IONAȘCU LUCIAN-MIHĂIȚĂ,

LMA ENGLEZĂ-GERMANĂ,
ANUL I, LICENȚĂ

Tabu-uri de ieri și de azi

Cuvântul „tabu” în conformitate cu Dicționarul Explicativ al Limbii Române , poate fi

tălmăcit în urmatorul fel: „tabu sn [At: ȘĂINEANU, D. U. Pl: ~uri / E: fr tabou] 1 Interdicție
cu caracter sacru din societățile primitive, a cărei încălcare atrage automat sancțiuni
severe.”1Este de la sine înțeles că această primă explicație nu se încadrează în totalitate în
sfera noastră de interes, așadar vom apela la a treia explicație din DEX: „3 (Fig) Persoană,
problemă etc. despre care nu se discută din superstiție sau din pudoare.” Această din urmă
explicație ne conturează o imagine cât de cât actuală a înțelesului acestui cuvânt in epoca
noastră. În societățile moderne, dar și cele din trecutul apropiat nouă, cuvântul tabu, este
regăsit în prejma fenomenului de cenzură, pentru că vrem sau nu vrem, tot ceea ce semnifică
un subiect tabu, este interzis, eliminat și cenzurat pentru a nu leza ordinea publică.
În perioada național-comunistă cenzura a jucat un rol destul de activ în viața
oamenilor obișnuiți, dar și a celor de la conducere. În secolul trecut cele mai multe medii care
erau supuse cenzurării erau literatura, televiziunea, radio-ul și în general majoritatea cărților
de prin librării. Mai mult decât atât, statul mergea mână în mână cu propaganda pentru ca
manipularea societății să aibă un aplomb considerent.
În literatura secolului trecut acest fenomen este unul de proporții colosoale,
ajungându-se efectiv la introducerea subtilă în prefețele cărților la idei de ordin politic și
ideologic. Mai mult decât atât, traducerile trebuiau realizate în așa fel, încât să nu supere
conducătorul suprem, și mai mult de atât să fie eliminate orice episoade cu tenta religioasa,
sexuală sau anticomunistă.
Taducerea romanului „Doamna din Monza” 2 scrisă de către romancierul italian
Alessandro Manzoni, cuprinde în prefața cărții o plenitudine de subtilități pozitive pentru
regimul comunist. Traducerea s-a făcut după: „Alessandro Manzoni, La Signora di Monza,
Editori Riuniti,1964” și reproduce viața unei tinere călugărițe care în prefața romanului este
privită ca o victimă a religiei, element dăunător în societatea comunistă. ”Feudalitatea și
Biserica sunt aliate în distrugerea unui suflet, fără de vină la inceputul vieții sale” 3. Biserica

1
https://dexonline.ro/definitie/tabu: sursa: MDA2 (2010).
2
Alessandro Manzoni, „Doamna din Monza”, ed.Minerva, București 1977, prefață și tabel cronologic de
Alexandru Balaci, traducere de Adriana Lăzărescu.
3
Alexandru Balaci, Prefață „Doamna din Monza” ed.Minerva, Bucuresști 1977, pag.XII.
IONAȘCU LUCIAN-MIHĂIȚĂ,
LMA ENGLEZĂ-GERMANĂ,
ANUL I, LICENȚĂ
și divinitatea erau un subiect tabu în epoca ceaușistă, așadar trebuiau combătute fără nicun
drept de apel. Interesant este că, romanul în sine, prezintă o societate viciată, de dorințe
sexuale și adulterism, în care tânăra maicuță cade pradă plăcerilor carnale, fiind nevoită să se
întălnească pe ascuns cu amantul ei.
În prefața cărții dimpotrivă, fata este văzută ca o victimă a sistemului divin, din cauza
căruia viața îi este compromisă. De asemenea se tot aduce în discuție subiectul claselor
sociale: „Ea păstrează todeauna fondul solid al clasei țăranilor legați de pământ, legați de
natură, ale căror legi le cunosc ca nimeni alții. Sfaturile ei sunt totdeauna ale înțelepciunii
populare”4.
Cu ajutorul teoriilor despre actele limbajelor, putem anazaliza prefața cărtii intr-un
mod detaliat, pentru a fla cum ar fi putut autorul să influențeze un potențial cititor. Conform
lui J.Austin și Searle, în primele pagini ale prefeței avem de a face cu un act prelucuționar, și
anume: „Respectarea integrală a „sfântului Adevăr”[...], a făcut din scriitorul italian un vast
ecou sonor al veacului său, un mentor necesar în formarea și consolidarea conștiinței
naionale, ifluențând puternic procesul concret al unor transformări ulterioare sub acest înalt
semn”5. Prin acest act prelocuționar, autorul prefeței încearcă să persuadeze cititorul, pentru a
îl convinge că acest scriitor italian a pledat pentru bunăstarea națională a statului sau, el
scriind în opera sa cât de nocivă este biserica și religia pentru oameni. El a scris acest roman
pentru a trezi la viață conștiința națională. În realitate, așa cum am menționat mai sus,
subicetul romanului este despre moravurile sociale și plăcerile care nu aduc totdeauna cele
mai bune roade.
De-alungul prefeței putem sesiza și alte acte de limbaj, cum ar fi următorul act
ilocuționar: ”[...]în literatură, aristocrația, aratând profundele tare care minau această
clasă, condamnată de el și de istorie. Împotriva lor, împotriva cruzimii și violenței feudalilor
și acoliților lor, impotriva moralei lor viciate” 6. În cadrul acestui citat, actul ilocuționar oferă
o descriere a claselor sociale și dezideratelor care insoțesc aceste clase.
În paralel cu societatea comunistă, subiectele tabu au devenit ceva normal în ziele
noastre, oamenii alegând să vorbească despre ele, iar alții nu. Situația actuală de pe întreg
mapamondul a dus la dezvoltarea unor întrgi subiecte tabu, majoritatea dintre ele legate

4
Alexandru Balaci, Prefață „Doamna din Monza” ed.Minerva, Bucuresști 1977, pag.XIV.
52
Ibidem, pag.V.
63
Ibidem, pag.XVI.
IONAȘCU LUCIAN-MIHĂIȚĂ,
LMA ENGLEZĂ-GERMANĂ,
ANUL I, LICENȚĂ
despre incapacitatea sistemului medical de a face față unor asemenea pandemii și de
asemenea lipsurile materiale care îngreunează munca medicilor, dar și chinurile pacienților.
Este de la sine înțeles că statul se simte amenințat de diferite opinii în legatură cu acest
subiect, așadar a ales să cenzureze știrile care nu sunt oficiale, și care de asemenea propagă
frică printre oameni. „RSF a înregistrat cazuri de cenzură, de detenţie arbitrară, de hărţuire
şi de violenţe asupra jurnaliştilor, precum şi modificări legislative îngrijorătoare în 38 de ţări
şi precizează că „lista nu este exhaustivă”7.
Sesizăm astfel o situație ieșită din comun în secolul XXI, și anume reducerea presei la
tăcere. Propagarea de informații false nu este încurajată de către nimeni, dar totuși libera
opinie este amenințată foarte mult în aceste zile. „În mesajul său, RSF cere de asemenea
raportorilor speciali să proclame public că dreptul la informaţie este „inerent” dreptului la
sănătate.”8 În preajma unei astfel de cenzuri populația tinde să fie puțin reticentă în legătură
cu măsurile legate de această problemă mondială. Părerile sunt extrem de diversificate, de la
crearea virusului în laboratoare, până la dorința conducerii mondiale de a decima populația.
Scenariul SF nu se oprește aici; oamenii devin tot mai reticenți în legătură cu amplasarea
strategică a antenelor 5G, un subiect la fel de controversat în preajma coronavirusului.
Dată fiind situația de așa natură , oamenii s-au conformat regulilor impuse de stat ( dar
mai ales regulilor dictate de propria conștiință), și au început să aplice în mod involuntar
teoria proxemicii. Termenul aparține lui E.T. Hall 9, și a fost folosit de către acesta prima dată
în anul 1968. Conform lui Hall, „proxemica investighează modul în care individul
structurează inconștient spațiul, distanțele interpersonale în tranzacțiile
cotidiene,organizarea spațiilor în orașe și clădiri și nu în ultimul rând configurarea
orașelor.”10. Așadar „comportamentul în spațiu este un sistem nonverbal de comunicare
umană”11,ceea ce ne procură informații detaliate despe întreagul proces de relaționare socială
în timpuri pandemice. Involuntar ne-a fost inoculat în mentalitate faptul că atingerile de mână,
imbrățișările trebuiesc evitate. Distanțarea socială trebuie pusă în aplicare indiferent de

7
Iulian Luca, ziarul online Capital, 15 aprilie 2020(vezi link în bibliogarfie).
8
Ibidem, paragraful 8.
9
Edward T. Hall, antropologist și cercetător în transculturalitate.
10
Edward T. Hall, The hidden dimension, ed.Anchor Books Doubleday, 1969, SUA, pag.100,123.
11
Delhees, 1944.
IONAȘCU LUCIAN-MIHĂIȚĂ,
LMA ENGLEZĂ-GERMANĂ,
ANUL I, LICENȚĂ
relațiile pe care le avem cu cei din jurul nostru. O chestie tabu cu siguranță va deveni
strânsnul de mână cu un prieten bun, deoarece în vreme ce tu vrei să păstrezi o normă de
prevenție, acesta s-ar putea sa se simtă jingit de evitarea contactului fizic cu el. Este evident
că nu îi vei putea spune, din pudoare, că ai putea contracta virusul de la el, așadar vom fi
supuși unor situații cu adevărat problematice în relațiile de ordin social și intim.
Putem conchide, în urma celor dezbătute mai sus, că subiectele tabu își vor urma
drumul sinuos printre hazardurile fiecărui secol, își vor face simțită prezența, vor trăi alături
de noi și ne vor influența stilul de viață social sau intim. Unele dintre el vor fi supuse cenzurii
cum au fost supuse și până acuma, indiferent de evoluția tehnologică sau socială care este tot
mai avansată. Totul depinde de umanitate, cum alege să gestioneze aceste aspecte care mai
devreme sau mai târziu își vor face simțită prezența în ciclul personal al fiecărui individ.
IONAȘCU LUCIAN-MIHĂIȚĂ,
LMA ENGLEZĂ-GERMANĂ,
ANUL I, LICENȚĂ

ANEXE
IONAȘCU LUCIAN-MIHĂIȚĂ,
LMA ENGLEZĂ-GERMANĂ,
ANUL I, LICENȚĂ
 IONAȘCU LUCIAN-MIHĂIȚĂ,
LMA ENGLEZĂ-GERMANĂ,
ANUL I, LICENȚĂ
BIBLIOGRAFIE

1. Alessandro, Manzoni, Doamna din Monza, ed.Minerva, 1977, București

2. https://www.capital.ro/coronavirus-presa-supusa-cenzurii-in-zeci-de-state-reporterii-fara-
frontiere-sesizeaza-onu-pentru-aceste-incalcari-constante.html
3. http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/comunicarea-interculturala.pdf
4. Edward T. Hall, The hidden dimension, ed.Anchor Books Doubleday, 1969, SUA