INFLUENTA DIVERSILOR FACTORI ASUPRA PERSONALITATII TANARULUI SI ADULTULUI

Cercetariile si observatiile realizate in ultimele decenii au scos in evidenta importanta mai mare sau mai mica a anumitor factori ca: muzica, filmele, televiziunea, pornografia, s.a. in modelarea mentalitatii si comportamentului tanarului si chiar a adultului. Gravitatea influentei acestor factori nu a atras atentia cercetatorilor decat dupa anii 60-70 si doar in anumite tari occidentale. Astazi aceasta problema este dezbatuta si analizata in aproape toate tarile lumii. Toate aceste influente negative au aparut o data cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare in masa ( presa, televiziunea, internetul mai nou). Parerile privitoare la gradul in care unul sau altul dintre factorii mentionati mai jos au o influenta nefasta asupra socializarii tanarului sunt diverse. Unii sustin ca puterea de influentare negativa a mass-mediei este infima si ca o mai mare influenta o are familia, scoala, anturajul. Majoritate celor care sustin aceasta idee, probabil, au anumite interese personale sau le apara pe ale celor care castiga bani frumosi prin difuzarea anumitor materiale. Cei mai multi autori insa sustin cu dovezi clare modul n care decurge tot acest proces al influentarii si prezinta urmarile negative ce survin mai tarziu n viata individului. Cei mai importanti factori ce pot participa la modelarea individului si care vor fi prezentati n continuare ar fi: romanele de dragoste, muzica, filmele, televiziunea, internetul si pornografia. 1) Romanele de dragoste Acest gen de romane reprezinta un fel de drog pentru zeci de milioane de tineri, n special tinere, din intreaga lume. Faptul ca dorinta de-a fi iubit si de-a iubi este ce-a mai profunda dorinta a noastra, a facut ca cei mai multi scriitori sa prezinte n romanele lor ideea dragostei, mai ales cea idealizataaproape imposibil de atins. n literatura universala se cunosc foarte multe romane de dragoste celebre. Astazi insa romanele vechi sunt intr-un fel depasite iar scriitorii au gasit un mod mai profitabil de-a produce n serie un nou gen de romane de dragoste. Unii mai utilizeaza cadre istorice, medievale pentru a adauga o atmosfera specifica ce ne fascineaza inca pe multi. Alti autori plaseaza actiunea romanului intr-un cadru contemporan. Totusi ideea este aceasi cam n toate romanele de dragoste aparute n ultimii zeci de ani: eroi si eroine ce depasesc orice obstacole ce le ameninta iubirea ce s-a nascut intre ei. De obicei, eroul este un barbat puternic, arogant chiar, plin de incredere n sine. Eroina este insa delicata si vulnerabila, adesea mai tanara decat eroul cu vreo 10-15 ani. Si cu toate ca el o trateaza de multe ori cu dispret, ea se simte atrasa de el. Foarte adesea apare n roman si un rival care, desi bun si politicos, nu reuseste sa trezeasca interesul eroinei. Intr-un final ea se casatoreste cu eroul ei fermecator, traind plini de fericire pana la adanci batraneti.

Nu ar fi nici o problema sa citim astfel de romane daca n-am avea nimic mai bun de facut si daca mintea noastra ar putea sa diferentieze fictiunea prezentata n roman de realitatea cu care dam piept. Nu absolutizam ideea ca toti cei care citesc astfel de romane sunt marcati, influentati de ideile prezentate, insa, foarte multor adolescente, aceste povesti le intuneca viziunea asupra realitatii. Ele ajung sa astepte sa apara n viata lor tineri frumosi, inalti si puternici. Multe fete de astazi i considera pe tinerii care nu incearca sa le sarute si sa le atinga inca de la prima intalnire drept natangi, fraieri. Mai tarziu n viata, cand ajung sa aiba un camin si o familie frumoasa, tind sa nu fie multumite intrucat si doresc aventurile si emotiile despre care citisera n romane. Mai mult decat atat, atunci cand apare vreo neintelegere n relatia cu sotul ei, femeia imita siretlicurile folosite de vreo eroina n vreun roman sau altul, crezand ca astfel va rezolva conflictul. Aceste strategii nu duc decat la accentuarea problemelor conjugale si neintelegerea de ce nu decurge totul la fel ca n romane. 2) Muzica Muzica exist inca din cele mai vechi timpuri, dar astazi e recunoscuta ca avand mult mai multe functii ca n trecut. Pentru cei mai multi dintre noi muzica este o adevarata delectare care iti ofera si libertatea de a face diverse lucruri n timp ce o asculti. Pentru altii este un antidot la tot stresul zilnic. Dar exista si situatii n care muzica are efecte pe care multi nu le cunosc si nici nu le pot concepe. Aici este vorba de acele genuri de muzica (hip-hop sau heavy metal) ce contin versuri care incurajeaza abuzurile si umilirea sexuala a femeilor, violenta, sinuciderea, sadismul sexual, ura fata de diverse rase ori categorii sociale ale populatiei si chiar satanismul. Se cunosc foarte multe cazuri de sinucidere a unor tineri care, in scrisorile de adio, explicau motivele actiunii lor. Aceste motive au putut fi regasite si in unele texte cantate de una sau alta din formatile rock pe care sinucigasul le asculta. De regula, tinerii care asculta acest gen de muzica si care decurg la acte de sinucidere sunt cei usor influentabili si care considera ca au multe probleme sociale fara solutii de rezolvare. Muzica hip-hop, foarte la moda acum si gustata in special de tinerii cu varste cuprinse intre 14-22 de ani, are o influenta negativa mai ales asupra vocabularului acestora. E bine de amintit ca exista si mesaje hip-hop cu un caracter pozitiv prin care se urmareste luarea unor atitudini impotriva abuzului fata de copii in familie sau abuzului de droguri (nu si de alcool). Videoclipurile nu fac decat sa adauge o dimensiune vizuala muzicii. Sunt foarte numeroase videoclipurile unor mari artisti ca Madonna , George Michael s.a. in care scenele de sado-masochism si homosexualitate abunda. Efectul cel mai sigur il au videoclipurile care prezinta atat imagini cat si versuri cu caracter negativ. Mesajele muzicii sunt si mai puternice cand provin direct de la staruri, eroi ce sunt adorati de fanii lor. 3) Filmele O multime de productii cinematografice se intrec astazi in a etala morbiditatea, maladivitatea, anormalitatea. Teoria potrivit careia evadarea imaginativa in rau (prin vizionarea unor scene tari", morbide) ne-ar descarca de unele pulsiuni, ne-ar proteja si ne-ar indeparta de savarsirea raului este departe de adevar. Psihologii au aratat ca defularea nu constituie un antidot la savarsirea reala a faptelor. Dimpotriva, vizionarea scenelor de violenta, de groaza, de abatere

comportamentala, ne inspira experimentarea" lor in fapte.

sau

ne

predispune

catre

reeditarea

si

Fictiunea din filmele contemporane inculca oamenilor imagini deformate despre mediul concret n care traiesc. Astfel ca multi tineri, vazand de ce sunt n stare eroii" lor, capata complexe de inferioritate, in special fata de sexul opus, vazandu-se urati, incapabili de vitejii (oricum imposibil de realizat), devenind astfel necomunicativi, inchisi in sine. Altii, n schimb, incearca sa imite actele prezentate n filme, n special cele de violenta. Prezentarea cu prea mare regularitate a violentei n filme ii poate obisnui pe copii cu insasi ideea de violenta, creandu-le tendinta de a ramane indiferenti la suferintele altora. Raul cel mai mare insa nu consta n aceea ca se arata scene de violenta, ci ca se creeaza acel amestec intre fictiv si real care duce la confuzie mentala si morala pentru copil, la dificultatea de a separa fictivul de real. 4) Televiziunea n Romnia ca si toate celelalte tari, mass-media este o putere. Dintre mijloacele mass-media cel mai mare impact l are televiziunea. Ca aparat, televizorul este o inventie a mintii omenesti care n sine nu este nociva; nsa modul n care el este folosit, cu precadere n ultimii cincisprezece ani la noi si n ultimii treizeci de ani n occident, l-a transformat ntr-o veritabila sursa de manipulare. Omul intra n contact cu lumea prin cele cinci simturi: vaz, auz, miros, gust, pipait. Dintre aceste simturi, vederea este cea prin care intra cele mai multe imagini si informatii. Personalitatea omului, prin procesele psihice precum: cunoasterea, ntelegerea, memoria, imaginatia, este foarte dependenta de ceea ce primeste prin acest simt. Imaginile transmise prin intermediul televiziunii arata lumea intr-un anumit fel, o comenteaza" subtil, astfel incat sa ni se inculce anumite reprezentari mai mult sau mai putin mascate. Stirile care ar trebui sa fie mai serioase ne prezinta, astazi, informatii de genul: in cutare sat un om beat a venit acasa, a luat toporul si si-a omorat tatal" subiecte care in trecut reprezentau teme de discutie si de barfa al babelor de pe la sate. Bombardarea omului cu astfel de stiri nu face decat sa-l convinga pe acesta ca la orice colt de strada cineva ne poate injunghia, ba mai mult decat atat ca agresorul poate este chiar o ruda apropiata. Pericole au existat dintotdeauna, grav este daca le absolutizam si ajungem sa ne izolam de ceilalti sau sa nu mai raspundem la o intrebare simpla pusa de un strain pe strada. Ch.R.Wright evideniaz urmtoarele aspecte eseniale privitor la informatiile primite prin mass-media: - informatiile abundente referitoare la amenintarile mediului pot spori angoasele audientei n locul efectului normal de avertizare; abundenta strivitoare a informatiei poate genera izolare. 5) Internetul Ce-a mai importanta inventie a secolului trecut ramane calculatorul si o data cu acesta Internetul. n cea mai mare parte acestea doua au adus o multime de beneficii la scara mondiala, dar se cunosc si cateva efecte negative care cu greu mai pot fi stopate. Doua dintre acestea ar fi:

1) n primul rand este vorba despre dependenta de calculator care cuprinde tot mai multe persoane. S-a constatat ca foarte multi dintre cei care utilizeaza calculatorul au dificultati majore n stabilirea de contacte umane, iar cand incearca sa renunte la calculator devin foarte irascibili; 2) n al doilea rand este vorba despre multitudinea de site-uri pornografice prezente pe Internet la care foarte multi copii au acces. Influentele acestor imagini sunt total nefavorabile pentru ei. 6) Pornografia n urma cu cativa zeci de ani filmele de dragoste/romantice prezentau tineri care isi marturiseau sentimentele, dar in privinta manifestarilor fizice totul se reducea la o privire calda, la o strangere de mana si/sau la o imbratisare nevinovata. Apoi au aparut sarutarile din ce in ce mai lungi, mai apetisante" si mai dese. Incet, incet au aparut femeile semiimbracate, dezbracate si scenele erotice din ce in ce mai fierbinti" si mai variate. Astazi exista o adevarata arta si industrie a pornograflei (extrem de banoasa). In ultimii ani in majoritatea tarilor occidentale si mai nou si in tarile foste comuniste s-a constatat o crestere a numarului de crime violente, violuri si alte delicte sexuale. Cei mai multi dau vina pe mediile de informare, sustinand ca materialele care prezinta in mod foarte direct violenta si pornografia au o influenta nefasta asupra tineretului. Este evident faptul ca exista o legatura directa intre perioada in care s-a liberalizat pornografia (prezentata fie in reviste, fie in filme) si perioada in care au inceput sa creasca numarul de violuri si alte acte sexuale aberante. In foarte multe cazuri de viol intreprinse de tineri s-a constatat ca acestia sau, daca era vorba de un viol in grup, instigatorul violului, detineau reviste pornografice in care erau prezentate intr-un mod explicit agresiunile sexuale la care le-au supus pe victime. Acest fapt sugereaza, fara a putea dovedi insa, ca materialul pornografic a fost raspunzator, chiar si in mica parte, de infractiunea comisa. Masurile care ar putea fi luate pentru a stopa influenta acestor factori tin mai ales de familie si apoi de alte institutii (scoala, diverse organizatii).

Bibliografie 1) Chelcea Adina, Televizorul, Internet-ul i celularul inamici sau prieteni? in revista Psihologia, nr.6/1999-1/2000, Editura Tehnica, Bucuresti, p.3 2) Cucos Constantin, Efecte perverse ale mediatizarii culturii in revista Psihologia, nr.2/1998, Editura Tehnica, Bucuresti, pp.3-5 3) Eysenck Hans, Eysenck Michael, Descifrarea comportamentului uman, Editura Teora, Bucuresti, 2000, pp.54-60 4) Radulescu M. Sorin, Sociologia si istoria comportamentului sexual deviant, Editura Nemira & Co, Bucuresti, 1996, pp.161-189