de la cei din jur. "In cazul unora", mi-a spus Snyder, "persoana publica si cea intima se irnpletesc bine, in vreme ce in cazul altora este yorba doar de un aclev ar'at caleidoscop de ap arerrte schimbatoareo Ei sint precum personajul Zelig al lui \Voody Allen, care incearca cu disperare sa se adapteze in functie de persoana in fata carei a se afla."

Asemenea oameni i'ncearca sa detecteze un iridiciu des pre felul cum s-ar dori sa fie iriainte de a avea 0 reactie si nu spun pur si simplu ceea ce simt. Pentru a fi in bune relatii si acceptati, acesti oameni sint d isp usi sa ii faca pe cei pe care nu-i pot suferi sa creada ca le este prieten. Ei i$i folosese capacitatile sociale pentru a-si modela acfiurrile in functie de diverse si+uatii si procedeaza ca si cum ar avea m ai rnulte personalitati, fiecare in functie de eel in prezcnta car uia se afla, trecind de la supcrsocia-

152

Natura in tetigeru:ei crnot io n al e

bilitate la 0 rezerva totala. Categoric ca in acest sens, aceste trasaturi sint foarte p reruite in anumite profesii cum ar fi actoria, avocatura, vinzarile, drplornatia si politica.

Un alt tip de autosupraveghere, poate si rnai important, pare sa faca d ifererrta dintre cei ce ajung cameleorii, rieancor'ati in plan social, incercind sa impresioneze pe toata lumea si cei care l?i ufilizeaza rafinarea sociala pentru a-;;i rneritirie adev aratele lor sentimente. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau, cum se spune, "de a fi tu iris'uti ", ceea ce permite un comportament in coricordanta cu cele rnai profunde sentimente si valori, iridiferent care ar fi consecintele sociale. 0 asemenea cinste ernotronala poate duce usor la 0 confruntare deliberata pentru a taia din r adacini orice forma d up licitara sau de negare - 0 curatare a atmosferei, ceea ce un cameleon nu va iricerca sa faca niciodata.

SE1UNELE INC01HPETENTEI DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL

Fara iridoiala ca Cecil era stralucit: el era un ad evarat expert cu studii irtalte in limbi s trairre si un neintrecutfraducator. Existau irisa si puncte esentiale in care era cornplet incapabil. Cecil p area lipsit de cele mai elementare cali+ati pentru 'viata in societate. El era in stare sa rateze complet 0 conversatie iritimplatoare Ia 0 cafea si sa bijbiie complet dezorientat cirid trebuia sa-9i treaca in vreun fel timpul; pe SCUTt, era incapabil de cele mai simple schimburi sociale. Dar Iipsa de adaptare in societate se manifesta sub forma cea mai grava atunci cind se afla in prezenta femei1or, .asa incit Cecil a ajuns Ia terapeut, intrebindu-se daca nu cumva are "profunde tendinte homosexuale", cum le zicea el, desi niciod ata nu avusese asemenea fantezii erotice.

Adevarata problema, avea sa-i marruriseasca Cecil terapeutului, era faptul ca el se temea ca lucrurile pe care are de spus s-ar putea sa rru intereseze pe nimeni. Aceasta teama profunda ducea la 0 incapacitate de ad aptare in societate. Ernoriile excesive din timpul iritilnirrlor l-au facut sa chicoteasca si sa rida in momentele cele mai nepotrivite ;:;1 in schimb sa nu reuseasca sa schiteze rnacar un zirnbet atunci cind cineva spunea ceva cu ade'varat amuzant. Stingacia lui Cecil, i-a marturisit el terapeutului, venea de undeva din copilarie: toata vrata s-a simtit bine in societate doar in prezerita fratelui mai mare, care a reusit oarecum. sa amelioreze srtu atia. De irrda ta ce pleca de acasa ins a,

.Artelc sociale

153

incapacitatea sa era coplesitoare: era pur si simplu paralizat din punct de vedere social.

lata ce povesteste Lakin Phillips, psiholog la Universitatea George Washington, care sustinea ca problema lui Cecil i;:;i are radacinile in esecul sau din copilarie de a 'invata cele mai elementare Iectii de interactiurie sociala:

Ce-ar fi putut sa fie invatat Cecil anterior? Sa Ie vorbeasca direct celor care i se adrcseaza: sa irritiez e un contact social si sa nu astepte intotdeauna ca altii sa faca primul pas; sa inceapa 0 conversatie si nu sa se rrrulfurnoasca doar cu "da" si "nu" sau cu alte rasp unsuri d intr-uri singur cuvint: sa-si arate recunostinta fata de ceilalti, sa dea voie altcuiva sa iasa rnai intii pe u;;;a; sa astepte pina ce este serv it cineva ... sa le rnulturneasca celorlalti. sa sp una "te rog ", sa imparta cu altii ceea ce are si toate celelalte lucruri elernentare in relatiile interumane pe care le predarn copiii ior riostri de pe la 2 ani."

Este neclar daca aceasta deficients a lui Cecil se datora doar

incapaoitatii persoanei ce trebuia sa-l Irrv e+e aceste elernerrte eserrtiale de civilizatie sociala sau daca el nu a fost in stare sa si le insuseasca. Indiferent care ar fi rad aciria raului, povestea lui Cecil este instructiva, pentru ca s'ubhrriaza irnp ortarrta eseritial a a nerrumaratelor Iectii si reguli nescrise de armonie sociala pe care Ie primese cop iii in sineronizarea irrter actiurrilor lor. Efeetul, incapacitatea de a respecta aceste reguli, consta de fapt in erniterea acelor unde care ii fae pe cei din jur sa se simta nelalocul lor in prezenta rioastra. Functionarea acestor reguli presupune desigur implicarea tuturor iritr-un schirnb social desfasurat in cele mai bune coriditii, stirigacia naste anxietate. Oarneriii lipsiti de aceste capacitati sint ineapabili nu rrurnai de rafinamente sociale, dar si de a se descurca cu emotiile celor cu care se intilnesc; inevitabillasa in urma lor 0 stare de tulburare.

Cu totii am cunoscut oameni asem.enea lui Cecil, care sint supara tor de inad aptati v ietii sociale - cei care nu par sa stie cirid sa incheie 0 corrversatie sau 0 convorbire teleforrica si care continua sa vorbcasca la riesfinsit, nebagind in searna toate aluzrile de a-;;i Iua Ia revedere; cei ale carer conversant se axeaza permanent pe ei irisisi fara nici cel rnai m.ic interes rnarrurisit pentru oricine altcineva si care ignora eu orice pret incercarile de a schimba subiectul; cei care se baga si pun intrebari "nelalocu1 lor", Aeeste deraieri de la 0 traiectorie sociala fireasca demonstreaza 0 Iipsa de elemente fundamentale lnconstruirea unei interactrurii umane.

154

Natura i n tel ioe n i ci ernot ion ale

Psihologii au irrveritat terrnerrul disetnie (de la grecescul dys - care irisearnria "dificultate" si semes, care irtsearrma "senlnal") pentru a desemna incapacitatea de a detecta rnesajele noriverbaIe; unul din zece copii are una sau mai rnulte problerne in aceasta directie!". Problema poate fi aceea ca nu simte cum trebuie

spatiul personal, astfell incit copilul sta prea aproape de persoana cu care vorbeste sau Isi irrrprastie Iucrurile pe ter itoriul altcuiva; interpreteaza sau i~i foloseste prost lirnbajul trupului; interpreteaza gre~it sau foloseste gresit expresiile fetei, nefiind, de exemplu, capabil sa stahileasca un contact vizual; sau are un sim] subdezvoltat al prozocliei, al calitatii ernotioriale a vorbi rii, sl prin urrnare vorbeste prea strident sau rnonoton.

Multe cercetari s-au concentrat asupra detectarii copiilor care dau sernne de cleficierrta de adaptare in societate, copii a caror sti~lgacie ii face Sal fie rieglijati sau respinsi de prietenii de joaca, In afara de cop iii care sint izolati peritru ca sint tiranici, 0 alta categorie ev itata este cea a copiilor cu perrnanente deficiente in iriteracti uriea di recta, care ar trebui sa fie Insotita de anurnite elernente sociale, rnai ales de regulile nescrise care guverneaza asemenea intilniri. Daca acesti copii nu se d escurca bine din punet de vedere allirnbajului, oarnenii cred ca nu sint prea destepti sau ca n-au ~coala; dar cind nu se descurca in ce priveste regoJile nonverbale de interactiune umaria - in special prieteriii de joaca -'- ii percep ca fiind "ciudati" si ii e vita. Acestia sint cop iii care nu sfiu sa iritre trsor in joc, care ii lovesc pe cerlalti in loc sa se poarte camaradcreste - pe scurt, cei care sint "de evitat". Acestia sint copiii care nu au reusit sa-si stapineasca lirnbajul tacut al ernotirlor si care, fara sa-si dea seama, transmit mesaje ce creeaza 0 senzatie rieplacuta.

Stephen Nowicki, psiholog la Universitatea Errror v, a studiat capacitatile nonverbale ale copiilor si a declarat: "Copiii care nu pot d__eslu~i sau expr ima bine ernotirle se sirnt permanent frustrati. In eserita, ei nu inteleg ce se iritirrrpla. Acest tip ce cornunicare este uri permanent sub text a tot ceea ce facio Nu lti poti ascunde expresia chipului sau pozitia corpului, asa cum nu iti poti rnasca tonul vocii. Daca gre~e~ti in mesajele ernotionale pe care le transrniti permanent, constati ca oarnenii reactiorieaza ciudat in ceea ce te priveste - esti respins si nu sfii de ceo Daca ai irnpresia ca actionezi cu bucurie, dar pari exagerat sau furios, constati ca ceilalti copii se supara pe tine si nu intelegi de ceo Aceastil categorie de copii sfir seste printr-o lipsa a controluhri in ra-

Artele soci ale

155

port ell felul in care sin+ tratati de ceil alti, iar actiuriea lor nu are impact asupra a ceea ce li se iritirnpla, drept pentru care se simt rieaj utorati. clepr imati si apatici."

In afara de izolarea sociala, acesti copii sufcra si pe plan scolar. C!asa, ?e~igur, este tot 0 societate, una de invatamint: copilul stmgaci din punct de vedere social rnai mult ca sigur ca va ~nterpreta gre~it si va reactiona gre~it atit fata de profesori, cit si tata de cei lalti copii. Anxietatea rczultata si consternarea pot, la rind ul Ior, sa inte~vina in mod negativ asupra capacitatii de a invata a copilului. Intr-adevar, asa cum auur atat-o testele referitoare la sensibilitatea rionverbala a copiilor, cei care interpreteaza gre~it aluziile ernotioriale au terid inta sa nu se descurce prea bine la scoala, desi potentialul lor de invatatura este bun, conform testelor IQll.

"NU TE PUTE1W SUFER]": PRAGUL ABORDARII

Inadaptabilitatea sociala este mai dureroasa si mai explicita atunci cind se manifcsta iritr-urrul d.intre cele mai periculoase mornente din vlata urrui copil: incercarea de a fi acceptat 'irttr-un grup de joaca. Este uri moment periculos, pentru ca atunci copiIul este mdragtt sau trr it, sirnte sau nu ca apartine arupului si

,b ,

toate acestea SLT1.t facute pub lice. Din acest rnotiv, acest moment

cruciaI a devenit subiectul unui studiu foarte arnanuritit, facut de citiva sruderiti, asupra dezvoltar ii copilului. S-a scos la iveala faptul ca exista un contrast izbitor in pr ivirita strategiilor de abordare folosite de copiii foarte indragiti comparativ cu ale acelora neacceptati. Descoperirile au aratat ca este extrern de important pentru adaptarea in societate sa se observe, sa se interpreteze si sa se reactioneze in raport cu aluziile emotionale sau interpersonale. Este sfisietor sa vedem ca un copil este izolat de ceilalti la joaca, el doriridu-si sa se integreze, dar nefiind acceptat - si acest Iucru fiind universal valabil. Chiar si copiii cei mai indragiti sint urieori rcspinsi - un studiu facut pe copii de clasa a doua si a treia a ararat ca, in 26% din cazuri, copiii cei mai lndragiti sirit respirisi atunci cind iricearca sa intre iritr-uri grup deja format.

Copiii mici sint extrern de sinceri in privinta judecatii ernotioriale In cazul acestor schirnbur i. Yeti fi rnar tor ii unui dialog iritre copiii de patru ani de la 0 gradinital2. Lind.a vrea sa se joa-

156

Natura in teligen.tei emot.ion.ale

ce cu Barbara, Nancy si Bill. care au niste animalute si ni;;te cub uri , Ea se ,-lita earn trn rnirrut, d up a care Ii aborcleaza asezind u-se ling a Barbara si incepind sa se joace si ea cu anirnalutele. Barbara se intoarce si ii spune: "N-ai voie sa te joci!"

IIBa am", raspuride Linda. "Pot sa am si eu niste anirnalute." IIBa rru", Ii spune raspicat Barbara. "Azi nu te vrern."

Cind Bill trece de partea Lindei, Nancy se alatura si ea atacului. "Azi nu putem s-o suferim."

Din pricina pericolului de a li se spune, explicit sau implicit:

"Nu te putem suferi ", toti copiii sint foarte pr udenti atunci cind trebuie sa treaca pragul ab ord ar ii unui grup deja forrnat. Aceasta rielirriste probabil ca rru d ifera prea mult de aceea pe care 0 resimte un adult la un cocktail unde se afla riecurioscuti care par a ave a 0 d iscutie foarte vesela, ca intre prieteni intimi. Pentru ca acest rrtorrierit de trecere a pragului de intrare intr-un g'rup este atit de important pentru un copil, cercetatorii l-au nurnit ,,"LU1 diagnostic foarte precis ... care scoate rapid in evidenta diferenta de talent social.r ':'

De obicei, rioii sosrti stau mai irrtii in expectativa si abia apoi intra timid, devenind mai siguri pe ei doar dupa ce au facut citiva pasi pr udenti. Ceea ce conteaza eel rnai mult in prrvinta acceptarii unui copil este felul in care se integreaza in tipicul unui grup, sesizind ce jocur i sint la moda si ce anume Ie displace celorlalti.

Cele d oua pacate capitale care aproape intotdeauna due la 0 respingere ar fi: incercarea de a prelua conducerea prea curind sau de a nu se sincroniza cu ceea ce ii intereseaza pe ceilalti, Or, tocmai asta incearca sa faca acei copii nepopulari: ei dau navala intr-un grup incercind mult prea brusc si mult prea curind sa schimbe cursul Iuorurilor sau oferirid u-si parerrle ori pur si simplu nefiind de acord cu ceilalti inca din prima clipa - toate acesteafiind de fapt Iricercari de a atrage aterrtia asupra lor. In mod p aradoxal, ei sint ignorati sau respinsi. In schimb,copiii indragiti stu diaza grupul pentru a intelege ce se 'intimpla ac010 inainte de a intra in el si apoi fac uri anumit lucru spre a fi acceptati: a;;teapta sa aiba un statut personal in grupul respectiv, statut ce va fi confirrnat iriainte de a lua initiativa de a sugera ce ar trebui sa faca ceilalti.

Sa ne intoarcem Ia Roger, baietelul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru ca dadea dovada de 0 mare inteligenta interperaonal a-+, Pentru a intra intr-un grup, Roger avea ca tacti-

.Artele sociale

157

ea sa observe rnai intii pe unul dintre copiii din grup si apoi sa imite ce facea acesta, pentru ca in final sa-i vorbe asca si sa se integreze complet. Aceasta este 0 strategie desucces, dupa cum s-a dovedit in cazul lui Roger, de exemplu, atunci cind el si Warren s-au jucat de-a pusul "bombelor" (de fapt pietricele) in sosete. Warren l-a intrebat pe Roger d aca vrea sa Inearga eu elicopterul sau cu avionul. Inainte de a se implica, Roger a irrtrebat: ,,$i tu ai sa fii in elicop ter?"

Aeest moment aparent inofensiv dezvalu ie sensibilitatea fata de grijile celorl alti si capacitatea de a actioria in cunostinta de cauza Intr-urt fel care sa rneritiria legatura. lata care este cornentariul lui Hatch in privinta lui Roger: "E1 irrtii l;;i «testeaz.a» colegii de joaca in asa fel incH ei sa rarnirra in mediul lor si sa-si continue joaca. Am. asistat Ia felul CUIn au rcactioriat si alti copii care pur si simplu s-au urcat in propriile elieoptere sau avioane si ;;i-au luat zborul la propriu si la figurat din societatea respectiva ,"

INTELIGENTil IN RELATIILE EMOPONALE:

UN STUDIU DE CAZ

Daca in testarea abilitatilor sociale, eel mai important este sa stim sa calrnam emotiile negative ale celorlalti, a te descurca cu cineva aflat in culmea furiei reprezinta culmea maiestriei , Datele referitoare la autostapirurea rniruei si la molipsirea ernotionala sugereaza ca 0 strategie eficienta ar fi distragerea persoanei furioase, intrind in empatie cu sentimentele sr.per-spectiva acesteia si conducind-o apoi spre 0 alta v'ar iarrta, care sa 0 raeordeze la 0 gama mai pozitiva de sentimente -un fel de judo emotional.

Un asemenea talent foarte rafinat pe care Il reprezirita marea arta de a putea influenta din punet de vedere emotional este eel mai b ine exempIificat pr intr-o poveste spusa de uri vechi prieten de-al meu, raposatul Terry Dobson, care in anii 1950 a fost unul dintre prirnii amer icani care au studiat artele martiale in Japonia, si anume aikido. Intr-o dupa-arniaza, se intorcea acasa cu un tren care facea legatura cu Tokio, cirid dintr-od ata a urcat o matahala de muncitor foarte violent, beat mort si murdar tot. Barb atul ainceput sa-i terorizeze pe pasageri, desi se clatiria pe pieioare: zbiera irijuratur i, a inghiontit-o pe 0 femeie care tinea in brate uri cop il, aruncind-o in bratele unui cuplumai in virsta, care apoi s-a riclicat si s-a dus t.rn d ev a mai in spatele vagonului.

158

Natura in teligeniei emotion ale

Betivanul, dirpa ce s-a mai clatiriat de citeva ori (ratind u-si loviturile incercate), a insfacat stilp ul rnetalic din mijlocul vagonului 9i cu un raget a vrut sa-l scoa ta din podea.

In acest moment, Terry, care era intr-o coriditie fizica maxima in urrna a opt ore pe Z1 de antrenamente aikido, a simtit nevoia sa Intervina, inainte s-o pateasca prea gray careva. Dar si-a amintit cuv intele maestrului sau: "Aikio.o este arta reconcilierii. Cine are in gind sa se bata si-a blocat legatura cu universul. Daca incerci sa-i domini pe ceilalti esti deja infrint. Noi, de fapt, invatam sa rezolvam conflictele si rru sale stirnirn."

Iritr-ad evar; Terry acceptase la inceputul cursurilor cu rnaestrul sau sa nu provoace niciod ata 0 baiate 9i sa foloseasca artele martiale doar ca aparare. Acum insa i se parea ca are ocazia sa-si testeze cunostintele de aikido In realitate, in ceea ce era dar 0 ocazie legitirna. Astfel incit in vrerne ce toti cei lalti pasageri inle.mrriser'a in seaunele lor, Terry s-a ridicat in picioare si s-a 1ndreptat deliberat foarte incet spre individul respectiv.

Observinclu-l, betivanul a zbierat: "Aha! Un strain! Trebuie sa i se dea 0 lectie in stil japoriez!" Si a inceput sa se prcgateasca sa-i 'viria de hac lui Terry.

Tocrnai cind voia sa faca prirna miscare, cineva a strigat cu toate puterile si cu rnare veselie in glas: "Hei!"

Cum spuneam, tonul era foarte vesel, ca si cum tocmai ar fi fost zarit uri bun prieten. Betivanul s-a intors surprins si a v azut unjaponez mititel pe la vreo sap tezeci de ani care sfatea acolo, iritr-un colt, in kimorio-ul lui. Batrirrul i-a facut incintat sernri cu miria betivarmlui si a ciritat iritr-un ritm vioi "C/mere".

Betivariul s-a indreptat cu pasi rnari spre el, pus pe harta.

"De ce dracu' crezi ca as sta eu de yorba cu tine?" Intre tirnp, Terry ar fi fost gata sa il doboare pe betivan, in cazul in care ar fi facut eel mai mic gest de violenta.

/fee naiba ai bau t?", a intrebat b atrirurl, ochii irid rep tindu-l-se spre rrruncitorul beat.

"Am baut sake, $i oricum rru-i treaba ta ", a mugit betivanul. "A, dar asta e minunat, rnirruriat", a replicat batrirrul cu un ton p lin de caldudL "Vezi tu, si rnie imi place sakeul. In fiecare seara eu si cusotia mea (sa srii ca are saptezcci si sase de ani) Incalzirn 0 sticluta de sake si 0 ducem in grad ina, unde ne asezarn pe 0 banca veche de lemn .. ." Si a continuat vorbind despre curmalul japonez din curtea lui, despre mirrunatiile din gradina lui, unde bea cu pla cere cite un sake in fiecare seara. Chipul betiv u-

Artele sociale

159

lui a inceput sa se mai irnb lirizeaza pe rnasura ce 11 asculta pe b~itrin. $i-a desclestat pumnii. "Mda ... si mie irni plac currnalii japonezi ... " r spuse el cu 0 voce h'iriita.

"Da"', a replicat batrinul cu 0 voce tonica. ,,$i pun pariu cd ai o sotie minurtata."

"Nu", raspurise rrurncitor ul, "sotia mea a murit. .," Plingind, a inceput sa spuria 0 poveste despre cum si-a pierdut sotia, casa si sluiba si cit de rusine ii este de el.

, Chiar' atunci tre~ul a ajuns in statia unde Terry treb uia sa coboare si l-a auzit pe batrin cum l-a invitat pe beti van sa vina cu el si sa-i povcsteasca tot si I-a vazut pe acesta cum si-a lasat capulin poala batrirrului.

Asta irrsearrma sa ai geniu in relatiile ernorioriale.

PARTE A A TRElA

Irrtel igenfa ernofiorrala apficata

Dusmani rnfirrri

r

Sigmund Freud rerriarca fata de discipolul sau Erikson faptul ca a iubi si a munci sint cele doua capacifati urnarie care deterrniria rnaturitatea corrrpleta. Daca asa stau lucrurile, atunei maturitatea ar putea fi pusa in pericol, avind in vedere terid.intele actuale ale casriiciei 9i ale d.ivor+ul'ui, care fae ea inteligenj:a erno tioriala sa fie mai importanta ca oricirrd.

Sa ne gin dim la procentajul divor+urilor. Nurnarul divorturilor s-a stabilizat la un anumit nivel. Dar mai exista 0 posibilitate de a calcula rata d ivor+uri'lor, care sugereaza 0 crestere vertiginoasa: privind la 9ansele unui cuplu pr'oasp at casator it de a sfirsi i11 cele din urnui intr-un drvort. Desi in ansamblu riurnarul divor+urilor nu a rnai crescut, riscul de divort s-a modificat in cazul tinerilor casatoriti.

Aceasta rnodificare este si rnai 'viz.ib ila atunci cirid eomparam rata d ivor+ur'ilor in cazul euplurilar cas atorite intr-un arrumit an. La americani, din casniciile care au mceput la 1890, cam 10% au sfirsit printr-un d iv or]. Pentru cei casatoriti in 1920, 18%; peritru cei casatoriti in 1950, 30%. Casatorrile din 1970 au avut 0 proportie de 50% de despartiri. Iar pentru cei casatoriti in 1990, posibilitatea ca rnariajul sa se sfir seasca p rirrtr-uri d.ivort a ajuns Ia irifricosatoarea citra de 67%1! Daca aceste estimari vor continua pe aceeasi Iinie. doar trei din zeee cupluri casatorite recent pot conta ca v or rarnine riedespartiti toata v iata.

Se poate spune ca, in mare parte, aceasta crestere nu se d.atoreaza atit de mult scaderii inteligentei emotioriale, cit eroz.iunii permanente a constringerilor sociale - cei care divorteaza nu mai sint stigmatizati, nevestele nu mai sint dependente din punet de vedere financiar de sotii lor - caci asta tinea multe cup luri la un loc, chiar si in caz.ul celor mai nefericite pereehi. Dar daca aceste constringeri sociale nu rnai reprezinta un factor ce

164

Tnt.eligertta emotionala apl icatii

tine casrricirle la un loc, atunci in rn.ocl sigur di fortele ernotioriaIe dintre sot si sotie sint cu mult mai importante, daca doresc intr-adevar ca legatura dintre ei sa dureze.

Aceste legaturi dintre sot si sotie - si gre;;elile ernotioriale care ii pot determ.ina sa se desparta - au fost recent analizate cu o rnai rnare precizie ca oricind . Poate ca descoperirea cea mai importanta pentru intelegerea a ce anurne face ca 0 casriicie sa rezis te sau sa fie clistrusa vine din citeva rnaaur'atori psihologice foarte sofisticate, care permit urrnarirea clipa de clipa a rruarttelor erriotioriale la nivelul cuplului. Oamenii de stiinta sint acum capab ili sa detecteze valurile invizibile de aclrerial ina ale sotului, preculTI si cresterile br uste de tensiune, sa observe trecatoare, dar graitoare microernotii care se strecoara pe chipul sotiei lui. Aceste masura.tori fiziologice scot la iv eal a un subtext biologic ascuns, care contribuie la dificultatile cuphrlui, un nivel critic al realitatii emotionale, care este de obicei impercepfibil sau trecut cu vederea de catre cupluri. Aceste lTIasuratori arata care sirrt fortele ernotioriale care pastreaza 0 casnicie sau 0 distrug. Greselile apar de la bun inceput din pricina d ifereritelor dintre Iurriea ernotionala a fetelor si cea a baietilor.

CASNICIA. LUI SI A. E1:

RAnAc1NILE SE A.FLA IN COPILARIE

Cind tocrnai intram, de curind, iritr-o seara, la un restaurant, am dat peste un tinar' care ie;;ea pe usasi avea un chip irnpietrit si ursuz. Irnecliat in spatele lui era 0 tirtar a care venise in fuga mare si-l lovea cu disperare eu pumnii in spate tipirid: "Ce naiba! In.toarce-te irried iat si fii dragut eli mine!" Aceasta rugaminte transanta si categoric contradietorie faeuta unui spate in retragere rezurna tiparul eel rnai des mtilnit al cuphrrilor cu probleme: ea iricearca sa se impliee, iar el se retrage. Specialistii in disnicii au observat demult ca pina ca un cup'lu sa ajunga la terapeut, deja ajunge Ia acest tipar irnplicare-retragere, sorul plingindu-se ca sotia nu este "rezonabila" prin ceea ee solicita ori prin iesirile ei, iar ea se plmge de indiferenta lui fata de ceea ce spune ea. Aeest joe matrimonial reflecta faptul ca la nivelul cuplului exista doua real itati ernotioriale, a lui si a ei. Radacina acestor diferente emotioriale, chiar dad in parte este biologica, se afla si in copilarie, respectiv in cele doua lumi emotionale in care traiesc baietii si fetele pe masura ce eresc. Exista multe cerce-

D'u srnan.i in.ti.mi

165

tari facute in legatura cu aceste doua lurni separate, barierele dintre ele intarindu-se nu numai din prieina joeurilor diferite pe care Ie prefera baietii si fetele, dar si de teama rncercata de copiii mici de a nu fi iroriizati pentru ca au ,,0 iub ita" sau "un rubit?". Intr-un stud iu referitor la prieteniile dintre copii, s-a descoperit ca micutii de trei ani sus tin ea jumatate dintre prietenii lor sint de sex opus; cei de cinci ani, spun ca circa 20%, iar cei de sapte ani sustin aproape ca rru mai exista prieteni de sex op us '. Aceste univarsuri sociale separate se intersecteaza foarte pufin pina la adolescenta, cind iricep intilnirile serrtirneritale.

Intre tirnp, baietii si fetele invata Iucr uri total diferite despre fehrl in care sa-si stapjrteasca ernotiile. Parintii in general discuta emotiile - cu exceptia miriiei - mai mult cu fiicele de cit cu fiii+. Fetele sint expuse unei rn ai rn ar i carrtita ti de inforrnatii despre ernotii dedt biiietii: atunci cind pariritii inveriteaza povesti pe care le spun copiilor pr'escolarr, ei folosesc rnai multe cuvinte emotionale cind vorbesc cu fiicele lor dedt atunei cind vorbesc cu fiii lor; cind rnarriele se joaca, de exemplu, cu sugarii lor, afiseaza 0 mai larga gam a de emotii fata de fiice de cit fata de fii; cind rnamele le vorbese fiieelor despre sentimente, le discuta rnai in arnarrunt din punet de vedere al starii ernorioriale, decit 0 fac eu fiii lor - desi cu fiii intra in rnai rnulte amanunte referitoare la cauzele si consecintele ernotiilor preculTI minia (probabil pentru a 0 preveni).

Leslie Brody si Judith Hall, care au rezurnat studiul asupra diferentelor de ernotii intre sexe, sus tin ca aeest lueru se intirnpIa probabil pentru ca fetele i;;i dezvolta rnai rapid si mai usor limbajul decit baietii, eeea ce le face sa aiba sentimente care presupun 0 mai mare experierita si 0 mai buria exprimare, precum si 0 capacitate superioara fata de a baietilor in ceea ce priveste folosirea cuvintelor pentru a explora si a irilocui reactiile emotionale cum ar fi eonflietele fizice; in schimb, ad auga ele, "baietii pentru care exprimarea in cuvinte a seritirneritelor nu este subllniata pot in rriare masura sa nu con;;tientizeze starea ernotionala atit in cazullor, cit si in cazul celorlalti.?"

La virsta de zece ani, cam acelasi procent de fete si de baieti sint agresivi si disp.usi la confruntari direete atunci cind se infurie. Dar pe la treisprezece ani apare 0 d ifererrta considerabila. intre sexe, care incep sa se defineasca mai bine: fetele devin mai apte dedt b aietii in arta taeticilor agresive cum ar fi ostracizarea, birfele nefaste si razbunarile iridirecte. Baietii, in general, conti-

166

Ln t elig en t a ern ot io n al a apl icat a

rrua sa fie d ispusi la confruntari directe atunci cind sint furiosi, ignorind strategiile rnascate". Acesta este unul dintre numeroasele motive pentru care ba ietii - si ulterior barb atii -- sint mai p utiri sofisticati dedt sexul opus in privirita tertipurilor vietii emotion ale .

Cind fetitele se joaca intre ele, 0 fac in grupuri mici, punind accentul pe 0 minima ostilitate si pe 0 maxima cooperare, in vreme ce jocurile baietilor se fac in grupuri rnai rnari, punindu-se accentul pe concurenra. 0 difererrta cheie poate fi constatata in ceea ce se iritirnp la atunci cind jocul baietilor sau al fetelor este intrerupt pentru ca cineva pate~te ceva. Daca un baiat accidentat este foarte nccajit, ceil alti asteapta de la el Sa se dea d e-o parte si sa nu rnai plmga, pentru ca joaca sa poata continua. Daca acelasi Iucru se intirnpla in cazul unor fetite care se joaca, [ocul se opresie si toate se ad una in jur, ca sa-i vina in ajutor fetitei care plinge. Difer errta rnarrifcsta+a de baictei si fetite Ia joaca rez urna ceea ce Carol Gilligan de Ia Harvard subl iniaza ca fiind 0 deosebire cheie intre sexe: baietii se mindresc cu autonomia si indeperidenta lor, rezistind cu stoicism si singuri la greu, in vreme ce fetele se corisidera parte a unei ade var ate re+ele de legaturi. Astfel, baie tii se simt arnorrirrta ti de tot ceea ce le-ar putea pune in pericol independenta, in vreme ce fetele se simt mai arneriintate de 0 rup tura la nivel relational. A~a cum sublinia si Deborah Tannen in cartea ei YOH Just Don't Understand (Pur si simplu nu Infelegi), aceste perspective diferite conduc la faptul ca barbatii si femeile doresc si astepta lucruri total diferite de la 0 conversatie: in vreme ce barbatii se rnulturnesc sa vorbeasca despre diverse "lucruri", ferneile 'urrnaresc legaturile ernotionale.

Pe scurt, aceste contraste apar si in perioada de scolarizare, errioti ile fiind baza diverse lor calitati. Astfel, fetele dcvin "apte sa interpreteze atit sernriele ernotionale verbale cit si pe cele nonverbale, sa-si exprime si sa-si comunice sentimerrtele", iar ba iefii sint apti sa "rninimalizeze ernotiile care duc la vulnerabilitate, sentimente de 'virto va tie, tearna sau d urere ,"? Dov ada acestor stari diferite este una de netagaduit in literatura de specialitate. In urrna a sute de stuclii, s-a constatat, de exemplu, ca, in medie, femeile sirit rnai empatice dedt barbatii, celputin in ceea ee priveste masurarca capacitatii de a interpreta sentirnentele negraite dup a expresia fetei, d u pa tonul vocii sau d upa alte aluzii nonverbale. In mod similar, in general, sint mai usor de citit sentimentele de pe chipul uriei femei decit cele de pe chipul

D'u srn.a.n.i i n t irn i

167

unui barbat; in vreme ce in prrvinta expresivitatii b aietilor si fetelor foarte miei nu exista diferente, dupa ee tree de scoala primara, baietii devin mai putin expresivi decit fetele. Acest lucru poate reflecta in parte 0 alta d ifererita eheie: in medic, femeile traieac intreaga gama de ernotii eu 0 mai rriare intensitate si variabilitate decit b arb atii - in sensu! ea ferrreile sin! mai "emotive" decit barbatii8.

Toa te aeestea iriseamria in general ca femeile intra in casrricie pregatite pentru rolul de administrator emotional, in vreme ce in eazul barbatilor aeest lueru contcaza m.ult mai pufin perrtru s'upr avietu irea relatiei. Intr-adevar, eel rnai important element pentru femei - dar nu si pentru barbati pentru ca 0 relatie sa fie sa tisf acatoare s-a aratat ea ar fi, conform unui studiu efeetuat asupra a 264 de eupluri,,,o b una cornurticare?', Ted Huston, psiholog la Universitatea din Texas, studiind in profunzime cuplurile a eonstatat: "Pentru sotii, intimitatea Irisearrma a diseuta diver se lucruri. mai ales despre eele referitoare la rclatia In sine. In general, barbatii nu inteleg ee vor nevestele de la ei. Ei spun asa: «Eu vreau sa fac diverse lueruri eu ea, iar ea nu vrea decit savorbirn.» U Huston a eonstatat ca in perioada in care fac curte, barba+ii sint multD:-,_ai d.isp usi sa stea de yorba, d intr-o dorinta de intimitate, eu viitoarele lor soti i. Dar od ata casator iti, eu treeerea timpului - rnai ales in euplurile trad itiorrale - ei petree tot rnai p utirta vreme stind de yorba ell sotiile lor, considerind ca acest sentiment de apropiere poate fi exprimat si prin gradinaritul lmpreuria, mai degraba chiar decit prin discutarea diverselor aspeete.

Tacerea crescirida a sotilor se datoreaza si faptului ea barbatii sint mai optimisti in privinta casnicici lor, in vreme ce sotiile se preocupa de toate problemele care apar; iritr-un studiu despre casriicii, barbatii v'a d rnai in roz decit sotrile lor intreaga relatie - aetul sexual, finantele, legatur ile eu rudele prin alianta, cit de bine se asculta unul pe celalalt, ee importanta au neajunsurile personale!", Nevestele, in general, i;;i exprirna mai rrrult dedt barbatii nernultumir ile ~i 0 fae verbal mai ales in euplurile nefericite. Combinind modul optimist in care barbatii pereep casatoria eu aversiunea lor fata de confr urttarile ernotioriale, devine dar de ee sofiile se pling atit de des ca sotii lor ineearea sa e vite discutiile despre luerurile suparatoare din relatia lor. (Desigur ca. aoeasta drfereritiere pe sexe este 0 generalizare si riu este vaIabil a in fieeare caz: un prieten psihiatru se plingea ea in casni-

168

Irit eligent a ern ot io n al a apl icata

cia lui sotia nu doreste sa discute despre chestiunile ernotionale, drept pentru care el este eel care le abordcaza.)

Incetineala cu care bzirbatii deschid discutiile incomode intr-o relatie fara indoiala ca se datoreaza relativei lor incapacitati de a interpreta exprimarea faciala a ernotiei.

Ferrieile, de exemplu, sint mai sensibile la 0 expresie trista de pe chipul barbaruhri decit sirrt barbatii in a detecta tristetea din expresia unei fernei!", Astfel, 0 femeie trebuie sa fie cu mult mai trista decit trn barbat pentru ca acesta sa-i observe sentimentele si eventual sa puna problema referitor Ia ce a dus la aceasta situatie.

Asadar, trebuie sa ne gindim la irrrp licatii le diferentelor ernotioriale intre sexe pentru a explica felul in care cuplurile reusesc sa. dcpaseasca s uparar'ile si neintelegeri1e la care se ajunge irievitabil intr-o relatie intima. De fapt, chestiunile precise cum ar fi cit de des face un cuplu dragoste, sa u cum treb uie crescrut i coprii, or i ce datorii sau economii are un cuplu nu sint elemente care pot sa inchege sau sa strice 0 casnicie. De fapt, de felul cum discuta un cuplu despre aceste puncte delicate depinde soarta casniciei lor. Ajungerea la 0 intelegere despre cum sa depageasca rieintelegerile constituie cheia supr avietuir iitirrui mariaj; barbatii si femeile trebuie sa depaseasca diferentele irmascute iritre sexe, abordirid ernotiile d ificile. Cind nu reusesc, cuplurile deYin vulnerabile in fata ernoriilor si in final asta Ie poate distruge relatia proprru-zisa. A~a cum vorn vedea, aceste fisuri au mai multe sarise de dezvoltare atunci cind unul sau ambii parteneri au anumite dcficiente de irrtelrgerita amotionala.

NEAJUNSURILE DIN CASNICIE

Fred: Mi-ai str ins rufele de pe sirma?

Ingrid: (eu un ton batjocoritor) ,,.!'v1i-ai strins rufele de pe sirma."

N-ai decit sa ti le stringi tu, nenoroeitele ale a de rufe. Ce sint eu, servitoare?

Fred: N-a~ zice. Daca-ai fi fast servitoare, rnacar ai fi stiut sa fad curat.

Daca acest dialog ar fi fost dintr-un serial de comedic, ar fi putut. fi arrruzant, numai ca acest ton dureros de taios a fost abordat de doua persoane care formau un cuplu si care (poate ca nici nu va surprinde) au d ivortat in urrnatorii anil2. Ei au fost 'infilrriti in cadrul unui studiu de Iaborator facur de psrhologul

_ D

John Gottman de la Universitatea din \Vashington, care a facut

Eru srrut n i in t irn i

169

poate cea mai detaliata analiza asupra legarurii emotionale dintre cupluri, dar si asupra sentimentelor corozive care pot distruge casnicial-'. Conversatiile cuplurilor au fostiriregistrate pe casete video, d upa care au fost analizate in arnarrunt ore intregi pentru a deslusi ernotiile secrete si felul cum actioneaza ele. Intocmirea trnei harti a neajunsurilor ce pot duce un euplu la d ivor] a avut unrol primordial in prrvinta inteligentei ernotioriale si a importantei sale in supraviatuirea unei casnicii.

In ultirnii drruazeci de ani, Gottman a detectat momentele bune si rele a peste doua sute de cuplurr, 0 parte de curirid casatorite, altele de zeci de ani. Gottman a facut 0 harta a ecologiei ernotionale a casniciei cu 0 asemenea precizie, incH iritr-urrul dintre stuclii el a reusit chiar sa prevada care d intre cuplurile testate (precum eel al lui Fred si Ingrid, a caror d iscutie despre rufe a fost atit de taioasa) vor cli vor'ta in urrnatoriitrei ani. Intr~o proportie de 94% el a avut dreptate, ceea ce nu s-a mai 'intilnit in studiile asupra mariajelor!

Acuratetea analizei lui Gottman corista in metoda sa extrem de mirrutioasa si de atenta de analizare a dovezilor, Atunci cind cuplurile vorbesc, senzorii inregistreaza si cea mai marunta modificare fiziologica: 0 analizare clipa de clipa a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a ernotrilor creat de Paul Ekman) detecteaza si cea mai subtila si trecatoare nuantare a sentimerrtul ui. Dura sedinta, fieeare partener vine separat in Iaborator si urrnareste caseta cu mregtstrarea conversatiei, dezvaluiridu-si gindurile ascunse din cele mai iricinse rnomente ale schimbului de replici. Rezultatul este un fel de radiografie ernotionala a casniciei.

Un semnal timpuriu de aver+izare a faptului ca 0 casrricie se afla in pericol este critic a aspra, sustine Gottman. Intr-o casriicie sanatoasa, barbatul si nevasta se sirnt Iiberi sa-si exprime riemulturnirile. Dar mult prea adesea, in fierbiriteala rniriiei, nemulturnirile ajung sa fie exprirnate iritr-o rnaniera d ist ructiv a, declansiridu-se atacuri la adresa caracterului partenerului de viata. De exemplu, Pamela si fiica ei s-au dus sa cumpere pantofi, in vreme ce sotul, Turn, s-a dus la 0 libarie. S-au inteles sa se intilneasca in fata postei iritr-o ora si apoi sa mearsra i~p:rell-

" , D

na sa vada un film Ia matineu. Pamela a fost p unctua la, dar nici

urrna de Tom. nUnde este? Filmul incepe in zece minute", s-a plins Pamela fiicei sale. "Tatal tau atita e in stare sa faca, sa incurce totul."

170

l n t.el ig en t a ern.ot io n al a apl icat a

Cirid apare si Tom zece minute mai tirziu,fericit ca s-a intilnit cu un prieten si cer ind u-si scuze ca a intirziat, Parnela zice cu sarcasm: "Nu e riimic - abia am avut ocazia Sa discutam despre extraordinaruI tau talent de a da totul peste cap. Nu te glnde~ti rricio d ata Ia corisecirite si esti currrp li t de egoist!"

Reprosul Pamelei insearnna mai rnult decit atit: este un asasinat asupra persorialitatii celuilalt, un atac la persoana, si nu un corneritariu asupra faptei. La urrna urrnei, TOll1 ~i-a cerut scuze, si totusi Pamela I-a etichetat drept "cumplit de egoist". Majoritatea cupluriIor trec prin aserncnea rnornerite din cind in cirid si atunci nernultumirea in legatura cu ceea ce a facut partenerul se transforma intr-un atac impotriva persoanei, si nu a faptei. Num ai ca aceste critici d'ure au un irnp act erriotion al coroziv m cornp aratie cu reprosurile rezonabile. Asemenea atacuri, chiar daca sint de 'inte les, devin tot rnai dese d aca sotul sau sofia SIInt ca rep rostrrile lor rarnin neauzite sau ignorate.

Difererita dintre reprosuri si critici directe la persoana este una s impla. Intr-un repro;;! sofia respectiva specifica faptul care a ncrrrultumit-o si criticafapta so+ului ei si nu pe el, declarind ce a sirntit: "Cind ai uitat sa-rni iei rufele de Ia spalatorla chirnica rni-arn dat searna ca nu tii la rnirie ." Este 0 exprirnare ce dovedeste inteligenta ernotionala - afirrna ceva, dar nu cu un ton violent sau pasiv. Dar iritr-uri atac la persoaria, ea foloseste ocazia pentru a aduce 0 cr itica globala la adresa sotu lui ei: "Er;>ti atit de egoist si riu-ti pasa. Asta dovedeste inca odata ca nu pot avea incredere in tine ca ai fi in stare sa faci ceva ca Iurnea." ° asernenea crttica Il face pe celalalt sa-i fie r usirie, sa simta ca nu este Iubit, ci'i este acuzat ;;i ca are defecte - ceea ce rnai Inuit ca sigur c~ va duce la 0 reactie defensive care nu va drege in nici un fel lucrurile.

Mai rnult, atunci cind se aduce 0 critica eu 0 rruarija de dispret, ernotia creata este extrern de distr uctiva. Dispretul insojeste adesea furia; el nu se expr irna doar prin cuvinte, ci si prm tonul vocii sau printr-o expresie suparata a fetei. Forma cea rnai eviderita este, desigur, ironia sau insulta "nenorocitule", "scirba ce e~ti", "amaritule" _ La fel de daunator este si limbajul trupului care trartsm ite acest dispret, mai ales strirnbatur ile din gura, care sint un limbaj facial universal pentru dezgust, sau datul ochiIor peste cap, ca si cum ar spune "Of, Doamne!"

Dispretul facial este de fapt a coritractie a rnuschilor "gropitelor ", a col+ur ilor gurii (eel mai adesea d.oar in stinga), in vreme

Drcsrnan.i i.n t irn i

171

ce ochii sint dati peste cap. Cind unul dintre parteneri afiseaza aceasta expresie, cela lalt, intr-un schimb emotional tacit, inregistreaza 0 crestere a batailor inirnii cu doua sau trei p ulsatii pe minut. Conversatia invizibila este in plin avint; dad sotul i~i rnanifestapermanent d isprerul, a constatat Gottman, sofia cade mult mai usorpr ada unei intregi galTIe de probleme de sariata. te, de la raceli si gripe pina la infectii urinare sau 0 stare de rieIiniste, precum si simp tome gastrointestinale. Atunci cirid chi-

pul soriei manifesta dezgustul, rtrd a buna cu dispretul, de patru sau de mai rrurlte or i intr-o corrver'satie de un sfert de ora, este tm semn tacut ca respectivul cuplu se va desparti in urrnatorii patru ani.

Sigur ca 0 rnariifestare ocaz ioriala a disprerului sau a dezgustuIui nu poate destrama 0 casrucie , fusa asemenea cxprirnari erno tioriale dese searnaria cu fumatul sau cu coIesterolul crescut ca factor de rise in bolile de irrirna - cu cit sint mai mari si de mai l unga d urata, cu atita pericolul creste. Pe drumul spre divort, fiecare dintre acesti factori II prezice pe urmatorul pe aceasta scara mereu crescirrda a riefericirii. Critica si dispretul sau dezgustuI.devenite obisrruinta sint sernne de peri col, pentru ca indica faptul ca so+ul sau sofia si-au judecat in gind cit se poate de tare partenerul de viata. In rnirrtea lor, partenerul este VE:;;nic candamnat pentru ceva. Acest tip de gindire negativa :;;1 ostila duce in mod firesc la atacuri care-I fac pe celalalt sa aborde-

ze a pozitie dcfensiva sau sa fie gata de contraatac.

Fieeare dintre cele d o'ua capete ale reactiei l up ta-sa u-fugi 1eprezinta un raspuns la atac. Cel mai adesea se contraataca prin exprimarea miniei. Aceasta cale duce de obicei la un adevarat rneci de tipete fara rost. Reactia alterriativa, fuga, poate fi si rnai dauriatoare, mai ales cind "fugitul" irisearnna 0 izolare iritr-o tacere incremenita.

Acest zid al tacerii este 0 ultima posibilitate de aparare. Cel care alege aceasta soh.rtie refuza corrversatia, raspunz'ind printr-o tacere morrnintala si un chip irnpasibil. Aceasta modalitate transrnite un mesaj puternic fara echrvoc, un fel de cornbiriatie de raceala, distanta, superioritate si detasare. Acest zid apare mai ales in casniciile care se 'ind reapta spre un dezastru sigur; in 85% dintre aceste cazuri, sotul este cel care reactioneaza astfel in fata atacurilor pline de repr osu ri si dispret din partea sotiei+". Cirid aceasta reactie devine ceva ob isruri t, ea are un efect devas-

172

In teligent a ernot ional a apl icattt

tator asupra sanatatii unei relatii afective: taie toate puritile de rezolvare a neintelegerilor.

CiNDURI TOXICE

Copiii nu sint curninti si Martin, tatal Ior, se supara. El se intoarce spre sotia sa Melariie si ii spune pe un ton rastit: "Draga, nu crezi ca ar trebui sa se mai potoleasca si copiii a:;; ti a 't"

El de fapt ginde:;;te: "E prea irigaciuitoare cu cop iii." Melanie reactiorieaza la miriia lui, infuriindu-se la rindul ei.

Chipul i se inaspre:;;te, iricrunta sprincenele si ii raspuride: "Copiii se joaca si ei. Oricum, in curind VOl' merge la culcare."

Ea de fapt ginde:;;te: "Iar incepe, tot timpul se plinge de ceva." Martin este acum vizibil enervat. 5e apleaca amenintator; cu pumnii iriclestati si spune pe un ton scos din sar'ite: "N-ar trebui sa-i culc de pe acum?"

De fapt, el ginde:;;te: "Ea este vesnic contra mea, in toate. Ar fi mai bine sa preiau iriitiativa."

Melanie, dintr-o data speriata de rninia lui Martin, spune blind: "Nu, ii culc eu imediat."

Ea de fapt ginde:;;te: ,,$i-a iesit din fire - le-ar putea face vreun rau copiilor. Mai bine cedez."

Aceste conversatii paralele - cea rostita si cea din gind - sint discutate de Aaron Beck, fondatorul terapiei cognitive, ca exemplu de gindire ce poate otravi 0 casnicie-". Ade'vararul schirnb emotional intre Melanie si Martin este format de gindurile lor si aceste ginduri, 1a rindul lor, sint determinate de lID strat rnai profund, pe care Beck il nurneste al "gindiri1or automate" - trecatoare presupuneri facute in avans despre sine si despre cerlalfi, care reflecta atitudinile noastre emotionale cele mai profunda. Melanie ginde:;;te ascuns cam asa: "Intotdeauna rna terorizeaza cu minia lui"; pentru Martin, gindul cheie este: liN-are nici un drept sa se comporte asa cu mine." Melanie se considera 0 victirna rteviriovata a casniciei lor, iar Martin socoteste ca are tot dreptul sa fie indignat, pentru ca nu este tratat corect.

Gindurile ca am fi victime nevinovate ori ca avem dreptul sa ne indjgnam sint tip ice pentru partenerii de viata din dis~icii cu probleme care i:;;i alimenteaza permanent rnirria si sufermta-", in momentul iri care aceste ginduri nefaste cum ar fi dreptulla indignare devin un reflex, ele se autoconfirma: partenerul care se corisrd.er'a 0 v ic+irrra cantil vesrvic acele fapte ale celuilalt care-i

DU:j511Ulni i nt irni

173

pot confirma punctul de vedere, ignorind sau neluind in seama gesturile frurnoase care ar putea pune la irid oiala sau nu ar mai confirrna aceasta idee.

Aceste ginduri sint foarte puternice; ele declanseaza sistemul de alarrna neural. Odata ce sotul se conaidera 0 v ictirna, el declanseaza un atac emotional, drept pentru care va tot analiza cu usur inta pe toate fetele 0 Iista intreaga de rierrurlrurrriri care-i vor arninti ca a fast transtorrnat Irrtr-o victirna. Si nu-si va mai aminti nimic din tot ceea ce a facut ea in intreaga lor relatie care ar putea pune Ia mdoiala ideea ca este 0 victima rievinovata. Partenera de viata este pusa iritr-o situatie fara iesire: astfel, chiar !?i lucrurile bune pe care le face vor fi rastalrnacite atunci cind vor fi analizate printr-o lentila negativa si refuzate ca 0 palida incercare a ei de a nega ca incearca sa-l transforme intr-o victirna.

Partenerii care nu au asemenea p uncte de vedere declansatoare de neintelegeri dau 0 interpretare beriigna la ceea ce se intimpla, asa iricit e mai ptrtin probabil sa se ajunga la astfel de deturnari, sau, in cazul in care ele totusi apar, partenerii i:;;i revin mai repede. Gindirea care men tine sau alirneriteaza nefericirea urmeaza un tipar subliniat in Capitolul 6 de catre psihologu1 Martin Seligman, referitor la perspectiva pesirnista si cea 'optimista. Punctul de vedere pesimist porneste de la premisa ca partenerul de viata are defecte inerente, care nu pot fi schirnbate si care genereaza suferinta: oEste egoist si nu-l iritereseaza decit persoana lui; asa a fost crescut si asa va rarnirte pentru totdeauna. Vrea sa-i fiu la dispozitie permanent :;;i p ufin ii pasa de ceea ce simt eu ," In schirnb, punctul de vedere optimist sun a cam asa: "Acum este mai exigent, dar a fost ant de atent in trecut; poate este prost dispus - rna intreb daca nu are probleme la serviciu." Aceasta este 0 perspectiva in care mariajul nu este pr ivit ca iremediabil distrus sau fara sper arrta. In schimb, ea socote:;;te ca momentul nepotrivit se datoreaza unei situatii care poate fi schimbata. Prima atitudine aduce numai nefericire; cea de-a doua calrneaza .. Partenerii care abordeaza perspectiva pesimista sint sortiti blocajelor ernotioriale: se infurie, se simt jigrriti sau, oricum, riefericiti din pricina lucrurilor pe care le fac partenerri lor de viata: si devin tulburati de iridata ce incepe un asemenea episod. Nemultumirea lor interioara si atitudinea pesimista cu siguranta va declansa reprosuri si d.iapre] in confruntarea cu

174

Ln telig en.t a errtot iorial d apl icat a

partener'ul, care, la rindul sau, va deveni defcnsiv si se va refugia in spatele unui zrd.

Poate ca vir ulenta cea mai rnare a acestor ginduri otravite se constata la sotii violenti din punct de vedere fizic cu sotiile lor. Un studiu asupra sotif or vio'leriti facut de psihologii de la Uni-

versitatea Indiana a dernonstrat di acesti barbati imbratiseaza exact rarionarneritul p ustilor duri din curtea scolii, detectind interitii ostile chiar -?i in lucrurile cele rnai neutre pe care Ie fac sotiile lor, si folosesc aceasta judecare gre-?Wi pentru a-si justifica propria violenta (barbatii agresivi din punct de vederesexual cu iubitele lor procedeaza curnv a in rriod sirnilar, fiind banuitori la adresa fernerlor si neluind in seama obiectiile lor)!". A$a CUIll arn vazut in Capitolul 7, acesti barbati se tem rnai ales sa nu fie respinsi, riesocotiti sau strp'usi unor si+uatii jenante in public de catre sotiile lor, Un scenariu tipic care declanscaza ginduri ce "justifica" violenta celor care-si bat nevestele este: "Ai iesit in societate si observi ca in ultima jumatate de ora sotia ta a stat de vorba $i a ris cu acelasi barbat atragator, El pare ca-i face curte ," Cind acesti barbati percep ca sotiile lor fac ceva ce sugereaza 0 p osib ila respingere sau 0 abandonare a lor, reactioneaza prin indignare si revolta. Se pare ca ginduri reflexe de genul: ,,0 sa rna paraseasca" declanseaza un blocaj emotional, in virtutea cartria sotii care-si bat nevestele reactiorieaza imp'ulsiv sau, CUIll spun cercetator-ii, "nu reusesc sa aiba 0 relatie cornpor+amentala aclecv ata" - deci devin violenti+".

POTOPUL: SCUFl1NDAREA CASNICIEI

Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansarea unei crize perrnanente. pentru ca blocajele emotionale apar tot rnai des, iar sufcrinta si miriia nu mai pot fi dcpasite. Cottrnari foloseste un alt terrneri - poiopul :»- referitor la aceasta tulburare emotioriala rnult preades intilnita; sotii sau soriile ajurisi in aceasta situatie sint atit de coplesiti de riegativisrnul parterrer ultri si de propria lor reactie fata de acesta, mcit sint inghititi de sentimente cumplite, scapate de sub control. Acesti oarnerii nu m ai sint in stare sa recepteze riimic nedistorsionat sau sa reactioneze cu mintea limpede: le este tot mai greu sa se organizeze in gin dire si revin la reactii primitive. Ei ar vrea ca lucrurile sa inceteze sau ar vrea sa fuga ori, uneori, sa loveasca la rindul lor.

D'u.snran.i in.t irni

175

Aceasta potopire este .un blocaj emotional care se prelurigeste de la sine.

Unii oamenii ajung greu in aceasta faza, pentru ca. suporta usor minia si dispretul, in vrerne ce la altii se declanseaza inca din m.ornerrtul in care partenerul face eel mai neinsemnat comentariu. Din punct de vedere sfiintific, descrierea rrrorncrrtu l ui ar constain aceea ca bataile inimii cresc mult peste nivelul de calm-". Astfel, ritrnul inirnii ferneii ajunge Sil fie de 82 de batai pe minut, iar al barbatului de 72 de batai pe minut (ritrnul cardiac variaza in special in functie de dirnensl unea fizica a persoanei). Aceasta serizatie apare in rnorneritul cind ritrnul creste cu 10 batai pe minut fata de ritmul de repaos; daca se ajunge la 100 de batai pe minut (ceea ce se intimpla cu usurrnta in rnomerrtele de furie sau de lacrimi), atunci trupul pornpeaza adrenalina si alti horrnoni, ceea ce pastreaza starea de nernultumire pentru rnai multa vrerne. Mornerrtul de blocaj emotional este vizibil din r itmul cardiac: el poate creste cu 10,20 sau chiar eu 30 de batai pe mirrut Irrtr-o clipa_ Muschri se Incorcleaza: apar d ificultafile de respiratie. Este 0 invazie de sentimente otravite si 0 neplacuta baie de frica si rninie ce nu poate fi e'vitata, iar in Illod subiectiv pare ca dure~z:{"o vesnicie" pina trece , In acest moment - de plin blocaj - erriofiile persoanei sint ant de puterruce, iar perspectiva a tit de irigusta si gindirea atit de confuza, Incit nu este nici 0 sansa de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de a rezolva lucrurile in rriod rezonabil.

Sigur ca majoritatea sotilor ?i sotiilor tree prin asemenea momente de rnare intensitate atunci cind se cearta - e firesc. Problerna iritr-o casriicie apare atunci cind unul dintre parteneri se sirnte invadat aproape perrnanent. Apoi, partenerul se sirnte cople$it de celalalt, este rneretr gata sa reactioneze in fata uriui atac emotional sau a unei riedrep+ari, devine extrern de vigilent la eel mai mic semn de atac, insulta sau enervate si categoric ca va reactioria exagerat si la lucrurlle neinsernnate. Daca sotia uriui aserneriea persona] aflat in aceasta stare Ii spune: "Iubitule, trebuie sa stam de v orb a", el va alege un gind negativ: "Iar vrea sa ne certam" si va declansa potopul. Revenirea dintr-o asemenea stare Iiziologica este tot rn ai dificila, in v rerrte ce lucrurile cele mai inofensive sint privite diritr-o perspective sinistra, care declanseaza mereu potopul.

Acesta este poate punctul de cotitura cel mai periculos al unei casnicii. 0 schimbare catastrofala intr-o relafie . Parterierul

176

l nt eligen t a emot ion ala apl icat a

potopit ajunge sa gindeasca tot ce este mai rau despre celalalt, interpretind mereu tot ceea ce face acesta iritr-o lumina negativa. Micile problerne genereaza batalii majore, se simte permanent jignit. Cu timpul, acest partener incepe sa considere toate problernele din casrucie ca fiind grave si imposibil de reparat, pentru ca potopul in sine saboteaza orice iricercare de mdreprare a situatiai. Lucrtrrile continuind pe acest faga;;, pare inutil sa mai f~e discutate si partenerii incearca sa se aline pe cont propriu. lncep sa d uca vieti paralele, practic izolindu-se unul de celalalt si sirntind siriguratatea din interiorul casriiciei. Din pacate, d upa cum constata Gottman, mult prea des se ajunge Ia pasul urrnator, care este cliv or+ul.

Pe acest drum spre divort, consecintele tragice ale 'deficientelor de competenta emotionala sint rnai rnult. decit evidente. Atunci cind un cuplu intra in cercul infernal al reprosurilor si al dispretului, al defensivei si al zidurilor ce se inalta intre ei, al gindurilor nepIa cute si al potopului emotional, este reflectata de fapt 0 dezintegrare a autoconstietizarii si a autocontrolului emotional, al empatiei si a] capacitatii de a se calma LIDul pe celaIalt si pe sine.

BA.RBATH: SEXUL VULNERABIL

Revenind la d ifereritele dintre sexe in ceea ce prrveste v ia ta emotionala, se dovedeste di ele sint radacina ascunsa a declinului casniciei. lata ce s-a constatat: Chiar si dirpa mai bine de treized si cirici de ani de casnicie exista 0 distinctie clara intre soh ;;i sotii legata de felu! in care privesc conflict~le emotionale. fu generat ferneile sintrnai dispuse sa intre in discutii contradictorii pe probleme de casnicie decit barbatii. La aceasta concluzie a ajuns in urrna unui studiu Robert Levenson de la Universitatea Berkeley din California, baziridu-se pe cercetarea a 151 de cup luri cu casnicii de Iunga durata. Levenson a constatat ca sotilor Ii se pare rieplacut ;;i chiar au 0 aversiune fata de a se infuria in timpul unei neiritelegeri casriice, in vreme ce pe sotii nu le deranjeaza chiar asa de rau20.

Sotii dovedesc 0 rnai mare intensitate a spiritului negativ decit sotiile lor; barbati cad rnai irsor prada acestui potop decit femerle, ca reactie Ia reprosurile partenerului. Odata ajurtsi in aceasta sit uatie, sotii secreta mai multa adrenalina in singe, secretie declansata de reactia negativa a sotiilor lor; sotilor le trebuie mai multa vreme pentru a-si revcni diritr-o asernenea sta-

D'u stturn i i nt im i

177

re21. Acest lucru sugereaza ca genul de barbat stoic si irnperturbabil pre cum Clint Eastwood pare a fi de fapt 0 forma de ap arare irrrpotriva unui sentiment coplesitor din punct de vedere emotional.

Motivul pentru care barbatii sint predisp'usi la a ajunge impietritt, presupune Gottman, este acela de a se proteja pe ei in;;i;;i de potop; studiul sau arata ca in rnornentul cind se izoleaza. ritrrrul Ior cardiac scade cam cu zece batai pe rnirrut, ceea ce confera 0 serizatie subiectiva de 'ustrrare. Dar - si aici se afla paradoxul - atunci cind barbatii se ascund in spatele unui zid ritmul cardiac al sotiilor creste, fapt ce sernnalizeaza 0 prorundanernulturnire. Acest tango al creierului limbic, cu fiecare sex care Isi cauta alinare la celalalt, duce la 0 eu totul alta stare in raport cu confruntarile ernotioriale: b arbatii doresc sa Ie evite tot a tit de mult pe cit neve stele se simt nevoite sa le caute cu tot dinadinsuL

Tot asa cum barbatii p refera sa se refugieze in spatele unui zid, femeile aleg sa fadl reprosuri sotilor 10r22. Aceasta asimetrie apare ca rezultat al faptului ca sotrile i;;i urrnaresc rolul de administrator emotional. Cum ele Iricearca sa declanseze si sa rezolve ueintelegerile si mihriirile, tot asa sotii lor se dovedesc p utin dispusr sa se irnplice in discutii aprinse. Sotia i;;i vede sorul refuzind irnplicarea, ;;1 atunci i;;i sporeste volumul si intensitatea nemulturnirii, mcepind sa-i faca reprosuri. Ca rasp uris, sotul devine defensiv sau se refugiaza in spatele unui zid; ea se sirnte frustrata ;;i furioasa, devenind dfsprettritoare, pentru a da 0 mai mare greutate irisatisfactiei sale. Cind sotul devineobiectul criticii si al dispretului sotiei sale, incepe sa creada cii este 0 victirna rrevi.nov ata sau ca are dreptul sa se indigneze, ceea ce declanseaza un potop tot mai rnare , Pentru a evita 0 atare siruatie, el devine tot mai defensiv sau pur si simplu se refugiaza in spatele unui zid. Dar nu uitati, cirid sotii se izolcaza, ei declansaaza potopul asnpra.sotiilor lor, care se simt complet descurajate. Pe masura ce certurile ifl casriicie se intensifica, ele pot scapa 'usor de sub control.

AL LUI ~I AL EI: SPAT MATRLMONIAL

Data fiind aceasta coplesitoare diferenta in ce p riveste felul in care barbatii si ferneile reactioneaza in fata sentimentelor nepla cute din r~latia lor, se pun~ problema cum 1$i pot apara cuplur ile nrb irea si afectiuriea - pe scurt. cum Isi pot apara casni-

178

Irit el io ent a ernot icn ala apl icat.d

cia? Pe baza 'urrnarirfi interactiunii la nivelul cuplurilor a caror casriicie a supravietuit peste ani, cercetatorii problemelor matrimoniale of era sfaturi precise pentru barbati si pentru femei, fiecaruia in parte, precum si citeva indernnuri valabile si pentru unii si pentru altii.

Barbatii si femeile, in general, au nevoie de reglari emotionale diferite. Pentru barbati, sfatul ar fi sa nu devina parteintr-un conflict, ci sa inteleaga di atunci cirid sotiile lor aduc in discutie o nemultumire sau 0 neintelegere, 0 pot face ca pe un act de iubire, incercind sa pastreze rela tia sanatoasa si pe drumul cel bun (d esi s-ar putea sa fie si alte motive care sa justifice ostilitatea sotiei). Atunci cind nerrrulturrurile fierb, ele cresc in intensitate pina ce explocleaza: atunci cirid sint aerisite si analizatc, tensiunea scade. Sotii trebuie sa inteleaga ca minia sau riernulturnirea nu sint sinonime cu atacurile personale - adesea, erriotiile sotiilor lor fiind doar sublinieri, acceriruari ale sentimentelor lor refer itoare la chestiunea in cauza.

De asemenea, barbatii trebuie sa aiba grija sa nu scurtcircuiteze discutia, oferind prea curind 0 sol utie practica - in general, e mult mai important ca sofia sa sirnta ca sotul ei ii asculta cu aterrtie rierrrult um irea si da d ov.acla de empatie in raport cu sentimeniele ei in chestiunea in cauza (desi el nu are nevoie sa fie de acord cu ea). Ea poate considera faptul ca el ii da un sfat ca pe 0 neglijare a sentimentelor ei, socotite neimportante. Sotii care reusesc sa suporte miriia incinsa a sotiilor lor, in loc sa 0 treaca cu vederea, socotirrd-o rieinsernnata, I:;;i ajuta sotiile sa se simta auzite si respectate. Mai presus de toate, sotiile doresc sa le fie reeunoscute sentimentele si respectate ea valabile,ehiar claca sotii lor sint de alta parere. De cele rnai multe or i, cind 0 so tie simte ea punctul ei de vedere s-a facut auzit si ca sentimentele ei au fost remareate, ea se calmeaza ,

SfatuI pentru femei este unul paralel. Cum principala problema a barbati lor este faptul ca sotiile lor i:;;i fac auzite prea des rierrualturnir ile, nevestele ar trebui sa faca un efort si sa aiba grija sa riu-si atace sotii - se pot plinge de ceea ce au facut ei, dar nu trebuie criticatrca persoaria si nici dispretuiti. Reprosur ile nu trebuie sa fie atacuri la adresa personalitatii lor, ci sa fie afirrnatii clare ca un anumit fapt nu le convine. Un atac lapersoana virulent va duce aproape sigur la 0 atitudine defensiva din partea so+ultri sau la ridicarea unui z id, situatiesi rnai frustranta, care va spori neintelegerea. De asemeriea. este de ajutor ea rcprosu-

Du:;;nzani i nt irn i

179

rile sotiei sa fie incluse irrtr-uri context mai larg, in care l:;;i reafirrna inclusiv iubirea fata de e1.

CEARTA SANATOASA

Articolul din ziarul de dirnineata ne of era 0 lectie pr actica pentru felul in care nu trebuie rezolvata 0 neintelegere in casnicie. Marlene Lenick s-a certat eu sotu l ei, Michael: el voia sa se uite la meciul intre echipele Dallas Cowboys si Philadelphia Eagles, iar ea v.oia sa vada stir ile. In vreme ce el si-a adjudecat meciul, dna Lenick i-a spus ca: "S-a saturat de fotbalul asta", s-a dus in dormitor, a irisfacat un pistol de calibru 38 si l-a Irnp'uscat de doua ori, in v rerne ceel se uita la meci in camera lui de lucru. Dna Leriick a fost acuzata de atac de maxima gravitate si el iber ata contra a 50 000 de dolari. DI Lenick a fost audiat in stare b urta, reverurid u-si in trr rn a gloantelor care Ii iritrasera prin abdomen si ii iesisera prin omoplatul sting si prin git23.

Sigur ca unele certuri In casnicie sint prea violente - sau prea grave -, dar ele of era 0 prima sansa de a aduce inteligenta erno+ioriala in cuplu. De exerrrpl u, perechile care rez ista 'impretrna se refera de obicei la uri singur subiect s i-siofera unul altuia sansa de a-si exprima punctul de vedere in legatura cu aces-

. ta24 .• Dar aceste cupluri fac un pas important inainte: isi ar ata ca. se asculta unul pe celalalt, Cum acest lucru este ceea ce urmareste de fapt cu indirjire celalalt din punet de vedere emotional, empatia d uce la reducerea tensiunilor.

Ceea ce le lipse:;;te in mod special cuplurilor care in final ajung la drvort este tocrnai iricercarea macar a unuia dintre parteneri de a detensiona atmosfera presupusa de 0 cearta.Trezenta sau absenta cailor de reparare a fisurilor este difererita primord iala dintre certurile cuplurilor eu 0 casn icie sanatoasa :;;i cele ale cuplurilor care pma la urma divorteaza-". Mecanismele de reparare care impiedica 0 cearta sa ajunga la 0 explozie sint de fapt foarte simple -- rnenfirierea d iscutiei pe 0 an urnita Iiriie. ernpatia si reducerea tensiunii. Aceste gesruri fundamentale sint un fel de termostat emotional care impiedica sentirnentele exprirnate sa dea pe drnafara si sa copleseasca acea capacitate a parterierilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauza.

Una dintre strategiile general valabile pentru ca 0 casnicie sa functioneze este sa nu se eoncentreze discutia pe anurnite subiecte - ed ucatia copiilor, sexu l, barrii, gospodaria _- care sint

180

Inreiigent a emotionala aplicat a

prilejuri de cearta, ci sa se cultive inteligenta ernotionala a cuplului, sporindu-se sarisele de a rezolva lucrurile. Citeva calitati ernotioriale - in special capacitatea de a se calma (sau de a-I calma pe partener), empatia si ascultarea atenta - pot ajuta cuplulsa-si rezolve in mod eficient rieintelegerfle. Toate acestea duc la asa-nurnitela neintelegeri sanatoase sau la "certurile sanatoase", care permit unci casnicii sa fie infloritoare si sa dcpaseasca aspectele negative care, daca sint lasate sa se acumuleze, pot distruge 0 casnicie/".

Desigur ca nici unul dintre aceste obiceiuri emotionale nu se schirnba peste noapte; este necesara multa porseverenta si v'igilerita. Cuplurile vor fi in stare sa opereze aceste schimbari cheie in rna sur a in care sint motivate sa mcerce. Multe, sau rnajorrtatea reactiilor ernotioriale, se cleclariseaz.a cu atita u:;;urinta irrtr-o casnicie pentru ca ele au fost deja inoculate inca din cop ilarie, mvatate in cele rnai intime relatii sau modelate pentru noi de parinti, Hind deja formate in momentul casatoriei. Astfel, exista predispozitii Ia obiceiuri emotionale - reacti a exagerata la cele rnai mici seIIUW de corifrurrtare -, chiar d aca probabil am jurat di noi nu vom face precum parintii nostri.

Calmarea

Fiecare emotie p'uterriica are la baza un impuls de a actiona: stap'irrirea aces tor irnp uls'uri este furidamerrtala pentru inteligentaemotionala. Uneori poate fi extrem degreu, mai ales in relatiile de iubire, unde miza este foarte mare. Reactiile declansate in aceste si+uatii se rasfring asupra celor mai profunde nevoi ale noastre - de a fi iubiti si de arie simti respectati, de a nu fi parasiti sau Iipsiti de afectiurie. Nu e de mirare ca iritr-o cearta in casriicie reactioriam ca si cum ar fi 0 chestiune de supravietuire.

Dar nirnic nu se poate rezolva pozitiv atita vreme cit sotul si sotia se afla in plin blocaj emotional. Urrul dintre talentele cheie iritr-o casnicie este ca partenerii sa mvete sa-si calmeze sentiIHentele de nemultumire. De fapt, asta iriseamna stap'inirea capacitatii de a-si reveni rapid in urma potopului produs de un blocaj emotional. Cum capacitatea de a asculta, de a gindi si de a vorbi logic pare sa dispara iritr-un moment de cr'iza emotionala, calma rea este un pas extrern de constructiv si fara de care nu mai este posibil nici un progres in rezolvarea chestiunii in cauza.

Cuplurile ambitioase pot irrvata sa-si monitorizeze pulsul din cinci in cinci rnirrute in tirnul confruntarilor, l'uirrdu-ai-l la ca-

Dicsrnani i.nt irn i

181

rotida, la .citiva centimetri iritre Iobul urechii si maxilar (cei care fac gimnastica aerobica Irrvata usor asta)27. Luarea pulsului in cincisprezece secunde si Inrrrulrirea lui cu patru d a valoarea lui pe minut. Pacind aceasta in momentele de calm, aveti un purict de reper; daca pulsul cre:;;te cu peste zece bi3.tih pe minut fata de nivelul obisnuit, mseamna ca a inceput potopu!. Daca s-ca ajuns la aceasta cifra, cuplul trebuie sa faca 0 p auza de douazeci de minute, in care sa se calmeze iriairite de a lua 0 hotarire. Chiar daca 0 pauza de cinci minute ar putea parea suficienta, recuperarea fiziologica se face treptatvAsa cum am vazut in Capitolul 5, mirua care persista genereaza alt val de minie: prin urrnare, 0 pauza rnai lunga da un ragaz mai mare trup'ului sa-si reviria din starea de surescitare iriitiala.

Pentru cuplurile car ora li se pare ciudat, si este de 'inteles, sa-:;;i i-a pulsul in tirnp ce se cearta e mai simplu sa existe 0 intelegere stab iltta in prealabil care sa perrnita oricartria dintre parteneri sa ceara 0 pauza la primele semne de potop detectate. In aceasta per ioad a, .calmarea poate fi ajutata p rirrtr-o tehnidi de relaxare sau priritr-un exercitiu de girnnastica aerobica (sau prin oricare dintre celelalte metode eriuntate in Capitolu16), ceea ce ii poate face pe parteneri sa ia.sa mai repede din blocajul emotional.

Vorbf tul in gind p errtru indepartarea atmosferei otravite

Cum acest potop este declansat de ginduri negative despre partener, e de ajutor ca sotul sau sotia care s-a strparat din pr icina unor cornentarii prea dure sa le abordeze direct. Ginduri de genul "N-am sa maiinghit asa cev a" sau "Nu merit sa fiu tratat(a) astfel" smt sloganuri de tip vtotima neviriovata sau dreaptaindignare. A$a cum sublinia terapeutul Aaron Beck, prinzind dinzbor aceste ginduri si analizindu-Ie - in loc sa Ii infurie sau saii jigneasca ~ sotul sau sotia pot incerca sa scape de e1e28.

Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri 9i intelegerea faptului ca nu trebuie crezute, precum si incercarea de a face unefort pentru gasirea unor argumente sau perspective care le pun la iridoiala. De exernplu, 0 sotie care simte irrtr-uri moment incins ca: "Lui nu-i pasa de nevoile mele ~ e iritotdeauna atit de egoist" trebuie sa se lupte cu acest gind, arnirrtindu-si de cite ori sotul ei a facut diverse gesturi care ii dovedeau afectiunea. Asta ii va perrnite sa 19i reformuleze glndul: "Ei bine, uneori da dovada ca tine 1a mine, chiar daca Iucr ul pe care

182

Inteligenfa em ot ion.ala apl.icat d

tacmai l-a facut demonstreaza egoisITl, ceea ce rna deranjeaza profund." Aceasta a daua forrrnrlaro deschide a pasibilitate de schirnbarc si permite 0 sol'urie pozitiva, pe cind cea dintii da apa la rnoara miriiei si suferintei.

Cum sa asculti si sa vorbesti fara a aborda

r 'if ,

un ton clefensjv

EI: "Tipi!"

Ea: "Sigur ca tip - n-ai auzit nirnic din tot ce am spus. Pur si simplu nu esti aterit!"

Ascultatul este un talent datorita cartria cuplurile rarnin irnpreuna. Chiar si in plina cearta, cind arnbii sint cupririsi de un blocaj emotional, macar urrul sau urieori chiar amindoi reusesc sa asculte atent dincolo de rninia care-i cuprinde si atunci reactiorieaza la un eventual gest reparator facut de partener. Ctrp lurile care ajung sigur la d ivort se lasa absorbite de rn'inie si ae con-

. centreaza asupra ei, riereusind sa mai auda - 91 in riici un caz sa rnai raspunda - propurierilor de Irrrpacare ce pot fi s ub intelese din ceea ce spune partenerul. Defensiva i.mbraca repede haina ignorarii sau a refuzului imediat in rata nernulturnirit exprimate, ca si cum ar fi fost un atac, 9i nu 0 incercare de schirnbare cornportamenrala. Sigur ca, intr-o cea rta, ceea ce spune unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atita negativism, Incit nu poate fi perceput altfel dedt ca un atac.

Chiar si in situatiile cele mai rele partenerii pot discerne din ceea ce aud, ignorind partile ostile sau negative - tonul nesuferit, insulta, repro:;;urile dispretuitoare -, pentru a percepe esenta.mesajuhri. In acest caz, ajuta d aca ambii parteneri i91 arniritesc ca tonul negativ este de fapt 0 ilustrare irid irecta a irrrportaritei subiectului in cauza - 0 cior.inta de a i se acorda toata atentia. Apoi, dad ea tipa: ,,1nceteazii sa'ma rnai irrtrerup i, pentru Du'mnezcu!", ar fi 0 dovada de abilitate din partea lui sa spunafara sa reactioneze in mod deschis la ostilitatea ei: "Bine, terrniria ce ai de zis."

Cea rnai p uterriica modalitate de a asculta fara a adopta un ton defensiv este, desigur, empatia: distingerea sentimentului din spaiele celor spuse. A:;;a cum am vazut in Capitolul 7, pentru un partenerdintr-un cuplu, empatia cucelalalt presupune ca propriile sale reactii ernotioriale sa se calmeze pina ce devine suficient dereceptiv, astfel inclt fiziologia sa sa oglindeasca sentimente Ie partenerul ui.iFara aceasta reglare fiziologica, p osib ilita-

Eru.erria n i irtt irni

183

tea celuilalt de a sirnti exact starea de spirit a parteneru1ui este blocata. Empatia se deterioreaza atunci cind sentimentele urruia sint afit de puternice iricit nu permit arrnonizarea fiziologica, ci pur si simplu devin exacerbate.

Una dintre metodele eficien te pentru 0 asculrare ernotionala aterita se numeste "oglindire" si se foloseste foarte des in ter apia pentru recuperarea cuplului. Atunci cirid unul d intre parteneri isi exprima 0 riemulturnire. celalalt a repeta cu cuvintele sale, incercind sa capteze nu rrurnai gindul, ci $i sentimentele care o iriso tesc. Aceasta oglindire foloseste la verificarea tiritei coreete si in cazul in care partenerul constata ca nu a iriteles bine, incearca iar si iar pina reuseste - este un lucru care pare extrern de sirnplu, dar este surprinzator de greu de pus in practica?". Efectul unei oglindiri corecte nu consta doar in sentimentul pa:rtenerului ca a fost inteles, dar si in ajungerea la 0 arrnonizare erno ti.orral a. Acest lucru in sine poate d.ez.arrria un atac irninent si poate impiedica 0 discutie sa ajunga 0 ccarta grava .

Penltru cupluri, ada de a nu fi defensiv 'inseamna a discuta doar despre nernultumirtle specifice si a nu se ajunge la atacuri la persoana. Psihologul Haim Ginott, bunicul programelor de comunicare eficienta, recornanda ca formula ideala pentru 0 nernulturnire "XYZ": "Cind ai facut x m-arn simtit Y 91 as fi preferat sa fad Z." De exernpl u: "Atunci cind nu rn-ai sunat sa-rni spui cit intirzii la cina am sirntit ca rru rna respecti si asta rn-a infuriat. A:;; fi preferat sa ma s urri si sa-mi spui ca intirzii", in Ioc de: "E9ti un nenorocit, nesirntit si egoist", aceasta Hind mult prea des rezolvarea unei asemenea situarii in certurile unui cup lu ; Pe scurt, comunicarea deschisa nu iriseamna teroare, arneriirrtari sau irisulta, si nici nu las a loc pentru una dintre ncnurnaratele formule defensive scuze, negarea raspuriderii, contraatacul, reprosuri si alte asemenea. Din nou, empatia este 0 uriealta p uternica.

In final, respcctul si iubirea dezarrneaza gesturile os tile dm casnicie si din viata, in general. 0 cale eficienta de a potoli 0 cearta este de a-i d a de iriteles partenerului ca poti vedea Iucrurile din perspectiva sa $i di punctul lui de vedere are a valoare in. sine, chiar daca nu esti de acord cu el. 0 alta solutie este asumarea raspunderii sau chiar scuzele, dad. iti dai seama ca ai gresit. Sau eel putin recunoasterea spuselor partenerului, ceea ce este 0 d ovada ca.l-ai ascultat si ca ai sesizat emotiile exprimate, chiar dad. nu rcuses+i sa mergi rnai departe de: "Imi dau seama

184

Iritelig eni:a emotionala apl.icatii

ca te-ai suparat." Alteori, cind nu izbucneste 0 cearta, recunoasterea eeluilalt se poate face prin cornplirnente sau prin descoperirea a eeva ce ap reciezi sincer ori prin laude cuglastare. Evident ca recunoasterea este 0 modalitate de a calma partenerul sau de a pune bazele unui capital emotional sub forma unor sentimente pozitive.

Exersarea

Pentru di aceste manevre sint cerute in timpul unei confruntari aprinse, cind cu sig'uranta surescitarea erriotioriala este rnare, ele trebuie invatate temeinic, astfel incH la nevoie sa fie accesibile. In fapt,creierul emotional declanseaza reactiile de rutina dobindite anterior in v iata, de-a lungul repetatelor clipe de rnirue sau de strparare care au devenit dorninante. Cum memoria s.i reactia au ca trasahna de baza emotia, in aceste rnomente rasI)unsu~ile irnediate trebuie asociate urior dipe mai calrne, de care ne arnintim rnai greu in situatiile de curnp aria. Daca 0 reactie emotionala poz.itiva nu ne este familiara sau am exer sat-o rnai putin, ea devine foarte greu de aplicat in momentele de criza. Dar dad reactia este repetata iritr-atit mcit sa .devina trrr-autornatisrn, un reflex, ea are rnai multe sarise sa se poata exprirna l:ntr-o criza erriotioriala. Din aceste motive, strategiile mentionste treb uie probate si exersate in timpul contactelor mai p utin :stresante, dar si in toiul scandalului, daca vrem sa deviria 0 prima reactie de la sine (sau macar 0 reactie nu prea mtirziata) in rcpertoriul circuitului emotional. In esenta, aceste antidoturi ale destarnarii casniciei sint un mic rernedru ed ucatiorialIa nivelul inteligentei ernotioriale.

Corrducirtd cu inima

Melburn McBroom era un ,;,ef dominator, eu un temperament care Ii intimida pe cei care lucrau cu e1. Faptul ar fi putut trece neobservat daca acesta ar fi lucrat rntr-u n birou sau la 0 fabrica, Nurnai ca dl McBroom era pilot de linie.

Intr-o zi, in 1978, avionullui McBroom tocmai se apropia de Portland, Oregon, cind a observat 0 problema la trenul de ater izare. Astfel ca Mcflroorn a abordat un sistem de mentinere a po-zitiei, invirtindu-se deasupra pistei la 0 mare altitudine pentru a reusi sa remedieze problemele tehnice.

In v rerrie ceMcBroom era preocupat exclusiv de trenul de aterizare, rezervorul de carburant al avionului a ajuns meet, incet sa se goleasca aproape complet. Cop ilot ii se temeau atit de tare de el si de furia lui, iricit nu i-au spus riirnic, des] erau in pragul dezastrului. Avionul s-a prabusit si au murit zece per~ soane.

Astazi, povestea acestei prabusiri este sp usa adesea celor care invata sa fie p iloti de Iinie '. In cazul a 80% dintre avioanele comerciale care se prabusesc p ilofii fac gre;;eli care ar fi putut fi prevenite, mai ales daca membrii echipajului ar fi lucrat mai bine impreuna, rnai arrnoriios. Munca in echrpa deschide Iinii de comunicare, de cooperare, de ascultare si de exprimare directa - elerneritele de baza ale inteligentei soeiale - care in prezent sint accentuate in cursurile de formare a p ilotilor odata cu cunostiritele tehnice.

Locul pilotului este precum mierocosmosul oricaroi organizatii. Lipsa contactului cu realitatea in cazul unui accident de avion, efectele distrugatoare ale unei moralitati dubioase, Iucratorii intirnidati sau sefii aroganri - oricare dintre zecile de alte deficierira ernotioriale 1a locul de rnunca - pot trece neobservate de cei din afara. Din pacate irisa, pretul urrui asemenea corn-

186

Inteligenta ernoi.io n ala apl.icat a

portament poate fi rernarcat prin intermediul a diverse sen-me, cum ar fi 0 descrestere a productivitatii, 0 crestere a numarului de termene de predare nerespectate, de greseli ;;i de rieintelegeri, precul11_ si datori+a exodului de angajati catre alte firme similare. Inevitabil exista aici.un pre] de p latit pentru nivelul foarte scazut al inteligentei emotionale la Iocul de munca, Atunci cind acest nivel este excesiv de scazut, companiile se pot prabusi si distruge definitiv.

Pretul in eficacitate al inteligentei ernotionale este 0 idee relativ nou~ pentru afaceri, iar unii manageri 0 pot gasi greu de acceptat. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori, s-a constatat ca marea majoritate simt ca Iucrul ce le este solicitat la serviciu "este min tea si nu inirna." Multi spun ca se tem ca sentimentele de empatie sau de compasiune fata de cei cu care Iucreaza i-ar conduce la un eont1ict eu scopurile organizatorice. Unii considerau di ideea derectari.i sentimentelor celor care Iucreaza pentru ei li se pare un lucru absurd - ar fi, declarau ei, "imposibil Sa tratezi astfel cu oamenii". Altii au protestat, spunind ca dad! nu ar fi detasati din punet de vedere emotional, n-ar rnai putea sa ia hotaririle "dure" pe care le presupun afacerile - desi e mai probabil ca aeeste decizii ar putea fi puse in aplicare mai orneneste astfel-.

Studiul a fost facut in anii 1970, atunci cirid mediul de afaceri era cu totuI altuL Punctul meu de vedere este ca o asemenea atitudine este depasita, reprezentind un lux pe care ni-l puteam permite doar in trecut; noua realitate concurentiala pune la loc de cinste irrtel ig'erita ernofioriala la locul de rn.urica ~i pe piata, in general. Sau asa cum imi sublinia un psiholog de la Harvard Business School, Shoshona Zuboff: "Corporatiile au trecut printr-o schirribaro r~dicala in acest secol, aparind 0 transformare a peisajului emotional. A fost 0 lunga perioada de dominare mariageriala a ierarhiei companiilor, cind uri sefrnarripulator, tipul de sef Iuptaror in jungla, era r asp latit pentru aceste trasaruri dure. Dar aceasta ierarhie rigida a inceput sa se dizolve in anii 1980 sub dubla presiune a globalizarii si a tehnologiei inforrnatiei. Luptatoru] in jungle a ramas un simbol al cornpaniilor trecutului; eel al viitorului este un ad evarat virtuoz in relatiile interpersonale si abordarea lor. "3

o parte dintre aceste motive sint mai mult decit evidente _ imagiriati-va corrseciritele asupra unei echipe de lucru atunci cind unul dintre mernbri este incapabil sa l.?i stapineasca minia

CondUC111d cu i ni rna

187

sau nu da dov a da de sensibiIitate fata de ceea ee sirnt eei din j ur. Toate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecute in rev ista in Capitolul 8, pentru ca ele actiorieaz a si la locul de murica: atunci cind cineva este suparat nu poate sa-si aminteasca, nu poate sa 1;;1 dea intreaga rnasura, nu poate sa irrvete si nici sa ia hotarirr limpezi. Sau cum spunea urt consultant in prebleme de management: "Stresul ii prosteste pe oameni."

Pe latura poz.itiv a, sa ne imaginarn ce beneficii peritru munca ar aduce competenta ernotionala - reglarea sentimentelor in acord cu cei cu care lucram, stapinirea neintelegerilor astfel Incit acestea sa nu se agraveze si favorizarea capacitatii de a intra intr-o stare de transa cind muncim. A sti sa conduci nu ins earnna a sti sa domini, ci a sti sa convingi oamenii sa rrrunceasca pentru uri scop comun. In ceea ce priveste propria cariera, nimic rru estemaiimportantdecitanerecunoa9tecele.maiprofunde sentimente in legatura eu eeea ce facem si care ar fi schimbarile ce ne-ar putea aduce mai rnulta satisfactie in rnunca.

Unele dintre cele mai putin evidente aptitudini ernotionale ajung determinante pentru eapacitatea de a face afaceri si reflecta schirnbarile permanente de la locul de rrrurica. Va voi explica ceva rnai pe larg punctul meu de vedere, traslrid u-va diferentele intre trei aplicatii ale inteligentei ernotioriale: capacitatea de a risipi conflictele, de a face critici constructive, crearea unei atmosfere in care diversitatea este prctuita si nu devine 0 sursa de frictruni si punerea bazei unei rctele de corrrunicare eficierite.

CRlTICA ESTE 0 SLUIBA

El era inginer sezonier si conducea un proiect de dezvoltare de soft, fiind nevoit sa prezinte vicepresedintelui companiei rezultatele citorva Iuni de munca ale echipei sale. Barbatii si femeile care Iucrasera multe ore, saptarnini intregi erau al atur'i de el, miridri sa-s] prezinte roadele muncii grele. Dar cind inginerul si-a terrninat prezentare a, viccprcscdirrtele s-a intors spre el si l-a intrebat sarcastic: "De cirid ai terminat scoala? Proiectele astea sirit absolut caraghioase. N-am sa Ie aprob niciodata."

Inginerul, profund jenat si dezurnflat, ri-a mai scos 0 yorba si s-a innegrit de suparare. Cei din echipa sa au facu t citeva rernarci sporadice si unele ostile - pentru a-si apara efort uri le. La un moment dat, vicepresedintele a fost chemat la rindul sau ~i sedinta s-a intrerupt brusc, lasind in urrna multa nentulrumirc sirninie.

In urmatoarele doua saptarnini. inginerul a fost de-a dreptul obsedat de rernarcilc vicepresed.lntelul. Dintr-oclata, era dernobtlizat, de-

188

Inreligent a emoJ:ionalii apl icat a

primat si convins cit n-o sa mai prirneasca niciodata 0 misiune atit de irnportanta in cadr ul companiei, ;;;i chiar se gindea sa piece, d esi ii pl.acuse acolo.

In final, inginerul s-a dus Ia vicepre"edinte si i-a arnintit de aceasta i ntilrtire si de rernarcile critice racute, dar si de efectullor demoralizator. Dupa care a incercat 0 toarte p rudcrita ancheta in care ',ii-a Inasur at bine cuvintele: "Mi-e p utin cam neclar ce anume voiati sa fac. Barruiesc ca nu ati incercat doar sa rria puneti iritr-o si tuatie penibila - ati avut si alt scop in gind, nu-i asa?"

Vicepre$edintele a rarnas uluit - el nu si-a dat seama ca rerria rca sa, care i se paruse doar una intirnplatoare, a avut un asemenea efect devastator. El chiar considera ca softul in cauza era urrul promitator, dar dorea 0 aprofundare a sa - nu il dcsfiiritase complet, ca si cum n-ar fi avut riici cea rnai midi valoare. A declarat insa ca nu si-a dat seama cit de prost reactionase si nici ca jignise pe cineva. Asa incit in cele din urma si-a cerut souz.e.'!

Este 0 chestiune de feedback, de fapt, si arrurne oamenii trebuie sa d etiria informatiile necesare si esentiale pentrua-;;i duce efor+ul rnai departe. In sensul initial al teoriei sistemelor,feedback irrsernria schirnbul de date despre cum functioneaza 0 parte sau alta a sistemului, intelegindu-se ca aceasta parte le afecteaza pe toate celelalte din sistern, astfel irtcit orice parte ce are terrd irrta sa iasa din matca sa p oata fi rnodjficata in bine. Intr-o companie, toata lumea este parte dintr-un sistem, deci feedback-ul este esential pentru orszartiz.arca acesteia - respectiv, schimbul de

, 0

inforrnatii care ii face pe oameni sa afle d aca ceea ce realiz.eaza

ei merge bine sau e nevoie de 0 reglare, de 0 modernizare sau de o redireetionare. Fad feedback oamenii sint in plina bezna: habar n-au ~are este pozitia lor in fata seftrl u i, in f ata colegilor sau ce se asteap ta de la ei ori daca arrurnite probleme se vor inrautati pe masura ce timpul trece.

Intr-un fel. critica este una dintre cele rnai importante rnisiuni ale urrui manager. Totodata, ea este una dintre cele mai terrrute si poate distruge tot. Exact ca sarcasticul vicepre;;;edinte, mult prea multi manageri nuau stiut sa stap'irieasca acee sta arta importanta a feedback-ului. Aceasta d eficierrta are un cost enorm: asa curn sartatatea ernotionala a cuplu1ui depinde de feIul in care cei doi sint in stare sa destinda atmosfera daunatoare, tot asa eficacitatea, satisfactia si produetivitatea la locul de rnunca depind de felul in care angajatilor Ii se rap roseaza diverse problerne , Intr-adevar, felul cum se aduc criticile si cum sint ele primite determina pe termen lung cit sint oamenii de satisfa-

Con.d u cin d ell inirna

189

cuti la locul de munca, si cei cu care se lucreaza, si cei fata de ca-

re se r asp'urrde. ' ,

Cea mai nefertcita mo dafitate de a mntiva pe .dneva

Vicisitudinile erriotioriale din casnicie pot aparea ;;i la locul de rnunca, unde iau forme sirnilare. Reprosur ile sint considerate drept atacuri la persoana ;;i nu nemulturniri care ar trebui sa fie constructive; sint ornenesti crizele de dezgust, sarcasm si dispret: ele insa due la contraatacuri si la refuzul raspuriderii, ceea ce in finalinseamna rid icarea urrui zid intre cele doua parti sau ? rezistcnta pasiva, mraita de sentirnentul unei tratari nedrepte. Intr-adcvar, una d intre formele cele rnai des intilnite de critici distructive la locul de rnurica, spunea un consultant in afaceri, este af.irrriatta prin care se generalizeaza un fapt: "Ai d.at-o in b arau - spusa pe un ton dur, sarcastic, furies, ceea ce nu duce riici la 0 reactie, riici la 0 sugestie de indreptare a situatiei. Persoana care prirneste aceasta critica se simte neajutorata si suparata. Din punet de vedere al iritel igeritei emotionale, un asemenea repros evideritiaza 0 ignorare a seritimentelor declansate la cei carora le este adresat si un efect devastator asupra sentimentelor care stau la baza motivarii, a energiei si a increderii in ducerea la bun sfirsit a unei irid ator iri profesioriale.

Aceasta d inarnica disrructiva a iesit la iveala si mtr-un sondajefectuat asupra unor manageri c~rora li s-a c~rut sa se gindeasca de cite ori s-au rastit la arigajati atunci cind s-au incins spiritele si s-a ajuns la un atac la persoana5. Crizele de furie au avut cam aceleasi efecte ca si in casnicie: arigajatii care prirneau reprosuri minioase eel mai adesea au reactionat devenind defensivi, gasindu-;;;i tot felul de scuze sau evitmd orice raspuridere. Ori au devenit irrrpietriti - faptce irrsearrma 0 incercare de evitare a oricarui contact cu managerul care le-a facut observatie. Atunci cind au fost sup'usi aceluiasi micros cop emotional pe care l-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor acesti angajati

, j 0,

nemultumiti au dovedit ca se socotesc victime nevinovate sau pe buna dreptate iridigriati, corisidera ei, [a fel ca sotii sau sotiiIe ce s~~u simtit pe nedrept atacati sau atacate. Da~a fiziologia lor ar ti fost trrrnari ta, ar fi ap arut si acel potop care accentueaza asemenea ginduri. $i to+usi managerii erau si mai nemultumiti si se simteau provocati de asemenea reactii, intrindu-se ~stfel irrtr-u n cere infernal, care in l urne a afacer ilor sfir ses te prin

190

Lrt telig ertt a eniot.ion.ala aplicat d

faptul ca arigajatii demisioneaza sau sint coriced iati - ceea ce este echivalentul unui d ivort la nivelul unei afaceri.

Irrtr-aclevar, irrtr-uri studiu facut asupra a 108 rnanageri si :;;efi in general, criticile nefondate au dus la neincredere, la adevarate batalii de personalitate si la dispute asupra puterii, precum ~i la un motiv de conflict la locul de munca". 0 experienta facuta la Rensselaer Polytechnic Institute arata cit de dauriatoare este 0 asemenea rernarca taioasa in cadrul relatiilor de munca.ln cadrul unei experiente, voluntarilor li s-a dat sa realizeze 0 reclarna pentru un nou :;;ampon. Un alt voluntar (un complice) ar £i trebuit sa judece aceste reclarne: voluntarii primeau de fapt unul dintre repr osur'ile gata formulate. 0 critica era pollticoasa :;;i foarte Ia obiect. Dar cealalta presupunea arneniritari si irivinov atir i la adresa incapacitatii irmascute a persoanei respective, facirid u-se rernarci de genul: "N-are rost riici rnacar sa incerci. De nimic nu esti in stare" :;;i: "E clar ca n-ai nici Ull pic de talent. 0 sa rog pe altcineva.sa faca treaba asta."

Evident ca persoanele care au fost atacate au devenit terisionate si furioase si au avut reactii antagonice, spurrind ca refuza sa colaboreze sau sa coopereze la alte proiecte cu persoana care i-a criticat. Multi au sustiriut ca pur ~;i simplu vor evita orice contact cu persoana in cauza - cu alte cuvinte, s-a ajuns la ziduJ despre care vorbeam. Criticile aspre i-au facut pe cei care Ie-a u pri:mit sa se demoralizeze si sa nu semai zbata ca pina atunci, dar si rnai gray este ca nu s-au rnai sirntit capabili sa faca rnacar ceva ca lumea. Atacul la persoana a fost devastator pentru moral ul lor.

Multi manageri sint mult prea dispusi sa critice si prea zgirciti cu laudele, Iasirid u-si angajatii sa auda doar ca fac vesnic gre:;;eli. Aceasta teridtnta spre 0 critica perrnanenta este 0 componenta in caz ul managerilor care nu au nici un fel de feedback pe perioada indelungata. "Majoritatea problemelor legate de feIul in care InUllCeSC angajatii nu apar brusc; ele se dezvolta iricetul cu incetul ", observ a J.R. Larson, psiholog Ia Universitatea Illinois. "Atunci cirid seful rru este in stare sa-si exp rirne prompt sentimentele spre a Ie face cunoscute irnediat se ajunge la 0 stare de frustrare tot mai acuta. Apoi, iritr-o buria zi, eI pur si sirnplu explodeaza. Daca acea critic a ar fi fost ad usa rnai devrerne, angajatul ar fi putut sa corecteze problema vizata. Din pacate, mult prea adeseaoamenit critica doar atunci cirid nu se rnai poate face nirnic, cind lucrurile deja fierb, eind sint atit de suparati,

Conducfnd ell in.irna

191

incit nu se mai pot abtine. Si at unci criticile pe care le adue se fac cum rru se poate mai rau, cu sarcasm si rautate, Insirtnd.u-se 0 lunza lista de nomu ltumiri neexprirnate pina atunci sau trecindu-se direct la arnerrirrtar'i. La aserneriea atacuri exista coritraatacurL Ele sirit primite ca un afront, astfel incit cel car uia i se face reprosul se infurie la rindul sau. Cea mai nefericita modalitate de a motiva pe cineva."

Ada criticti

Dar exista si 0 alternative asupra careia ar trebui sa ne oprirn. Critica po~te fi facuta cu rnulta arta si atunci d~vine un me-

saj de rnare ajutor rransmis de Inanage:ul respectrv, De exerr:pl u, ce ar fi putut sa-i sp uria vicepre:;;edmtele ~e care arn vorbit inginerului specialist in software - dar n-a ~facut-o - ar ~suna cam asa: "Principala dificultate in faza actuala este faptul ca p,lanul vostru v-a luat prea rrrul.t tirnp :;;i v or creste astfel costunle. As vrea sa va rnai ginditi la propunerea voastra, rnai ales la aman~tele de design pentru soft-ul respectiv, spre a vedea dac~ nu exista 0 cale de rezolvare rnai raprda." Un asernenea mesaj are un impact contrar unui repros distructiv: in loc sa creeze 0 senzatie de neajutorare, de rnirrie, de rev alta, pas:re~za sperar~ta di se poate si rnai bine :;;i sugereaza iriceptrtul tiru.n plan d: realizare.

Acest tip de critica facuta cu ar'ta se concentreaza asupr~ ~~ ceea ce persoana a facut si poate face si nu asupra~ r~InarCarll urrui defect d intr-o treaba prost facuta. Curn observa :;;1 Larson:

Un atac - curn ar fi acela sa faci pe cineva prost sau incornpeterit -este total lips it de sens. Cel vizat intra i rn.ecl.i.at in defensiva deci nu mai este receptiv la ceea ce ai sa-i s p u i s] CUIn ar putea ~a indrepte lucrurile." Acest stat, evident, este valabil :;;iAin cazul cuplurilor casatorite. care trebuie sa-si dezarnorseze nem-

telegerile. A" ~.

In privinta motivatiei. at unci cmd oarrieru t cr~d ca ~~alun.s~~ rile lor se d atoreaza unei dcficiente ce nu poate fi depa:;;lta,ell~a pierd sp er'arita :;;i nu rnai ince~rc.a. Treb~ie sa ~~ uitati ca~ ac:a convingere care sta la baza optlmlsInulul cansta in faptul ca obstacolele sau esecurile se da toreaza mtimplar ilor pe care le putern Inodifica,' obtinind solutii mai bune.

Harry Levinson,psihanalist, devenit consulta~t. al unei c~~panii, a dat n rrnatortrl sfat in privirita artei de a crrtica, legata mtr;nsec de a rt a de a Janda'

192

Irit el ige n i a eniot.ion ala apl icat d

@. Fiti la obiect . Alegeti 0 iritirnplare sernnificativa, un lucru care ilustreaza 0 problema cheie ce trebuie modificata sau un model de dificultate, cum ar fi incapacitatea de a face bine anumite lucruri. Pe oameni ii demoralizeaza sa aud a doar ca gre~esc "ceva", fara sa afle exact ce arrume. pentru a putea modifica situatia. Concentrati-ve asupra unor date precise, mentionati-i persoanei ce a facut bine si ce a facut prost si cum s-ar putea modifica si+uatia. Nu va ascurrdeti dupa de get, nu faceti comentarii indirecte sau evazive; in final, mesajul va fi mult prea neclar. Acesta searnana cu sfatul dat cuplurilor in legatura cu felul in care trebuie precizate motive Ie de ncintelegere "XYZ": spurieti exact care este problema, ce arrurne nu va corrvirie, ce ati sirntit si ce poate fi schimbat.

Levinson sub'liruaza di: "Precizarea la obiect este 1a tel de irnportanta atit cind Iaudam, cit si atunci cind criticarn. N-a~ spune clriar ca 0 Iaucla vaga n-are nici un efect, dar fara iridoiala ca rru este unul de amploare si nu se poate irrvata rnare lucru din ea."7

.. Ojeriti a soluiie. Critica, la fel ca orice feedback util, trebuie sa i~dice 0 cale de rez olv are a problemei. Altfel, eel. care 0 primeste rarnirie frustrat, demoralizat sau 1ipsit de motivatie. Critica poate deschide 0 u9a spre anumite posib ilitati de care persoana respectiva nu si-a dat seama ca. exis ta sau pur si sirnplu 0 poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuricare, cu putina aterrtie, pot fi drese - dar pentru asta trebuie sa existe si sugestii in legatura cu rezo1varea problemelor.

.. Fiii prezenii, Criticile, ca si 1audele, sint mai eficiente atunci cind sint fa cute fata in fata si intre patru ochi. Cei care evita sa ad.uca reprosur i - sau laude - vor sa-si u su reze povara comunicind de 1a distanta, ca, de exemplu, in scris. In acest fel "insa comunicarea va fi prea impersonala si lipseste persoana vizata de sarisa de a da un raspuns sau de a clarifica lucrurile.

.. Fiii sensibili. Acestlucru se refera la empatie. Reglati-va irnpaetul a ceea ce veti spune si cum ii veti sp1.me persoanei respective. Managerii care rru au destula empatie, subliriiaza Levinson, sint sortiti sa ajunga sa of ere un feedback in mod jignitor, prin puneri la punct excesive. Ca urmare, acest tip de critica este unul d istr ug'ator: in loe sa deschida 0 cale de coreetare a situatiei, se creeaza loc pentru resentimente ernotionale puternice, pentru supar ari serioase. pentru 0 atitudine defensiva si pentru 0 d istarrtare grell (ie recuperat.

Con.d ucind cu iriirna

193

Levinson rnai of era si 0 consiliere pe probleme erno+ioriale celor care sint criticati. Critica trebuie socotita 0 informatie valoroasa pentru a indrepta lucrurile, si nu un atac la persoana. Trebuie evitat imp'ulsul de a reac+iona in mod defensiv in loc de asurnarea raspuriderii. Dad se ajunge la suparari majore, e rnai bine sa se ceara 0 arninare a iritilnir ii respective, pentru a se inghiti acest mesaj dureros si pentru purina Iinistire. De asernenea, el Ii sfaruieste pe oarnerii sa considere critica 0 ocazie de a lucra impreuna cu autorul criticii pentru rezolvarea problernei si nu pentru a se ajungela osituatie de adversitate. Acest sfat intelept evident ca "i~i gase~te ecourile si in sugestiile pentru cuplurile casatorite, care i'ncearca sa-si stapirieasca rierrru lturrurfle fara a-si distruge permanent relatia. La locul de munca este Ia fel cain casrricio.

CUM TE DESCURCI CU DlVERSITATEA

Sylvia Skeeter, care a fost capitan in armata cind avea 30 de ani, a ajuns ~ef de tura Ia restaurantul Denny's din Columbia, Carolina de Sud. Intr-o d upa-amiaza, cirid nu prea era cl ieritela, au intrat citeva persoane de culoare - un preot, un pastor asistent si doi ciritareti diritr-un cor religios - ca sa manince siau asteptat, in vreme ce chelrier itele i-au ignorat. Skeeter Isi arninte~te ca ospataritele "stateau cu ochii in jos, vorbind intre ele ca si cum persoanele de culoare care se aflau Ia un metru de ele nici n-ar fi existat".

Inciignata, Skeeter le-a infruntat pe chelrier ite si s-a p liris d irectorului, care le-aaparat, spunind: "A;:;a au fost crescute, n-am ce sa fac." Skeeter si-a dat dernisia imediat. Si ea era de culoare.

Daca acesta arfi fost un incident izolat, 0 asemenea prejudecata rasiala osterrtativa ar fi trecut probahil rieobservata. Numai ca Sylvia Skeeter a facut parte dintre sutele de persoane care au venit sa dep una marturie "in legatura cu discrirninarile rasiale de care s-adat dovada "in intregullant de restaurante Denny's,ceea ce a dus la un proces cu despagubiri de 54 de rnilioane de dolari in numele a rnii de clienti de culoare care au avut de suferit asemenea jigniri.

Depozitiile au indus si relatarea a sapte ageriti afro-arriericani de la Secret Service care au stat si au asteptat 0 ora sa li se serveasca micul dejun, in v rerrie ce colegi i lor albi de Ia rn asa de alaturi au fost serviti imediat - desi eu totii urmau sa asigure

194

InteJ'igenj:a emoj:ior!aZi1 apl icat a

paza in cad rul unei vizite a pre!?edintelui Clinton la Ac~de~ia Navala a Statelor Unite din Annapolis. Deasemenea, mal exista si cazul unei fete de culoare paralizate din Tampa, Florida, care a ramas in scaurrul ei rulant d ou a ore, astep tirid sa i se aduca de rnirtcare intr-o seara r d up a un bal de absolvire. Discriminarile care au dus la acest proces au avut lac in toate localurile Denny's- in specialla nive1ul manageriJor districtuali!?i ~e r~rrrura -, pentru ca se spunea ca negrii prejudiciaza. afacen~e: I:, prezent, in mare parte ca urmare a acestui proces st a p ublrcitatii care i .s-a facut, lantul de restaurante Denny's !?i-a indreptat poz.ifia fata de comunitatea de culoare .. Toti arigajatii. ~ spe.cial n,anagerii, treb uie sa fad. uriele curs un despre avanta)ele chen-

te1ei multirasiale.

Asemenea seminarii se tin in aproape toate companiile din

America, deoarece chiar !?i cei care au prejudecati trebuie sa in~ teleaga ca ele trebuie depa!?ite, iar angajatii sa rea.ctioneze ca ~a cum nu le-ar avea. l'v1otivele, dincolo de cele ce tm de decenta rrrnarta, sint de ordin pragmatic. Urrul dintre ele ar fi faptul ca piata de munca s-a modificat. barbatii albi ne~a!fiind gr_upul dominant ci devenimd 0 minoritate. Un sorida] facut la citeva sute de c;mpanii americane a ar atat ca peste trei sferturi dintre noii angajati nu erau albi - 0 rnodificare demografica ce se r~flecta in mare rna sur a in componenta clientilor". Un alt rnotiv este nevoia crescind a a companiilor internationale de a avea angajati care nu doar sa lase la 0 parte prejudecatile si sa aprecieze celelalte culturi (si piete). ci chiar sa trans forme aceste apr~cieri in avantaje concurentiale. A treia n,otiva~ie ar fi n:~rea diversitate in p riv irita colectivitatilor creatoare !?l a eriergrei antre-

prenoriale. . . .'

Toate acestea arata ca depnndenle culturale ale uriei orgaru-

zatii trebuie solrirnbata in sensul stirnularii tolerantei, chiar daca pr~judecati1e individuale ramin. Dar cum ar putea. face ~ompaniile acest lucru? Trista realit.ate este~ca ~t:e~ga panoph.e de cursuri video, de cursuri de 0 zr, de 0 sap+arruna "asupra dlve~-. sitatii" duc cu ade'varat la 0 indepartare a prejudedltilor angajajilor care p ar+icip a la aceste pregatiri, fie ca este yorba de _ur~ :a~ siala it,tre albi si negri, intre negri si asiatici sau intre aSlat~Cl9t hispanici. Intr-adevar, efectul real al cursuril?r. in~pte de ~l:er~ sitate culturala - acela ca duc Ia false asteptari pnn promlSlUll.V prea mari sau pur !?i simplu creeaza 0 ~tm:,sfera de. c~mfru~tare, in loc de intelegere - poate creste tensiurule care divizeaza gru7

Con d uci nd ell irt.irna

195

purile Ia locul de rmrnca, deterrninirid chiar 0 mai mare ateritie acord ata difereritelor. Pentru a intelege ce se poaie face, treb~ie mai iritii sa intelegem natura prejudecatilor insele.

Riidi'icinile prejud ecarljor

Dr. Varnik Volkan este in prezent psihiatru la Universitataa din Virginia, dar 19i arniriteste foarte bine cum a crescut irrtr-o familie de origine turca in Insula Cipru, unde existau mari rieiritelegeri intre turci si gred. Copil fiind, Volkan a a uzit zvonul C3. preotul grec din partea locul ui facuse cite ° gaura in cingatoare pentru fiecare copil turc pe care iI strangulase si i$i arniriteste tonul de dispret cu care i s-a zis ca vecinii lor greci maninca porc, carne corisiderata mult prea necurata spre a fi consrrmata de catre cei de etnie turca. Apoi, studiind confllictele etnice, Volkan sirblirtiaza aceste arnirrtiri din copilarie pentru a arata cum poate fi men tin uta ura de-a lungul anilor in cadrul unei cornurutati, astfel incH sa ajunga piria la generatiile rnai recente", Pre+ul psihologic al Ioialrtatii fata de propriul grup poate consta in antipatia fata de ceilalti, mai ales cind exista 0 lunga istorie a d usrnaniei dintre anun~ite grupuri.

Preju.decatile sirrt un fel de date ernotioriale dobindite indi de la cele mai fragede virste, facind ca aceste reactii sa fie foarte greu de eradicat in intregime r chiar $1 in cazul adulfilor care 19i dau seama ca gre$esc gindind astfel , "Emotia ce Irisoteste prejudecata se forrneaza in copflarie, cind convingerile sint folosite pentru a justifica ceea ce urrneaza ", explica Thomas Pettigrew, psiholog in probleme socia Ie Ia Universitatea Santa Cruz din Califorrria, care a studiat prejudecatile zeci de ani. "Ulterior in viata, poti sa-ti dorcsti sa-}i schirnbi prejudeoatile, dar este mali usor.aa-ti schimbi convingerile intelectuale d ecit sentimentele profunde. Multe persoane din sud rni-au rnar+urtsit, de exemplu, ca nici macar in gind nu mai au prejudecatifata de cei de culoare, dar li se pare trsor ciudat sa dea rniria cu aC:estia. Aceste sentimente sint rama9ite a ceea ce au irrvatat infamiiie, in copilatie."lO

Puterea stereotipurilor care alimenteaza prejudecatile consta ih.parte indinamica neutra din mintea care creeaza aceste stereotipuri de tot felul care se autoconfirrna!". Oamenii isi arnintesc mai usor exemplele care sus tin aceste stereotipuri~tunci cind sa rezolve situatii de curnpana. Atunci cind intilnim la o petrecere un englez extrem de deschis din punet de vedere

196

Iriteligent a crnot ioriald apl icatd

emotional si de cald, el naruie prejudecata potrivit careia britanicii s'int reci si rezer'vati, de exernp lu, dar oamenii 19i spun ca acest Iucru este nefiresc, adica el fie este un tip rnai special, fie "a baut ceva",

Tenacitatea aces tor prejudecati subtile ar putea expliea de ce in ultimii patruzeci de ani atitudinile rasiste ale americanilor albi fata de negri au devenit tot mai tolerante, lu'ind iristi forme mai subtile: oamenii dezaproba atitu dinile rasiste. dar inca actioneaza in functie de prejudecati12. Cind sint Intreb ati, ei sus tin ca nu sint intoleranti, dar in situatiile ambigue reactioneaza incii sUipiniti de prejuclecati - desi gas esc cu totul alte explicatii logice. Asemenea reactii indirecte pot aparea, Sa spunem, in caz ul unui director alb - care este corrviris ca nu are prejudecati, dar refuza cererea de angajare a unui negru nu din motive rasiale, ci pentru ca s tu dirle s i exp er ierita sa "nu sint tocrnai potrivitel! pentru slujba respectiva si arigajeaza un alb care vine din exact acelasi mediu. Sau poate lua forma unor informatii ajutatoare in cazul urrui agent de v inzari alb, caruia i 5e da un pont, in vreme ce in cazul unui individ de culoare sau de origine hisparrica se neglijaza aceasta inforrnarie.

Toteranta zero p errtru rntolcranta

Daca prejudecatile oamenilor nu pot fi taiate din radacini prea usor..ceea ce se poate schimba este ceea ce fac oamenii cu ele. La Denny's, de exemplu, chelnerri sau sefii de unitate care au hotarit sa Iaca d iscrirninari in Iunctie de rasa au fost rareori apostrofati. In schirnb, unii sefi rnai mari chiar i-au incurajat, cel JPutin tacit, sa faca di scrirniriar'i, sugerind diverse strategii cum a.r fi plata consurnatiei in avans doar in cazul clientilor de culoa- . re, refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pentru cei de culoare, desi ele existau pentru ceilalti, sau incuierea usrlor si punerea semnului de inchis in geam daca se apropia un grup de clieriti de culoare, Sau asa cum spunea John P. Relrnan, avocatul care a dat in jud ecata firma Denny's in numele agentilor secreti de culoare: "Conducerea Ianrului de restaurante Denny's inchidea ochii la ceea ce facea personalul. Cu sig'uranta a existat un fel de mesa] ... care le dadea mina libera in cazul acestor irripulsuri rasiste.r'+'

Dar tot ceea ce stim despre radacinile prejudecatilor si despre cum treb uie luptat in mod eficient eu ele ne sugereaza ca tocrnai aceasta atitudine - irichiderea ochilor in fata p reju deca-

Cond.ucind cu. in ima

197

tilor - duce Ia aparitia d iscrirninanilonIn contextul dat, a nu face riirnic are consecinte grave deoarece irisearrma a lasa microbul prejudecatii sa se iritirida fara sa irrtilrieasoa vreo rezistenta. Mult rnai important decit cursurile de insrruire -r- - sau poate chiar decit ceea ce este esential in eficienta lor - este ca norrneIe de operare ale grupului sa fie schimbate in mod decisiv, prin l uarea unor masuri active impotriva actelor de discrirninare, de catre esaloanele cele mai inalte de conducere. Poate ca nu vor disparea prejudecajile, dar macar actele in sine vor fi blocate, iar atmosfera in sine va fi schimbata.Eau cum spunea un director de la IBM: "Noi nu toleram insultele de nici un fel; respectul pentru persoana este centrul culturii IBM .. "14

Pentru ca aceste cercetari asupra prejudccatilor sa duca la adevarate lectii de comportament la nivelulcompaniilor, care sa dev ina mai tolerante, trebuie ca oamenii sa fie lncurajati sa demaste chiar si actele minore de d iscrirniriare sau de hartuire = glumele jignitoare, de exemplu, sau afisarea calendarelor cu femei goale, ceea ce este un afront fata de colegele de serviciu. Conform unui srud iu, s-a constatat di atuncidnd irrtr-un grup se fac rernarci nelalocul lor din punct de vedere etnic. aces tea ii fac pe alti oameni sa prolifereze altele similare. Simpla reactie a nurnir ii aces tor prejudecati sau a refuzarii lor pe loc duce la 0 atmosfera sociala de descurajare a lor; a nu spune nirnic le ampliticalS. In aceasta d.irectie, cei care sint intr-o pozrtie de autoritate au totodata un rol de pivot: simpla omitere a condamnarii acestor acte de discrirninare duce Ia mesaje tacite, conform carora asemenea acte ar fi in regula. In schimb, un refuz categoric al lor reprezinra uri mesa] puternic, pr in care se da de inteles ca prejudecatile nu sint un fleac, ci un lucru serios, cuo valoare negativa si cu consecintele de rigoare.

In ceea ce pr iveste aptitudinile de inteligenta ernotionala, ele constituie un avantaj mai ales prin aceea ca dau un exemplu nu numai in ce priveste rnornentul. ci si modul cum trebuie reactionat in rriod productiv irnpotriva discrlrninarilor. Un asemenea feedback trebuie sa existe ?i trebuie dat printr-o critica eficienta si fina, incit sa fie receptat fara Ura. Daca directorii :;;i colegii 0 fac in mod firesc sau invata s-o faca, asemenea incidente nu vor mai aparea.

Curs'urile de pregatire in abordarea diversitatii culturale au stabilit noi date de pornire la nivel organizatoric, ceea ce izoleaza toate tipurrle de discriminare si-i incurajeazape cei care au

198

Irt t clig en.t a ern.ot.io nalii apl icata

fast martori tacuti sau iridirecti sa-si exprime nernulturnirtle si ob ieoti ile , Un alt element activ in cadrul acestar cursuri este acea perspectiva de abordare, ace a stare care iricurajeaza ernpatia si tolcranta. Astfel, oarnerui v or putea sa inteleaga suferinta celor afectati de discrirninari si atunci vor vorbi deschis impotriva acesrui sistem.

Fe scur t, este mai practic sa iricercarn sa arrularn exprimarea prejuclecati lor dedt sa elirniriarn atitudinea irisasi. Stereatipurile se schirnba foarte greu, in cazul in care se schirnba vreodata. Punerea la un Ioca stercotipurilor din diverse grupuri culturale nu ajuta prea tare la scaderea inrolerantei, asa cum se dovcdeste in scoli, unde ostil itatea creste in 10c sa scada. In rnajoritatea caz urilor. aceste cursuri de iristruire speciale 9i programe de la nivelul companiilor urmaresc un scop foarte pragmatic, schimbarea norinelor prin care se ajunge la prejudecati sau la har+uiri: asernenea programe pot ajuta mult la coristientizarea ideii ca. intoleranta sau hartuirea nu sint si nu vor fi acceptate. Insa ideea ca un asemenea pragram ar putea sa dezra dacineze prejudecatile este una rierealista.

Totusi, avirid in vedere ca prejudecatile sint 0 forma irrvatata erno tiorial, este posibila a reirrvatare a datelor - desi d.ureaza ceva vr'erne, iar rezultatul nu paate fi asteptat imediat ce se terrriina un seminar de specialitate. Ceea ce contcaza insa enorm ar fi a camaraderie sustinuta si eforturile zilnice spre un scop CQmun ale unar persoane venite din medii diferite. Lectia aceasta paate fiinvatata din ceea ce se intimp1a in scoli: atunci cind diverse grupuri nu re usesc sa corrviettriasca din punct de vedere soci al, se ajunge la bande as tile, in care stereotipurile negative se iritensifica. Dar cind elev ii au rnuncit cot la cot ca egali pentru a atinge un scap comun, ca de exemplu in echipele sportive sau in forrnatiile muzicale, stereatipurile dispar - asa cum se.intimpla in mad firesc si Ia locul de rnunca, atunci cind oarnerui lucreaza eu cei asemeni lor ani de zile16.

Refuzul datorat prejudecatilor al unei diversitati culturale la locul de rrrurica irisearrma ratarea unei rnari ocazii: avantajul unar p osibrlitati creatoare si intreprinzataare, care ar aferi a forta de murica diversa, Ia rmd ul sau. Asa cum vom vedea, a echipa de lucru forrnata din aameni cu diverse culturi si perspective poate lucra in rnod rarrnoriios si poate ajurtge la solutii mai bune, rnai creatoare si mai eficiente decit cei care Iucreaza izolat.

Con d u.cin d c u in.irna

199

TALENTUL ORGANIZATORIC $I IQ-UL GRUPULUI

Pina la sfirsitul acestui secol. 0 treirne din forta del murica arner icaria 0 constituiau "lucratarii in cunoastere", cei a car or productivitate este marcata de valoarea adaugata prin inforrnatie - He di este yorba de analisti ai pietei, de scr iitori sau de programatori de soft. Peter Drucker, eminentul om de afacer i care a inventat termenul de ,)ucratar in cunoastere", a subliriiat ca fiecare lucrator in parte este mare expert irrtr-urx arrurnit domeniu si astfel productivitatea sa depinde de eforturile coordonate ca parte a unei echipe organizate: scriitorii nu sint editori; pragramatorii nu sint distribuitori de soft. Cum oamenii au lucrat intotdeauna in tandem, observa Drucker, in cazul unei munci calificate in cunoastere, "echipele devin rnai impartante decit lucrul pe cont propriu"J7. Acest lucru sugereaza de ce inteligenta ernotioriala si aptitudinile care-i ajuta pe oameni sa se armoriizeze ar trebui sa dev ina tot rnai pretuite ca bun la locul de munca. mai ales in anii ce urmeaza.

Farma cea mai ruclirnerrtara de organizare a unei echipe este sedirita, acest luctu care.nu paate fi evitat de sefi indiferent ca se tine iritr-o sala ariurne concep uta, Irrtn-o.incapere oarecare sau int~-un birou. Sedintele - citeva trupuri in aceeasi camera - sint cele mai clare exemple si, irrtr-un tel, si cele mai vechi asupra felu1ui in care se impart atribu+iile in rnurica. Retelele electronice, posta electronic a, teleconferintele, echipele de lucru, retelele neoficiale si altele asemenea sint noile errtitati functionale din punctde vcdcrc organizatoric. Tot asa cum ie;arhia expltcita, curn este ea conceputa la nivel organizatoric, reprczinta scheletul organizatiei, oamenii, aceste puncte sensibile, sint sistemul ei riervos central.

De cite ori oamenii colaboreaza. indiferent d aca este vorba . de 0 sed inta de planificare sau de a rn urrca in echipa pentru un anumit proiect corrum, exista un IQ al grupului, ce msumeaza talentele si capacitatile celor implicati. Cit de bine reusesc ei sa i;;i duca la bun sfirsit misiuriea va depinde si de cit de rnare este acest IQ. Cel mai important element in inteligenta grupu1ui nu este atita un IQ academic, ci rnai cur'ind al inteligentei ernotionale. Cheia in cazul uriui grup cu un IQ ridicat consta in arrnonizarea sa sociala. Capacitatea fiecar ui individ in parte de 21 se ad.ap ta, considerindu-i pe toti ceilalti egali, va face ca un grup sa

200

Irt tel.igertta ernotionala aplicat.a

fie mai ta lcrrtat, maiproductiv si sa aiba rnai rrrulte succese decit un a1tul- ai carui rnernbri cu talentesi aptitudini egale in alte directii nu se d esctrrca Ia nivelul inteligentei ernotionale.

Ideea ca exista 0 inteligenra de grup vine de la RobertSternberg, psiholog la Yale, si de la Wendy Williarrts, 0 absolventa, care au incercat sa inteleaga de ce une1e grupuri sint mai eficiente decit altele-". La trrrna urrnelor, cind oameruirnuncesc impreunit iritr-uri grup, fiecare vine cu anumite calrtati - de exerrrpl u, o buna quenta a exprirnarii, creativitate, empatie sau expertiza tehnica. In vreme ce un grup poate sa rru fie "mai destept" decit toate aceste calitati insumate, el poate fi in schimb rnai prost d aCE! Ia nivel intern oamenii nu i;;i pot Irnp artasi talentele. Aceasta regula a devenit evidenta atunci cind Sternberg si Williams au recr utat oameni care sa ia parte Ia echrpe care ar fi trebuit sa desfasoarc 0 campanie prorriotioriala creatoare cit mai eficienta pentru un indulcitor imaginar, despre care se spunea di poate inlocui zaharul.

Surpriza a fost di aceia care s-au dovedit a fi prea rier abdarori si:i faca parte dintr-o asemenea echipa au dat in general rez ultate mai slabe; acesti nerabdatori voiau sa controleze ei totul sau sa domine srruatia , Lor le lipsea un element de baza Ia riivelul inteligentei sociale, capacitatea de a recunoaste ce se cade si ce nu in procesul "ia-!?i-da". Un all aspect negativ I-au reprezentat persoanele care au constituit pentru grup 0 greutate de dus in spate si care nu au participat direct la proiect.

eel mai important factor in maximizarea excelentei in a produce ceva a unui grup este gradul in care rnernb rii acestuia au fost in stare sa creeze 0 stare de arrnorue, care i-a ajutat sa profite de intregul talent al mernbrilor grupului. Rezultatul general in cazul grupurilor arrnonioase a fost ajutat de faptul ca a existat de fiecare data cite un membru extrern de talentat; grupurile cu prea multe frictiuni nu au reusit sa-si foloseasca membrii cu mari capacitati. Unde exista un nivel crescut de stagnare emotioriala 1j>i socrala -~ irrdifererrt ca provine din frica sau din rniriie, din ri'valitati sau din resentimente - oamenii rru pot da ce au mai bun. Armonia le permite grupurilor sa profite la maxim de cali!atile creatoare ale celor mai taleritati rnernbri ai lor.

In vrerne ce morala acestei povesti e cit se poate de Iimpade pentru cei ce lucreaza in echipa, ea are si 0 implicatie rnai gener'ala pentru cei care Iucreaza Ia nivelul unei organizatii, al unei companii. Multe lucruri pe care oamenii Ie fac 1a serviciu de-

Con ducind ell in.irna

201

pind de capacitatea lor de a apela Ia reteaua diaporrib.ila de Iucrator'i: diverse insarcinar! pot presupu.'l.e apelarea la diversi membri ai rctelei. Ca 'urrnare, se creeaza posibilitatea de a forma grupuri ad-hoc, cuprinzind persoane care sa of ere un sir optim de talente, experienta si eficienta. De fapt, capacitatea de a "functiona" in retea -- forrnirid 0 echipa ternporara, ad-hoc - este nm factor crucial inreusita Irt.carier'a.

lata un exemplu -- un st ud iu referi+or la rnar ile valori de la laboratoarele Belt celebrul riucleu stiintific de pe linga Princeton. Aici Iucreaza ingineri ~i oameni de 9tiinta care au avut rezultate de virf la testele lQ, de inteligenta acadernica. Printre aceste rrerrurnaratetalerite, 0 parte au iesit in ev iderrta, in vrerne ce altele au ramas la un nivel relativ mediu. Diferenta dintre ceIebr'i tati 1j>i cei'lal ti TIU corrsta in lQ-ul academic, ci in eel emotional. Ei sint capabili sa se motiveze mai binesi sa lucreze la ruveIul retelelor rieoficiale, forrnirtd u-si echipe ad-hoc.

"Celebritati1e" ce au fost studiate Irrtr-o divizie a Iaboratorului au alcatuit 0 unitate care a ere at si a proiectat iritrertrpatoare electronice de control al sistemelor telefonice - 0 inventie de inginerie electronic a extrem de sofisticata si de cornp licata!". Pentru ca aceasta murica nu putea fi fikuta de 0 singur'a persoana, ea s-a desfasurat in echipe care puteau fi formate din 5 pina la 150 de ingineri. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba singur; pentru a reusi, trebuie canalizata experienta in domeniu .a celorlalti. Pentru a constata in ce consta diferenta dintre cei care s-au dovedit extrem de productivi si cei care au rarnas la un

nivel rrieciru, Robert Kelley si Janet Caplan au av ut la cli.sp ozf tie sefi si simpli angajati reprezentind intre 10 si 15% dintre inginerii considerati celebri.

Atunci cind s-au cornparat "celebritatileU cu oricine altcineva, cea mai grozava descoperire a fost mai intii Iipsa d ifereritelor dintre cele doua grupuri. "Pornindu-se de la 0 vasta gam a de masuratori cognitive si sociale, de la testele standard IQ pina la inventarele de personalitate, nu exista diferente sernnificative in privinta talentelor innascute." Kelley si Caplan scriau in Harvard Business Review: "Pe rnasura ce se dezvolta, talentul academic nu este un indiciu dar al prod uc+ivitarii in practica." Ca, de altfel, nici IQ-ul.

Dupa citeva interviuri detaliate, diferentele esentiale au iesit Ia iveala la nivelul strategiilor interne ~i interpersonale pe care le-au tolosit "celebritatile" pentru a-;;i face treaba. Una d.intre ce-