Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Emanuel din Oradea

Facultatea de Teologie
Sectia: Asistenta sociala

Adolescenta intre inocenta si rebeliune

Prof. Univ.dr.

Student:

Ioan Popoviciu

Rodila Loredana

Iunie, 2007

Introducere
Tema abordata in aceasta lucrare este una de o mare amplitudine, in consecinta
ne vom axa pe urmatoarele puncte: adolescenta si psihologia ei, pubertatea si
schimbarile survenite in aceasta perioada pentru ca mai apoi sa trecem de la aceasta
generalizare la ceva specific si anume mania adolescentului. In final avem cateva
solutii pentru aceasta problema si concluziile.
Cuvantul adolescenta este de origine latina, de la verbul adolesco-ere si
inseamna a creste, a capata putere. Otto Tumlirz imparte intreaga perioada de
maturizare in trei faze: 12-14 varsta recalcitrantei, 14-17 ani adolescenta propriuzisa, si 17-20 varsta tineretii.1
Adolescenta si psihologia ei
Pana catre varsta de 13 ani, viata sufleteasca si trupeasca a copilului se
dezvolta in mod normal, pasnica si linistita, netulburata de nimic in albia naturala a
cursului ei. Un echilibru perfect pare a se aseza peste toate manifestarile vietii sale, iar
parintii nu au nimic de obiectat fata de purtarile ireprosabile ale dragilor odrasle. Si
totusi bucuria nu dureaza mult, caci incetul cu incetul echilibrul incepe sa se clatine,
purtarea copilului lasa de dorit, atitudini noi de neexplicat apar pe fiecare zi,
obrazniciile fata de parinti si profesori devin mai numeroase, sfaturile si ideile
serioase sunt obiect de batjocura, intr-un cuvant o rasturnare totala se petrece acum in
intreaga lui viata sufleteasca.
Dezechilibrul acesta dureaza la unii mai mult, la altii mai putin, dupa natura
diversa a fiecaruia, de obicei insa el se petrece intre 13-15 ani la copilul roman. Dupa
aceasta faza de dezechilibru si tulburare sufleteasca pe care O. Tumlriz o numeste
trotzalter(varsta recalcitrantei) vine alta a carei atitudine fata de mediu si de valorile
lui este mai potolita, tanarul regasindu-si acum o buna parte din echilibrul pierdut,
precum si o viata interioara cu total aparte. Acum. incepe adevarata varsta care se
numeste adolescenta si tine pana in momentul cand tanarul incepe sa accpete si sa
se integreze in valorile mediului, cu care tot timpul adolescentei nu s-a impacat
respingandu-le ca fiind creatiuni nonconforme cu structura si idealurile sale. Aristotel
in lucarea sa Retorica face o admirabila caracterizare a psihologiei adolescentului:
Tineretea are drept caracteristica belsugul de dorinte si ea este in stare sa
faca tot ce se intampla sa doreasca. Intre pasiunile trupului, tinerii sunt subjugati in
1

Otto Tumlirz, Die refeijahr. Die scelischen erscheinungen, Auflage, 1927, Leipzig, p. 11

primal rand de dragoste, cu o nestapanire fara hotar.maniosi sunt totdeauna gata sa


urmeze pornirile care-i stapanesc. Nefiind stapani pe ochii lor care ii orbesc,
ambitia lor nu le ingaduie sa suporte dispretul si se maniaza la cea mai mica
nedreptate ce li se face. Le plac distractiunile, dar mai mult izbanda, caci tineretul
iubeste orice superioritate, si izbanda este o superioritate. Ei prefera onorurile si
izbanda banului: caci bogatia nu o pretuise in nici un fel, deoarece nu au incercat inca
nevoi.Nu sunt banuitori, pentru ca nu au vazut inca rau, ei sunt increzatori deoarece
nu au avut timp sa fie prea deseori inselati. Speranta ii stapaneste usor caci tineretul e
asemenea oamenilor prada betieiei traiesc in deosebi din sperante, caci speranta are
drept singura tinta viitorul, precum memoria traieste din trecutul cel fara de
intoarceri. Cand esti tanar viitorul este lung foarte, iar trecutul scurt este; caci in
primele zile ale vietii nu ai nimic a-ti aminti ci totul de nadajduit.Tineretea are de
asemenea si multa barbatie, caci este mai mult indemnata spre manie si sperante, una
facand-o vatamatoare, iar cealalta dandu-i incredere. Tinerii sunt rusinosi caci ei nu
privesc ca frumoasa si dreapta decat legea, de la care si-au primit singura lor educatie.
Ei sunt marinimosi caci viata nu i-a facut inca marunti la suflet . Tinerii fac
intotdeauna greseli mai mari si mai puternice ca altii pentru ca toate le fac peste
masura; iubesc si tot astfel urasc si toate simtamintele lor trec dincolo de hotarele
obisnuite. Ei cred ca situ totulcand se fac vinovati de greseli, pricina e mai curand
obraznicia decat stricaciunea sufleteasca. Ei sunt milosi, deoarece cred ca in lume
sunt numai oameni vrednici le place sa rada, asadar sa glumeasca si gluma doar nu
e decat o obraznicie. Aceasta e firea tineretii. 2

Bacon prezinta astfel adolescenta in Sermones fideles, de juventute et de senectute:


ca are imaginatie vie, dar aprinsa si neconstanta in violentele ei pasiuni; imbratiseaza
lucruri mai multe decat poate cuprinde; se precipita imprudent catre obiectul
dorintelor sale, fara a masura distanta care le separa; nu stie a recunoaste si a rectifica
ororile, asemenea unor: cai dresati, care nu vor nici sa se opreasca nici sa dea
inapoi.3
In opera sa Emile, Rosseau ne da de asemenea patrunzatoarea descriere a epocii
adolescentei: ne nastem ca sa spunem asa, de doua ori, odata pentru speta si alta data
pentru sexdar omul , in general nu e facut pentru a ramane intotdeauna in copilarie.
El o paraseste la timpul prescris de natura si acest moment al crizei desi destul de
scurt are lungi influente aici este a doua nastere, de care vorbeam; acum. omul se
2

Th. Lowenstein: Elemente de pedagogie sexuala, Cultura Romaneasca, Bucuresti, g.compayre, op.cit
p.72
3
G. Compayre,:Op. cit. p 63-64

naste propriu zis la viata si nimic uman nu este strain aceasta epoca unde sfarsesc
educatiile obisnuite este tocmai aceea in care a noastra trebuie abia sa inceapa4
Dupa Ziehen transformarea sufleteasca a adolescentei nu e conditionata numai de
procesul corporal al maturizarii sexuale ci de trei factori: dezvoltarea anatmica a
sistemului nervos central, maturizarea glandelor sexuale si transformarea conditiilor
mediului si vietii. Putem spune ca iesirea din fermecatoarea lume a copilariei si
integrarea intr-o lume cu noi valori nu este o trecere simpla, lipsita de zguduituri
interioare, de framantari si conflicte puternice. In tot cursul vietii sale, omul nu trece
printr-o criza mai intensa si chinuitoare decat cea pe care i-o ofera adolescenta.
Pubertatea si schimbarile survenite in aceasta peritada
In continua si dificila sa adaptare la mediu, copilul ajunge cam catre 13 ani la un
echilibru fizic si psihic, ce prezinta aspect de definitivare. Deodata insa echilibrul
acestei vieti pasnice si fericite e tulburat iar copilul, care pana atunci era cel mai
linistit si cuminte, formand obiectul de lauda si mandrie parinteasca, devine un
recalcitrant. Scos de pe fagasul conduitei obisnuite, puternic rascolit in adancurile sale
sufletesti, chinuit si revoltat de neintelegerea mediului copilul din aceasta epoca se
simte neputincios si nedumerit in fata noii sale situatii. Toate aceste atitudini
recalcitrante,

manifestate

prin

incapatanare,

lipsa

de

masura,

obraznicie,

insensibilitate nu constituie insa decat o masca cu care isi acopera neputintele si


slabiciunile, pe care nu le vrea cunoscute si exploatate de altii. De unde pana aici
nedespartitul tovaras de joaca nu conta carui sex apartine, baiat sau fata, cu aparitia
pubertatii diferentierea incepe a se produce. O prietenie intre ambele sexe nu mai e
posibila acum, fiecare sex cautandu-si partenerul de acelasi sex. Parerea parintilor nu
ii intereseaza, de aceea nici nu ii informeaza asupra faptelor savarsite decat cand sunt
siguri ca nu-si atrag blamul, dimpotriva, judecata camarazilor constituie elementul
hotarator al actiunilor savarsite, simtind o mandrie a le relata, in rasetele si aprobarile
unanime ale celorlati tovarasi. Toate aceste atitudini sunt pentru tanarul respectiv de
neinteles. El simte ca ceva grav s-a petrecut cu el, sufera chiar din cauza noilor
schimbari, insa in fata lor sta neputincios si fara o raza de lumina explicativa. Varsta
aceasta de neastampar si opozitie indica semnalul unei mari transformari mentale
culminand prin revolta familiei ,contra scolii, contra bisericii, contra statului, contra
traditiei si a tuturor manifestarilor sociale in general.
4

Th. Lowenstein. Op. cit., p/ 34

Michelt scria in Ma jeunesse : catre 15 ani vocea parintilor devine odioasa, in


raport cu tonul de autoritate care ofenseaza sentimentul personalitatii proprii, ce creste
continuu. Revolta contra familiei are ca efect un eveniment foarte frecvent in lumea
tinerilor: fuga. Fuga este un fenomen curent in lumea juvenila, intinzandu-se de la 1112 ani si pana la 18 ani. Stanley Hall recurge, pentru explicarea fugii la metoda
genetica, punand-o pe seama instinctului migrator, ca o etapa a dezvoltarii individului.
M. Debesse crede ca aceasta se intampla din cauza dorintei de aventura, intarita de
ostilitatea contra familiei, ostilitate ce poate fi si singura cauza determinanta a fugii,
deoarece a fugi inseamna a evada dintr-un mediu unde te simti rau, constrans,
persecutat dorind de a vedea altceva nou, necunoscutul, farmecul neprevazutului.
Dupa psihanalisti, in special Freud, tanarul fuge, deoarece tatal ii apare ca rival in
in amor, pe cand Adler crede cae a se produce din cauza sentimentului de inferioritate
si din dorinta de a se afirma contra tatalui, inzestrat cu o forta tiranica. Pana la aparitia
crizei pubertare parintii sunt alesi ca model de urmat, de aici inainte insa se produce
defectiunea, ei fiind considerati fie ca simple doici, fie ca niste asupritori si inabusitori
ai libertatii si numai in cazuri rare li se cunoaste rolul de caluzitori.
Scoala intampina si ea opozitie, fie din cauza atitudinilor profesorilor, care sunt
inflexibili si intransigenti in conduita lor cu scolarii, inabusandu-le pera brutal
samburele de personalitate care incepe sa incolteasca, fie din cauza unor nedreptati pe
care ochiul lor istet nu le trece neobservate.
Biserica si intreaga sa doctrina, care pentru copil sunt date absolut certe, incepe ici
si colo asi pierde din maretia aureolei in ochii unor tineri. Normele morale nu mai
constituie pentru el forme de conduita, obligatorii pentru toata lumea, ci sunt calcate
cu multa usurinta.5
Adolescenta inseamna in primu rand descoperirea propriei lumi interne, mai
bogata, mai colorata si mai frumoasa decat lumea externa. Odata viata interna
descoperita, dinamismul juvenil nu-si va considera misiunea terminata, ci va incepe o
actiune de afirmare a propriului eu. El devine punctul central de preocupare pentru
intreaga lume, eul propriu este scos in evidenta, mentinerea pe mai departe sub o
autoritate tutelara fiind violent combatuta. Pe masura ce insa contactul cu noua cultura
a adultului este asimilata si pretuita, pe aceeasi masura incepe procesal de treptata
integrare in valorile ei. Asadar trei sunt caracteristicile fundamentale ale perioadei in
5

St. Zissulescu, Psihologia adolescentei, Societatea romana de cercetari psihologice Bucuresti, 1942, ,
p.13,47

chestiune , denumita adolescenta si anume: 1. Descoperirea eului, 2. Afirmarea eului


3. Integrarea treptata a adolescentului in valorile existente vietii.
Viata sufleteasca a adolescentului nu prezinta o nitate armonica, din nici un
punct de vedere, toate manifestarile ei purtand pecetea oscilatiei, imperfectiei,
tranzitiei. Tumultul ei se observa in intregul comportament juvenil care este in
contradictie cu normele curente ale societatii. Lipsa de consistenta se releva si din
faptul ca in aceasta perioada delincventa ofera cel mai ridicat procent. Nu numai
delincventa este acum. mai frecventa ci si reaua conduita.
Mania adolescentului
Multi parinti cred ca la un copil furia este rea si anormala si ca exteriorizarea ei
trebuie suprimata sau chiar interzisa. Este o eroare periculoasa. Unul din lucrurile cele
mai importante pe care un adolescent trebuie sa le recunoasca este acesta: stapanirea
maniei. Cel mai gresit mod de a exprima mania: comportamentul pasiv-agresiv.
Comportamentul pasiv-agresiv este opusl unei sincere, deschise, oneste,directe si
verbale expresii ale maniei. Este expresia maniei care se intoarce indirect asupra
cuiva. Intentia subconstienta a comportamentului pasiv-agrsiv este de a deranja pe
unul din parinti sau pe cei mari si de a-i enerva. Multi tineri care folosesc metoda
pasiv-agresiva de exprimare a maniei iau note mici la scoala. Cu cat parintii sunt mai
suparati, cu atat se va inrautati situatia.Aceasta neantelegere se adanceste daca
autoritatea paterna grav amenintata, in loc sa se faca mai usor simtita, cauta sa
reactioneze devenid mai drastica. Climatul familial este intunecat de discutiile din ce
in ce mai dese, mai ales daca metodele educative ale tatalui si ale mamei se ciocnesc
cu acest prilej.6
n timpul conversaiilor pe care le au cu copiii, prinii ar trebui s in cont
de cteva sugestii date de Elena Bonchi tonul vocii poate stabili tonul conversaei,
evitarea ironizrii i umilirii chiar dac afirmaia copilului este una prosteasc,
dragostea i respectul pot s existe chiar dac parerile sunt diferite, incurajarea
adolescentului s participe n luarea deciziilor familiei. 7
Este important de stiut ca un copil pasiv-agresiv nu face toate acestea constient
sau inadins; ele sunt parte a unui proces subconstient de care nu-si da seama si la care
l-au impins parintii.Comportamentul pasiv-agresiv la adolescenti poate fi de-a dreptul
dezastruos. Acest fel nesanatos de a-si manifesta mania ii antreneaza spre acte din ce
6

Jean Rousseau, Adolescentul, acest necunoscut 26, Bucuresti, 1969, p. 121


Elena Bonchis, Dezvoltarea umana, Ed. Imprimeriei de vest, Oradea, 2000, p.120

in ce mai grave: rezultate scolare slabe, folosirea drogurilor, sarcina, comiterea de


crime si tentativa de sinucidere. Odata ajuns pe aceasta panta, adolescentul asa cum
am enumerat mai sus adopta noi stiluri de viata periculoase care dau nastere la lucruri
si mai grave decat mania. De exemplu adolescentii care consuma droguri (chiar si
pentru prima data) sunt predispusi la violenta si comportamente delincvente. Cei care
apeleaza si la consumul de alcool pentru a-si exprima mania se afla in pericolul de a
produce fapte mult mai daunatoare decat acestea, cum ar fi riscul de a avea raporturi
sexuale neprotejate, adoptarea unor comportamente violente si agresive sau chiar
pierderea vietii prin accidente de masina.8
Tinerii care au diferite probleme de comportament de tipul agresivitatii sau al
pasivitatii au tulburari de control, se bat cu alti tineri, au comportamente defensive de
tipul minciunii si al fugii de acasa.9
Comportamentul pasiv-agresiv este nandoios cel mai rau mod de exprimare a
maniei, pentru ca: poate deveni usor un tipar de comportament adanc inradacinat si
tenace, care poate dura toata viata ; poate altera personalitatea, facandu-l pe subiect un
individ dezagreabil, poate interveni in relatiile lui viitoare, este una din tulburarile de
comportament cel mai greu de tratat si de corectat.10
Solutii.
Adolescentii se afla in procesul maturizarii si invata acum ce inseamna sa fi
adult.11 Un rol important in formarea lui ca adult il au parintii care trebuie sa-si educe
adolescentul treptat.
Parintii trebuie s stie ca in aceasta minte de adolescent nu a intrat nimic ce
n-a fost introdus chiar de ei ,sau pe care s nu-l fi controlat personal .Au modelat cu
mana lor aceasta ceara moale i au vzut cum se imprima treptat pecetea ideilor noi i
a aporturilor afective.
Facand referire la problema sus discutata putem spune ca tot parintii sunt cei
care trebuie sa-l invete pe adolescent cum sa se descurce cu mania. Ei trebuie sa-l
incurajeze si sa-i arate adolescentului cum sa progreseze de la un nivel de maturitate
la altul. In felul acesta va ajunge sa-si exprime mania tot mai adecvat. Iata cateva
metode practice prin care adolescentul poate fi directionat sa-si exprime mania intr-un
mod pozitiv. Este nevoie ca mania sa fie indepartata doar asupra sursei pentru ca mai
8

Adriana Baban coordinator, Consiliere educationala, Cluj-Napoca, 2001,p.30


Gilles Ferreol si Adrian Neculau, Violenta. Aspecte psihosociale, Ed. Polirom, 2003, p.151
10
Ross Campbell, Adolescentul-copilul meu, Ed. Logos,Cluj, 1994,p. 73
11
Dr. James Dobson, Pregatirea pentru adolescenta,Misiunea crestina Noua Speranta, , 1994, p. 82
9

apoi sa se urmareasca o gandire logica si constructiva. Si in fine un ultim pas care este
cel esential, cautarea solutiei. Se cere gasirea unor modalitati care sa ajute la curmarea
maniei inca din fasa, cand decurge din neantelegeri, sau cand este justificata, trebuie
sa se manifeste lent ,in mod controlat. Un astfel de control nu vine de la
sine.Maturitatea dovedita in rezolvarea corecta a maniei se invata si cere timp si
practica.
Concluzii
Daca ar fi sa sumarizam cele expuse mai sus am putea afirma faptul ca
adolescenta este una dintre perioadele cele mai complexe, tumultoase si totodata
frumoase din viata unui om. In aceasta etapa a vietii vor fi intampinate multe
dificultati atat din postura de parinte cat si din cea de adolescent. De cele mai multe
ori cheia prevenirii cat si a rezolvarii problemelor unui adolescent sta in mana
parintilor.
Fundamentul pentru o relaie solida cu adolescentul este dragostea
necondiionata ,singura care poate preveni revolta vinovatia, teama sau nesiguranta
sentimente care l fac pe adolescent sa se simta neacceptat.. Dragostea neconditionata
inseamna sa-si iubeasca copilul asa cum este el cu

calitatile ,defectele i

handicapurile lui.12 Un copil tinde s urmeze persoana care ii da impresia ca il


iubeste mai mult.

Bibliografie

12

Ross Champbell Adolescentul copilul meu p 25

1. Adriana Baban coordonator, Consiliere educationala, Cluj-Napoca, 2001


2. Dr. James Dobson, Pregatirea pentru adolescenta,Misiunea crestina Noua
Speranta, , 1994

3. Elena Bonchis, Dezvoltarea umana, Ed. Imprimeriei de vest, Oradea, 2000


4. Gilles Ferreol si Adrian Neculau, Violenta. Aspecte psihosociale, Ed. Polirom,
2003

5. G. Compayre,:Op. cit
6. Jean Rousseau, Adolescentul, acest necunoscut 26, Bucuresti, 1969
7. Otto Tumlirz, Die refeijahr. Die scelischen erscheinungen, Auflage, 1927
8. Ross Campbell, Adolescentul-copilul meu, Ed. Logos,Cluj
9.

St. Zissulescu, Psihologia adolescentei, Societatea romana de cercetari


psihologice ,Bucuresti
10.

Th. Lowenstein: Elemente de pedagogie sexuala, Cultura Romaneasca,

Bucuresti, g.compayre, op.cit

Cuprins

Indroducere.3
1 Adolescenta si psihlogia ei....4
2 Pubertatea si schimbarile survenite in aceasta
perioada.............................6
3 Mania adolescentului.7
4 Solutii8
5 Concluzii..8
Bibliografie.9