Coradro

Specia Mreei FRICI

Vrem nu vrem evoluam, suntem obligai s-o facem. Daca avem bunul
simt sa privim n trecut cineva ne-a spus ca pentru a intui viitorul trebuie sa
nelegem trecutul observam ca acum vreo 200 de ani, cu apte-opt generaii
n urma, pe teritorul continentului nostru, exact n aceleai zone geografice
modelate de informatizarea i digitalizarea cotidiana, oamenii erau decapitai pe
eafod n pieele localitilor, n locuri publice. La debutul n tromba al secolului
XXI pe acelai continent oamenii lupta mpotriva torturrii animalelor
domestice n timp ce mulimi de adolesceni aleg sa se sinucid.
O abordare psihologica a problemei obezitii, un mic ndreptar de igiena
interioara coradro.
Aceasta este o ficiune, o interpretare fantasmatica a universului uman,
drept urmare orice asemnare cu persoane sau ntmplri reale este pur
ntmpltoare.
Cuprins:
Printul rou Putina atmosfera Discuii libere Specia.
Partea I datele problemei.
Opera de arta Tu, inima haina Sistemul nchis Salt nainte forat Energii
subtile Evoluii paralele.
Se scutura planeta.
Prdtorul suprem Despre fantasma i interpretare.
Sistemul psihic de aprare Din ciclul cum au aprut.
Pap-lapte din pleistocen.
Per os.
Despre contiina i introiecie.
Autocastrarea sufleteasca.
Mreia fantasmei patologice.
Strigoiul din lanul de se. Cara Unde dai, acolo se umfla.
Fantasme comercializate.
 Prima judecata de apoi.
Mai inteligeni dect noi.
A doua judecata de apoi.
Diete i dieteticieni Tot unde dai, tot acolo se umfla.
Despre regresie.
A treia judecata de apoi Formele de aplicare ale religiei.
Religia ca superstiie.
Secta religioasa.
Geneticianul de serviciu.
Fondatorul unei noi religii Despre egocentrism i identificare Fantasma
patologica i involuia intelectuala.
Femeia i identificarea.
Refuzul fobic al propriei mutilri.
Curajosul iepura Punctele de sprijin Despre sublimare Despre uitare i
ignoranta.
Nici ignoranta nu doare.
Partea a II-a sperane dearte.
Planeta se scutura din ce n ce mai tare Componenta homosexuala, mitul
androginului.
Istoria se tot repeta.
Sexologul de serviciu.
A patra judecata de apoi Familia monogama, celula de baza a societii
secolului XXI.
Redefinirea originii.
La cules de feromoni.
Reinterpretri ale unor vechi concepte Influenta feromonilor brbatului.
Si mai inteligeni ca noi.
Monogamia i cultura Dezechilibrul feromono-hormonal al mamei.
Modelul socio-economic Efectul distantei.
Efectele vizibile ale abandonului fundamental.
Construcia sistemului psihic de aprare Plmdirea personalitii
psihotice a epocii noastre.
Rzboiul pubertii.
Definitivarea personalitii psihotice a epocii noastre.
Refugiul n hrana.
Nenaturala metoda naturala.
Aspectul economic monogamic.
Aspectul psihologic monogamic.
A cincea judecata de apoi Despre segregare.
Unitate n diversitate Elitele.
 Puritate nainte de toate.
Cel mai iubit dintre fii ttuca stalin.
Balada geologului rnit i a lui noe, marinarul cel vestit.
Psihoza regresiva.
Eroi au fost, eroi sunt inca.
Variaiuni pe tema bestialitii regresive Addenda la psihologia maselor.
Mecanismul economic axat pe piaa libera Fluiditatea regresiei.
Oamenii de cultura.
A asea judecata de apoi Obsesia controlului.
Trauma.
Modelarea culturala prin teroare.
Trauma cu-multe-titluri.
Variaiuni pe tema traumei.
Dragostea de tata.
Tineree far' de btrnee i viaa far' de moarte.
mbtrnirea prematura n zonele urbane.
Demolam-demolam, da' ce punem n loc?
A aptea judecata de apoi Modelul energetic al naturii umane.
Alte dovezi istorico-experimentale.
A opta judecata de apoi Sa mai vorbim putin i despre sex.
Creativitate nainte de toate Profeii despre ce-am scris Adio, dar raman
cu tine.
Am venit, m-am strduit sa vad, credeam c-o sa nving.
Printul rou.
ntr-o frumoasa zi de vara, din prini apropiai de vrsta menopauzei
aa s-a nimerit cu decretul ambii grav suferinzi de TBC, cu cate un plmn
extirpat chirurgical n timpul zglobiei lor adolescente, s-a nscut, cu mult sub
greutatea normala, un prinior, printul rou. In prima parte a copilriei lui
uoare, cea mai mica rafala de vnt il putea lua pe sus, pentru a ramane prins
de minunata viaa, a fost nevoit sa ingurgiteze camioane i cisterne de
medicamente, n special antibiotice. In a doua parte a copilriei vremea s-a
nseninat i pentru el, s-a mai ntremat, a reuit sa adune tare multe kilograme
peste greutatea normala, dar nu pentru multa vreme. Adolescenta cu mult
ntrziat l-a surprins pe voinicul nostru ntrupat ntr-o adevrat fantoma cu
ochii vii, cu vreo 40 de kilograme sub greutatea normala, i mulumit unei
maladii exotice cu rara incidenta la persoanele de peste 60 de ani dependent
de-un medicament cu hormoni, a ajuns sa fie prezentat studenilor facultii de
medicina aa precum a fost i celebrul John Merrick cndva. Zilele nsorite au
continuat, a reuit treptat s-i revin, s-a pus cu adevrat pe picioare i nu
peste multa vreme s-a descoperit un fericit posesor a vreo 40 de kilograme
peste greutatea normala. Cum mai apar i nori din cnd n cnd, pe parcursul
metamorfozei n hipopotam biped, i-a petrecut mai bine de trei zile n coma, o
supradoza de ceva, nu conteaz ce, dar care l-a ajutat, l-a ajutat s-i piard
memoria. i-a pierdut aproape toat memoria i odat cu ea multitudinea
amintirilor traumatice.
Asa ca, de voie, dar mai mult de nevoie, printul rou a fost obligat sa
citeasc, de fapt prostul obicei ii intrase n snge de mic copil, l-a devorat din
interior de cnd se tie sirul constant al pneumoniilor, migrenelor i virozelor
l-au mpiedicat sa joace fotbal pe maidan. Cum i cititul asta-i cu rostul lui, pe
sinuosul drum al vieii, hurducit i poticnit, a avut norocul ca la un moment
dat sa se mpiedice de-un colectiv de oameni cu suflet, cu suflet mare, oameni
pe care nu i-a vzut la fata niciodat apropo, pe site pot fi ncrcate i
fotografii i care s-au strduit sa puna bazele unei edituri specializata n
popularizarea lucrrilor de psihologie i despre care poate baga mana n foc
ca n-au fcut-o din raiuni economice, pentru a ctiga multi bani cinstii.
ncet-ncet cititul l-a ajutat, l-a ajutat cu nite dioptrii, i la propriu i la
figurat. N-o fi reuit printul nostru rou sa nvee prea multe, insa un lucru l-a
nvat foarte bine, mai bine spus l-a renvat, a renvat sa plng. Astfel,
dintr-un semiautist ce se putea exprima coerent numai cu ajutorul formulelor
matematice, a ajuns sa cread c-a descoperit Mreaa Frica, acea cale a Mreei
Frici.
*
Ce este 'specia calea Mreei Frici'? Este o abordare psihologica a
problemei obezitii, un mic ndreptar de igiena interioara i consta dintr-o
interpretare a multor idei valoroase izvorte de-a lungul timpului alturat
ctorva idei proprii i personale puine, da' cu siguran fixe.
Cum este scrisa? Cu patima, cu multa patima. De ce iubim att de mult
ce-a scris Poetul? Poetul a spus multe lucruri urate, a dezvelit multe mizerii,
mult mai multe dect ne dam noi seama, dar a fcut-o cu patima, a pus suflet
n ceea ce-a fcut. Multe lucrri valoroase sunt roase de oareci i se umplu de
praf prin rafturi din simplul motiv c-au fost scrise academic, rece. Omul
cunoate lumea cu sufletul, n-o face nici cu inteligenta, nici cu memoria, nici
cu friguroasele raiuni abstracte, ci pur i simplu cu sufletul, cu sufletul sau
cald.
Nu se vrea a fi o scriere artistica, chiar sufer mult din acest punct de
vedere. Am cutat sa pstrez cursul evolutiv al ideilor, cadena lor temporala,
aa precum s-au modelat cele 'capitole' sunt scrise ntr-un interval relativ
mare de timp i-am hotrt sa nu revin asupra lor pentru a le 'coafa' prea tare.
Cred ca n acest mod se va nelege mai uor i ma vad obligat sa precizez ca pe
parcurs unele 'notiuni' se vor redefini sau completa.
 De ce am scris? Pentru ca fiecare om gospodar la viaa lui i dorete sa
sdeasc un pom, sa zideasc o casa i sa scrie o carte, insa principalul motiv
il voi dezvlui pe parcurs. Apoi, am crezut ca Te poate ajuta cu ceva, sper sa nu
ma fi nelat, deoarece, cu scuzele de rigoare, este o carte despre Tine.
Sa nu spui ca nu i-am spus!
Putina atmosfera.
Atmosfera este acel ceva care ne nconjoar, despre care tim ca exista,
dar pe care nu-l vedem i despre existenta cruia rareori suntem contieni.
Sau, mai bine spus, este ceea ce exista n prim plan, insa abia daca este
perceput n fundal.
Tocmai ce-ai vizionat filmul despre care-i povestise amicul X si, zmbind,
i spui: 'Da, a meritat'. Stai putin! Uite ce scrie aici criticul de serviciu Y, ce-ai
vzut? Nimic, tot timpul alerga unul dup umbra lui ca s-o mpute, att, nici
un mesaj, nici o tema, nimic. Are dreptate, aa este. i totui i-a plcut, a fost
ceva, ntr-adevr alerga, dar cum o fcea? Cate explozii? Cate jocuri de lumini?
Ce alternanta de. i muzica, efecte speciale. Atmosfera.
Da, ntotdeauna atmosfera conteaz i nu de puine ori este singura care
conteaz.
Te-ai apucat sa citeti, mi s-a ntmplat i mie de cteva ori, dar nu
merge, nu poi, eti stresat, eti suprat cum de-a putut s-mi fac una ca
asta?
i arunci cartea sub pat. Poate maine, voi fi mai linitit, mai destins. Ei
bine, tocmai ntr-un astfel de moment, ntr-o astfel de atmosfera as vrea sa
ncepi sa citeti rndurile urmtoare o poi chiar pregti, n caz de nevoie i
sugerez sa iei un clete de rufe i sa i-l prinzi de una din prile mai moi i mai
sensibile, ideal ar fi sa nu se vad.
Discuii libere.
ntr-o buna zi discutam cu un amic mai tnr, plasat pe o anumit scala
undeva deasupra, de curnd terminase cea de-a doua facultate. Una, alta, uor
am condus discuia unde am vrut, spre religie, ntrebndu-l care este prerea
lui fiecare are dreptul la o obsesie nu-i asa?
'Este o provocare spirituala, un lucru nltor, am citit multe cri vechi
i altele mai noi' mi-a explicat emoionat.
'Uite ce n-am neles prea bine, chestia aia cu paradisul pierdut, cu
arpele.' Mi-a explicat cu lux de amnunte, pana i eu puteam sa neleg, ntr-
adevr citise.
'Adica respectivul paradis a existat, a trecut ceva timp, s-au ntmplat
unele lucruri i inevitabil s-a pierdut?' am ntrebat.
'Poti s-i spui i asa.' 'Aha.' I-am lsat impresia ca meditez, apoi
abandonnd subiectul l-am ntrebat daca are prieteni.
 'Am o mulime de prieteni, petrecem clipe minunate mpreun, mergem
pe munte, dar i aici n ora.' 'In copilrie am avut i eu un prieten foarte bun,
am fost un fel de rude prin alian, acum civa ani l-am pierdut, accidenct de
main.' 'Nasol!' 'In timpul liceului am avut un alt prieten, a fost cel mai bun
prieten al meu, o perioada am fost nedesprii, dar acum civa ani l-am
pierdut, accident de main.' 'Imi pare rau.' 'In anii studeniei am deprins o
pasiune pentru.
Amintiri plcute, diplome, medalii i astfel mi-am lrgit substanial
cercul de prieteni, oameni inteligeni, culi, alturi de care am petrecut
'concedii' i week-end-uri frumoase. Nutream o admiraie sincera pentru unul
din ei, nu era cu multi ani mai mare dect mine, dar l-am pierdut la
cutremurul din '91, infarct.' 'In ultima perioada, timp de doi ani, am avut
acelai partener de. Nu pot spune c-am fost prieteni la catarama, ci mai
degrab amici, am petrecut ceva vreme fata n fata discutnd despre pasiunea
noastr comuna. Tot accident de main, nu l-am pierdut definitiv, de mai bine
de ase luni este n coma, ansele sunt foarte mici, trei operaii pe creier.' 'Si-
am mai avut un amic, cu aproape zece ani mai n vrst, da' n-o arata, puteai
sa zici c-i mai mic dect mine. Chiar n vara asta am petrecut o sptmn la
munte, am fost colegi de camera, zilele trecute l-am pierdut, tot infarct.' 'Ce
fericit eti tu! N-ai ajuns inca la vrsta la care ncep s-i moara prietenii. Poi
sa faci o paralela intre asta i paradisul de mai-nainte?'
Si mi-a rspuns, tot fara cuvinte, doar s-a nglbenit un pic la fata. Este
ntr-adevr un biat inteligent. O fi dormit bine n noaptea-ia?
Atunci m-am hotrt sa ncep sa pun pe hrtie, ntr-adevr, tinerii din
ziua de azi sunt foarte inteligeni.
* 'Ai auzit de biatul lui X, cel mare, de la liceu? A intrat ntr-o gac cu
alii de vrsta lui, s-au dus noaptea n cimitir unde au drmat o mulime de
cruci, au sfrmat cavouri. Nu, n-au furat nimic, doar le-au distrus, cic se
numesc sataniti. Ce i-o fi apucat? De ce-au fcut asta?' 'Tinerii din ziua de azi
sunt att de irascibili, unii devin violeni, asculta toat ziua muzica din aia
radioactiva, din metale grele. Oare ce i-o nva la scola? Ca pe vremea mea.'
* 'Uita-te la liceanul din dreapta! Are fata tot o rana, e plin de couri, dar
vezi ce privire calda, ce ochi frumoi are? Oare cum o dormi, nu se lovete?'
'Sau la fata din stnga, vezi ce fund de vdana are? Nu cred sa aibe mai mult de
18 ani, n-are cum sa fie deja vdana, mai repede-i fecioara. Oare ce numr o
purta la pantaloni? 56 58? De ce-o fi artnd asa?'
* 'In general noua brbailor ne plac femeile suple ca o cprioar, ca o
felina, ni se scurg ochii dup fotomodele. Uit-te n jur, o mulime de femei n
jurul vrstei de 30 de ani, i cum arata? Parca am fi n mijlocul unei cirezi de
hipopotami, i ce priviri triste, pierdute. Oare de ce s-or umfla asa?' 'In general
noua femeilor ne plac brbaii atletici, bine fcui, musculoi. Numai uit-te la
brbaii de peste 30 de ani, parca a ieit mingea de fotbal din televizor i-au
nghiit-o, aa buri au. Oare de ce s-or deforma asa?'
*
mi aduc cu tristee aminte de ultimii ani ai epocii de aur. Pe vremea
aceea daca ieeai dup-amiaza pe strada, cnd oamenii se ntorceau istovii de
la serviciu, observai ca mai bine de trei sferturi din brbaii care treceau pe
lng tine erau ntr-o stare avansata de ebrietate. De ce se ntmpl asta?
Acei oameni au crescut i educat copii. Uauu. Sa fie oare asta cauza
exploziei manifestrilor culturale numite manele i telenovele?
*
A fost odat un print rou angajat la o companie. Asemenea lui mai erau
i alii, colegii lui la fel de roii ca i el, toi se considerau i se simeau egali.
aa i erau. Printul rou s-a integrat foarte bine n colectiv, i ajuta
ntotdeauna colegii, era sritor, era lng ei cnd aveau nevoi de un sprijin
orict de mic, ntr-un cuvnt toi il considerau prietenul lor. aa i era, iar
ceilali il ajutau i ei cu draga inima.
Colectivul era condus de un sef, ca peste tot, el dirija activitatea, purta
responsabilitatea ndeplinirii cu succes a obiectivelor lipsite de orice urma de
bun simt trasate de conducerea companiei i nu era defel iubit de subalterni.
Toi il brfeau i fceau glume proaste pe seama lui fara sa afle, desigur ntr-
un cuvnt era considerat un tiran, un mic monstru. aa i era.
Timpul a trecut i la un moment dat printul nostru rou s-a transformat
peste noapte n regele rou, a fost promovat sef al colectivului. Colegii s-au
bucurat nespus, acum era sef cineva pe care-l considerau prieten. aa i
fusese, fusese prietenul lor. Insa nu peste multa vreme au constatat cu
stupoare c-l regretau pe fostul sef pentru ca fostul lor prieten devenise de
nesuportat, un monstru adevrat. aa i devenise.
Anii au zburat i propria-mi metamorfoza ajunsese sa ma obsedeze. De ce
s-a ntmplat asa? Cum de-a fost posibil?
*
Identificarea unor poteniale rspunsuri m-a preocupat o buna perioada
de timp, iar aici ncerc sa le schiez innd cont de o pova primita cndva:
Hei, Gringo, pstreaz lucrurile simple! Degeaba tii tu limbi extraterestre, i le
i vorbeti pe toate n acelai timp, daca nimeni nu nelege te vei trezi n
postura nebunului care vorbete singur. Am considerat-o un mare adevr i
vrnd-nevrnd am ajuns la concluzia ca lucrurile pot fi ntr-adevr simple,
chiar dezarmant de simple.
***
Specia.
 Este n atmosfera te nconjoar i n-o vezi este n tine, lng tine,
deasupra ta, a fost naintea ta i va fi i dup tine eti o parte din ea, iar ea
este o parte din tine te asculta cu toate ca tii ca n-are urechi, te vede cu toate
ca tii ca n-are ochi n-o percepi, dar o intuieti i traseaz i-i controleaz
drumul cu toate ca nu ti se adreseaz niciodat direct exiti datorita ei, iar o
infima parte a ei exista datorita ie ea-i aievea, tu eti trector.
O poi nelege, poi s-i intri sub piele, o poi face sa lucreze pentru tine,
o poi pcli fara ca s-i dea seama, i poate fi cel mai bun prieten i
confident. Insa nu de puine ori, dar ntotdeauna incontient, poi intra n
conflict cu ea. Cine ctig? Ea. Numai ea poate ctiga deoarece nu tie sa
piard, nu poate sa piard nici atunci cnd este constrnsa, nici mcar atunci
cnd este copleit i asediata de milenii. Orice vei face gsete ea o cale mai
mult sau mai putin vizibila de a te rpune.
Partea I Preambul la naterea filogeniei sau Datele problemei.
Opera de arta.
La o licitaie s-a vndut opera de arta X a marelui pictor Y contra unei
sume fabuloase, experii estimau o anumit valoare z a tabloului, insa a fost
adjudecat cu de doua ori mai mult dect att. Cine putea sa dea atia bani pe
un tablou, doar pentru a i-l atrna pe perete n sufragerie i a se lauda cu el?
Ce snobi!
Nu puteam sa neleg. Da' am neles, ntr-un trziu mai bine mai
trziu dect niciodat!
Abia dup ce am revzut pentru a doisprezecea oara 'Forrest Gump' i
pentru a opta oara 'Nascuti asasini' repetiia e mama nvturii de minte. *
Nu, nu le am pe hard, altfel mai aveam timp de alte prostii? * Asta trebuie sa fie
opera de arta, ceva care irezistibil te atrage de fiecare data i pe care nu te mai
saturi s-o priveti, ceva n care ai vrea sa ptrunzi i cu care ai vrea sa te
contopeti, ceva n care cineva a investit pasiune i la care a trudit din greu.
Copacul. Ce mai opera de arta! Natura a investit miliarde de ani pentru
a-l face sa fie perfect, i a pus suflet n ceea ce-a fcut. Se vede de la o posta,
este aa de inteligent, daca cineva vrea s-i mnnce frunzele sau fructele el
ntoarce i obrazul celalalt, nu fuge, nu se sperie i nici mcar nu riposteaz.
Am avut i eu un copcel, il sdise altcineva n fata blocului, dar l-am
considerat al meu caci vreo trei veri la rand cnd era foarte cald ma duceam s-
i vrs cte-o gleat de apa la rdcin. ntr-o buna zi a trecut cineva pe lng
el i l-a rupt, n doua.
Sau omul. Miliarde de celule, fiecare cu rolul ei precis, organe
specializate, ochi, urechi, creier, o mainrie biologica inimaginabil de complexa
i care se mai i reproduce singura. Sigur, natura a investit n i l-a iubit pe el
cel mai mult, mai mult dect pe oricare alta fiin, numai pe el l-a nzestrat cu
contiin, cu inteligenta, cu posibiliti de comunicare, cu posibilitatea de a-i
fauri unelte i de a le i folosi studierea comportamentului delfinilor arata ca
acetia ar fi nzestrai cu o inteligenta similara omului, insa ei nu au cum sa
modifice mediul nconjurtor, deocamdat.
Dar ce face acest om? Cum se comporta el? Fura, minte, neal, i
ucide aproapele pentru a-l deposeda de bunuri sau din gelozie ori din ura, sau
pentru ca pur i simplu se plictisete i trebuie s-i gseasc o preocupare. O
discrepanta nnebunitoare.
Natura a greit cu toate ca s-a strduit sute de milioane de ani s-l
modeleze. Natura n-a greit defel, manifestrile n cauza, pe lng multe altele,
reprezint natura umana, ea are o vechime de numai cteva mii de ani, de cnd
exista omul modern. Natura umana motenete toate aspectele naturii
biologice, insa nota ei dominanta o reprezint acea prelungire oarecum
artificiala situata n mintea omului. Ea se hrnete cu nvmintele i teoriile
finalizate n gnduri, sentimente i atitudini, ele o determina sa fie att de
imperfecta.
Va reui natura umana sa refac handicapul, sa micoreze diferena, sa
ating aceeai perfeciune? Mai mult ca sigur, de i se va lsa deschisa porti,
mintea trudete din greu, se strduiete sa fac salturi disperate, progresul
tehnologic are o rata de cretere exponenial. Am nceput sa scrutam atent
cerul pentru a vedea din timp asteroizii care ne-ar putea amenina planeta,
nsi existenta ca specie necazul e ca nu ne uitam unde trebuie, ntotdeauna
cel de alturi este vinovat. mi aduc aminte, eram copil, cnd au aprut primele
aparate de radio cu tranzistori, nti cu trei tranzistoare, apoi cu cinci, astzi
un microprocesor are cteva milioane de tranzistoare i n-au trecut dect vreo
treizeci de ani, o singura generaie. Da, de tranzistoare se ocupa elitele,
inginerii, oamenii de tiin, cei mai buni dintre cei mai buni i rezultatul
muncii lor se vede cu ochiul liber, astzi zburam, am ajuns n spatiu, pe Luna,
am ajuns n secolul XXI.
Sunt aceste salturi reale? Progreseaz ntr-adevr natura umana? Daca
ne uitam mai bine n jurul nostru observam ca ntregi comuniti umane,
miliarde de oameni i nu indivizi izolai, se manifesta ca acum cteva mii de
ani, de parca timpul a mpietrit de groaza? Creterea calitativa la nivel social
este cu mult mai nceat, abia de la o generaie la alta se observa un oarecare
progres, aici inervine rolul educator al prinilor, al profesorilor i al
psihologilor. Rezultatul muncii psihologilor nu este imediat vizibil, nu-i chiar
att de palpabil i de aceea nu de puine ori, din interese meschine, inumane,
unii din ei au fost terfelii n noroi.
Sa fie adevrat presupunerea ca raul provine din interior?
*
 Tu, inima haina.
n jurul nostru se ntmpl o mulime de lucruri pe care nu le putem
nelege imediat, uneori avem tendina sa ne spunem: la asta ma voi gndi
maine, sau, mai rau: aa au fost rnduite lucrurile. Simim o acuta nevoie sa
ne explicam ntr-un fel sau altul inexplicabilul nevoie ce s-a manifestat
dintotdeauna, de cnd omul a nceput s-i dea seama de faptul ca exista i
gndete.
Pe planeta noastr exista o 'infinitate' de specii mictoare, unele mai
ciudate dect altele, unele unicelulare, altele pluricelulare i tot aa pana la
mamifere. Toate aceste vieti minunate pentru a trai i a se dezvolta trebuie sa
mnnce o alta vietate mictoare care la randul ei mnnc o alta vietate. *
'Numai copacul nu mnnc pe nimeni, el este att de detept!' 'Da, dar
copacul nu se mica de la sine, pentru a face-o are nevoie sa fie ajutat de vnt.'
'Unele vieti se hrnesc cu frunze, cu iarba.' 'Si frunza de ceapa verde este vie,
i firul de iarba este viu.' * Suntem mpresurai de lanuri trofice, pana i
viruii, care nu sunt celule propriu-zise, ci doar informaii genetice, mnnc
pe cineva, i ei au nevoie de o celula gazda n care sa se infiltreze, pe care s-o
devoreze i n care sa se nmuleasc. De la cea mai mica pana la cea mai mare
toate fiinele mictoare ucid sau sfie alte fiine pentru a le digera toate
speciile de animale sunt construite special pentru a ucide i digera ceva, orice.
Exista vreun mamifer care sa se hrneasc cu minereu de fier, ori cu pietre?
Cine a putut sa creeze aa ceva? Ce inima haina, ce monstru ntunecat a
putut s-i imagineze i sa creeze acest carusel al sfierii, acest perpetuum
mobile n care fiine trebuie sa moara pentru a fi digerate?
Ce scop nobil! Stai linitit! N-a creat nimeni nimic, nu le-a urat nimeni
att de mult, n-a avut nimeni un aa suflet monstruos, pur i simplu lucrurile
i fiinele aa au evoluat.
Sistemul nchis.
Sistemul nchis este un sistem mai mult sau mai putin complex care
exista, se transforma i se dezvolta numai pe baza fenomenelor i proceselor
din interiorul lui. Pentru a-l vizualiza putem sa ne imaginam un cerc cu toate
elementele componente aflate n interior, toate caracteristicile, tot ceea ce se
ntmpl are loc numai n interior. In realitate sistemul perfect nchis nu exista,
majoritatea sistemelor din jurl nostru sunt dechise, din cnd n cnd, sau
constant, ele suporta influente din exterior.
Spre exemplu omul, acest sistem complex. Din punct de vedere biologic
pentru a putea exista el este obligat n permanenta sa fac schimb de
substane cu mediul nconjurtor. Am putea crede ca ceea ce se petrece n
mintea umana, gndurile, reprezint un sistem nchis, dar i ele suporta
influente din exterior, se formeaz pe baza informaiilor captate de organele de
simt, iar produsul lor este adesea exteriorizat prin limbaj, comportament,
atitudini i aa mai departe.
Planeta noastr este un sistem semi-inchis, ea inter acioneaz cu
exteriorul n mod constant, primete constant energie de la Soare i este legata
constant prin forte de atracie gravitaional de corpurile cereti nconjurtoare,
se deplaseaz pe orbita pe mai multe orbite. Insa din punctul de vedere al
speciilor existente pe Pmnt, al speciei umane n special, ea este un sistem
nchis, deocamdat speciile nu pot exista n mod natural dect n acest spatiu
bine delimitat. Desigur, din cnd n cnd, o data la cteva zeci de milioane de
ani sistemul se deschide, el este modificat de ctre un asteroid, de cate o
cometa sau de orice alt fenomen ceresc ce poate influenta radical sistemul cel
putin aa se bnuiete i pare logic sa fie. Raportnd intervalele mari de timp la
finitatea individului uman, a omului modern aa cum il tim noi, rezulta ca
influentele radicale asupra sistemului pot fi considerate neglijabile, prin urmare
omul ultimilor ctorva zeci de mii de ani a existat i s-a dezvoltat ntr-un sistem
nchis.
Condiia de baza a continuitii sistemului nchis este echilibrul dintre
forele i interaciunile din interiorul lui un dezechilibru major conduce la
distrugerea sistemului. Astfel putem spune ca sistemul nchis se autoregleaz,
biosfera este obligata sa gseasc diverse modaliti de a-i pastra echilibrul, de
a-i pastra continuitatea iar faptul ca astzi existam se datoreaz acestei
capaciti eseniale a lui. Plasnd omul n sistemul nchis identificam
interaciunea dintre cele doua forte de baza: resursele i consumatorii.
Resursele reprezint tot ceea ce-i este necesar omului pentru a exista i a se
dezvolta, iar consumatorii sunt oamenii, specia umana n general. Evoluia n
timp a raportului dintre aceste doua elemente de baza a avut drept consecin
apariia fenomenului de autoreglare specific speciei umane.
*
ntr-o buna zi cineva s-a gndit sa fac un experiment ale crui rezultate
ni le-a mprtit i noua: A luat un numr de scorpioni, consumatorii, sa
zicem cinci, i-a introdus ntr-un recipient, sistemul, o gleat, le-a dat de
mncare, resursele, i a procedat la observarea ansamblului respectiv. Erau ei
cam nghesuii acolo, dar att timp cat primeau de mncare erau fericii i
continuau sa triasc ntr-o relativa armonie.
La un moment dat i-a venit ideea sa nchid sistemul, a pus capacul la
gleata i l-a abandonat un numr de zile, attea cat a considerat ca sunt
suficiente pentru ca scorpionii sa moara de Foame. Cnd a analizat din nou
sistemul nu a ridicat capacul, l-a pstrat tot nchis a observat ca scorpionii
erau bine mersi i se zbenguiau de mama focului, dar nu mai erau cinci, acum
erau numai patru, nici urma de al cincilea, se evaporase. Dup un alt numr
de zile, la urmtoarea analiza, a observat acelai lucru, insa acum nu mai erau
patru scorpioni, ci trei. i tot aa pana cnd ntr-un trziu a rmas numai
unul, cel mai puternic de care i s-a fcut mila i i-a dat drumul.
Sistemul nchis s-a autoreglat, a gsit el o modalitate prin care s-i
pstreze echilibrul. Specia a triumfat, i-a prelungit existenta la maximum, a
gsit ea o metoda mai mult sau mai putin morala de a dinui.
Experimentul a pus n evidenta principala calitate a speciei, singura ei
calitate: Specia trebuie sa continuie sa existe indiferent cum, ea este deasupra
indivizilor ce-o compun. Multi au observat i au fost profund impresionai de
aceasta proprietate fundamentala a ei, n consecin s-au scris cri i s-au
turnat filme ntr-unul ni s-a sugerat faptul ca nici mcar explozia nucleara n-
a reuit sa anihileze specia, a gsit ea o cale sa continuie sa fie, a exploatat
cumva o nisa. Pentru a putea s-o nelegem mai bine suntem obligai s-o
plasam n sistemul nchis i sa urmrim n timp evoluia ansamblului ca un tot
unitar.
n acelai timp specia este la randul ei un ntreg format din indivizi, ea le
impune anumite caracteristici i un anumit comportament specific prin care
acetia relaioneaz intre ei si/sau cu mediul nconjurtor, aa ca observarea i
nelegerea individului este de asemenea un aspect esenial. Per ansamblu
reprezentarea grafica a interaciunilor din sistem ar putea fi sintetizata astfel:
sistem nchis <-> specie <-> individ.
Indivizii inter acioneaz cu elementele fizice ale sistemului nchis prin
intermediul specificului speciei lor.
*
n sistemul nchis numit Pmnt a aprut i s-a dezvolta specia umana.
De mii de ani acest sistem s-a autoreglat indiferent de influenta contiinei
omului i se mai autoregleaz i astzi, n secolul XXI. Despre acest lucru prea
putini oameni i dau seama, iar cei care stiu nu fac nimic, nu ndrznesc sa ia
atitudine, au alte preocupri importante: sunt prini n 'sistem'!
Cndva cineva a spus ca pentru ca raul sa triumfe este suficient ca
oamenii buni sa nu fac nimic.
*
Mai toi au ncercat sa explice omul, comportamentul acestuia,
adncimea psihicului i a mintii lui, ntr-un cuvnt natura umana, uitnd ca
omul este un animal, un individ ce aparine unei specii care la randul ei exista
i evolueaz ntr-un sistem nchis. Suntem att de mndri de faptul ca suntem
oameni cine mai e ca noi?
Iar aceasta mndrie este puternic ancorata n sufletul nostru. Pe
parcurs vom descoperi legtura dintre propriul nostru suflet i cruda evidenta a
dispariiei din ce n ce mai multor specii de animale, sau cu suferinele atroce
pe care unele din ele, inclusiv oamenii, semenii notri, sunt obligate sa le
suporte.
***
Salt nainte forat.
Mama Natura a fost o mama rea, autoritara i foarte lene, ea i-a
educat speciile cu biciul, le-a ordonat cum i ce sa fac pentru a dinui i
evolua. Ea i-a spus copacului sa creasc din ce n ce mai nalt i s-i dezvolte
o coroana mare, cu frunze multe, daca n-ar fi procedat asa, atunci vegetaia din
jur i-ar fi blocat accesul la razele soarelui, iar el s-ar fi sufocat i ar fi disprut.
Le-a spus plantelor din umbra copacilor s-i dezvolte frunze cu o suprafa
mai mare pentru a beneficia de o cat mai mare cantitate din putina lumina ce
strbate coroanele lor, daca n-ar fi ascultat-o, atunci nu s-ar mai fi putut hrni
i ar fi disprut. Le-a spus diverselor specii de prdtori s-i dezvolte gheare,
coli, ochi ageri i sa alerge mai repede dect prada lor, altfel vor ramane
nemncate i vor disprea. I-a nvat pe dinozauri cum sa fac sa le creasc
pene i aripi pentru a zbura, daca ar fi rmas n continuare pe sol atunci
cdeau prada altor specii de dinozauri, mai mari, i dispreau. L-a nvat pe
omul primitiv cum sa fac s-i construiasc pratie i sulita pentru a se apra
de amenintorii prdtori. i aa mai departe.
Mama Natura n-a fost niciodat blnd, vocea ei n-a fost nicicum
duioasa, ea mereu s-a rstit: Fa asta! De n-o faci atunci vei disprea. Nici
mcar un singur fulg din penajul unei psri nu este acolo degeaba, nici mcar
o singura mustaa sau fir de par din blana pisicii nu este acolo degaba, toate au
un rol funcional bine definit. Daca ceva nu-i mai trebuie speciei, atunci, n
timp, renuna la el precum oprl a devenit arpe renunnd la picioare
pentru a exploata cat mai bine acel spaiul din mediul nconjurtor ce nu era n
totalitate ocupat de alte specii. Aceasta modelare treptata a formei fizice a
indivizilor unei specii se datoreaz relaiei de feedbacks-ar traduce cumva:
cauzalitatea ce produce un anumit efect este la randul ei gradat influenat de
efectul produs, sau efectul influeneaz ntr-o oarecare msur cauza. Un astfel
de feedback il vedem i la omul de astzi: laba piciorului nu mai are degetul
mare opozabil aa cum l-a avut cndva strmoul lui ce-a vieuit prin copaci.
Sub atenta ndrumare a Mamei Natura condiiile de mediu l-au obligat pe
strmoul nostru sa coboare din copac i sa se ridice n doua picioare pentru a
se depla pe sol, el n-a mai avut nevoie sa se apuce de crengi cu picioarele i a
rezultat treptat nfiarea omului modern.
Astzi tim foarte bine ca speciile care n-au ascultat-o, sau n-au avut
timpul necesar pentru a-i urma sfaturile, au disprut. Salturile calitative n
evoluia biologicului guvernat de Mama Natura s-au manifestat numai sub
influenta constrngerii, ele au avut ntotdeauna o conotaie absolut negativa.
 Dintre toate sfaturile primite de specie, cel cu rezonanta cea mai mare a
fost: Ai grija ca numai exemplarele cele mai viguroase i cele mai bine adaptate
sa se reproduc. Ele trebuie s-i domine teritoriul ce le furnizeaz hrana, s-l
apere, sa se lupte cu intruii din aceeai specie care-l ncalc i sa ctige cel
mai puternic. In plus, cei care se reproduc trebuie s-i hrneasc, s-i educe
i s-i ocroteasc puii cu preul propriei lor viei fiindc ei sunt cei ce-i
asigura continuitatea noua generaie reprezint esena continuitii speciei.
Cel mai puternic individ trebuie s-i domine teritoriul i sa se reproduc o
regula ancestrala a lumii slbatice. De asemenea: Ai mare grija ca indivizii tai
sa evite consangvinitatea, materialul lor genetic trebuie sa se combine ntr-o
paleta cat mai larga pentru ca tu sa devii mai puternica, altfel indivizii vor
degenera i tu vei disprea.
Speciile au neles de nevoie sfaturile, le-au pus necondiionat n aplicare
i pentru ca au dovedit ca sunt durabile i eficiente lene Mama Natura,
pentru a se bucura de o btrnee linitit, le-a transferat lor autoritatea
modelarii i evoluiei indivizilor ce le compun, a lor inilor. Specia i-a luat rolul
n serios i a nceput s-i studieze foarte atent indivizii, a inut cont de nevoile
lor i i-a ndrumat cat a putut mai bine folosind acelai feedback. Primul lucru
pe care l-a observat a fost acela ca integritatea le era ameninat de o mulime
de pericole din partea mediului i ca pentru a-i pastra continuitatea trebuiau
sa le fac fata cu succes. i-a dat imediat seama ca cea mai buna metoda de a
nfrunta ameninrile din exterior era aceea de a le evita, astfel i-a dotat
indivizii cu o arma esenial: Frica -frica ancestrala sau frica de moarte. Sub
imperiul fricii indivizii acioneaz spontan i exploziv, adrenalina curge n
valuri, unii fug de rup pmntul, alii ataca cu o furie oarba, frica este un
sentiment universal specific tuturor vietilor mictoare.
Natura umana, desi fundamental diferita de cea biologica, a fost nevoita
sa preia toate nvmintele primite de la Mama Natura fiindc omul este i va
ramane un animal. Natura umana a preluat treptat toate funciile Mamei
Natura i fiindc este dotata cu contiina are posibilitatea sa neleag ce se
ntmpl cu i n jurul speciei umane, n consecin are posibilitatea sa
utilizeze imediat procesul de feedback, nu mai este nevoita sa atepte sute sau
mii de generaii aa cum a ateptat Mama Natura. In plus, evoluia naturii
umane poate i trebuie sa aib o conotaie absolut pozitiva, astzi nu numai ca
nu mai este nevoie s-i eliminam pe cei slabi, btrni i suferinzi, din contra,
suntem obligai moral s-i ngrijim i s-i ocrotim.
Si nu numai ca are posibilitatea sa uziteze de contiin, ba chiar are
obligaia s-o fac pentru a evita conflictul degenerativ dintre indivizi i specie i
conflictul distructiv dintre specie i mediul nconjurtor.
***
 Energii subtile.
Iarna, frig, bate vntul, pmntu-i ngheat, nici o frunza, nici o pata de
verdea, nici o gaza, din cnd n cnd trece un om zgribulit, se grbete s-i
gseasc un adpost. Vine primvara, natura revine la viaa activa, valuri de
verdea se revars rapid, o mulime de specii de gaze roiesc peste tot, pe
pmnt sau n aer, totul vibreaz i freamt frenetic, absolut totul.
De unde aceasta revrsare de energie? Cine este responsabil de apariia
imensului val de energie? Este energia potenial a speciilor, energie pe care
fiecare specie o transmite fiecrui individ al ei cu un singur scop, acela ca ea sa
existe. Energia pe care specia umana o aloca individului uman din momentul
conceperii sale o putem asemui cu cea a unei ape curgtoare: Priaul
izvorate dintr-un anumit loc micuul om este conceput i se nate; prul i
croiete o albie fixa se formeaz caracterul individului, acele tipare bine
stabile prin care tririle sufleteti tind mereu sa se descarece; prul aduna
aflueni i devine rau copilul se hrnete i creste; raul aduna aflueni i
devine fluviu copilul devine un tnr adult; fluviul creste treptat n
dimensiuni i se vars dispersandu-se-n ocean adultul mbtrnete i la un
moment dat moare; apa oceanului ptrunde prin falii intre plcile tectonice i
ajunge sa izvorasc din muni adultul are copii. i ciclul tinde sa se repete la
infinit.
Toate fenomenele naturale din Univers au un caracter ciclic: speciile
parcurg ciclul vieii, apa parcurge cicluri variate n natura, electronii se nvrt
ciclic n jurul nucleului atomului, Pmntul parcurge un ciclu n jurul
Soarelui, Sistemul Solar parcurge un ciclu n jurul centrului Galaxiei, Galaxia
parcurge un ciclu n jurul a Ceva pe care inca n-am reuit s-l vedem, ori nu
avem ochelarii necesari, ori nu privim n direcia corecta, dar nu ne mpiedic
nimeni s-l bnuim, acel Ceva pe care nu-l vedem parcurge la randul lui un
ciclu n jurul Altui Ceva pe care nici atta nu-l vedem, i aa mai departe.
Un lucru este cert, specia aloca individului o mare cantitate de energie,
energia vitala, fora viului, i vegheaz ca acesta s-o utilizeze corect i numai n
interesul ei i conform modelului explicativ al universului cunoscut de noi: tot
ceea ce ne nconjoar este energie, reprezint diverse forme de manifestare a
energiei.
0 paralela similara a fost stabilita intre formarea i dezvoltarea
individului uman i ntreaga evoluie a speciei umane: In natura au aprut
primele organisme unicelulare copilul este conceput prin unirea a doi gamei;
se formeaz primele vieti pluricelulare oul fecundat ncepe sa se divid;
apar primele mamifere -fatul se dezvolta i se contureaz forma completa a
viitorului adult; maimua a cobort din copac copilul se nate; de aici
preluam noi dezvoltarea sufleteasca a animalului uman, desigur, fcnd cteva
referiri i la etapele anterioare. Fiecare individ ntrupeaz n el nsui ntreaga
evoluie a viului n sistemul nchis.
Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost fascinai de cursul energiei
vitale, iar cu milenii n urma s-au pus bazele principiului curgerii line,
principiu conform cruia ne este recomandat cu cldur sa lsm metaforica
apa sa curg netulburata, lin, n voia ei. Esena lui o regsim n nelepciunea
noastr populara concentrata n expresia: Nu te pi. Cura contra vntului
pentru c-o sa te stropeti!
***
Evoluii paralele.
Ca toate celelalte i natura umana a evoluat, la un anumit moment omul
a nceput s-i dezvolte capacitatea de a gndi n abstract, el a descoperit
numerele i a pus bazele unei tiine pe care mai trziu a denumit-o
matematica. Gndirea n abstract n ansamblul ei i-au permis sa dezvolte noi
teorii, din ce n ce mai complexe, i pe baza lor n secolul XX a fcut prima
ncercare de a deschide sistemul nchis: a ajuns pe Luna intre timp s-a lsat
pguba, ori i-a dat seama cat este de greu, ori i-a pierit motivaia odat cu
dispariia subita a balaurului rou.
Anii au trecut i iat, ca la un moment dat cineva a pus bazele teoriei
evoluiei speciilor mare noroc c-a fcut-o suficient de trziu, altfel il puneau i
pe el la prjit, nu de alta, da' trebuiau sa aib pe cine reabilita dup aceea. La
nceput ea n-a fost luata n serios, ii lipseau prea multe verigi. Cu timpul insa,
din ce n ce mai multe din verigile lipsa s-au rentors la proprietarul de drept,
ele fiind gsite n diverse locaii de pe tot cuprinsul globului, unele ascunse
adnc n pmnt, iar altele, mai ndrznee de felul lor, ajunseser la suprafa
i-i trgeau pe arheologi de iretul de la pantof. Conform acestei teorii am aflat
ca toate vietile au evoluat i ntr-un fel sau altul multe sunt nrudite intre ele.
Toate.
Toate vietile au evoluat n afara de dinozauri, adic de cele doua tipuri
fundamentale de dinozauri: ciocoii vechi i noi. In pofida faptului ca au fost
separate de o perioada foarte mare de timp se poate observa o asemnare
perfecta: Ei nu aveau cum sa evolueze fiindc aveau numai unul, nu doua ca
toat lumea le-a numrat el, savantul cu asteroidul. Construcia lui, logica
ntr-un fel, este foarte simpla: 1. Nu mai sunt dinozauri; 2. Daca nu mai sunt
nseamn ca au disprut; 3. Daca au disprut nseamn ca i-a omort cineva;
4. I-a omort aruncndu-le cu asteroidu-n cap.
tie el foarte bine, are un amic la nu-s-ce politie secreta i i-a spus ca au
un film cu evenimentul n cauza, da' inca e clasificat drept strict secret abia
peste cteva zeci bune de ani o sa fie accesibil publicului, nu de alta, dar atunci
vor fi siguri ca n-o sa mai intereseze pe nimeni. El ne povestete ca acum mai
multe milioane de ani, pe cnd dinozaurii zburdau nestingherii prin gradina
edenului, a aprut cineva cu suflet cain care s-a ascuns printre nori i cum
vedea un dinozaur, pac! Ii i arunca cu asteroidu-n cap. Problema era ca nu-i
nimerea n cap, ci sub coada dup cum bine tim ei aveau capul mic i burta
mare, le sttea mintea foarte lejer i se ncpnau sa nu evolueze; i tot din
aceasta cauza astzi nu mai exista nici mcar o singura specie de psri, iar
despre reptile nici nu mai ncape ndoial, au disprut n totalitate i atunci
dinozaurul murea de ras, ca la loviluie.
Lovilutia este un fenonen social n care oamenii ies n strada i din cauza
ca sunt att de apropiai unul de altul ncep sa se iubeasc aa de tare nct
unii mor de ras. Ei prezentau nite urme de gloane pe corp, da' era numai o
iluzie optica televizata pentru ca nu-i mpucase nimeni, au murit pur i simplu
de ras. Trebuiau sa moara pentru a oferi legitimitate fenomenului. In fata cui?
Oricum nu interesa pe nimeni, mare pcat ca nu i-au dat seama de asta la
timp, credeau ca sunt att de importani, credeau sincer c-o au att de mare,
nct era musai s-i bage cineva n seama n-am prins-o-n direct, aveam peste
40 i deliram aa de frumos.
Aceasta este diferena, unii au disprut fiindc au murit ei de ras, iar
ceilali fiindc au murit alii de ras. Unul, mai necredincios de felu' lui, crede ca
nici unii nici ceilati n-au disprut dintr-o data, ci au evoluat, mai tii.
*
La nceputuri omul negru a considerat ca universul este format din patru
elemente de baza: pmnt, apa, aer i foc. Acestea erau cele mai mici elemente
pe care le putea vedea el atunci. Timpul a trecut, dioptriile s-au mrit i la un
moment dat a descoperit molecula. Aceasta era cel mai mic element pe care-l
putea vedea el atunci. Dioptriile s-au mai mrit putin i a rezultat ca cel mai
mic element este atomul. Acesta era cel mai mic element pe care-l putea vedea
el atunci. Btrneea, bat-o vina, i-a adus alte dioptrii i cu ele a vzut ca i
atomul este format din ceva, din electroni, protoni i neutroni. Acestea erau cele
mai mici elemente pe care le putea vedea el atunci. N-a mai trecut mult i pe
patul de moarte a vzut ca exista particule i mai mici: bosoni, neutrini,
quarcuri i altele pe care nu mai tie cum le cheama din cauza parkinsonului.
Acestea erau cele mai mici elemente pe care le putea vedea el atunci.
Omul nostru negru ar trebui sa ajung la concluzia ca exista i o
infinitate mica: oricnd va exista ceva mai mic dect ceea ce considera el a fi cel
mai mic. Astzi omul negru are dimensiuni mult prea mari pentru a-i da
seama cat de multe lucruri pot fi mult mai mici dect el, degeaba i-a explicat
Poetul ca exista i mistrei cu coli de argint, el tot nu-i n stare sa priceap
mare lucru.
*
 n stadiul de vntor i culegtor omul negru era nconjurat cat vedea cu
ochii numai de cmpu' cu flori, celelalte campuri nu existau pentru el. Vreme
trece, vreme vine, i dintr-o data s-a surprins nconjurat de diverse campuri
cultivate de el nsui, n special de lanul de sec.ara, omul negru descoperise
fara s-i dea seama agricultura. La un moment dat omul negru s-au
mpiedicat de campul gravitaional, a fost luat oarecum prin surprindere, iar
cztura l-a zdruncinat binior pentru ca pana atunci acesta nu exista pentru
el. ntr-o dup-amiaz nsorit, pe cnd se plimba cu prietenul lui, omul alb, pe
coasta dealului a observat ca pe sub liniile de nalt tensiune ce alimentau
cartierul de vest zburda ca un nesimit cmpu' magnetic i-i bruia recepia
radio a meciului de fotbal tocmai cnd era mai interesant. Astzi se tot vorbete
despre biocmpuri, maine -poimaine cine tie despre ce campuri s-o mai vorbi,
de exemplu despre campul cu floricele de porumb, cu putina sare, desigur.
Oare cate campuri ne-or mai urmri pe furi orgasmicele activiti
intelectuale? Daca inca n-au fost descoperite, luate-n mana i degustate nu
nseamn ca ele nu pot exista.
*
Dup multi ani de la inventarea numerelor omul mai mult sau mai putin
negru a continuat sa fie curios i s-i bage nasul peste tot, unii au zis ca i l-a
bgat i unde nu-i fierbea oala care din cnd n cnd exploda din cauza
temperaturilor i a presiunilor extreme. El a scrutat atent cerul i observnd
galaxiile a dedus ca ele alergau deoarece privindu-le atent a vzut ca au ochii
roii, exact cum se nroete la fata o persoana care alearg dup tramvai.
Savantul cu explozia a luat urma galaxiilor, a dedus ca toate au nceput sa
alerge dintr-un anumit punct i ca au luat startul cnd pistolul arbitrului a
fcut beng, adic din butucul rotii din spate de la bicicleta i acum se deplasau
radial pe direcia spielor att a putut el sa vad atunci. Astfel a pus bazele
teoriei formarii i expansiunii universului prin big-beng, a msurat viteza cu
care alergau galaxiile i i-a calculat vrsta: nu stiu cate miliarde de ani.
Cat timp i-o mai trebui omului negru s-i dea seama ca nainte de T zero
a existat i un T minus unu?
Poate ca numerelor negative le este cu desvrire interzisa deplasarea
pe autostrada.
Numai ca alti oameni, cu pielea de alta culoare i mai ciudoi din fire, s-
au uitat mai bine pe cer i au vzut ca nesimitele de galaxii nu alearg fiecare
pe culoarul ei, ca nite sportivi civilizai, ci unele dintre ele se ciocnesc, ba chiar
galaxia noastr urmeaz sa se ciocneasc cu o alta peste ceva vreme. Altfel
spus prelungirea spielor rotii din spate de la bicicleta se ntlnete undeva cu
prelungirea spielor de la roata din fata ale aceleiai biciclete. Dar cum i roata
din fata are butucul ei nseamn ca n-a fost numai un big-beng, ci au fost
doua, da' putin mai mici. Omul nostru negru s-a mai gndit un pic i a dedus
ca daca tot au fost doua big-benguri atunci trebuie sa fi fost i un al treilea, tot
putin mai mic. ntr-un final apoteotic i-a ciulit atent urechile i a auzit cum i
acum mai big-bengane cineva. Altfel spus, nu crede sa fi fost vreodat vreun
beng-beng, universul nu are o vrst determinabila, mai mult ca sigur n-a
existat nici un moment cnd n-a existat nimic.
Teoria expansiunii universului face implozie atunci cnd avem n vedere
una din multele geometrii neeuclidiene geometrii ale spaiului curb. Raportat
la dimensiunile infinite caracteristice universului intuit, nu al celui vizibil cu
ajutorul dioptriilor manufacturate la ora actuala, rezulta ca fiecare galaxie nu
se deplaseaz linear deprtndu-se de celelalte, ci se nvrte n cerc. Oare de ce
galaxia n-are voie sa se nvrt n jurul a ceva cnd toate elementele mai mici
dect ea cunoscute pana acum se nvrt n jurul a ceva? Ea n-are voie pentru
ca are numai una, nu doua ca toat lumea, are numai o singura gaura neagra
n centru. Gaura neagra despre care nu se prea tie ce este de fapt i de drept,
insa se poate baga mna-n foc despre formarea universului prin tot felul de
benganeli intelectuale. In plus, ar fi indicat sa luam n calcul i varianta n care
lumina nu se deplaseaz cu aceeai viteza peste tot, precum am fost nvai la
grdini, mai mult ca sigur n spaiul dintre galaxii toate vitezele, inclusiv
viteza luminii, se modifica, aa ca distantele dintre cele galaxii pot sa nu fie
chiar att de mari precum credem acum. Sau poate numai gaurilor negre le
este permis sa influeneze radiaia luminoasa, conform ordonanelor de urgenta
i legilor organice adoptate n unanimitate i publicate prin monitoarele oficiale.
Ar fi o idee sa ne mai potolim putin paranoia i sa ateptm sa ajungem n
spaiul dintre galaxii pentru a putea msura, cntri, lua n mana i degusta.
*
Alti oameni, mai fizicieni de felul lor, studiind atent vidul au observat ca
practic vidul nu exista, cu alte cuvinte nu a existat niciodat un moment n
care n-a existat nimic i trebuia creat, n tentativa lor de a obine vidul au
observat ca n acesta apar, se combina i se recombina continuu particulele
elementare de materie cu cele de antimaterie, ca nite stringuri care nu vor nici
n ruptul capului sa pstreze linitea pentru ca sa doarm oamenii de afaceri
linitii. Alii cred ca diferena dintre cantitile infinite de materie i
antimaterie din univers este infima, tinde spre zero, iar universul cunoscut de
noi se pare ca reprezint tocmai aceasta diferen.
Omul negru a considerat ca aa trebuie sa fie, doua forme de materie:
materia i antimateria, aa cum i el are tot doua: unu, doua. Numai ca mai ai
dracu' unii au zis c-s mecheri i ca ei au trei, adic antimateria i materia nu
sunt identificabile ca noiuni distincte ci reprezint denumiri generice, ele
putnd cuprinde o mulime de forme de manifestare ale aceleiai materii
precum materia ntunecat, aici gravitaia se pare c-i schimba sensul, fora
de atracie se preschimba n for de respingere, insa deocamdat consideram
ca lumina are aceeai viteza peste tot, din punct de vedere moral ea n-are voie
sa fie respinsa, doar e att de balanda i calda la suflet. Exact ca i campul
magnetic de pe dealul omului negru, daca inca n-au fost descoperite, luate n
mana, degustate i cntrite nu nseamn ca ele nu exista.
*
Alta data cineva foarte mndru de ceasul lui de mana, pentru ca era
reglat sa mearg dup constanta universala care mine-poimine nu va mai fi
chiar att de constanta a observat ca acesta nu indica aceeai ora cu ceasul
de pe peretele din biroul unde lucra. Cnd a ajuns la gara a vzut ca nici ceasul
de pe peronul grii nu arata aceeai ora, mai mult, nici ceasul de pe noptiera de
acas nu se potrivea cu al lui. Atunci s-a hotrt sa mearg la ceasornicar sa
i-l repare, numai ca nu l-a gsit acas, era plecat la o reuniune a partidului
national socialist, i de aceea a ales calea cea simpla: sa regleze toate ceasurile
din univers dup al lui. i tot reglndu-le a demonstrat teoria relativitii care
arata ca timpul este i el o variabila i ca nu numai ca nu se scurge la fel n
diferite puncte ale universului ci cteodat mai privete i-napoi, ca s-i ia la
revedere. Deci n univers poate exista cel putin un punct n care timpul nu se
scurge deloc. i daca nu se scurge atunci cum ii calculeaz prietenii notri
vrst?
Asa trebuie sa fie i-a zis omul negru findca i el tie un punct din
univers unde timpul nu curge: n sistemul nchis. Sigur, inca de la nceputul
timpului oamenii se ddeau de diminea pana seara cu capul de pmnt i se
mcelreau intre ei, la mijlocul timpului, cnd s-a trecut la era noastr,
oamenii se nchinau tot timpul i se mcelreau intre ei, astzi tot aa se
ntmpl, deci timpul nu curge, a ngheat. Se zice ca anumite fiine au suflet
cald, n-or fi vranda ele, cu cldura sufletului lor, s-l ajute sa se dezghee?
n plus, tot pentru ca timpul este o variabila, aii au rumegat insistent i-
au ajuns la concluzia ca trebuie sa existe mai multe universuri, i ca toate sunt
paralele, sunt o infinitate. Cruia dintre ele vrem noi s-i calculam vrst? Sau
or fi o infinitate de universuri alctuind acelai univers, pe el nsui?
*
Omul negru i-a imaginat axa timpului ca pe o line dreapta ce pleac de
la minus infinit, trece prin momentul actual i se pierde spre plus infinit. Alii,
cu ochelari, cnd au privit mai bine-n zare au vzut ca liniile drepte nu sunt
chiar aa de drepte, ci-s curbe, nite arce de cerc. Omul negru la suflet a dedus
ca timpul este i el un cerc, adic undeva minus infinitul se unete i se
confunda cu plus infinitul. Cu alte cuvinte ne nvrtim n cerc ca nite oameni
inteligeni ce suntem, sau istoria se tot repeta. Aceeai demonstraie ca mai
sus.
*
O oarecare prere despre vrsta i traseul universului i poate face
oricine. Spre exemplu am putea folosi un foarte cunoscut model matematic,
sistemul de ecuaii algebrice:
1) Pentru simplificare folosim teoria reducerii la absurd i formam un
sistem algebric compus numai din doua funcii, una corespunztoare materiei,
iar cealalt antimateriei.
2) Fiecare funcie dirijeaz o infinitate de variabile: formele de
manifestare ale materiei, respectiv antimateriei, conform presupunerii iniiale
absurde.
3) Fiecare funcie reprezint acel drum prin care formele de materie i
antimaterie de dinaintea timpului s-au combinat, recombinat i ciocnit reciproc
pana a rezultat ceva de dimensiunea universului actual, asemenea modului n
care obinem omul de zpad pornind de la un simplu bulgare pe care-l
rostogolim prin zpad.
4) Rezolvam sistemul.
5) Ii trasam graficul ntr-un spatiu cu o infinitate de dimensiuni, toate
formele de manifestare ale materiei, inclusiv cele ce urmeaz a fi descoperite
peste ceva vreme, reprezint diversele axe care n micro sunt linii drepte, iar n
macro sunt cercuri i combinat cu ele aplicam axa timpului astfel nct sa
cuprindem toate universurile paralele.
6) Vizualizam i analizam graficul.
7) Mai bine nu ne mai chinuim s-l rezolvam acum, cndva cineva va
reui s-l rezolve, pentru ca se poate trage o singura concluzie: Graficul tinde
asimptotic la minus infinitul care undeva se confunda cu plus infinitul, cam
nenumarabile de data asta.
*
Cele mai puternice calculatoare actuale, ale cror multe procesoare sunt
rcite cu azot lichid, funcioneaz acceptabil cu o singura forma de materie, cu
doua forme de marterie ncep sa gfie i se poticnesc, iar cu trei se blocheaz
i se restarteaz necontrolat. Vor trebui sa mai curg infinite tone de lacrimi
pana cnd omul va ajunge sa poarte dioptriile necesare distingerii realei
priveliti de ansamblu i pana cnd va fi n stare s-i construiasc un
calculator care s-i rezolve toate sistemele i problemele, inclusiv problema
sistemului nchis.
N-ar fi mai uman ca mai nainte sa se reconstruiasc i sa se reconsidere
pe el nsui?
*
 Toate se leag intre ele, toate au o origine comuna. Originea raului din
natura umana este mereu aceeai: incultura nesecatul izvor al abominabilului
pe care unii, prietenii notri, elitele religioso-politico-economice, ajutate de
prietenii lor, oamenii de tiin cu-multe-titluri, se strduie din rsputeri s-l
alimenteze pentru ca nu cumva sa sece vreodat.
Natura umana este forma de manifestare a materiei care prezint o
maleabilitate nebnuit, iar multe din proprietile ei nici mcar n-au fost
intuite n prezent. Ea respecta, deci ii pot fi aplicate, toate legile fizicii
descoperite pana acum: legile mecanicii clasice, principiile termodinamicii, n
special legea entropiei, legile mecanicii fluidelor, teoria relativitii, legile
mecanicii cuantice sau orice alta lege, teorie sau paradigma care urmeaz a fi
elaborata i care le va anula pe predecesoarele ei.
Cineva a enunat cndva o definiie esenial: Realitatea a depit i va
depi mereu imaginaia oricrei mini umane, indiferent de cat de bolnava este
aceasta punct
***
Se scutura planeta.
Am auzit de attea ori vorbindu-se despre calamitile naturale, prin fata
ochilor ni s-au perindat nenumrate imagini ale groazei. Unii oameni de tiin
cu-multe-titluri au concluzionat filosofic: Din cnd n cnd planeta se scutura.
Att, n-au mers mai departe fiindc ori n-au avut curajul, ori nu i-a dus mintea
-inclin viguros spre prima varianta.
n sistemul nchis, n cursul procesului de autoreglare n vederea
pstrrii echilibrului, au avut loc ciocniri violente intre resurse i consumatori.
Drept urmare sistemul i-a eliminat incontinuu pe cei care erau n plus i-i
ameninau integritatea, adic pe resurse. Metodele lui preferate au fost
influentele din partea mediului nconjurtor asupra speciei, ele au avut cauze
naturale i au fost pan-specie, iar ea a fost obligata sa se supun necondiionat,
fara a putea riposta imediat desigur, de-a lungul generaiilor specia a
dezvoltat mecanisme naturale sau artificiale de aprare mpotriva lor, a
dobndit ntr-o oarecare msur imunitate.
O astfel de influenta din exterior cu caracter de ameninare la adresa
existentei indivizilor a fost molima.
tim ca de mii de ani populaia planetei a fost decimata de epidemii de
ciuma, holera, tifos i multe altele n zilele noastre este n primul rand vorba
despre SIDA, pe glob sunt zone n care ea afecteaz peste 12% din indivizi, i n
al doilea rand despre cancer. Acum civa ani cnd ma gndeam i vorbeam
despre vechile epidemii spuneam ca era vorba despre dispariia unei treimi din
populaia zonei afectate i sincer credeam ca exagerez. Eram mic copil, acum
tim ca au fost perioade i zone n care a disprut peste trei sferturi din
populaie.
Analiznd evoluia i efectul epidemiilor unii au cutat rspunsul la
urmtoarele ntrebri: Cine erau cei care dispreau? De ce nu mureau toi?
Atunci nu exista nici o metoda de tratament medical, iar oamenii nu
nnebuneau de frica morii doar practicnd rugciuni asiduue. Epidemiile au
fcut ravagii n principal n zonele dens populate unde aproape toi cei care
dispreau erau saracii, cei care nu aveau cu ce se hrni i care pentru a se
nclzi noaptea strngeau la pieptul lor obolanii. Datorita stresului constant
sistemul lor imunitar era slbit i boala ii rpunea uor. Desigur, mai dispreau
i din cei ce aparineau claselor nstrite, insa numrul lor era infim n
comparaie cu ceilali. Astzi SIDA tot pe cei multi i saraci ii decimeaz, insa
noi auzim numai despre vedetele rpuse de ea.
Despre stresul la care sunt supui oamenii zilelor noastre i despre bolile
degenerative produse de acesta s-a btut multa moneda cu civa ani n urma.
Acum au lsat-o mai moale deoarece cu cat discutau mai mult cu att se
apropiau mai tare de Buba i acest luru este foarte periculos. Buba trebuie
ascunsa cu mare grija, n nici un caz nu trebuie identificata i tratata mai
ales ca astzi avem posibilitatea s-o facem. Anii trecui a izbucnit ceea ce prea
a fi debutul unei epidemii de proporii, cea provocata de virusul pneumoniei
acute, SARS s-a stins intre timp. Unde a aprut? In sudul Asiei, n zona cea
mai dens populata de pe glob. S-au auzit unele voci firave: criza de
suprapopulare au fost viguros nbuite imediat, ii deranjeaz pe unii, pe cei
care dein puterea, pe elite.
Vom crede ca astzi s-ar putea vorbi despre suprapopulare, doar este
vorba de cteva multe miliarde de oameni, insa acum cteva mii de ani n-a fost
vorba de aa ceva pentru ca atunci ntreaga populaie a globului numra cteva
milioane poate i mai putin. Sa ne gndim la raportul resurse-consumatori.
Care era gradul de exploatare al resurselor acum cteva mii de ani i care este
el acum? Cat de dezvoltata era agricultura atunci -in stadiul de liber culegtor
fata de cum se prezint ea astzi?
*
0 alta categorie de aciuni din partea mediului asupra speciei au
reprezentat-o catastrofele naturale: inundaii, cutremure, furtuni etc. Astzi
progresul tehnologic face eforturi susinute pentru a putea prevedea din timp
apariia lor, el reprezint o prelungire artificiala a fricii ancestrale cu care
speciile i-au dotat indivizii. Datorita previziunilor meteorologice se
preconizeaz cu suficienta acuratee locul unde uraganul va atinge coasta, se
trage semnalul de alarma i zona este evacuata. Oamenii se retrag din calea lui
de frica, astfel numrul victimelor este diminuat substanial raman pe loc
pentru a fi necai doar cei care nu au bani sa plece. In acelai sens se
construiesc diguri, se studiaz vulcanii i tensiunile acumulate n scoara
terestra n zona faliilor, iar n ultimul timp s-au pus bazele meteorologiei solare.
Toate aceste aspecte arata cu claritate faptul ca progresul tehnologic este
mult avansat fata de realitatea sociala unde instinctul barbaro-ancestral de
dominare se manifesta n toat splendoarea lui.
*
n sistemul nchis de-a lungul timpului au avut loc numeroase fenomene
naturale pan-specie, din nefericire ele n-au fost suficiente pentru meninerea
echilibrului dintre resurse i consumatori. La un moment dat pe scena a
trebuit sa urce omul nsui i de atunci a participat activ la buna funcionare a
procesului de autoreglare, proces care ruleaz la turaie maxima i astzi, n
secolul XXI unele lucruri cnd sunt forate se gripeaz i pocnesc.
*
Prdtorul suprem.
Diferitele specii care au aprut i s-au dezvoltat pe planeta au luat n
stpnire anumite parti ale acesteia: unele domina vzduhul cu aripile lor,
altele domina oceanele i rurile fiindc pot trai sub apa, iar altele triesc pe
uscat. La aproape toate speciile putem observa ca indivizii ce le compun triesc
i se dezvolta ntr-un spatiu limitat, ntr-o anumit zona bine delimitata
geografic, unele n jungla, altele n stepa, unele n apropierea polilor i aa mai
departe. Omul, despre care se crede ca a luat n stpnire toate zonele, inca nu
s-a adaptat sa poat trai la poli, n mijlocul desertului, sub apa sau n aer.
Desigur, poate s-o fac pentru o perioada limitata de timp ajutat de sistemele
artificiale de susinere a vieii pe care le-a inventat de-a lungul timpul omul a
descoperit o mulime de lucruri care i-au mbuntit viaa de zi cu zi, insa
unele dintre ele i-au lezat att de mult contiina nct a pierdut-o definitiv,
invocnd o anumit lege a echilibrului insa specia umana poate sa
supravieuiasc i sa se dezvolte natural tot numai ntr-un spatiu limitat. Omul
a fost i va ramane un animal, cu timpul a devenit un animal de prada, chiar
prdtorul suprem.
ntr-adevr, omul modern nu mai arata i se pare ca nu se mai comporta
asemenea unui prdtor clasic, dar numai la suprafa, iar daca afirmaia pare
deplasata, atunci sa ne gndim la ceea ce facem cnd ne aezm la masa i
savuram pieptul de pui sau muchiuleul de porc bine preparat. Mai bine sa
analizam ceea ce s-a ntmplat n ultimii ani ai secolului XX n inima Europei
cnd n cteva zile fierbini de vara zeci de mii de oameni au fost pur i simplu
mcelrii i aruncai n gropi comune, sau n America Latina unde sirul
nentrerupt al crimelor a durat zeci de ani de zile, sau n Orientul Mijlociu, sau
n zona Golfului Persic, sau n Africa, sau n inima Asiei, sau mai peste tot.
 Omul modern nu mai folosete ghearele i colii pentru a ucide, el a
inventat metode moderne de distrugere n masa. Celelalte animale de prada
ucid n principiu pentru a se hrni i uzuzal victimilele lor sunt alte specii de
animale. De aici se vede cel mai bine cat de mult a evoluat omul fata de restul
prdtorilor animale care nu poseda raiune fiindc n ultimele mii de ani el
s-a axat cu precdere pe uciderea altor oameni, a devenit propriul sau prdtor
omul, acest animal iraional. Desigur, astzi nu mai ucide individual, ci n
haita, la adpostul i n numele instituiilor i formelor de organizare sociala pe
care tot el le-a inventat, astfel nu-i mai pierde minile din cauza sentimentului
de vinovie. A ucis pentru o cauza dreapta, n numele 'binelui' national sau
international, a ucis n numele drepturilor i libertilor fundamentale ale
omului, a ucis la adpostul uniformei, el nu este nici pe departe vinovat.
*
Astzi asistam la programe speciale de ocrotire a speciilor pe cale de
dispariie, de exemplu diverse parcuri din mai multe zone geografice sunt
repopulate cu lupi majoritatea speciilor marilor carnivore sunt pe cale de
dispariie. Desigur, preocuparea fata de protecia prdtorilor are un caracter
pozitiv, necazul este ca mai exista un prdtor care are nevoie stringenta de
protecie, de foarte multa protecie: omul, specia umana are nevoie sa fie
protejata, de ea nsi.
*
Individul uman pentru a trai normal are n continuare nevoie de un
anumit spatiu fizic, spaiul vital. Recunoaterea acestui aspect este ilustrata de
faptul ca un om i poate construi o locuin numai daca respecta anumite
condiii, una dintre ele fiind suprafaa minima locuibila daca proiectul de
execuie nu ndeplinete baremul atunci nu se elibereaz autorizaia de
construcie. In plus, n zonele civilizate sunt elaborate proiecte de urbanism i
se caut soluii pentru ca impactul dezvoltrii localitilor asupra mediului
nconjurtor sa fie minimizat. Insa direcia inversa, impactul dezvoltrii urbane
asupra omului, este trecuta instantaneu cu vederea din raiuni economice,
desigur.
*
Principala consecin a crizei de suprapopulare este poluarea mediului
ambiant i apariia efectului de sera, iar acesta antreneaz modificri climatice
majore. Astzi pe toate continentele suntem martori la inundaii din ce n ce
mai frecvente i de o amplitudine tot mai mare, recoltele de pe sute de mii de
hectare sunt distruse de ape, iar n tot mai multe localiti tramvaiul este
nlocuit frecvent cu barca uraganele sunt mai puternice i mai dese, vntul
puternic rade de fata pmntului localiti ntregi echilibrul oceanelor este
distrus, barierele de corali mor calotele polare se topesc, digurile ce protejeaz
localitile mpotriva valului mareic amenina sa nu mai fac fata iar
deserturile din zonele tropicale nainteaz cu pasi uriai, anual nisipul nghite
sute de mii de hectare de teren.
ntr-adevr, sistemul nchis se scutura, ii este grav afectat echilibrul, el
face eforturi disperate s-i pstreze continuitatea, de aceea caut sa restrng
elementul perturbator strduindu-se sa elimine cat mai multe resurse.
*
Istoria ne arata cum s-a folosit sistemul nchis de individul uman ca pion
principal al procesului de autoreglare. Din cele mai vechi timpuri s-au ridicat
armate i grupuri uriae de oameni s-au mcelrit intre ele din simplul motiv
ca fragilul echilibru dintre resurse i consumatori sa se pstreze n limite
acceptabile. Astzi tim ca rzboaiele s-au succedat constant, iar numrul
victimelor rezultate de pe urma lor a fost enorm nu existau medicamente, iar
majoritatea rniilor sucombau ulterior din cauza infectrii rnilor. Tot astzi
tim ca rzboaiele, marile mceluri implicate de ele, nu mai sunt posibile
datorita bombei atomice, iar dispariia lor nu are nici cea mai mica legtur cu
aa-zisa evoluie a contiinei noastre pentru ca cei care nu dispun de bombe
atomice continua srguincios sa se mcelreasca intre ei. Observam foarte uor
aceeai conotaie negativa cu care speciile au fost educate de Mama Natura: De-
o foloseti, atunci vei disprea!
Dintotdeauna sistemul nchis s-a ajutat de om n toate modurile posibile,
a dirijat n sensul autoreglrii toate formele de organizare sociala: religiile si,
mai nou, politicile, iar ceea ce ne bucura cel mai tare intelectul este faptul ca o
face i astzi nestingherit de nimeni i de nimic.
***
Despre fantasma i interpretare.
Din multitudinea formelor de manifestare ale naturii umane le distingem
pe cele mai importante: interpretarea i fantasma.
Interpretarea este acea proprietate a contiinei prin care fenomenele
exterioare sunt raportate la sine cu scopul de a deveni inteligibile, deci
controlabile. Nevoia acuta de a nelege i controla ntmplrile i fenomenele
din jur i-a fcut simit prezenta inca din primul moment al apariiei omului,
el a depus i continua sa depun eforturi considerabile n acest sens. Astzi,
cnd nu nelegem un aspect care ne afecteaz direct simim ca ne pierdem
minile i ne frmntam nencetat pana gsim o explicaie sau pana cnd, prin
uitare, ne detaam de subiect. Acuta nevoie nu afecteaz numai contiina, ci
ntreaga fiin umana, cnd ne frmnt o problema majora ne trezim a doua zi
cu cearceaful fcut ghem sub noi, ancestralul ce-l ntruchipam caut sa ne
vn-n ajutor, se frmnt i el. Ideal ar fi sa fim perfect contieni de existenta
i mreia lui pentru a putea colabora cat mai bine cu el. El ne va ajuta sa ne
rezolvam problemele, noi trebuie s-l ajutam i s-l nelegem atunci cnd se
poticnete. Cndva cineva a spus ca daca un om crede ca are o problema, de se
va gndi mai bine, atunci va realiza imediat ca de fapt n-are nici o problema.
Ne frmnt ceva? Atunci sa cerem sfatul ancestralului copac. Pana i lui
Pcala copacul i-a rspuns! Pana i lui Pcala copacul i-a oferit soluia! D-apoi
noua.
*
Interpretarea este specifica fiecrui individ n parte, acelai fenomen care
are loc n condiii similare este interpretat diferit de indivizi diferii. Doi colegi:
ntr-un birou spaios lucreaz doi colegi alturi de seful lor. La un
moment dat seful prsete ncperea i cnd deschide usa se face curent iar
paharul de cafea de pe masa de lucru se vars peste tastatura, hrtiile i
scaunul acestuia.
'Bai! Hai sa tergem repede, se va supra cnd o veni i-o vedea', zice
primul.
'Da-l m-n pu. Nga mea! Ce io am lsat geamul deschis sa se fac curent,
sau el? Sa vedem ce mutr-o face, abia avem ce povesti amicilor desear la bere.'
*
Interpretarea depinde de starea sufleteasca a individului n cauza, un om
interpreteaz diferit un fenomen identic aprut n aceleai condiii pe fondul
unei alte stri sufleteti:
Un tnr merge pe strada, la un moment dat o musculi il lovete n
ochi:
1. Se freac putin la ochiul n cauza i uita instantaneu, se grbete sa
ajung la serviciu.
2. Peste civa ani, este de multe luni de zile omer i merge mpleticit pe
aceeai strada cu privirea pierduta n gol, aceeai musculi. Daca era o viespe,
dac-l nepa i-i pierdea ochiul, daca ochiul se infecta i-ar fi fost nevoie s-i
amputeze capul? Ce s-ar ntmpla cu copii lui? Avalana paranoica se
dezlnuie i-i acapareaz toate gndurile, ncrctur emoional determinata
de starea sufleteasca se descarc ntr-un alt mod.
*
Despre interpretare ne vorbete i omul negru: Acum mai multe mii de
ani, pe cnd mpream grota cu colegii mei de suferin, am observat ca unul
dintre ei, omul alb, mai irascibil de felul lui, se supr des pe mine i de fiecare
data mi ddea una peste ochi. Azi asa, maine asa, la un moment dat m-am
saturat de compresele de paine cu vin i-am cutat sa neleg ce se ntmpl.
ntr-un trziu am realizat c-mi voi putea rezolva problema daca stau de vorba
cu el i-l conving ca ura de rasa trebuie ngropat definitv, astfel am restabilit
armonia dintre noi.
 La un moment dat, dup cteva zile de ploi toreniale, raul din vecintate
s-a revrsat, mi-a distrus gradina de zarzavat, mi-a inundat grota i mi-a necat
copii. M-a durut nespus sufletul i am interpretat ca i el s-a suprat pe mine,
aa cum era suprat i colegul meu cndva. De aceea, dup ce m-am mai
linitit putin, m-am dus la malul rului sa discut cu el pentru ca pe viitor sa
stiu ce sa fac sa nu-l mai supr. Mai multe zile la rand l-am tot ntrebat, i-am
povestit despre mine i familia mea, am ngenuncheat n fata lui, dar raului nici
c-i pasa, i vedea nestingherit de cursul lui. Omul alb m-a vzut, i-am
explicat motivul aciunilor mele, a ras i cu multa nelepciune m-a ajutat sa
interpretez corect: 'Ba da prost mai eti! Nu cu raul trebuie sa stai de vorba, nu
vezi c-l doare-n cu.rs. Cu zeul raului trebuie sa vorbeti! Cu zeul tuturor
rurilor, el este responsabil i de aceea pe el trebuie s-l mbunezi.'
Sfatul m-a ajutat foarte mult, mi-am recptat imediat linitea
sufleteasca, acum tiam ce se ntmpl i n acelai fel am continuat s-mi
explic toate lucrurile din jur: Pmntului fertil i-am atribuit zeul lui, Soarelui,
Marii, Vntului le-am atribuit zeul lor, pana i Dragostei i Frumuseii i-am
atribuit zeia ei.
*
Astfel a aprut fantasma patologica: fantasma religioasa, omul a
fantasmat contient, i-a autoindus halucinaii cu un singur scop: acela de a
putea dormi linitit. Mai mult, a confundat forat de mprejurri fantasma cu
realitatea. Fantasma patologica a aprut drept consecin directa a
interpretrii, mai bine zis a rezultat din nevoia omului de a interpreta ceea ce
nu-i putea explica prin intermediul cunotinelor de care dispunea la
momentul respectiv.
Despre fantasma se stiu foarte multe acum: In fantasma visam cu ochii
deschii la minunatele locuri i peisaje pe care am vrea sa le vizitam n
concediu, dar s-ar putea sa nu avem banii necesari excursiei. In fantasma ne
nchipuim la volanul unui mercedes sport decapotabil avnd alturi trei
secretare personale n minijupa, n fantasma ne masturbam, cu alte cuvinte n
fantasma descarcam majoritatea tensiunilor sufleteti izvorte din frustrarea
cotidiana, i multe mai sunt un altfel de exemplu: ne nchipuim ca ne batem
seful peste fata cu pliciul de mute iar a doua zi ne trezim voioi i-i putem
suporta mai uor dejeciile sufleteti.
Cndva cineva ne-a spus ca totul este interpretare. La randul nostru
interpretam afirmnd ca totul este interpretare fantasmatica, adic acea
contiin druit cu draga inima de Mama Natura, i pe care refuzam cu
ndrjire sa recunoatem c-o deinem, funcioneaz pur fantasmatic.
Axioma: Fantasma se confunda cu nsi natura umana.
 Fantasmaticul ce ne definete fundamental contiina reiese perfect din
urmtoarea poveste trista, dar tot att de adevrat: Cu multa vreme n urma
printul rou a avut un prieten, cel mai bun prieten al lui, multi ani au fost
aproape tot timpul mpreun, erau ca doi frai. Printul nostru i-a petrecut
nenumrate vacante la moia prietenului lui unde a cunoscut-o foarte bine pe
mama acestuia, o femeie de nota zece, volubila, zmbitoare, nu se supr
niciodat pe ei cnd se mbtau ca porcii i murdreau toat casa, ba din
contra, le pregtea feluri de mncare mai uoare pentru a nu le provoca greata
i glumea pe seama obrajilor lor palizi. Anii au trecut i ntr-o zi fatidica
prietenul printului rou a murit subit. In acel moment mama lui, femeia vesela
de pana atunci, a interpretat ca acesta tragedie nu poate fi reala, aa ca a
nlocuit-o cu o fantasma, a considerat ca fiul ei continua sa triasc i drept
urmare vorbea tot timpul cu el. A nnebunit. S-a retras ntr-una din multiplele
forme fantasmatice de tip patologic i acolo a rmas pana i-a dat ultima
suflare.
*
Sistemul psihic de aprare.
Interdependenta dintre interpretarea fantasmatica i starea emoional n
care are loc este identica prafului de ciment din componenta unui zid: zidul pe
care fiecare individ il construiste pentru a se apra de agresiunile din exterior,
crmizile fiind cunotinele obiective pe care le-a asimilat prin contactul direct
cu realitatea nconjurtoare iar cea mai distructiva agresiune ce-l poate asalta
este cuvntul, acel banal jet emoional transmis prin viu grai. Complexul
emotionalo-cognitiv se formeaz treptat ncepnd din primele zile de viaa cu
scopul de a ne proteja de agresiunile din exterior, agresiunile de relaie cu
elementele mediului nconjurtor, i a fost botezat sistem psihic de aprare.
Parti importante ale sistemului de aprare sunt construite contient, contiina
participa activ la construcia lui crmid cu crmid, el se solidifica i se
mrete treptat, insa pe msur scurgerii timpului vechile construcii prsesc
contiina de prim plan trec n atmosfera trec n fundalul de unde i
ndeplinesc cu mare acuratee rolul protector. Contiina noastr are o
proprietate extrem de importanta: uitam foarte repede.
Principala caracteristica a sistemului psihic de aprare este aceea ca el
ajunge sa se apere cu un deosebit succes i mpotriva propriei noastre
contiine. Daca peste o oarecare perioada de timp constatam, obligai de
diverse simptome, ca este posibil ca unele crmizi sa se fi zidit strmb i vrem
sa le-ndreptam numaidect pentru a scpa de probleme, atunci constatam ca
propriul nostru sistem de aprare se autoapra mpotriva att a contiinei
noastre cat i mpotriva lui nsui nu vrea nici n ruptul capului sa fie
deranjat. Sistemul psihic de aprare este extrem de solid construit, nsi viaa
noastr depinde de soliditatea lui, pare inexpugnabil, insa il putem reconstrui
dup un efort contient de aducere aminte care sa ne permit sa retrim
complexul emotionalo-cognitiv exact aa cum a fost atunci cnd s-a format.
*
Mergem voioi pe strada i la un moment dat un necunoscut ne
abordeaz. Ne pregtim s-i spunem cat este ceasul, dar vedem ca el are alte
intenii, ne arata o sticlu maronie n care ne spune ca exista o poiune
miraculoasa i de bem timp de trei luni cate doua picturi pe zi vom scpa cu
siguran de obezitate. Apoi se ofer sa ne-o dea contra unei sume modice de
bani. Ce facem? Ii dam repede banii i luam poiunea? Nu, il consideram un
escroc i-l trimetem la plimbare. Ce-am fcut? Ne-am aparat, nu ne-am lsat
pclii de-o agresiune din partea minunatului mediu social n care trim zi de
zi.
Insa cnd escrocii ne abordeaz de pe o poziie cu valoare sociala
recunoscuta, prin intermediul acelei docte nelciuni denumita reclama
comerciala, n special cea televizata legalizata oficial, desigur observam ca
sistemul nostru de aprare este depit, ne nghesuim sa dam banii pe tot felul
de lotiuno-potiuni, pe tot felul de reete culinare, tabele cu valori calorice sau
cri groase de igiena alimentara cu sperana ca vom scpa de kilogramele n
plus speran care invariabil se dovedete deart i invariabil ne dovedete
ca am fost escrocai oficial, cu acte-n regula.
Cnd noi nine atentam la integritatea sistemului nostru psihic de
aprare acesta ne trateaz ca pe un escroc mai escroc dect cel cu sticlua de
pe strada. Hilar este faptul ca nu se neal deloc, exact aa i suntem pentru
ca de fiecare data ne nghesuim sa reparam o crmid iluzorie.
*
Bnuim ce se poate ntmpla cnd n componenta zidului de aprare
crmizile sunt formate din iluzii i halucinaii? Da, din pcate acest liant
indispensabil are i proprietatea de a exploda, mai repede sau mai trziu,
asemenea unei bombe cu efect ntrziat, iar cnd o face doare al dracu' de rau
doare sufletete.
*
Odat cu formarea contiinei, respectiv apariiei omului, pe fondul
condiiilor dure de viaa, frustrrile cotidene, ce-au nsoit primele forme de
organizare sociala rezultate ini urma crizei de suprapopulare -duritate datorata
n principal deficitului resurselor de hrana i al frecventelor lupte sngeroase
intru dominarea teritoriului dintre grupurile de oameni primitivi a luat
natere fantasma colectiva: religia organizata, ca prima sursa de elemente
cognitive necesare construciei sistemului psihic de aprare n acea perioada
primitiva omul nu avea la dispoziie informaii referitoare la lucrurile i
fenomenele din jurul lui, urma sa le descopere treptat.
Fantasma religioasa, patologica prin definiie, a reprezentat un supliment
fantasmatic de factura compensatorei suprapus peste aspectul fantasmatic
natural specific contiinei i a avut rolul de tranchilizant -acea doza de drog
care i-a permis omului de demult sa fac fata greutilor de zi cu zi, s-i
obin linitea interioara pentru a nu se da cu capul de perei, i a reprezentat
un element esenial n construcia sistemului psihic de aprare individual. Cum
majoritatea drogurilor i pierd n timp efectul iniial i trebuiesc nlocuite cu
altele mult mai puternice, aa s-a ntmplat i cu religia: iniial a fost politeista,
iar cnd n-a mai avut efectul scontat omul nostru a nlocuit-o cu cea
monoteista. Odat cu scurgerea mileniilor acest supliment fantasmatic
patologic de factura compensatorie a ajuns sa se confunde cu nsi contiin,
cu latura fantasmatica naturala specifica naturii umane i mai mult dect att,
acelai efect de tranchilizant, de drog cu toxicitate extrem de ridicata, il are
religia i astzi, n secolul XXI. Asemenea oricariu alt drog, i aplecarea
spirituala intru dumnezei are efecte secundare mai mult sau mai putin
nfiortoare, i nu trebuie sa ne surprind faptul ca fantasma patologica, prin
falsitatea ireala ce-o implica i care dureaz de tare multe mii de ani, a ajuns sa
influeneze degenerativ nsui suportul biologic al naturii umane: animal uman
motenit de la Mama Natura se transforma vznd cu ochii n hipopotam biped.
***
Din ciclul 'Cum au aparut'
Apropo de ciclu, atunci inca nu se inventaser absorbantele cu aripioare
i de aceea s-a produs nenorocirea, a aprut pata de pe contiin umanitii.
Pata care nici pn-n secolul XXI nu s-a mai ters, n pofida tonelor de cri
scrise cu un singur scop: de a fi folosite drept detergent intracranian.
Multi au vorbit despre religie, multi au fost cei ce-au vrut s-i dezvluie
adevrata fata. Filosoful erijat n Antichrist ne-a anunat ca dumnezeu a murit
i s-a strduit sa ne arate ce este dicolo de bine i de rau. Scriitorul, care n-a
fost numai scriitor, ci i un fin psiholog, ne-a vorbit despre crima i pedeapsa i
despre strnsele legturi dintre frai. Poetul, care n-a fost numai poet, ci i
filosof, ne-a artat cum se rugau dacii. Pana i Moralistul, care n-a fost numai
moralist, ci toate la un loc, ajuns pe culmile disperrii, printre lacrimi i sfini,
deschiznd cartea amgirilor ne-a vorbit n amurgul gndurilor despre ispita de
a exista.
Ni s-a inoculat foarte adnc ideea ca numai cei atini de o anumit forma
de nebunie se iau la trnt cu dumnezeu. Ni s-a explicat i din ce cauza se
ntmpla acest lucru: pentru ca se simt att de importani nct nici un semen
al lor nu merita efortul, doar dumnezeul le este pe msur. In acest sens toi
cei ce la nivel spiritual au trit cu secole sau milenii naintea contemporanilor
lor au fost considerai nebuni din nefericire unii au sfrit ca atare, au
nnebunit de durere, i-a durut ngrozitor de tare sufletul, iar alii au 'ales' sa
vomite incontinuu.
Probabil s-a vzut deja care este atitudinea unuia, mai necredincios de
felul lui, fata de vreun oarecare dumnezeu i ca nu dumnezeii sunt al dracu'
de multi reprezint problema, ci instituiile religioase care i-au popularizat,
adic cei care au creat multele tipuri de religii: oamenii care suntem noi.
Riscnd stupiditatea inerenta comparaiei, ncerc acum sa spun aceleai
lucruri, dar altfel cumva dintr-un punct de vedere practic, ingineresc.
*
Pap-lapte din pleistocen.
A fost odat ca niciodat, ca de n-ar fi nu s-ar povesti, un Pap-lapte n
grupa mica, la grdini. La nceput, n primele zile, i-a fost teama sa mearg la
grdini, era speriat, era ceva nou pentru el emoia nceputului, a oricrui
nceput, ne este greu s-o definim. Treptat s-a integrat n colectiv, mersul la
grdini a nceput s-i fac placere, jocuri noi, poziii noi se formase calea
bttorita mai multi parteneri, de joaca. In clasa erau vreo patruzeci i se
simeau liberi fiindc educatoarea nu-i putea supraveghea n acelai timp pe
toi de! Era recesiune economica i nu puteau fi pltite mai multe educatoare.
ntr-una din zile, la ora de compunere libera, Pap-lapte al nostru a
ridicat mnu i ntr-o linite deplina toat clasa l-a ascultat: Trebuie neaprat
sa ma urmrii cu atenie! Compunerea mea seamn mai degrab cu un vis
urat, cu un comar, insa va asigur c-o sa se termine cu bine, cel putin pentru
mine. Se fcea ca eram la grdini i mpreun cu toat clasa ne jucam cu
mingea n livada din spate cnd a venit pentru prima data colegul nostru cel
nou, Voinicel, aa l-am poreclit fiindc era mai nalt i mai voinic dect toi
venea de la grupa mare, rmsese repetent, da' sa nu mai spunei la nimeni, o
sa se supere. tii i voi cum sunt copii, chiar daca au vrsta apropiata nu-i
ncape pe toi uniforma, degeaba s-au tot strduit tia cu-multe-titluri cu
ingineria lor genetica sa ne fac sa fim cu toii la fel, sa purtam aceeai
uniforma, inca n-au reuit, dar sunt sperane ca vor izbndi curnd: prin
clonare.
La nceput Voinicel a fost tare timid, nu se simea bine cu noi, era retras,
se mprietenise doar cu mine, care eram cel mai mic i mai firav din toat clasa,
i ddea i el seama cat este de diferit. Azi asa, maine asa, insa de la o vreme
lucrurile au nceput sa se schimbe, el a nceput sa acapareze toate mingiile,
toate batistuele, toate cercurile, pana i cutia de creta pentru otron, toate
erau acum ale lui i le mprea numai cui i cnd voia el. Noi n-am avut ce sa
facem, ne era frica sa nu ne bata, era mai mare i mai voinic dect toi. i nu
numai asta, toate fetiele n afara de efa de detaament, avea nota zece la
istorie i bnuia ea ceva, da' oricum era grsu i pe el nu-l interesa roiau n
jurul lui pentru a-i intra n gratii, iar el le arata muchii, le arata cat este de
puternic.
n pleistocen, n cadrul hoardei noastre primitive lucrurile mergeau din
ce n ce mai prost. Voinicel acaparase tot terenul agricol, toate mijloacele de
producie, toate femeile erau nevestele lui, ntr-un cuvnt viaa celorlali
devenise un calvar. Trebuia sa gsesc o soluie, trebuia sa fac ceva toi pentru
unul, unul numai pentru el oi fi eu Pap-lapte, slbnog i cu ochelari, da'
ma pricep la algebra, la trigonometrie, cu geometria n spatiu trebuie sa mai
exersez, aici stau mai prost, simt ca ea-mi va oferi rezolvarea, o sa introduc o
noua dimensiune: cea pe verticala. Dup exerciii din ce n ce mai complicate,
culegeri i pregtire n particular cu profesorul, am reuit sa speculez
momentul, l-am surprins pe Voinicel cu garda jos i-am atacat.
Asupra lui Voinicel s-a abtut nenorocirea, la ultima vntoare de
mamui Voinicel junior unu fiul lui cel mai mare, din cei patruzecisipatru pe
care-i avea, lumina ochilor lui, singurul care-l nsoea la vntoare a calcat
strmb pe-o piatra i mamutul nfuriat i-a fcut felul. nmormntarea s-a fcut
cu mare tam-tam, toat hoarda era n doliu s-au decretat trei zile de doliu
national chiar i hoardele nvecinate au trimis reprezentani oficiali sa depun
coroane de flori. Voinicel era devastat, acum.
'Ce faci mai Pap-lapte aici n ploaie? Attea tumbe, exhibiii i
plecciuni. neleg c-mi mprteti durerea, dar chiar aa s-o iei pe artur?
Eti ud pana la piele, sa nu te-mbolnavesti, vrei sa raman i far-de tine? Cel
mai bun prieten al meu. Oof, toate s-au pornit mpotriva mea!' 'Ssst. Vorbesc cu
safu'!' 'Ce sef ba? Io-s af p-aici, i-ai pierdut minile. Aoleo! Alta acum.' 'Daa, tu
eti sef, aici pe pmnt, cel mai mare i mai viteaz dintre toii efii care au fost
i care vor mai fi, dar eu vorbesc cu celalalt sef, cel de sus.' '?! i ce spune ba
saful asta al tau? Ca n-am mai auzit de el pana acum.' 'Nu-i numai seful meu,
este seful nostru al tuturora, din cauza asta-i sus, la nlime. i e tare suprat,
nu vezi cum tuna i fulgera? Uit-te colo n livada de cocotieri, pe cel mai falnic
i mai nalt dintre cocotieri l-a fulgerat, pe tine este suprat!' 'Da ce i-am fcut
bre? Ca io nici mcar nu-l cunosc.' 'Las' ca l-ai cunoscut acu', doar ce i-am
fcut cunotin cu el. E suprat fiindc ai devenit un tiran, ai luat n stpnire
toat livada de cocotieri i bananieri, toate fermele de mamui, toate tractoarele
i combinele, iar noua nu ne-ai mai lsat nimic.' 'Are dreptate, cam aa e, dar
nu pot sa ma gndesc la astea acum, sunt aa de suprat cu Voinicel junior ca
n-am chef de nimic, zi-i ca mai vorbim peste vreo patruzeci de zile, dup ce-o
s-i facem pomana.' 'Apropo de Voinicel junior, zice ca tocmai ce s-a prezentat
la el, sus n ceruri, de la el tie toate astea, Voinicel junior i-a spus. Dar sa n-ai
grija, la cazat la hotelul de trei stele, are frigider i televizor n camera, ii pare
rau ca n-au mai fost locuri la cel de lux erau rezervate pentru un grup de
turiti strini care tocmai urmau sa fie victime ale unui nou atentat cu maina
capcana iar secretara personala i maina de serviciu o sa primeasc n
curnd, ateapt sa vina lotul din import.' 'Daa! Bine, atunci o s-i ntorc i eu
favorurile, aa se obinuiete intre efi, nu? Spune-i ca maine o sa dau la toat
clasa, la fiecare n parte, cate doua rnduri de cocotieri, cate doua de
bananieri, cte-un mamut. Ba nu! Nu numai unul, o sa va dau cate doi, cte-o
pereche, sa va fac i vou mamui pitici. Dar femeile sa tii ca nu le-mpart cu
nimeni, ele sunt ale mele, daca avei nevoie va dau liber sa va ducei prin vecini
i ce gsii ramane al vostru, nu le mai iau eu, va descurcai voi.' 'Nuu-nu-nu.
N-ai neles nimic! Se vede ca numai muchii sunt de tine, d-aia ai rmas i
repetent. Cum s-i dai i lu' Bula din ultima banca? Nu vezi sracu' cate are pe
cap, prinii btrni i bolnavi, copii s-au apucat de droguri, lui nu i-au ieit
analizele bune. i ceilali la fel, nu vezi toate alea pe capu' lor? Ce vrei s-i bagi
pe toi n mormnt? Nu, numai mie trebuie s-mi dai, numai cu mine trebuie
sa mpari.' 'Desigur, cum de nu mi-am dat seama? Cere-i rogu-te iertare.' Fata
lui Voinicel s-a luminat dintr-o data, un zmbet abia schiat, primul zmbet
dup attea zile de lacrimi, se bucura sincer ca trebuia sa mpart numai la doi
i nu la patruzeci ci erau cu toii, intre timp trecuse clasa, nvase tabla
mpririi. 'Si celorlali ce-o sa le spunem? Cred c-or sa ntrebe cnd or vedea
ca mpart numai cu tine.' 'Cu ceilali ma descurc eu, o sa le spun ca lor o sa le
dea cel de sus, pe lumea ailalt, aa cum i-a dat i lui Voinicel junior. Nu tii
vorba-ia din btrni: cei din urma vor fi cei dinti. Simplu, ei or sa aib pe
lumea cealalt i sa vezi ce fericii or sa fie, or sa se-mbete de fericire numai la
gndul la cate-or avea. Petru asta n schimb trebuie sa n-aibe pe pmnt nimic,
acum trebuie sa fie asculttori i cumini, altfel n-or sa mai pupe nimic nici
atunci.' 'Buna idee! Dar pentru ca sa te cread mai repede i mai uor ar trebui
s-i transfer o parte din autoritate i asta nu ma incanta deloc.' 'Safu' spune
ca aa este, i tu o sa trebuiasc sa te pleci naintea mea, dar numai cnd sunt
ei de fata, n rest rmnem aceiai buni prieteni ca i pana acum. i mai
trebuie s-mi dai i mie o casa pe care s-o botezam casa celui de sus. Uite,
dezafectam silozul ala de cafea prjit din centru i-aa preul cafelei a czut
pe piaa externa, nu vezi ca cel mai mare productor de cafea are printre cele
mai mari datorii?
Care este i cea mai nalt cldire din ora, aa o sa fiu eu mai
aproape de al' de sus. Ce zici?' 'Hai, fie ca voi de data asta. i ti se vor adresa cu
luminia ta Pap-lapte! Uite ce ti s-a luminat fata cnd ai auzit ca sunt de
acord. D-i mai trebuie un stindard, o flamura, un insemn, aa cum avem noi
cnd plecam la lupta, ceva care sa fie deasupra ta i-n numele cruia ceilali sa
se plece, caci eti aa de slbnog i firav.' 'Insemnul meu o sa fie semnul
morii, doar nu moartea-i nspimnta cel mai tare pe toi? tii semnul ala pe
care-l nfigem noi la captul mormntului, o s-l punem i-n vrful silozului.'
'Sigur! Semnul morii, i-aa zici tu ca vorbeti cu morii.'
ntr-un trziu au btut palma i ncepnd de-atunci a luat fiin o noua
instituie, cea purttoare a insemnului morii, iar cel ce-o conducea s-a
autointitulat cioclu n acele vremuri n-avea diploma, n-avea cine s-o emit
fiindc principala i-n acelai timp cea mai plcut activitate a lui era ajutorul
activ ce-l oferea la ngroparea morilor.
*
Comarul a nceput acu' mai multe mii de ani, dar inca nu s-a terminat,
mai continua i azi, n secolul XXI.
*
Apropo de cel fara lapte care n ultimii ani acumulase att de multa
experienta de viaa nct ncepuser s-i tremure toate alea, i care doar ce i-a
dat obtescul sfrit. Am vzut cu toii documentarul: Ce viaa tumultoasa!
Cata pasiune n slujba pcii i-a dreptii! Ce de mai realizri! Cate conflicte
apalanate! Cate reabilitri! Cate conturi rotunjoare din nenumrate bnci i-or
fi schimbat administratorul? N-a mai fost nimeni schingiuit i ars pe rug n
public numai cu uile nchise nu s-a mai pornit nici un mcel uman n
numele semnului morii.
Si daca tot trebuie sa numeasc pe cineva n locul lui, atunci ar fi bine
s-l nscuneze pe G din pcate a mbtrnit i el. Cum a reuit sa rpun
ditamai balaurul rou, o reui sa ngroape definitiv i semnul morii -cam greu,
asta dateaz de mii de ani i i-a format rdcini solide cu care sugruma toat
planeta, asemenea smochinului uciga.
Per os.
Din cele mai vechi timpuri, de dinaintea timpului, omul s-a distins de
restul vietilor datorita capacitilor sale de a observa i interpreta cele ce se
petreceau n jurul lui, de a deduce i trage concluzii pentru a lsa pilde pline de
nelepciune urmailor. Strmoii notri, ca nelepi au mai fost, au fost mnai
ca de o flacr interioara de setea cunoaterii, sete ce se manifesta cu precdere
dup sptmni ntregi de chefuri i beii, aceeai sete o cunoatem foarte bine,
doar o simim i-n zilele noastre. Drept urmare, n acele clipe nltor marcate
de arsura la stomac, s-au apucat sa scrie cri, cri pe care i le-au pus stlpi
la cpti pentru a se stearge de le venea sa vomite i pe care ni le-au lsat
drept motenire sa ni le punem i noi la cpti, sau n alta parte, mai n spate,
ca doar trim ntr-o lume libera, nu?
P-asta s-o cread Bunica! ntr-una din aceste cri. Dar mai bine s-i
lsm pe ei sa ne spun povestea:
 Acu' multe mii de ani pe cnd inca nimeni nu visa sa poat ocoli
pmntul n optzeci de zile ntreg careul de popi, cu as n coada unde mai pui,
s-au ntlnit n aceeai mana si, daca tot s-a-ntmplat, s-au apucat s-i dea
fiecare cu prerea n legtur cu raul adunat n lume.
'Stiti ce cred eu? A nceput popa de trefla dregndu-i insistent glasul,
cred ca raul provine din pmnt i vulcanii l-au scos afara. Desigur, aa trebuie
sa fie, uitai ce sms mi-a trimis nepotul meu cnd a plecat n cltoria spre
centrul.' 'N-are cum sa fie asa, l-a ntrerupt popa de pica, doar tii foarte bine
ca vulcanii au aprut pe suprafaa planetei cu mult timp naintea omului, mai
degrab a venit cu vreun asteroid. i din tia au czut pe pmnt n trecut,
este adevrat, dar mai urmeaz sa cada i alii, cel putin aa au dat la tiri, la
ora cinci, pe canalul minus-vax-pax-albina, n-ai vzut i voi?' 'Parerea mea
este ca raul provine de la Luna, a intervenit popa de caro dup o mica pauza.
Am vzut eu luna trecuta un film n care atunci cnd era luna plina nite
indivizi, respectabili de altfel, oameni de afaceri sau ziariti, nu mai stiu exact
ce erau, se transformau n fiare, n bestii i-i sfiau.' 'Te-nseli amarnic, au
srit n acelai timp popa de pica i de trefla, pai n ce bestii sa se mai
transforme tia? N-ai vzut i tu cu ppari? Cu prinesa? tia aa-s ei, n-
au cum sa se mai transforme, i ilali la fel, cu toii vor sa ctige un ban
cinstit, sa tina prima pagina, atta tot.' 'Mai biei, sau monegi pardon ma
scuzai, i-a potolit popa de cupa, voi chiar ca suntei cu capu-n nori, unde este
bunul vostru simt? Se vede de la o posta ca de cnd ati terminat coala acu'
ci ani, mai inei minte?
N-ai mai citit i voi un pachet de cri sau doua, v-ai uitat numai la
telenovele i la tirile de la ora cinci, de! Acu' aa va treb'e. Ce cutai voi la
subsol, n luna trecuta sau n stelele verzi? Ba i-n centura de la pantaloni? Nu
pot s-neleg! Pe cuvnt va spun. Raul este mult mai aproape, e printre noi
dintre noi, ia ascultai aici la mine:
n primul i-n primul rand trebuie sa definim i sa nelegem ce este raul:
raul este cunoaterea! Sigur, nu tii voi vorba-ia din btrnii cocoai: fericii
cei saraci cu duhul? Eu mi aduc foarte bine aminte, ca ieri era cnd mi-a zis-o
bunicu' ultima oara cnd a avut indigestie i n-a mai reuit sa ias afara vreo
doua sptmni, ca de nu putea s-i ias pe jos ii ieea pe sus, pe gura, foarte
nelept mai gria. i ce nelegem noi din asta? Care va sa zic cei saraci i
netiutori, de care avem noi atta grija sa nu-i loveasc nicicum cunoaterea n
freza, sunt foarte fericii, ei n-au nici o problema. Raul ne atinge doar pe noi,
naltele fete vesele i triste, pentru ca le tim pe toate, noi fiind aceia care ne
ngrijim de problemele lor. Este foarte adevrat ca tot noi ii ajutam sa nu aib
nimic, adic le luam totul, pana i sperana le-o luam, da' tot spre binele lor
este: daca n-au nimic este logic sa n-aibe nici o grija, pai la ce sa poarte grija?'
'Gata! Mai termina cu asta, a intervenit trist popa de caro, nu-mi mai aduce i
tu aminte acum. Cat le-am luat le-am luat, da uite ca mai au, mai au sufletul.
Sufletul n-am reuit sa li-l luam i recunosc c-mi pare att de rau.' 'Stai
linitit! Pana i p-asta au nceput sa i-l vanda', l-a mbrbtat popa de trefla.
'Sa revenim la oile noastre, a continuat popa de cupa. Eu cred ca am
gsit soluia inca de acu' doi ani de cnd l-a nscut nor-mea p-al mic, valetul de
cupa junior, il tii i voi, doar ati fost prezeni cu toii cnd am srbtorit. Ce
petrecere! D-aia nu va mai ndurai sa plecai nici dup cele apte zile
nedesprite nici mcar de o singura noapte. Inca de atunci mi puneam
ntrebarea i cutam s-mi explic cum ptrunde raul n lume, cum ptrunde
cunoaterea n om. i cum stteam eu aa i ma gndeam de-am reuit s-l
impresionez pana i pe poetul care folosindu-m drept model a sculptat opera
cu gnditorul de la porile. Ptiu-ptiu-ptiu, doamne iart-m!
L-am zrit p-al mic i mi-am pus numaidect ntrebarea: Cum se face
ca o fiin att de inocenta, de pura, se trasforma att de repede n omul att
de plin de rutate, att de plin de cunoatere? i am gsit imediat rspunsul,
da-da, el mi l-a artat, el, pruncul! Pai ce fcea pruncul nostru, att de
drgla i ginga de altfel?
Sugea! Sigur ca da, nu putea sa stea nici o clipa cuminte, s-i pstreze
inocenta i puritatea, ddea din mnue i piciorue nghesuindu-se sa sug,
parc-l manca undeva nu alta. Iara daca nu i se ddea, atunci sa vezi comedie,
ipete i urlete. aa este, aa trebuie sa fie, aa ptrunde cunoaterea n om: pe
cale bucala! Vedei? Acum ne putem explica din ce cauza cei saraci cu duhul
sunt att de fericii, ei nu stiu nimic fiindc n-au ce bga-n gura.' 'Vai! Cata
nelepciune! Cata profunzime! Cata dedicaie! Au exclamat ceilali popi n cor.
Dara tu cat ai supt de-ai acumulat atta cunoatere?' 'Stiti i voi vorba-ia cu
mielu' bland ce suge de la mai multe oi, da' cteodat suge i de la berbec. Am
vzut eu nite filme acu' de curnd, de cnd au bgat tia cablu, da' voi nu
cred ca le-ai prins fiindc le dau dup ora unu noaptea cnd probabil dormii.
Totui io zic c-s pentru copii nu pentru pensionari ca noi, pentru educaia lor,
deoarece unele dintre ele-s desene animate.' 'Maine ma duc i eu s-mi trag
cablu, a spus entuziasmat popa de caro, dimineaa la prima ora, am auzit c-i
coada, i-aa la parabolica-ia i s-a stricat motoraul, o fi plouat n el cine.' 'Lasa
prostiile cu parabolice i alte alea! I-a tiat-o popa de cupa. N-am terminat
inca, mai concentrai-v un pic! Exact n momentul n care am produs logica
deducie mi-am pierdut controlul, aa de tare tremuram, era diminea, nu-mi
luasem inca jocul, nu se ridicase mira, i-am nceput sa gndesc cu voce tare:
Pai cum ramane cu vorbele nelepte ale bunicului?
Expulzate tot n perioada cu indigestia care spunea ca omul a fost
izgonit dup ce-a degustat fructul pus la murat, de! Nu-i mai ajungeau alea
proaspete, nu-i tiau suficient greata, constatnd cat de multa vitamina C
poate sa conin zeama. Atunci s-a produs minunea, adevrat minune,
pruncul a grit! El doar gngurea, da-n clipa aceea de maxima efervescenta
creatoare a grit, s-o fi deschis vreo gaura de vierme, o fi intrat n contact cu
vreun univers paralel, ca altfel nu-mi explic. Uitai ce mi-a spus: Nu-i adevrat!
Nu mai asculta toate povetile, n-a izgonit-o nimeni, am eu un filing n
pemparsi, maimua doar a czut din copac s-a rupt creanga din cauza
greutii, nici copacul nu mai putea suporta presiunea i i-a rupt piciorul, d-
aia n-a mai fost n stare sa urce-napoi. Ea s-a ascuns imediat n petera pentru
a se adposti, i-a fost frica sa n-o mnnce ihtiozaurul ce ptea linitit prin
bltoaca din mijloc.
A mai vrut el s-mi spun ceva, da' tocmai ce-a intrat valetul de cupa sa
ma ispiteasc cu-un cocteil de mere acre i n-am rezistat.'
*
Acu' mai multe mii de ani cacialmaua n-a inut. Cum care cacealma? Aia
cu careul de popi cu as n coada. Eroul nostru a zis pas-parol, att de matol era
nct uitase ca se dduse servit, iar ceilali au pasat imediat, n-a plusat nimeni,
aa i-a scpat printre degete ditamai potul: un ferrari ultimul tip.
Dara astzi, n secolul XXI, cacealmaua funcioneaz, i inca ce bine mai
funcioneaz! Ea este predata n scoli i la universitile care produc pe banda
rulanta ciocli cu diploma.
Despre contiina i introiecie.
Am sa ncep nclcnd un principiu popular: Despre mori numai de
bine.
Cum n-a murit? Au ngropat-o de vie?
Cu siguran a murit, nici nu se nscuse bine, imediat ce natura umana
a primit n dar contiina i omul s-a i grbit s-o-ngroape, asistat i ndrumat
meticulos de soboarele de ciocli cu diploma vom mai putea s-o reanimam?
*
Odat cu realizarea faptului ca exista, ca trebuie sa se raporteze la
mediul nconjurtor i ca la un moment dat va muri, asupra omului primitiv s-
au abtut o serie de necazuri care i-au mcinat sufletul firav. Principalul necaz
a provenit de la contientizarea propriei mori. Lumea animala este
fundamental influenat de frica de moarte, instrumentul cu care speciile i-au
dotat indivizii pentru a-i proteja de aceeai moarte, insa n cazul lor frica
acioneaz instinctiv, ea nu este contientizat de nici un alt animal n afara de
om. Omul este singurul animal care a introiectat frica de moarte, i-a asumat
propria moarte din clipa cnd a devenit contient de existenta sa limitata n
timp.
 Strmoii omului, animalele care timp de multe milioane de ani au
constituit masa de prnz a diverselor specii de prdtori, i-au transmis acestuia
o doza foarte mare de frica ancestrala. Frica a reprezentat primordiala metoda
de eludare a pericolelor inerente mediului slbatic, iar selecia naturala a
permis numai indivizilor foarte ateni, mereu n priza, mereu gata de a se
ascunde, sa supravieuiasc i sa aib descendenii ce-au motenit treptat
niveluri superioare de frica ancestrala. Observam ca prdtorii veritabili nu
stiu aproape deloc ce-i aia frica: leul din slbticie, spre exemplu, n-o rupe la
fuga atunci cnd strigi la el, din contra, se pregtete sa atace daca se simte
agresat. In schimb un strigat printre copacii ncrcai cu maimue, un simplu
zgomot cu care ele nu-s obinuite, le face sa dispar instantaneu: se ascund de
frica.
Tnra natura umana s-a trezit motenind de la Mama Natura, odat cu
suportul biologic, o cantitate enorma de frica de moarte, cantitate care a ajuns
s-o copleeasc imediat ce-a contientizat-o.
Un paradox: Astzi omul a devenit prdtorul suprem, el a devenit
animalul care este cel mai putin ameninat de pericolele mortale din partea
mediului nconjurtor, dar n pofida acestei evidente el este animalul care
tremura cel mai tare din cauza atavicei frici. Acest lucru se ntmpla deoarece
moartea-l nsoete clipa de clipa pe ntreg parcursul vieii, ideea morii este
nluntrul lui, este n constinta lui, este introiectata.
Natura umana, n tinereile ei zbuciumate, n-a putut nelege fenomenul
natural al degenerrii prin mbtrnire i nici din ce cauza btrneea este
urmata de moarte. Astfel omul primitiv a atribuit pilonului central al fantasmei
patologice: zeului i dumnezeului, responsabilitatea de a mpri pe cai
nebnuite misterioasa moarte ce este cu strictee rezervata fiecrui individ viu
n parte.
Din ce cauza unele civilizaii primitive i-au mumifiat morii timp de
secole? Fiindc le-a fost tare frica de moarte i-n acest sens au crezut, i au
sperat, ca mumia s-i pstreze viaa, sau sa renvie, precum ii era prezervat
corpul. Substratul psihologic al mitului renvierii dup moartea biologica are
aceeai vrst cu timpul, el s-a format odat cu natura umana, odat cu
contiin. Din ce cauza strmoii notri, n aproape toate zonele geografice, au
construit colosalele temple i piramide? Pentru ca au crezut i au sperat ca ele
sa reprezinte instrumentul prin care este asigurata nemurirea, trecerea n
lumea de apoi, renvierea alturi de zei zecile de mii de oameni ce-au pus
efectiv umrul la construcia lor n-au fost sclavi, ei au muncit de buna voie
pentru ca au sperat ca i ei vor reveni la viaa dup ce-or muri, precum i ei
aveau tot doua, aa cum aveau i faraonii i cioclii cu diploma cu funcii de
conducere.
 Motivul ce l-a ndemnat pe omul primitiv sa ne vorbeasc despre
dumnezei n primele cri de le-a scris? Mreaa Frica. Stai linitit! i astzi
mai tremura de frica, din ce n ce mai tare, da' are pretenia ca nu mai este
primitiv! Altfel cum ne putem explica faptul ca milioane de oameni sruta anual
pietroaiele, zidurile, rn i ra. Masitele aa-ziselor locuri sfinte?
ndrumai atent desigur, de eternele cohorte de ciocli cu diploma i
mintea aparent, da' numai aparent, rvit.
Contientizarea ideii de moarte prin introiecia ancestralei frici de moarte
elaborata pe parcursul evoluiei speciilor de Mama Natura drept arma esenial
intru protecia vieii indivizilor a produs asupra fragedului suflet n formare al
omului primitiv un efect devastator i l-a determinat s-i refuze visceral
condiia de fiin muritoare, atitudine pe care o denumim refuz fobic al
condiiei umane. In acelai timp, prin intermediul patologicei fantasme
religioase, el a gsit o soluie ieftina intru satisfacerea puternicului refuz fobic,
intru defularea tensiunii sufleteti izvort din frica: i-a imaginat ca viaa
continua i dup moartea fizica a individului, a inventat noiunea de viaa de
apoi alturi de spiritele strmoilor, ingeri binevoitori, zei i dumnezei, cu alte
cuvinte spus, a inventat prima forma de transcendenta spirituala.
Astfel, odat cu introiectarea fricii de moarte omul primitiv a introiectat i
fantasma patologica, acea divina autoritate a zeilor i dumnezeilor fantasmatici
despre care a crezut ca dein cheile misterului morii. Un adevr fundamental,
fantasma patologica exista numai n mintea omului, dumnezeii exista numai
acolo, i dup cum multi au mai spus-o: Fiecare i are propriul dumnezeu sau
fiecare pasare pe limba ei piere. Istoria ne arata indubitabil faptul ca fiecare
zona geografica i-a cldit zeii i dumnezeii specifici daca pe vremea aceea ar
fi existat internetul, atunci ar fi fost cu siguran recunoscui iniial aceiai
multi zei peste tot i apoi numai un singur dumnezeu.
Enorma presiune sufleteasca generata de Mreaa Frica o poate vedea i-
un orb: stadiul evoluiei culturale n secolul XXI este similar celui al omului-
cimpanzeu abia cobort din copac, primitivul care tremurnd de frica a nceput
sa se nchine la tot felul de zei i dumnezei.
Refuzul fobic al condiiei umane este i astzi mai acut ca oricnd, i
astzi alimenteaz acelai nentrerupt sir al mcelurilor umane, i astzi
alimenteaz eterna mizerie morala pe care elitele o impun cu grija printeasc
ntregii comuniti umane prin intermediul religiei astzi, n secolul XXI era
noastr.
*
Autocastrarea sufleteasca.
Concomitent cu introiecia fantasmei patologice a aprut i efectul
malefic al disocierii individului de faptele sale: nebanuite-s cile domnului.
Omul primitiv i-a castrat o parte a sufletului, o parte a energiei sale vitale
pentru a o dedubla n exterior, n ireal, atribuind-o fantasmei patologice,
autoritii divine, iar ntreaga sa viaa a nceput sa fie ghidata de acele
halucinaii despre divinitate prin care el considera ceea ce este bine fata de
ceea ce este rau peste milenii au aprut i acei oameni care au putut sa vad
dincolo de bine i de rau, li se va face vreodat dreptate? Astfel, prin
intermediul contiinei de sine, frica ancestrala, Mreaa Frica, a invadat
energia vitala atribuita de specie fiecrui individ castrand-o substanial,
fenomen pe care-l denumim autocastrare sufleteasca.
Treptat s-a asociat autoritatea divino-fantasmagorico-iluzorie unei
autoriti palpabile, reale, iar oamenii primitivi au nceput sa recunoasc
autoritatea cioclilor cu diploma drept reprezentani pmnteni ai autoritii de
origine divina. Cum puterea fricii este mreaa, aa este i universala fantasma
patologica, implicit automaltratarea propriului suflet prin autocastrare,
fantasma patologica s-au rspndit att de mult nct ciuma culturala pioso-
degenerativa bntuie cu vigoare i astzi toat suprafaa sistemului nchis.
Este uor de observat cum Mreaa Frica ancestrala i-a copleit pe
strmoii notri care au avut mare nevoie att de religie cat i de reprezentanii
ei n carne i oase, cioclii cu diploma, pentru a putea dormi linitii i a nu se
mai da cu capul de toi pereii peterilor.
*
Asemenea tuturor speciilor de mamifere i omul se ocupa atent de
creterea i educarea generaiilor viitoare, a propriilor copii. De cnd copilul
ncepe sa vorbeasc este forat sa nvee ce este bine i ce este rau, de cnd
micuul om ncepe sa nvee sa vorbeasc este nvat s-i fie ruine de faptul
ca este om. Expresia populara: De mic copilul nva ruinea. i cum puterea
autoritara n familie revine tatlui n carne i oase, copilul este obligat i nvat
sa recunoasc autoritatea acestuia.
Inca de la cea mai frageda varstra debuteaz procesul inducerii
autocastrarii sufleteti prin ruperea unei importante parti a lui nsui pe fondul
introieciei autoritii dedublate n exterior, mai ales a fricii fata de aceasta
autoritate. Adic autoritatea nu aparine individului, ci creatorului divin, sau
substitutelor pmnteti ale acestuia, cioclii cu diploma i tatl n carne i
oase, n schimb slluiete n individ, n contiin, mai bine zis n fundalul
contiinei lui similar aerului din atmosfera, nu-l vedem, dar este acolo i ne
influeneaz fundamental viaa n orice moment.
Autocastrarea sufleteasca se definitiveaz n momentul n care copilul
atinge vrsta pubertii i constata ca disocierea de propria identitate are un
suport real: Societatea ii impune din toate direciile castitatea i-i interzice prin
incultura promovata n unele zone chiar i prin lege accesul la informaiile
referitoare la propriul sau suport biologic. Dar stai linitit! Elitele noastre au
mare grija de noi, ele promulga legi de tipul celei prin care comercianii sunt
obligai sa ofere spre consum numai sare iodata.
*
Astzi nu mai este nevoie ca la capul patului adolescentului sau
adultului sa stea cioclul cu diploma cu ghilotin-n mana pentru a-i impune
pioenia. Astzi tnrul i adultul i-o impun singuri, se autocastreaza
sufletete.
Astzi aproape nici un adult nu mai are nici cea mai vaga idee despre ce-i
aia dragoste sau fcut dragoste, mai nimeni nu mai poate disocia sentimentul
dragostei de acela al fricii. Timiditatea excesiva, aspectul extrem ce ilustreaz
imixtiunea fricii n complexul tririlor sufleteti ale omului de azi, ctig tot
mai mult teren: Cum sa mai ajungi sa poi face dragoste daca ti se strange
inima numai la gndul apropierii de potenialul partener?
Poate de la distanta, cu prelungitor, doar vedem ca tele-video-ceaturile
i sexul la telefon sunt n floare, producnd profituri corespunztoare.
Omul modern nu mai are ncredere n nimeni, n primul rand n el nsui,
s-a disociat perfect de autoritate: Nu vreau sa ma implic emoional ntr-o
relaie, curnd partenerul ma va prsi, sau mie frica de acea relaie pentru c-
i posibil s-mi provoace suferina suferina ce are o baza reala izvort din
multitudinea frustrrilor cotidiene. Nu conteaz faptul ca potenial suferina
este fals asociata sentimentului de dragoste pe fondul promovrii subculturii de
tip religioso-pios, conteaz frica. Iar cnd relaia exista deja, desigur tot
neatinsa de implicarea emoional, atunci ntlnim diverse forme de gelozie:
frica de a nu fi prsit. Nu de puine ori gelozia a fost pusa pe seama
instinctului de dominare, pe exagerarea atitudinilor posesive, nimic mai fals, n
lumea slbatic masculul nu se nfoaie i le bate pe femelele care chipurile ar
vrea s-l prseasc, el se lupta cu intrusul mascul ce-i ncalca teritoriul,
instinctul de dominare are n primul rand sub incidenta lupta dintre indivizii de
acelai sex.
Universala frica disimulata: N-am nici o ans s-i ctig dragostea
fiindc n-am suficieni bani nu sunt suficient de atrgtor/oare o am prea
mica sau prea mare o am prea strmt sau prea larga sunt prea
nalt/scund, slaba/grasa. ntr-un cuvnt: Habar nu mai am pe ce lume triesc,
mie doar mie frica, ma ca. R pe mine de frica i-att.
Astzi omul nsui i-au asumat rolul propriei metamorfoze n
hipopotam, de fiecare om n parte depinde i este cu succes nfptuita
degenerarea speciei umane, poteniala ei extincie.
*
Mreia fantasmei patologice.
 Pentru a ne face o idee mai buna despre fantasma religioasa i puterea ei
intergalactica trebuie sa mai ascultam i povestea regatului rou n dungi.
Inca de la nceputul timpului a exista i-un regat rou n dungi despre
care se spune c-a fost cea mai mare putere coloniala da' unul nu crede asta
nici n ruptul capului, astzi sunt altele mai ceva dect a fost el. Acum cteva
sute de ani regelui rou n dungi i-a fost captivata atenia de-un fapt la ordinea
zilei n acea perioada: proliferarea ngrijortoare a numrului vrjitoarelor din
regat. Drept urmare a ntemniat, torturat i analizat o femeie mai n vrst,
reprezentanta cea mai de seama a tagmei vrjitoarelor, i fiindc suferea de
hemoroizi, deci era nsemnat de diavol, a dedus ca ntr-adevr vrjitoarele
reprezint o ameninare reala la adresa siguranei i integritii naionale. In
vederea combaterii stringentei ameninri regele a promulgat o lege nsoit
bineneles i de normele metodologice de aplicare mpachetate sub forma unei
cri. Legea permitea identificarea, judecarea i ntemniarea vrjitoarelor, iar
funcie de gravitatea dovedita a faptelor lor puteau fi torturate pentru a
mrturisi i cele mai periculoase urmau a fi condamnate la moarte.
Stai ca n-am terminat! La mijlocul secolului XX, n acelai regat, o alta
femeie a fost acuzata de vrjitorie, a fost judecata de un tribunal modern, a fost
gsit vinovata i-n virtutea legii datnd de cteva sute de ani a fost
condamnata la nchisoare ntr-adevr dreptatea este legata la ochi, este oarba,
i-au scos ochii mintii.
Mamaa! Cat de prosti i ce redui mintal puteau fi oamenii de acum
cteva sute de ani, vom gndi.
Mai stai un pic, inca n-am terminat! Daca acum cteva sute de ani
oamenii erau aa cum am zis mai sus, atunci sa incearcam sa ne imaginam cat
de ultra-prosti i ce super-redusi mintal erau oamenii cavernelor de acum apte
mii de ani. Ei bine, asemenea regelui rou n dungi i cei ultra-super-redusi
mintal de acum apte mii de ani au scris o carte similara, plina de nvturi i
adevruri fundamentale: cartea omului-cimpanzeu. El ne povestete cu lux de
amnunte despre gradina cu pomi fructiferi care fceau miere, despre arpele
pentru desfundat canalizarea, despre sadamii care n-au fost cumini i s-au
dus sa se scalde-n bltoaca de petrol din vecini, din care cauza rupandu-li-se-n
doua pe coasta dealului, despre cum unii au fost alungai, s-au mpiedicat i-
au lunecat n freza, despre cum s-au speriat de fulgere i le-a fost frica sa se
mai ntoarc, despre cum a plouat foarte mult i rurile s-au revrsat potopind
intelectul uman, despre cum a erupt vulcanul i-a generat apocalips-n lipsa
de altceva mai consistent n cutia craniana, despre cum unii frai mai cini la
suflet se tot mcelreau intre ei i-o mulime de alte adevruri care ne explica
pe neles manufacturarea planetelor i-a galaxiilor n termen de numai ase
zile, pentru ca-n a aptea nu se lucreaz, conform noului cod rutier al muncii
vorba-ia, ce-i n mana simi c-i tare.
N-am terminat! Cartea omului-cimpanzeu, scrisa acum tare multe mii de
ani de nite ultra-super-mega-giga-redusi mintal, alturi de pildele desprinse
din ea, este atent studiata n scoli i universiti de pe tot cuprinsul sistemului
nchis n secolul XXI, era noastr.
*
De-ar durea prostia, ntreg universului i-ar curge snge din urechi.
*
Mreia fantasmei patologice: Unii i-au nscris bolnava fantasma pe
moneda naional i nici astzi, n secolul XXI, n-au ajuns la concluzia ca
trebuie tears definitiv patologia organizrii sociale actuale este un fenomen
intergalactic. Fantasma patologica a fost, a rmas i va continua sa fie
principalul instrument de manipulare n masa, de rvire n masa a mintii
umane, de distrugere n masa a omului modern, a omului secolului XXI.
Sa presupunem ca azi-diminea vecinul de apartament ne-a reinut
cteva clipe i-nloc de convenionalul 'ce mai faci vecine?' ne-a spus ca-n
ultimile luni a avut o mulime de vise profetice n care i s-a nfiat nsui
dumnezeu i datorita inspiraiei divine pogorta asupra sa a plmadit prin
cezariana cteva cri pline de adevruri fundamentale i profeii despre trecut.
Mai mult ca sigur ntreg cartierul i va zice 'a nnebunit sracul!' i-l vor ocoli
cu toii, iar unii cu sufletul mai sensibil vor ncerca de vorba buna s-l
determine sa viziteze un psihiatru.
Da, da' cnd acelai lucru s-a ntmplat acum mai multe mii de ani
vecinii din cartier l-au considerat pe eroul nostru drept un mare profet
mesianic, iar crile scrise n clipele de nebunie lucida au devenit crile
omului-cimpanzeu: tot felul de manuscrise pierdute prin mari moarte de tinere,
chi. Loti, bikini, gr. ohaituri, rictusuri i multe-multe alte aberaii stupido-
bolando-te. Hnologice de acest gen.
*
Strigoiul din lanul de sec.ara.
A fost odat ca niciodat un regat rou, mic la origine i poziionat ntr-o
peninsula, insa cu timpul i-a descoperit calitatea de cuceritor i-n cteva
decenii a devenit un mare imperiu condus de un i mai mare mprat. Oraele
lui, n special mreaa capitala, au reprezentat punctul culminant al civilizaiei
occidenctale din acea vreme, iar majoritatea lor adposteau colosale amfiteatre,
adevrate minuni ale lumii antice, unde doi gladiatori se mcelreau intre ei
pentru a distra miile de oameni din tribune acei oameni care cu ferma
hotrre au apucat-o pe calea civilizaiei regsita i astzi: atunci, ca i acum,
curgea sngele i era spectacol. Numai ca scurgerea timpului a adus cu ea o
mare problema, populaia capitalei i-a marilor orae crescuse att de mult,
chipurile din cauza sclavilor adui din teritoriile ocupate, nct datorita srciei
strzile deveniser mizerabile, bntuia Foametea i mulimea amenina cu
revolta. De aceea mpratul rou i-a chemat n fata sa pe generali i le-a cerut
urgent sa gseasc o soluie.
'Inaltimea ta, i s-a adresat popa de caro, n zona pe care cu succes o
administrez am descoperit o tehnologie revoluionar i-i spun cu mana pe
inima ca ne va ajuta cu siguran. Acolo brbaii aduli i potolesc revrsarea
de testosteron petrecndu-i timpul alturi de tinerii flci, astfel presiunea
demografica se pstreaz n limite acceptabile, iar Foametea i anarhia nu
reprezint o problema.' Salutara soluie a fost adoptata imediat, iar campania-i
de promovare a depit n avergura campaniile electorale prin care erau
democratic alei reprezentanii consiliilor locale aceleai campanii electorale
ntlnite i astzi, n secolul XXI. Posturile de radio i televiziune au transmis
incontinuu reclame, strzile au fost mpnzite de afie multicolore i pancarde
luminoase pentru a prezenta explicit diferitele poziii implicate de noua
tehnologie.
Curnd speranele le-au fost spulberate, rezultatele n-au fost defel pe
msur investiiilor, aa ca mpratul rou, unul dintre cei mai const. Anti
dintre const. Anti, i-a dat seama ca numai cei patrru carre errau trrei: lu.
Cifer i ma. Fistofel, ii vor oferi o soluie viabila. L-a chemat la el pe popa de
trefla i l-a investit cu solemnitate intru rezolvarea problemei demografice.
Popa de trefla a citit i rscitit vechii stlpi de cpti, s-a frmntat
ndelung, a ntors problema pe toate fetele, dar soluia nu voia nici n ruptul
capului sa stea-n picioare, erau prea multi zei, inflatia-i fcea simit prezenta
i-n ceruri. ntr-un trziu i-a dat seama ca devenise de o stringenta urgenta
redezbaterea succesiunii, trebuia adugat un act adiional nou. Imediat a pus
mana pe videotelefon i cum la ora trzie din noapte satelitul nu era
suprasolicitat a prins repede legtur cu popa de cupa.
'Imi pare nespus de bine ca te-am trezit din somnul cel de veacuri, insa
am primit ordin ca nentrziat sa ncepem sa umbalam sa vestim cum s-a vai
ascunselea strigoiul.' 'Ce vai ascunselea visezi? A ntrebat popa de cupa
somnoros, aici noi ne pregtim sa ne ducem cu pluguorul i cu sorcova-vesela,
conform obiceiurilor strmoeti.' 'Nu mai este timp de prostii, acum trebuie sa
umblam cu de-a vai ascunselea dup colt, eu dup coltul meu, tu dup coltul
tau, astfel nct sa atacam pe mai multe fronturi i s-i mbrobodim mai bine.
Ia spune, i mai aminteti cum mergeam noi aa pe apte crri primvara
trecuta, de-am dat spre diminea nas n nas cu strigoiul?' 'Drept s-i zic,
lecitina ambalata la trei sferturi de la cabinetul de geriatrie din colt n-are nici
un efect, doar ceva vag.' 'Bun i-aa, le vom spune ca strigoiul a fost un mare
profet ce-a trit i-a fcut minuni acolo n regiunea unde eti tu administrator.'
'Ba! Da' pn-acu' cteva ceasuri ziceai ca singuru' profet adevrat a fost
strabunica-tu din partea tatlui, sau a fiului, sau a sfntului du. R, ca nu-mi
mai aduc bine am. Inte.' 'Asta a fost pana ieri, da' nu mai tine la gloata, nu vezi
ca srcia, Foametea i anarhia bat cu putere la usa? Trebuie sa schimbam i
noi placa, sa fim n ton cu vremurile, cea veche s-a uzat i gjie, n-o mai
asculta nici dracu'. Da, o sa le spunem ca pe strigoi l-a nscut o fecioara
neprihnit, s-i zicem aceeai marie, da' cu alta plrie, aa-i striga nepoata-
mii, Maria de Trefla, tare dragalasa-i i zic s-i fac un cadou frumos de ziua ei.'
'Te-am prins! Nu cumva te gndeti la cea de s-a luat la trnt cu toat
legiunea a cincea? Sau ce numr o avea, ca tare multe numere s-au mai
inventat, i care i-a sucit i ie capul cnd ai fost aici?' 'Ssst! Vezi c-mi strici
reputaia! Mulg tia satelitul ca pe alta aia, tii foarte bine ce metode
ultramoderne se folosesc pentru a acumula inteligenta similare celor prin care
unii psihopai homosexuali nedeclarai cutau cu ardoare sa imortalizeze pe
banda audio gemetele din dormitorul lupttorilor mpotriva segregrii rasiale. i
ce dac-a fost implicata toat legiunea? Crezi c-o sa se mai ntoarc vreunul
ntreg acas? Cu sirul asta interminabil de mceluri umane, sal'tare taica i
noroc.' 'Ai dreptate, nici eu nu mai stiu de-o s-mi mai vad familia vreodat. Da'
cnd s-o fi nscut oare i despre ce minuni ziceai? Ca io.' 'Ti le spun acu', da
noateaza pe ceva sa nu uii. Cea mai importanta minune este cea cu care el a
potolit Foametea: s-a dat de trei ori peste cap i-au nceput sa cada couri cu
paine i peste din cer. Avem i dovada clara n acest sens, le spunem ca ie i-au
czut n cap courile cu peste, sunt mai grele, d-aia ai att de multe cucuie.'
'Da' le am de la al-batran, m-a btut n cap cnd eram mic', i-a tiat-o popa de
cupa.
'Taci din gura! i nu te mai lauda att, mi-ai mai spus-o de vreo zece ori,
ia cte-o naveta de lecitina pe zi ca nu-i face rau, i te rog sa nu ma mai
ntrerupi c-mi pierd ideea. Asa, iar mie mi-au czut n cap cele cu paine, asta-i
motivul de purtam noi chipiuri lunguiee, sa nu ni se vad cucuiele de seamn
al dracu' de bine cu nite coarne. A doua minune a fost cea prin care l-a nviat
pe mortul intrat deja n putrefacie, exact cum a nviat i el dup ce-a murit i
din cauza asta a devenit strigoi. Vezi sa n-o uii cumva! Asta-i o minune foarte
importanta fiindc la toi le e frica de moarte i cum cu toii ar vrea s-nvie
dup ce dau coltul noi le dam o mana de ajutor, le vom satisface dorina aa c-
or sa ne cread instantaneu. Despre data naterii inca nu m-am hotrt, voiam
s-i cer i ie prerea.' 'Pai de-a murit la sfritul primverii io zic s-l natem
la nceputul iernii, astfel nct sa putem mpri anul n doua parti egale pentru
a-i putea mbrobodi mai bine, vom avea doua srbtori mari la distante relativ
egale de timp ca nu cumva sa uite vreunul, doar vezi cat de rvit le e mintea
stora. De! Cu atta splat pe cap cu ampoane cu vitamine ce hrnesc cu
halba celule moarte din care-i alctuit firul de par i de atta splat pe dini cu
pasta ce regleaz metabolismul calciului. Aa! Sa nu uit, te rog s-mi trimii i
mie paravion o crama de pasta de dini din podgoria ce-am auzit ca vindeca
osteoporoza, cu btrneile astea tii i tu cum e. Da' nu te chinui prea tare, las'
c-o pui io aici la macerat cu pufoaica.' 'O idee excelenta, foarte excelenta, chiar
cea mai excelenta, l-a aprobat popa de trefla, i mai zici ca n-are efect. Astfel ii
legam de mini i de picioare i le impunem sa fie pioi i evlavioi, s-i
pstreze castitatea pn' la adnci btrnei pentru ca strigoiul s-i nvie dup
ce-or muri, altfel nu mai pupa, raman mori de-a binelea. Sigur ca da! Dup ce-
i ameim bine cu attea sperane dearte se vor simi de la sine obligai sa dea
ceva la schimb. Cu toii trebuie sa fie pioi, numai aa vom reui sa evitam
Foametea i revoltele.
Iar pentru femeile adultere o sa pregtim camera de tortura.' 'Camera de
gazare zici? Pai asta-i o metoda futuristica, oracolul zice ca va fi folosita abia la
mijlocul secolului XX.' 'N-ai neles, oricum n-avem cu ce sa le gazam acu', inca
nu s-au plmadit armele chimice, ziceam de masa de tortura, aia de-i sora cu
ghilotina, o fi ea mai mica da-i mult mai feroce.' 'Nu cred c-i bine, camera asta
este ascunsa i nu ofer spectacolul de care avem atta nevoie. Uite aici tia
au elaborat o tehnologie atrgtoare din toate punctele de vedere: Femeia
adultera este pusa la zid i toat lumea arunca cu pietre-n ea pn-i da
duhul, aa participa mai multi, spectacolu-i mai antrenant, fiecare pune
umrul i este mulumit de el nsui.' 'Sau am putea organiza focuri de artificii,
a cugetat popa de trefla, am auzit ca-n unele zone n zilele de srbtoare cerul
nopii este inundat de o mare de artificii ce conteaz ca btrnii n-au
medicamente, banii publici trebuiesc ari pe artificii, pentru spectacol. aa o sa
facem i noi, mai ales cu femeile cstorite care nu-i pstreaz puritatea i
castitatea, adunam un morman de lemne uscate i-i dam foc, da' le dam
posibilitatea sa aleag sa fie sugrumate nainte, numai daca vor, bineneles,
trebuie sa dam dovada i de mrinimie, nu?' 'Totusi ar fi o mica problema,
sincer cred c-i vor da seama abia dup vreo doua mii de ani, aa ca-n tot
cazul merita sa riscam, ma ntrebam daca iarna cnd l-am nscut pe strigoiul
nostru ieeau pastorii cu turmele pentru ca oile sa pasca pietrele golae i
eventuala zpad. Alo-alo. na belea!'
Mai aveau multe de pus la punct cnd s-a ntrerupt legtura, ori a fost
lovit satelitul de vreun meteorit ori s-a consumat cartela pentru videotelefon i
cum niciunul n-avea serviciul de roming activat la mobil n-au mai putut sa reia
legtura. aa c-au nceput sa se vai ascunselea de strigoi dup cum le-a fost
rvit ceea ce aveau sub freza, pe stnga sau pe dreapta:
 Unul a zis ca prinii strigoiului au trit unde li s-a nzrit, celalalt a
spus ca ei ar fi trit la cteva sute de kilometri distanta i pentru a ajunge unde
li se nzrea au purces la o cltorie ocolita pentru a raspunde prezent cu
ocazia iminentului recensmnt agricol care inca nu fusese inventat.
Unul a spus ca la naterea lui au venit caii verzi de pe perei aducnd cu
ei daruri de mare pre, celalalt a zis ca n-au fost att de nelepi, precum sunt
azi oamenii de tiin cu-multe-titluri, ci pastori, iar tia nu numai ca n-au
adus nimic, ba chiar le-au ciordit i pe cele aduse de alii, pastorii reprezenand
clasa cea mai de jos a comunitii, iar a doua lor specializare era ciorditul.
Unul a zis ca dup naterea lui ntreaga familie a fugit n tara vecina i
prietena, unde de-ar fi fost prini ar fi fost linai, celalat nu-i amintete de aa
ceva. Ce s-i faci! Pe vremea aia calitatea lecitinei frumos ambalate era
ndoielnic inca nu se inventaser metodele de pasteurizare chimica prin
intermediul emulgatorilor, amelioratorilor i conservanilor alimentari
industriali, adic a dinamitei comestibile cu efect ntrziat: manancam acum i
degenereaz mai uor posteritatea.
Cert este ca fantasma cu strigoiul s-a rspndit foarte repede n toat
lumea occidenctala, mai ceva ca ciuma bubonica, ea a exploatat optim cele
doua mari slabicuni ale vieii grele din trecut: Foamea i frica de moarte din
pcate aceleai slbiciuni le au cei mai multi oameni i-n secolul XXI i din
aceasta cauza ncepnd de atunci eroicele elite politico-economice s-au folosit i
continua sa se foloseasc de strigoi ntr-un mod miraculos similar.
Uite asa, de mii de ani, strigoiul bntuie nestingherit pmntul, i mai
bntuie i azi, n secolul XXI. Daca pioenia impusa de fantasma cu strigoi i-a
atins scopul, n-ai dect sa judeci singur.
ie chiar i-e frica de strigoi?
*
Astzi tim ca infecia morala denumita cretinism s-a format, i-a rmas,
la fel ca secta lui jim jones, avnd drept sursa un profet psihopat. Astzi tim ca
imediat dup formarea sectei membrii ei au dat foc Romei pentru a mplini
profetica apocalipsa. Astzi tim ca-n timp halucinaia cu strigoi a produs
enorm de multe victime, nemsurat mai multe fata de umilul jim jones maine
-poimaine il vor canoniza i pe el. Astzi tim ca urletele de durere ale celor
bntuii de strigoi reverbereaz puternic n prezent.
Astzi tim multe, da' ne doare-n cu. Vnt, sau nici mcar acolo, mai
degrab la un metru n spate. Vom vedea cum pe unii, mai nenorocoi de felul
lor, a nceput s-i doar astzi la propriu.
***
Unde dai, acolo se umfla.
 Documentat istoric, i susinut de evidentele zilei de azi, reiese cu
claritate faptul ca pe lng rolul de dominare a gloatei, a mulimii formata din
oamenii de rand, religia a mai avut i-o alta funcie extrem de importanta:
funcia de anticoncepional. Aproape toate religiile au impus ntr-un fel sau
altul, funcie de cat de bolnava a fost mintea celor care le-au inventat, metode
de pioenie cu scopul de-a mpiedica imensa for a speciei: reproducerea,
estenta speciei, modalitatea naturala prin care-i asigura continuitatea. Rolul
de anticoncepional al religiei a fost unul pe cat se poate de practic i de uman:
acela de a evita Foametea, de a pastra pe cat posibil echilibrul dintre resurse i
numrul de consumatori, principalul conflict care de milenii a ameninat
integritatea sistemului nchis i datorita cruia istoria a fost scrisa de
nenumratele mceluri umane astfel s-a ncercat controlarea contient a
procesului de autoreglare al sistemului nchis.
Suntem tentai sa credem ca Mama Natura a greit foarte mult atunci
cnd l-a dotat pe om cu posibilitatea de a se reproduce att de rapid. Vom
presupune ca daca femeile tot femeia, desigur, nu pe ea au dat cu toii vina
mereu?
Ar fi putut sa nasc un copil numai o data la apte ani, sa zicem,
atunci criza de suprapopulare ar fi fost evitata i mcelurile n-ar mai fi avut
loc. Daca gndim asa, atunci putem fi acuzai de opacitate.
Ce vrst are natura umana? De cat timp omul a devenit prdtorul
suprem?
De foarte putin timp pe scala evoluiei. Strmoii omului timp de zeci de
milioane de ani au reprezentat prada altor specii i daca n-ar fi fost dotai de
Mama Natura cu posibilitatea de a se reproduce repede i eficient atunci ar fi
disprut i natura umana n-ar mai fi existat. La un moment dat pe planeta
rmseser foarte putini oameni, n jur de doua mii de indivizi dup
observaiile antropologilor datorita unei glaciaiuni determinata de numeroase
erupii vulcanice specia umana a fost ameninat cu extincia, Homo Sapiens a
fost la un pas de dispariie. tim foarte bine ca datorita condiiilor vitrege din
vechime vrst maxima pe care oamenii o atingeau era de 40 de ani, poate i
mai putin, iar asta se ntmpl la mult timp dup ce omul devenise prdtorul
suprem. Pentru a-i asigura perenitatea specia a fost obligata sa se asigure ca
pana la atingerea vrstei critice adulii auveau suficieni descendeni.
Mai mult, n ochii Mamei Natura omul continua sa fie prada altor
prdtori, el n-are nici colii crocodilului, nici ghearele tigrului, nici statura
impozanta a leului, nici for musculara a ursului nici capacitate intelectuala
i nici contiina. Dac-l plasam pe om cu minile goale n fata unor astfel de
prdtori, atunci n secunda urmtoare i va gsi pacea sufleteasca n tubul
lor digestiv. aa ca Mama Natura considera, i pe buna dreptate, ca animalul
uman matur i mare parte a copiilor lui cad n continuare prada speciilor
special construite de ea pentru a fi prdtori veritabili. Consecina este logica:
Mama Natura a trebuit sa se asigure ca specia umana dinuie i deci i-a dictat
sa se reproduc ntr-un ritm accelerat, reproducerea fiind singura arma
biologca atribuita de specie strmoului animalului umani arma pe care a
motenit-o integral i omul aa-zis civilizat de azi, animalul posesor de
contiin i care, n unanimitate, a hotrt s-o folosesca numai pentru a se
terge la cu. Vnt cu ea.
Sa privim lucrurile i din punctul de vedere al naturii umane: In fata
acelorai prdtori veritabili plasam omul cu sulita n mana stng i arcul cu
sgei n mana dreapta apoi cu puca cu luneta n mana dreapta i bomba cu
hidrogen n mana stng. Acum omul este prdtorul suprem, nici un alt
prdtor nu-l mai poate dobora dar stai linitit! Are el grija sa se rpun
singur.
Suprapunnd efectele naturii umane peste logica Mamei Natura rezulta
un singur lucru: criza de suprapopulare, criza ce-a mcinat dintotdeauna
echilibrul din sistemul nchis. Rezulta ca sistemul nchis, pentru a-i pastra
integritatea, a trebuit sa inventeze un anticoncepional, iar primul pe care l-a
gsit a fost pioenia impusa de religie. Toxicul anticoncepional, ca un
medicament ndesat de milenii pe gatul speciei umane, unora li se ddea i-o
nghiitur de vin dup aceea, sa lunece mai bine, a condus la apariia unor
efecte secundare negative pe care le vedem astzi n toat splendoarea lor, aa
cum produc toate medicamentele de altfel, i pe care va trebui sa le demontam
contient.
Fantasme comercializate.
Odat cu deschiderea spre lumea civilizata mi-au czut n mana diferite
tipuri de cri pe care noii ntreprinztori particulari au nceput srguincios sa
le traduc pentru a le comercializa n ideea de a ctiga un ban muncit. Nu
conta faptul ca cel care traducea habar n-avea de propria-i limba d-apoi de
altele strine i ca potenialul cititor i zmislea gauri pe perei aruncnd cu
respectivele cri, ceea ce conta era banul ctigat cinstit. Abia acum mi dau
seama de marele adevr ce transpira din expresia: orice sut n cu. Vnt,
pardon, spate, e un salt nainte! i doresc sa le mulumesc clarvztorilor
intreprinzatoro-traducatori fiindc, desigur neintenionat, m-au ndemnat sa
recitesc de nenumrate ori anumite paragrafe i capitole, de fapt sa le rescriu,
pentru a putea pricepe ceva din lucrrile n cauza.
N-a trebuit sa treac multa vreme si, din pmnt din iarba verde,
tarabele comenciantilor reprofilai de nevoie s-au umplut cu bestselarurile cu
coperi sclipitoare i preturi pe msur rvirii mintii celor ce le achiziionau.
Am fost neplcut surprins de faptul ca o parte dintre cunoscuii i mai ales
amicele mele erau foarte ncntai vis-a-vis de operele de subcultura de ghetou
mbietor mirositor.
Una din categoriile bestselarurilor o reprezint romanele de dragoste, aa
ca indesandu-mi bine vata-n nas m-am apucat sa vad despre ce-i vorba. Inca
de pe coperta suntem anunai ca opera de arta n cauza s-a vadut n cteva
bilioane de exemplare i ca majoritatea consumatorilor sunt de sex feminin. aa
i este, n tramvai, n metrou i-n parcuri ntlnim femeile noastre sorbind cu
nesa capitolele n care sunt condimentat descrise diverse aventuri amoroase i
poziii de fu. Git, exact ca acelea de care oamenii normali ar trebui sa aib
parte n propriul lor pat n fiecare zi. Mi-am zis n sinea mea ca omul modern
are nevoie de stimulente, afrodisiacele au fost folosite de cnd lumea i
pmntul, unii beau diverse ceaiuri, alii citesc cri sau reviste, unii prefera
filmele porno, alii nghit viagra, de! Fiecare cu slbiciunea lui. Recunosc sincer,
o perioada am fost stupid de naiv, nici vorba de stimulente, femeile aveau nevoie
de orgasme fantasmagorice fiindc n pat trebuiau sa fie pioase de voie, sau
de nevoie.
Pura i-n acelai timp cruda realitate: Pentru majoritatea oamenilor din
lumea pseudocivilizata a secolului XXI patul a rmas locul n care se transpira
de frica i de unde se aud gemetele de durere.
*
Prima judecata de apoi.
n naltul cerului, n fata atotputernicei specii, se prezint tnrul nostru
adolescent pentru a raspunde n instan de faptele sale. Specia i ncepe
interogatoriul: 'Ai fost un copil mic i prinii te-au ocrotit?' 'Da.' 'Ai fost un
copil mic i prinii te-au hrnit?' 'Da.' 'Ai fost mic i-ai crescut mare?' 'Da.'
'Traiesti?' 'Da.' 'Acum fu. Gareste-te! Fiindc vreau i trebuie sa triesc i eu.'
'Nu-nu-nu! Nu! Pe mine m-a-nvatat taica cioclul cu diploma ca trebuie sa fiu
pioasa, sau pios, i vreau din toat inima sa ma transform n hipopotam.'
*
Iniial specia a crezut ca adolescentul face o gluma proasta i ca imediat
dup aceea se va apuca umil s-i respecte ordinul, ea tia foarte bine ca ochii
vad, inima cere i pana la urma cedeaz n fata dorinei. Numai ca lunile
treceau una dup alta i el continua neabtut pe calea cea dreapta a pioeniei.
Specia a analizat atent situaia, a tras concluzia ca nu produce suficieni
feromoni cu care s-i atrag o tnr partenera, a apsat adnc pe acceleraia
sistemului hormonal i drept urmare feromonii au nceput sa fie eliberai n
cantiti mai mari.
Tnrul a simit ceva i imediat s-a apucat sa se spele de douzeci de ori
pe zi pe fata, sa se spuneasc frenetic sub dus de trei ori pe zi i-o data
noaptea pentru a nbui mirosul i-a se adnci mai abitir intru pioenie.
 De data asta specia s-a suprat foarte tare, se simea ameninat i pe
buna dreptate, aa ca a declanat o adevrat furtuna hormonala. Imediat
glandele sebacee au nceput sa se gripeze din cauza suprasolicitrii, iar fata i
zonele intime i s-au umplut de courile care lsau n urma lor rani, unele din
ele infectndu-se i provocndu-i dureri semnificative. Cnd l-a vzut specia a
avut iniial tendina de a-i fi mila, insa imediat i-a revenit i i-a spus: Aa-i
trebuie! Sa sufere daca nu-iin stare s-arate putin respect.
Momentul n care adolescentului ncep s-i apar courile arata debutul
conflictului cu specia, deja de o perioada semnificativa trebuia s-nceap s-i
fac datoria fata de ea.
*
Tot aa i cu adolescenta noastr, specia a observat persistenta ei intru
pioenie i iniial a crezut ca nu este suficient de bine vzut de un tnr
partener. Astfel le-a ordonat hormonilor s-i depun o cantitate mai mare de
grsime pe picioare i fund.
Ea a vzut imediat i fiindu-i frica de celulita a nceput sa tina diverse
cure de slbire, sa mearg la sala de gimnastica, sa se maseze cu toate
minuniile de creme anticelulitice existente pe pia i sa nu se abat nici un
pic de la calea cea dreapta a pioeniei.
Specia s-a nfuriat, a declanat furtuna hormonala i spre disperarea ei
tnra s-a trezit n civa ani avnd nite piciorue finue ca de elefant, iar
fundul graios ca al unui hipopotam. In rest, fata, minile i bustu-i
rmseser slbue similar unei ppui. Specia n-a artat nici cea mai mica
urma de compasiune: Ea-i principala responsabila de soarta mea, pe ea trebuie
s-o forez i s-o pedepsesc cel mai tare daca nu m-asculta, aa-i trebuie de-i
bate joc de mine! Sa sufere de nu-i n stare s-arate putin respect!
*
Astzi, n secolul XXI, n anumite zone aa-zis debilitate de atta
civilizaie, cohorte de ciocli cu diploma rvesc minile prinilor i-i aduna pe
adolesceni pentru a depune cu solemnitate, n grupuri organizate, jurmntul
de castitate ni se mai pare cumva ciudat faptul ca unul, Mare Evoluionist de
felul lui, a fost lovit de-un interminabil sir de accese spontane de voma?
*
Mai inteligeni dect noi.
Pentru a sublinia rolul speciei i relaia ei cu indivizii vom proceda la un
experiment cu iepurai de casa: Luam doi iepurai abia ftai, un iepura i-o
iepuroaica, pe care-i plasam n doua cuti din tabla suficient de mari pentru a
avea loc sa zburde n voie, iar cutile le punem n doua camere diferite astfel
nct iepuraii sa nu tie unul de existenta altuia. Ii hrnim foarte bine i
avem mare grija ca ei sa nu citeasc vreo revista din acelea ce se vnd n pungi
de plastic i nici sa vizioneze vreun film de genul celor difuzate dup ora unu
noaptea. Dup ceva vreme vom avea doi iepurai aduli tineri i viguroi care
alearg prin cuti i consuma cu placere hrana variata oferita de noi.
Acum plasam ambii iepurai ntr-o singura cuc i observam ce se
ntmpl. In primul moment se vor speria unul de celalalt i vor avea tendina
sa se lupte, insa foarte repede vom vedea cum mustile ncep sa le vibreze
frenetic, feromonii sunt eliberai, iar hormonii ncep sa curg n valuri. Destul
de rapid se vor sui unul peste altul i nu peste multa vreme vor aprea mai
multi iepurai, mai mici, dar tot att de drglai.
De unde au tiut ei ce sa fac? Cum de le-a trecut prin cap sa se
comporte att de obscen?
Ei n-au tiut nimic, a tiut specia lor cum sa procedeze, ei au artat ca se
simt foarte bine n pielea lor de iepurai, ca se mpac perfect cu specia lor, nici
prin gnd nu le-a trecut sa fie pioi i sa considere c-ar fi mult mai plcut i
mai bine pentru ei daca s-ar transforma n hipopotami.
*
A doua judecata de apoi.
Nu uita de cletele de rufe!
ntr-una din nopile nsorite, pe cnd alergam cu ochi-nchisi prin pat, mi-
au zburat gndurile la eunuci. Eunucii sunt nite oameni solizi, grai cndva
aveau rolul de a pazi haremurile sau de a interpreta diverse compoziii muzicale
n virtutea timbrului vocal specific care printr-o intervenie abuziva au fost
deposedai de glandele productoare de hormonii sexuali, iar acest lucru le-a
influenat esenial metabolismul i s-a reflectat direct n nfiarea lor.
ntrebare de zece puncte: Eunucii au fost emasculai din cauza ca s-au
ngrat, sau s-au ngrat din cauza c-au fost emasculai?
*
n lumea animala, slbatic, ntlnim o infinitate de exemple care ne
arata netgduita influenta a hormonilor sexuali n modelarea formei fizice a
indivizilor cu hormonii lucreaz speciile, hormonii reprezint fundamentul,
esen, relaiei lor cu indivizii. Premergtor perioadei de rut penajul psrilor se
schimba drastic, similar blana animalelor, noile 'costume' degaja culori vii,
atrgtoare, indivizii unor specii slbesc semnificativ, la altele se ngra pentru
a putea face fata perioadei de relativa inactivitate impusa de creterea i
ngrijirea puilor. La unele adulii renuna la propria viaa n momentul
mperecherii sau imediat dup, din descompunerea trupurilor lor se vor hrni
viitorii pui. Exista specii la care masculul cuprins de freneticul ritual sexual
uita sa se mai hrneasc i la un moment dat sucomba din cauza epuizrii
fizice. Multitudinea formelor de manifestare a viului este pur i simplu
ameitoare, iar omul de azi n-a catalogat i studiat dect o mica parte a
speciilor ce formeaz natura vie omul este mndru de el nsui, prea mndru,
mult prea mndru.
Specia umana nu face excepie, ea s-a dezvoltat pe o fundaie biologica n
acelai sistem nchis care a modelat prin evoluie absolut toate speciile. Omul
este un animal deosebit, el deine contiin, dar tot un animal a rmas.
*
Nenumrate documentare ne arata cat de mult sufer oamenii
supraponderali, unii dintre ei atingnd dimensiuni i greuti uluitoare, i cum
sunt nevoii ei sa apeleze la chirurgia estetica. ntr-unul ni se vorbete despre o
ntreag familie de opt frai suferinzi de o forma grava de obezitate obezitate
morbida, punctul culminant al evoluiei relativ recentei pseudospecii denumita
Om-Hipopotam. Patru femei din aceasta familie ne spun c-au fost afectate de
obezitate inca din copilrie; c-au urmat nenumrate cure de slbire conform
indicaiilor primite de la numeroi oameni de tiin, dieteticieni i medici cu-
multe -titluri iar din cauza privaiunilor impuse au avut mult de suferit, dar
fara nici un rezultat, abia ce reueau sa scape de cteva kilograme i le i
puneau imediat la loc, uneori cu dobnd; ca fiindu-le groaza sa se priveasc n
oglinda au avut numeroase cderi nervoase i tulburri de comportament; ca
obezitatea morbida atrgea dup ea o mulime de alte boli degenerative precum
diabetul, hipertensiunea arteriala i deforamarea articulaiilor. ntr-un cunvant
se bucurau de o viaa minunata aa cum le sta bine unor indivizi aparinnd
unei noi pseudospecii care este n perfecta armonie cu ea nsi i cu mediul
nconjurtor din sistemul nchis.
n disperare de cauza au hotrt sa apeleze la diveri chirurgi cu-multe-
titluri, iniial s-au supus unei operaii de baipas gastric, li s-a micorat
dimensiunea stomacului att de mult nct nu mai puteau manca asemenea
omului normal i-n consecin slbeau accelerat. Chirurgul i-a frecat palmele,
le-a luat banii, preul operaiei este la fel de gras, le-a mulumit frumos i le-a
urat multa sntate i numai bucurii.
Rezultatul s-a vzut imediat, n cteva luni au scpat de 40-50 kg fiecare,
drept pentru care s-au bucurat nespus de mult, ncepeau sa arate a oameni
normali. Numai ca a urmat o noua problema: dimensiunea corpului
micorndu-se simitor, pielea flasca ncepuse sa atrne dizgraios i era nevoie
sa fie ndeprtat chirurgical prin intermediul operaiei de badilifting total. Deci
alti chirurigi esteticieni, alte tieturi, alta operaie cu durata de 7-8 ore urmata
de durerile inerente perioadei de convalescenta, alti bani alta distracie.
Chirurgii i-au frecat palmele, le-au luat banii, le-au mulumit frumos i le-au
urat multa sntate i numai bucurii.
Una dintre ele, descoperind placerea multiorgasmica oferita de operaii,
s-a hotrt sa continuie pe calea cea dreapta i-a apelat tot la un chirurg
estetician pentru a-i face i operaie de lifting facial i ndreptare a nasului.
Chirurgul a acceptat bucuros, i-a frecat palmele, i-a luat banii, i-a mulumit
frumos i i-a urat multa sntate i numai bucurii spernd ca le va convinge i
pe surorile ei sa vina la el pentru lifting facial.
Astfel calitatea vieii femeilor noastre s-a mbuntit radical i de
bucurie ne-au povestit ca aveau 4-5 copii una, 8-9 copii alta, iar celelalte doua
nu mai stiu daca sau ci copii aveau. Tragedia era ca toi copii lor sufereau de
obezitate i ameninau sa devina curnd noua generaie de oameni-hipopotam,
mai numeroasa de data asta, conform tendinei 'naturale' de cretere pe plan
mondial, din sistemul nchis doar este loc destul, d-aia-i nchis.
Acum ne ntrebam: De ce toi medicii, psihologii, chirurgii i celelalte
categorii de oameni de tiin cu-multe-titluri nu le-au explicat ca ele
reprezint exemplarele cele mai de seama ale unei noi pseudospecii: omul-
hipopotam, a carei populaie creste exponenial n ultimii ani i a carei apariie
i dezvoltare se datoreaz sutelor de generaii i miilor de ani de pioenie
impui de organizarea sociala, adic de religie? De ce nu le-au explicat faptul ca
omul-hipopotam reprezint o forma de degenerare a speciei umane care nu
numai ca nu este viabila i ca indivizii ei sufer enorm de mult sufletete, ci-i
mai i transmite minunatele caliti copiilor lor?
Ca toate speciile de pe acest pmnt. De ce nu le-au explicat faptul ca
trebuiau s-i protejeze copii de suferinele intrinseci, adic sa nu-i fac, iar de
voiau sa ofere cuiva dragostea printeasc, atunci puteau nfia unul din sutele
de milioane de copii ce sufer de Foame n zonele lumii a treia sau puteau sa
creasc i sa iubeasc o pisica?
Nu le-au spus toate aceste lucruri simple nu pentru ca nu le-ar ti sau
fiindc au mintea rvit, ci dintr-o alta cauza, mult mai umana, mult mai
nltoare: fiindc n-aveau nici un interes material s-o fac. Cu cat sunt mai
multi oameni-hipopotam cu att au ei mai multi clieni, cu att prescriu mai
multe medicamente i industria farmaceutica devine mai prospera, cu att mai
multe operaii estetice vor face, ntr-un cuvnt vor ctiga muncit, legal i
cinstit cat mai multi bani, conform relaiei dinamice dintre cerere i oferta din
cadrul mecanismului economic guvernat de legile pieei libere.
Credem cumva ca respectivii cu-multe-titluri nu-s i ei oameni? Nu vor
cumva i ei sa se plimbe sau sa se fleasc cu un ferrari ori lamborghini
ultimul tip? Sau cu avioane turboreactoare proprietate personala aa cum au
alii?
Minunate nzuine i visuri perfect realizabile datorita posibilitii
nhrii unor averi nelimitate garantate constituional de proprietatea privata
de nimic, nici mcar de decimarea completa a bunului simt moral.
*
 Nici nu ne putem nchipui ci de multi sunt medicii care le recomanda
tinerelor femei atinse de o forma semnificativa sau grava de obezitate sa fac un
copil. Ei stiu ca sarcina se manifesta ca un uragan asupra sistemului hormonal
i al ntreg metabolismului femeii sarcina este considerata ca fiind similara
unei boli. Tot ei cred n mintea lor rvit i mincinoasa ca dup ce uraganul
trece se nate copilul echilibrul hormonal se va reabilita i femeia obeza va
arata ca un om normal, aa cum trebuie sa arate cineva care a avut suficienta
minte sa aib grija de hormonii lui unul, nu-l tii tu, n-a avut, da' se strduie
sa recupereze. Femeia va slabi ntr-adevr ntr-un caz la milion, insa n restul
nu numai ca va avea aceleai dimensiuni, ba chiar va lua proporii i mai mari.
O singura furtuna hormonala cu durata de noua luni de zile nu poate
nici compensa nici anula feedbackul primit de specie de mii de ani de pioenie.
Din contra, ca urmare a feedbackului specia tie ca daca femeia a nscut o
data sau de doua ori, atunci chiar ca nu mai are nevoie deloc de hormonii
sexuali fiindc dup aceea trebuie sa fie total pioasa. Nu cumva de mii de ani
religiile occidenctale au impus tuturor sa aibe contact sexual numai de vreo
cteva ori n toat viaa?
Corespunztor cu numrul de copii pe care vor s-i aib i-n rest sa fie
pioi!
Specia este extraordinar de inteligenta, ea a observat dorin arztoare a
omului de a se transforma n hipopotam i drept urmare s-a apucat sa i-o
ndeplineasc ntocmai ai mare grija de ceea ce-i doreti! Fiindc ntr-o buna
zi s-ar putea sa ti se ntmple.
Astfel, n zilele noastre suntem martorii urmtorului fenomen: Omul
modern dispune de ntreaga capacitate a hormonilor sexuali att timp cat este
foarte tnr, deci nfiarea sa este cea a unui om specia nu poate renuna
definitiv la ei, ar nsemna sa se condamne singura la dispariie insa ncepnd
cu vrsta de douzeci i ceva de ani, sau dup una-dou nateri, specia retrage
hormonii n cauza fiind sigura ca acum oamenii nu mai au nevoie de ei i drept
urmare ncep sa arate ca nite hipopotami.
A aprut pseudospecia: Omul-Hipopotam.
Dup cum foarte bine tim, majoritatea femeilor normale din ziua de azi
ncep sa ia proporii dup prima natere. Dup cum bine tim, foarte multe
femei i foarte multi brbai normali ncep sa se ngrae i sa se deformeze
dup ce depesc o anumit vrst de la douzeci i ceva de ani, insa cel mai
bine se vede dup 30, desigur, se poate i mai devreme, funcie de gradul de
pioenie motenit i felul n care gndesc. Acum tim i din ce cauza se
ntmpl transformarea. Toi trebuie sa le mulumeasc moilor i strmoilor
lor pentru faptul c-au fost pioi, sa continuie neabtut pe calea cea dreapta a
pioeniei i s-i educe ntr-o pioenie cat mai stricta proprii copii astfel nct
visul de milenii al umanitii sa devina realitate: sistemul nchis sa fie populat
numai de oamenii-hipopotam.
Apropo de medicii de la-nceput, s-ar putea sa ne ntrebm ce se va
ntmpla cu copii rezultai din indemnul lor. Nici o problema, nu peste multa
vreme ei vor ajunge pe minile acelorai medici, care sunt obligai moral s-i
trateze i imoral sa se ngrijeasc sa aib cat mai multi pacieni obezi pentru a
ctiga cat mai multi bani, n conformitate cu legile dinamice ale cererii i
ofertei.
Circula un zvon cum ca undeva prin Est medicii au salariile oficiale de tot
rasul, da' asta nu-i mpiedic pe unii din ei s-i contruiasca vreo cinci vile.
Ceilali i merita soarta cu prisosin, nici mcar n-ar mai trebui sa primeasc
salariu, ctiga peste cinci salarii din spgi. Unii apar la televizor i ne propun
drept mafioi politici nite analfabei dovedii cu acte-n regula, alii vin sa ne
spun ca dar nu i de ctre cine, aa ca suntem obligai sa deducem ca tot de
ei au fost ciordii banii pentru insulina iar bolnavii de diabet au ajuns sa cada
din picioare pe strada. Sa ne ferim cat putem de astfel de medici! Mai bine sa ne
apucam imediat sa studiem medicina, astfel nct, la nevoie, sa ne putem opera
singuri!
Pe masa din buctrie.
*
S-ar putea sa ne punem ntrebarea de ce pseudospecia om-hipopotam a
aprut tocmai acum, sau de ce i face cu precdere simit prezenta n zonele
aa-zis civilizate.
i face simit prezenta acolo unde oamenii au ce sa mnnce, i de bun
simt ar fi ca toi oamenii sa aib ce manca, indiferent de zona unde triesc.
Doar n-am vrea sa se ngrae cei care nu au dup ce bea apa? aa i-un porc,
putem s-l castram de cincizeci de ori, daca nu-i dam sa mnnce tot va slabi
din ce n ce pana va muri de Foame porcul i omul sunt compatibili la nivelul
esuturilor, sub aspect biologic, iar n ultima vreme se are n vedere cultivarea
pe porci a diverselor organe umane destinate transplantului. Omul-hipopotam a
nceput sa apar de cteva sute bune de ani i din aceeai cauza el i-a fcut
cu precdere simit prezenta n cadrul claselor nstrite, portretele
demnitarilor din trecut sunt evidente de netgduit.
Legtura strns dintre pioenia impusa de religie i apariia omului-
hipopotam mai este cu vrf i ndesat ilustrata de urmtoarea comparaie:
Procentual, care este numrul de indivizi obezi ntlnit n zona asiatica, unde
motenirea religioasa nu a impus cu fermitate pioenia cu consecinele
actuale de rigoare fata de cel ntlnit n zonele populate de oamenii albi la
fata, dar negri la sufletul bntuit de tot felul de strigoi?
 Desigur, nu toate formele de obezitate se datoreaz exclusiv pioeniei
motenite, sunt i alte boli sau tulburri metabolice cauzatoare boli care la
randul lor sunt alimentate de valul imens al frustrrilor cotidiene insa
majoritatea sunt datorate religiei i pe aceasta cale inem s-i 'multumim'
sincer.
Poate am vrea sa tim de ce este nevoie ca din ce n ce mai multe miliarde
de oameni i copii majoritatea nu vor mai apuca s-ajung la btrnee
trebuie sa sufere nespus de mult din cauza obezitii. Nimic mai simplu, sunt
obligai sa sufere pentru ca elitele, mpreun cu diversele categorii de oameni
de tiin cu-tare-multe-titluri, sa ctige cat mai multi bani folosindu-se de
religii pentru a rvi minile mulimilor i a le vinde tot felul de subproduse
perfect inutile prin intermediul reclamei toate domeniile mecanismului
economic actual au nevoie de religie fiindc prostia umana generalizata,
creierul perfect splat, este sursa principala de generare a profitului.
*
Astzi cei cu-multe-titluri au descoperit o alta metoda de a ctiga cinstit
mult ndrgiii bnui scond pe piaa libera produse ce nlocuiesc cu relativ
succes hormonii sexuali feminini: hormonii artificiali extrai din placenta de
iapa medicamente foarte scumpe. Multe femei din lumea pseudocivilizata, cu
vrsta de peste 40 de ani i fondurile necesare, folosesc cu succes aceste
medicamente pentru a-i pastra silueta i apetitul sexual. Ele stiu ca se supun
riscului de a sucomba datorita unui atac de cord hormonii de iapa tot de iapa
raman, mine-poimine vor fi extrai i cei de hipopotam dar accepta riscul
deoarece nu doresc ca dup instalarea menopauzei sa se transforme
instantaneu n hipopotami ori la bal, ori la spital, ori la doi metri dedesubt.
Ce s-i faci! Daca de-atta contiina n-am fost n stare s-avem grija de-ai
notri hormoni druii cu draga inima de Mama Natura.
Oameni de tiin cu-multe-titluri, pentru a ctiga aceiai bani muncii,
au mai scos pe piaa medicamentul numit viagra adresat n principal
brbailor n vrst, dar cu succes folosit pe o scara tot mai larga i de tineri.
Preul lui este la fel de grsu, majoritatea pensionarilor din ziua de azi i pot
cu succes achiziiona, din toat pensia lor, cel mult o jumtate de pastila.
Despre efectele lui secundare nu stiu mai nimic, este recent introdus iar
secretomania este mare, se vor vedea dup ce barbati-l vor folosi o perioada mai
mare de timp -garantez ca vor fi minunate. Ce s-i faci! Daca n-am fost n stare
s-avem grija de hormonii notri sexuali.
Nici un om de tiin cu-multe-titluri nu le spune oamenilor din ce cauza
omul de azi i-a pierdut hormonii sexuali, i nici ca ngroparea religiei, alturi
de divinele concepte denumite castitate i pioenie autoimpusa, a devenit o
extrema urgenta. N-o spune fiindc i el e om, i el vrea sa ctige un ban
cinstit.
*
Femeile sunt mult mai apropiate biologicului dect brbaii, pentru
specie femeia este pe primul plan. * Ce poate fi mai artificial pentru Mama
Natura dect cei ce-au inventat bomba atomica i ingineria genetica?
Instrumentele cu care poate fi distrusa specia, toate speciile, opera ei
de miliarde de ani. Unu-i tot brbat i are vaga bnuial ca de i-ar injecta
intravenos o doza de uraniu mbogit, atunci s-ar simi i mai brbat. *
Un paradox: Brbaii devenii ciocli cu diploma au impus pioenia, insa
astzi femeile sunt mai afectate de transformarea n hipopotam. Femeia este
prin definiie mult mai sensibila, mai calda sufletete, ea s-a lsat mai uor
nelat ndrgostindu-se nebunete de clul ei: de pioenia impusa de religie.
Brbaii tineri nu pot sa fie att de pioi pe cat i-ar dori din cauza
testosteronului, acesta-i face sa se urce pe perei da' stai linitit! Curnd
majoritatea il vor nlocui cu un nou produs tip viagra, extras direct de la
hipopotami. Am vzut cu ceva vreme n urma multele cazuri de ciocli cu
diploma acuzai n instan judectoreasc de comportament homosexual i
pedofilie, astzi nu mai auzim de ele, sunt muamalizate din fasa, strica
imaginea religiei i-n consecin se diminueaz profitul multelor companii,
concerne i corporaii care vnd nimicul frumos ambalat -plana amenintor
pericolul ca mulimea sa nceap sa vad, sa nu mai rmn legata la ochi.
Pe cat a iubit specia femeia p-atat sufer acum femeia om-hipopotam.
Este logic, pseudospecia om-hipopotam nu este viabila, este o pseudospecie
degenerata.
*
Odat cineva a spus ca ceea ce nu foloseti o bucata buna de vreme se
usuc i cade. Bnuiesc ca se referea la faptul ca daca um om dup ce termina
coala nu mai citete nimic i nu-i mai antreneaz n nici un fel mintea, atunci
va ajunge ca peste putina vreme sa nu mai poat nelege un altfel de film n
afara de telenovela. Telenovela este o producie cinematografica n care timp de
30-45 de minute cat dureaz un episod se repeta de nenumrate ori o singura
fraza, iar telespectatorul este pe deplin satisfcut, reuete i el sa neleag
filmul probabil, motivul pentru care sunt att de multe episoade este ca
cineastul dorete sa spun doua fraze, nu numai una.
Hai sa vedem ce ne mai spun oamenii de stiinta-cu-multe-titluri: Este
declarat potent brbatul ce-sipoate menine erecta n cusul actului sexual o
perioada de cinci minute. Desigur, multele-lor-titluri stiu foarte bine ca n cinci
minute o femeie normala nu are timp nici mcar sa se dezbrace, d-apoi sa mai
neleag ceva din actul n cauza. Da, dar tot ei stiu foarte bine ca de-ar ridica
stacheta cu vreo cteva minute ar nsemna s-i declare pe toi brbaii
impoteni, lucru care nu se cade.
Specia ne spune n felul urmtor: Prin feedbackul primit de mii de ani de
pioenie am neles dorin arztoare a brbatului de-a renuna la funcionarea
normala a aparatului i organelor lui sexuale i i-am ndeplinit-o ntocmai,
astzi brbatul da de doua ori din cu. Vnt i dup aia i da duhul, spune tot
ce-a avut de spus i se duce la culcare ntr-adevr, ce nu foloseti de mii de
ani se usuc i cade. Astfel femeia de azi are de doua ori ans de a suferi, daca
nu sufer din cauza ei, atunci sufer din cauza lui. * Bine ca mcar s-a
inventat cada de baie. Apropo, multe femei se simt mult mai bine cnd fac baie
dect n pat. De ce oare? *
Va urma.
Diete i dieteticieni.
Datorita exploziei fenomenului cultural numit obezitate, ce sufoca lumea
accidenctal pseudocivilizata a zilelor noastre, conform relaiei dinamice dintre
cerere i oferta, au aprut numeroase cabinete n care slluiesc dieteticienii
cu ochii holbai la portofelul aproapelui, s-au tiprit volume grose ce trateaz
noiunile de igiena alimentara, comercializate la preturi la fel de grsue, iar
companiile particulare au scos pe piaa libera nenumrate potiuno-lotiuni
magico-absurdo-stupide pentru slbit i aparate magnific specializate fiecrei
grupe de muchi n parte cu ajutorul crora omul modern sa fac gimnastica
pentru a scpa numaidect de kilogramele n plus.
Cineva a spus cndva ca pentru a trai n-ai nevoie dect de trei lucruri
eseniale: apa, aer i fraiericativa au nvat foarte bine definiia i-o aplica
neabtut. * Per ansamblu gradul de splare a creierului masei de manevra n
lumea aa-zis civilizata este similar din toate punctele de vedere celui din zonele
unde aceiai oameni ai secolului XXI continua sa triasc n triburi. *
Sa ne nchipuim acum ca temtori, cuprini de emoie, pim ovind
ntr-un cabinet ultramodern n care medicul cu-multe-titluri i lucrri publicate
la activ ne ntmpin zmbitor i ne linitete cu o privire hipnotica similara
celei a arpelui veninos ce-i paralizeaz victima nainte de a-i injecta otrava,
adic de a-i lua banii. Mult ndrgitul dietetician de serviciu deschide oracolul
propriu, echivalentul evoluat al vechilor cri ale omului-cimpanzeu, i purcede
la alctuirea dietei tiinific elaborata fiecrui pacient n parte, aa precum
cimpanzeii, strmoii omului, i calculau zilnic aportul caloric personalizat. Ni
se vor prezenta verbal sau n imagini, conform tacticii militare de nvluire,
diverse tabele din care transpira ca un abur magic numrul de calorii, cu apte
zecimale exacte, al alimentelor ce le ingurgitam. Noi tim foarte bine ca
numrul caloriilor generate de acelai soi de fructe, sa zicem, difer de la an la
an funtie de cat a plouat n sezonul respectiv, sau funcie de calitatea solului
unde planta a crescut, sau funcie de timpul scurs de cnd fructul a fost cules,
sau funcie de cat a fost de ndrgostit secretara care a btut la main datele
destinate publicrii, dar amnuntele n-au nici o semnificaie, scopul principal
este de a ne debarasa cat mai repede de tensiunea sufleteasca i de a ne uura
de surplusul din buzunar.
De cele mai multe ori rezultatul excursiei la cabinetul dieteticianului de
serviciu este acela ca omul modern nu obine absolut nimic i ncreztor se va
ndrepta spre urmtorul cabinet, unde colcie i-mai-multe -titluri, fara a-i da
seama ca de fiecare data este nelat sau pentru ca pur i simplu trebuie s-i
satisfac nevoia de autopedeapsa neputndu-i respecta pe deplin pioenia
autoimpusa n adncul sufletului simte ca trebuie sa renune la ea, eterna
poveste a ispitei autopedepsite, ciordita mielete de religie.
Unii dintre cei mai de seama dieteticieni au elaborat, n timpul orelor
suplimentare de la cabinetul de garda, amplu fermecata piramida a alimentelor
destinate consumului uman. Ei ne spun ca-n vrful piramidei este plasata
carnea, cea mai putin indicata spre consum, iar baza o reprezint cerealele,
cele mai indicate. Siiiiguuuur ca da! Un adevr fundamental: In vrful copacilor
n care zburda strmoul omului creteau cerealele, nicidecum fructele. Da, dar
fructele se gsesc numai pe tarabele comercianilor din pieele libere i nu pot fi
cultivate intensiv precum cerealele. Raionamentul emana o logica de
nezdruncinat: Daca omului modern i s-ar spune de mai multe pe zi ca trebuie
sa se hrneasc n principiu numai cu fructe i legume proaspete, pana la
urma va reui sa neleag acest lucru, insa imediat i va da seama de ce e aia
criza de suprapopulare deoarece va constata instantaneu ca venitul sau lunar ii
va ajunge pentru a se hrni ca un om, nu ca un oarece de camp, numai o
singura sptmn, iar n celelalte trei va trebui sa tina postul negru pentru a-
i spala pcatele deinerii ilegale a contiinei. In plus, n-am auzit pana acum
despre nici un miting de protest, nici o greva a foamei, nici o demonstraie
neautorizata puse la cale de oamenii de tiin cu-tare-multe-titluri-diplome-
medalii-si-merite-deosebite-recunoscute-international, sau de ctre prietenii lor
dieteticienii de serviciu cu-tot-atat-de-multe-titluri, prin care sa lupte mpotriva
mafiilor cerealelor, mafiilor din industria crnii i a cresctoriilor de animale,
mafiilor din industria de rafinare a zaharului i uleiurilor comestibile, mafiilor
din industria alcoolului i nici mpotriva mafiilor religioase i politice care
susin material i spiritual creterea demografica.
Acest lucru nu trebuie sa se ntmple niciodat, daca omul modern
renuna la paine, zahar i ulei dublu rafinat, alimente de baza, i la paste
finoase, carne i alcool, atunci sunt ceva minuscule anse sa se transforme
mai greu n hipopotam, iar ei nu vor mai avea numeroii clieni de pe urma
crora sa ctige grmezi de bani cinstii. In plus, oamenii vor ramane fara bani
deoarece conform legilor fireti ale pieei libere preturile fructelor i legumelor
vor creste exponenial i astfel nu vor mai avea cu ce sa le sponsorizeze multele-
lor-titluri pentru a se vindeca de obezitate.
Desigur, epidemia numita diabet, cu procent de incidenta ngrozitor de
mare n randul locuitorilor zonelor civilizate, nu are absolut nici o legtur cu
faptul ca omul secolului XXI se hrnete ca un hrciog, i-i mai i educa atent
copii spre a deveni roztoare veritabile. Culturile de maci i cnep, folosite de
una dintre categoriile de mafioi pentru extragerea i comercializarea drogurilor,
au fost scoase n afara legii n unele zone geografice. Vor mai trece tare multe
generaii, posibil i cteva Mari Mceluri Mondiale, pana cnd va fi scoasa n
afara legii i cultivarea cerealelor, culturile intensive: culmea culmilor
progresului agriculturii moderne, cea mai eficienta metoda prin care mafiile
oficiale alimenteaz incontinuu criza de suprapopulare n sensul distrugerii
susinute a identitii biologice a omului secolului XXI.
Suntem tentai sa credem ca nu din vina dieteticienilor a aprut
pseudospecia om-hipopotam, nu ei au inventat pioenia religioasa, ci doar vor
sa ctige un ban muncit. Adevrat, numai ca multele-lor-titluri ar trebui s-i
dea seama ca generaiile ce vin tare din urma ii vor putea acuza de nelciune
prin omisiune -probabil din cauza asta se strduiesc att de tare s-i extermine
aliindu-se tacit cu cioclii cu diploma n sensul de a-i ajuta pe copii i tineri sa
se transforme mai repede n hipopotami.
Una din cele mai importante producii intelectuale a dieteticienilor de
serviciu este aceea prin care ni se sugereaz faptul ca alergarea sau notul
conduc la arderea unei cantiti mai mult dect duble de calorii fata de efortul
fizic denumit fcut dragoste. Nici de data asta nu-i vina lor, nu din cauza lor
omul modern habar n-are ce-i aia fcut dragoste, nu din cauza lor aproape
toate cuplurile din secolul XXI nu fac altceva dect sa se masturbeze n doi, i
nici mcar p-asta n-o fac cum trebuie.
Nu din cauza lor copii i tinerii nva astzi la coal despre religie.
*
Cu ceva vreme n urma, ntr-un tragic accidenct, a murit alturi de
proasptul iubit o prines tare ndrgit de multi dintre contemporanii ei.
Documentarul nefastului eveniment ne supune ateniei cteva teorii ale
conspiraiei printre care insinuarea ca ar fi fost gravida i-n consecin trebuia
eliminata. In sprijinul teoriei vine o fotografie n costum de baie de unde se vede
cu calaritate ca are burta.
Am ntlnit la cteva tinere femei acelai simptom, acumulaser
centimetri serioi de grsime pe abdomen. N-au trebuit sa treac multe luni de
zile dup ce le-am vorbit i ca prin farmec i-au redobndit abdomenul plat, au
uitat ce-i aia cdere nervoasa, au uitat ce-s alea crize de fiere, au redescoperit
subit ca sunt oameni. * Recunosc sincer, mie mi-a trebuit mult mai mult timp,
eu am pscut linitit, ntrupat n hipopotam, zeci de ani de zile. Desigur, cei
care m-au educat n-au avut nici o vina. *
Din cauza asta a trebuit sa moara, pentru ca redescoperise ca este om,
pentru ca redescoperise ce-i aia dragoste, pentru ca devenise libera i-a
aruncat tradiional pioenie impusa cu fora la gunoi, pentru ca avea anse
bune sa scape de grsimea de pe abdomen. Din cauza asta au tbrt hienele
pe ea, Mscricii Circului Economico-Politic Mondial, i i-au provocat moartea:
pentru a vinde fotografiile i a ctiga cat mai multi bani.
Cat snge va mai trebui sa curg? Cate femei vor mai trebui omorte de
pietrele aruncate de semenii lor?
*
Concluzia este foarte simplu de dedus, putem sa manancam ce i cat
vrem, vom arata ca un om numai daca suntem n deplina armonie cu specia i
ne pstrm cu strictee echilibrul hormonal, n special echilibrul hormonal
sexual apropo, masturbarea este o soluie foarte-foarte proasta. Faptul ca
ncepem sa ne ngrm nseamn ca ne batem joc de noi nine i putem tine
cate cure de slbire vrem, caci tot ca un hipopotam vom arata. Altfel zis,
conteaz numai cum gndim.
Cineva a spus cndva ca fiecare suflet i construiete corpul pe care-l
merita mi fac abonament.
Noiunea de igiena sexuala este ntr-adevr o mare problema. Multi ne vor
spune ca ea nseamn splarea minuioas cu apa, spun, detergent,
detartrant, suspensie de nisip, benzen i soda caustica a organelor sexuale
externe i interne, inclusiv a creierului. Ce s-i faci! La coal copii i tinerii
trebuie s-nvee despre religie.
* Daca deja este prea trziu i ari ca un hipopotam, inca nu-i totul
pierdut. Continua sa citeti i de vei nelege ceea ce spun aici, atunci vei reui
sa repari ceva, numai ca trebuie sa depui un efort substanial i sa ai rbdare
astzi printul rou nu mai este ntrupat n hipopotam i mnnc ce i cat
vrea. In caz de nevoie poi apela la un psiholog ce te poate ajuta n primul rand
sa scapi de pioenia actuala i-n al doilea sa neutralizezi pe cat posibil din cea
motenit este inimaginabil de mare posibilitatea neutralizrii pioeniei
motenite de zeci sau sute de generaii, i asta fiindc degenerarea biologica
este n profunda contradicie cu spiritul Mamei Natura, Mama Natura a impus
dintotdeauna i continua sa impun oricrei specii s-i cultive vitalitatea
indivizilor ce-o compun. Ncazu-i ca prin zona noastr terapeuii n cauza sunt
inexisteni, proporional cu nevoile procentului de 50% suferinzi psihic din
totalul populaiei din ziua de azi, daca-i sa luam de bun ceea ce s-a dat
publicitii. In cazul n care cineva dorete sa devina un astfel de terapeut,
atunci trebuie sa parcurg un ritual de iniiere de nu stiu ci ani aspirantul
este prin definiie considerat un redus mintal mai ceva ca ritualurile
religioase la care sunt supui cioclii cu diploma aparinnd diverselor secte
religioase. Ca mine-i vei vedea pe terapeuii notri nchinndu-se de diminea
pana seara la nu-s-ce strigoi. Aberaie mai mare ca asta nici ca poate exista n
sistemul nchis, nici mcar marxism-leninism ul n-o poate ntrece.
Asa ca nu-i ramane dect sa te apuci sa citeti pentru a deveni tu nsui
propriul tau terapeut pacientul i este siei cel mai bun medic, bineneles,
numai n cazul n care 'stie sa citeasca'. *
*
Niciunul dintre dieteticienii cu-multe-titluri nu-i explica omului modern
din ce cauza a ajuns sa nghit de pana la patru ori mai multe calorii pe zi
dect are nevoie pentru a trai i a se dezvolta normal. i nu fiindc n-au ti,
doar n-au nici un interes material s-o fac.
Hai sa vedem cum ne explica specia.
Tot unde dai, tot acolo se umfla.
Conform unei solide idei din debutul psihologiei moderne avem:
Eu, atotputernica i atotcuprinztoarea specie, predau energia vitala
fiecrui individ n parte, sunt ferm convinsa c-o vor utiliza n interesul meu
deoarece n-am la dispoziie o alta metoda de a dinui, sunt alctuit din
indivizii care ma compun.
Am divizat imensa cantitate de energie n trei categorii principale
distincte:
Prima este atribuita dezvoltrii intrauterine a ftului. Aceasta
reprezint etapa ancestrala, aici fiecare individ recompune n el nsui ntreaga
evoluie a viului din sistemul nchis, pornind de la o singura celula, de fapt
doua, ntr-un timp scurt se ajunge la un organism complet deosebit de complex.
A doua categorie este atribuita creterii i dezvoltrii nou-nscutului
pana cnd ajunge un tnr adult.
Aceasta este etapa orala, cea n care hrnirea este activitatea de baza a
individului, copilul trebuie sa se hrneasc pentru a ajunge un adult viguros i
sntos.
A treia este atribuita activitii reproductive a tinerilor i adulilor, ea
reprezint etapa sexuala, cea n care activitatea sexuala este manifestarea de
baza a individului i datorita creia apare noua generaie, unicul, dar
cardinalul meu obiectiv.
Astfel se ncheie ciclul vieii, istoria se repeta, iar Eu mi asigur
perenitatea.'
*
Despre regresie.
 mpotriva celei de-a treia categorii a curgerii line a energiei vitale a speciei
religia occidenctala a ridicat prin intermediul pioeniei impuse cu fora un
baraj aparent de netrecut. De mii de ani torentul vital s-a izbit cu putere de
zidul impus la figurat, dar care s-a materializat la propriu n viaa de zi cu zi a
individului uman.
Fata de toate cele ce se ntmpl cu urmri nefaste omul gsete
ntotdeauna un vinovat, gsete ceva sau pe cineva pe care s-l arate cu
degetul, niciodat vinovatul nu este el nsui, o trstur fundamentala a
psihologiei noastre desigur, ciordita i ea cu succes de aceeai mieleasca
religie. In cazul nostru nu religia este vinovata, ci cel ce-a inventat-o i
popularizat-o n necunotin de cauza, omul nsui, el singur a nceput
srguincios s-i taie craca de sub picioare, a nceput rzboiul mpotriva
propriului lui suport biologic, i-a fost ruine de el i-n consecin a nceput s-l
nege rzboi care continua nestingherit i-n secolul XXI, era noastr.
Principalul efect produs de baraj a fost, i continua sa fie, tulburarea
curgerii line. Curgerea a continuat i continua nentrerupt, ea nu poate fi oprita
dect de dispariia individului extrapolat, a speciei nsi. Torentul vital a
cutat sa ocoleasc n diverse feluri barajul i una din metodele lui preferate a
fost regresia: ntoarcerea din drumul firesc, curgerea n sens contrar i
suprasolicitarea etapelor premergtoare.
Astfel a afectat prin intermediul feedbackului prima categorie etapa
ancestrala de aici rezultnd pseudospecia om-hipopotam, pseudospecia
degenerata ce-i transmite minunatele caliti generaiilor viitoare
Indivizii nu mai dispun de ntreg complexul hormonal necesar
dezvoltrii normale. Dar nu s-a oprit aici, prin intermediul aceluiai feedback
torentul ntors din drum a afectat i categoria a doua etapa orala
suprapunnd peste ea o cantitate suplimentara de energie vitala, supraturand-
o la maximum i extinzndu-i perioada de timp n care predomina. Astzi din
ce n ce mai multi copii sunt obezi, tot mai multi copii ncepnd de la vrsta de
civa aniori ating greuti i dimensiuni impresionante fiindc se hrnesc cu
de pana la cinci ori mai mult aplomb. Astzi oamenii aduli ingurgiteaz de
pana la patru ori mai multe calorii pe zi dect au nevoie, iar unii din ei ajung n
cabinetele dieteticienilor sau pe mana chirurgilor esteticieni, aproape niciunul
nu va mai ajunge sa cunoasc btrneea aa cum nici oamenii de acum
cteva mii de ani nu ajungeau la btrnee din cauza vieii deosebit de grele,
produsul eternei crize de suprapopulare, ntr-adevr: istoria se repeta.
Distorsionarea primelor doua categorii ale distribuiei energiei vitale se
mbin i se completeaz reciproc ntr-o armonie nfiortor de exacta, ambele
sunt copleite de valul energetic specific etapei a treia, iar rezultatul este unul
singur: degenerarea speciei umane.
 Regresia a influenat n primul rand evoluia suportului biologic al
naturii umane, din pcate nefasta, dar tot ea a antrenat i ntoarcerea n timp a
modului de manifestare al sentimentelor, al relaiilor interumane, a deviat spre
ancestral fluxul descrcrilor emoionale, iar metaforica apa a fost obligata sa
se scurg pe canale primitive, slbatice, inumane.
*
A treia judecata de apoi.
Armate de psihologi i psihiatri se lupta pentru demontarea autocastrarii
ce-i scoate din circulaie pe cei mai nefericii dintre noi. Se lupta pentru a-i
ajuta pe aceti oameni sa se reimpace cu propria specie, sa aplaneze conflictul.
Campul de lupta este materializat de spitalele, cabinetele i azilele de
specialitate unde ajung foarte putini indivizi, numai cei pe deplin rzvrtii
mpotriva pioeniei impuse cu fora. Restul pioilor raman liberi, raman pe
strzi i continua meticulos sa se transforme n hipopotami.
Lupta lor este n van, lupta asiduu cu efectul, cu cauza n-au nici o
treaba, fantasma patologica i religia sunt de neatins, sunt tabu, un inestimabil
dar de la dumnezeu. Acestea trebuie sa continuie sa funcioneze la maximum
pentru ca elitele i companiile pe care le conduc sa ctige cat mai multi bani i
cat mai multa putere vnznd cu uurin idei, precepte i prejudeci
ultrastupide, sau: rvete-le mintea pentru a-i subjuga i stpni mai uor.
*
Observam ca originea naturii umane, originea contiinei, mbrieaz
strns fantasma patologica. Tragedia este ca inca din debutul aventurii sale n
sistemul nchis omul a ndrgit i a iubit mai mult fantasma patologica dect
propria-i contiina. Este foarte simplu de explicat acest aspect: Frica
ancestrala este un sentiment universal specific lumii animale, iar omul a fost,
este i va ramane un animal extraordinar de fricos multe din actele de curaj
sau bravura nu sunt alceva dect explozii necontrolate ale celei mai primitive
ntrupri a fricii de moarte.
Fantasma patologica i-a avut rolul ei binemeritat, acela de a ajuta
contiina sa se mpace cu ideea propriei mori, a ncercat s-o protejeze de
efectul paralizant al contientizrii fricii ancestrale motenit de la Mama
Natura, din nefericire n-a reuit sa fac mare lucru, au trecut zeci de mii de ani
i omul continua sa tremure, tare, foarte tare.
Natura umana s-a nscut odat cu fantasma patologica, ele sunt surori
siameze, au trupuri diferite insa numai o singura inima. Timpul a trecut, ele au
crescut, iar inima nu mai face fata. A devenit urgenta separarea lor
chirurgicala, una dintre ele va trebui sa moara, altfel vor disprea amndou.
Avem de ales punct
***
 Formele de aplicare a religiei.
Religia i-a avut rolul ei n formarea naturii umane, nimeni nu poate nega
aceasta evidenta, este meritul ei principal. Natura umana a evoluat constant i
continua sa evolueze, iar peste ceva vreme locul religiei va fi n crile de istorie,
locul ei de cinste, pana atunci insa. Va mai trebui sa curg.
Pentru a putea s-o nelegem mai bine, n ideea de-a trimite-o mai repede
acolo, este nevoie sa vedem principalele forme n care este aplicata: religia ca
superstiie i secta religioasa.
*
Religia ca superstiie.
Religia organizata, avnd caracter de psihoza n masa, este strns legata
de criza de suprapopulare deoarece aceasta este cauza suplimentului cantitativ
al frustrrilor cotidiene ce se aduna i agreseaz echilibrul sufletesc al fiecrui
individ uman. Organizarea socio-religioasa nu a reprezentat altceva dect o
metoda de alienare a individului, constrngerea lui sa triasc sub imperiul
eternei crize de suprapopulare. * nsi curgerea lina a energiei vitale, prin
caracterul sau fluid, este o sursa de generare a frustrrii, desigur naturala. Ea
este aceea ce-l obliga pe individul adult s-i caute un partener alturi de care
s-i fac datoria fata de specie altfel indivizii ar dormi linitii i specia ar
disprea. *
Frustrarea acumulata trebuie descrcat ntr-un fel sau altul, altfel
individul nnebunete, se da cu capul de perei, din aceasta cauza religia a
desemnat metoda oficiala de defulare: rtualul religios sau religia ca superstiie.
Astfel individul participa la spectacolul generat de sacrificiile umane, practica
diverse matanii aa cum fobalistii ating cu mana gazonul sau gheata nainte
de a intra pe teren poarta diverse amulete ce-l protejeaz de duhurile rele, se
nchin, sruta icoane slinoase, se spovedete parial, canta n cor n mod
organizat i civilizat, ntr-un cuvnt descarca suplimentul de tensiune
sufleteasca acumulat n viaa de zi cu zi -similar cu leagarea la pmnt a
circuitelor electrice. Ritualurile sunt ntlnite i-n lumea animala, ritualurile de
mperechere, migraii spre zonele de origine, luptele pentru dominarea
teritoriului toate aceste ritualuri 'salbatice' se nvrt n jurul funciei
reproductive, singura lor sursa majora de frustrare i singura metoda prin care
speciile dinuie.
Desigur, ritualul de tip religios a evoluat i el n timp, astzi oamenii
civilizai merg la teatru i nu la lcaul de cult, citesc altfel de cri i nu din
cele scrise de cimpanzei, se ntlnesc n cafenele, n baruri, se joaca incontinuu
pe calculator, vizioneaz o telenovela, asculta manele, se cearta i se bat cu
soul sau vecinul de apartament, i brfesc cunoscuii i colegii de serviciu, i
alunga fraii, prinii sau copii, adic folosesc metode moderne de defulare a
frustrrilor acumulate n cotidian. Din nefericire continua sa fie ntreinut o
pondere foarte mare a ritualului religios clasic ce implica lcaul de cult,
sfintele posturi radio-tv, i-o mulime de alte aberaii culturalo-culinare
similare.
Observam foarte limpede ca problema n-o reprezint ritualul n sine, un
simplu efect, ci criza de suprapopulare, generatoarea excesului necontrolabil de
frustrare i de instabilitate sociala, da' ncazu-i ca toate elitele politice de azi
din sistemul nchis, cu infime excepii, promoveaz creterea demografica intru
distrugerea treptata a speciei umane.
*
Secata religioasa.
Sectele religioase au existat dintotdeauna, toate religiile i cultele
religioase de astzi poarta denumirea de secta toate au debutat n jurul unui
grup restrns de indivizi, chiar a unuia singur: guru, strigoi, dup care s-au
rspndit fie prin intoxicarea mintala a majoritii ce tremura de frica, fie cu
ajutorul sbiilor, a rugurilor sau ghilotinei.
Dup modelul strvechi apar i astzi o mulime de noi secte religioase,
ele nfloresc n jurul aceluiai tip de profet arhaico-strigoi ce le explica pe
neles oamenilor n special tinerilor, ei fiind cei mai zdruncinai sufletete de
mirificul realitii sociale cum trebuie sa se nchine la diveri extrateretri,
oameni paianjan, supermeni, viermi de mtasea broatei, gndaci de buctrie,
sconci, sau la orice alta fiin sau noiune ce prezint unele particulariti
ciudate. Rolul sectelor este similar celui al religiei ca superstiie: defularea
frustrrii acumulate n cotidian. Astfel, sub atenta ndrumare a noului profet
activitatea sectelor graviteaz n jurul strvechilor ritualuri de genul: intonarea
imnurilor de proslvire a extrateretrilor, ingurgitarea urinei i a fecalelor
proprii sau ale frailor intru religie, rspndirea de sarin prin garniturile de
metrou, orgii sexuale cu implicaii pedofilice, sau toate acestea i multe altele la
un loc. Desigur, exista i secte care prevd sfritul lumii cu o acuratee de o
zecime de secunda, de aceea membrii unora hotrsc sa se sinucid n grup
dndu-i foc sau ingurgitnd otrava. De! Tot vine tiptil apocalipsa, astfel fiind
definitiv rezolvata att problema frustrrii cat i cea a fricii ancestrale: cadavrul
nu mai acumuleaz nici un pic de frustrare i nici nu-i mai este frica de moarte
o soluie finala ntr-adevr deosebita.
Mult iubitele i democratic votatele elite palide de btrnee ce se ocupa
cu politica zilei de azi nu pot lua nici o msur mpotriva sectelor religioase
pentru ca ar fi nevoite ca n acelai fel sa purcead i la desfiinarea religiilor i
cultelor religioase ce prevd apocalipse sau provin din psihoza oamenilor-
cimpanzeu, adic a tuturora. In plus, nu au cum sa nchid robinetul sursei lor
nesecate de putere i profit nclcnd drepturile fundamentale ale omului:
dreptul de a-i alege singur otrava sufleteasca reprezentata de cultul religios i
dreptul de asociere n jurul unor psihopai ntemeietori de secte religioase sau
partide politice. Dada, partide politice de tip secta religioasa.
Mult iubitul i ndrgitul hitler, exact aa a i fost, iniial a fost iubit i
ndrgit de un regat ntreg, este exemplul cel mai de seama al unui astfel de
mesia psihopat intemenietor de partid politic de tip secta religioasa. Vom vedea
ulterior care este fundamentul sufletesc de la baza similitudinii dintre modelul
hitler i toi ntemeietorii sau capetele luminate din fruntea partidelor politice,
fara excepie. In aceeai ordine de idei avem la dispoziie modelul lenin-stalin, ei
au nfiinat i definitivat acea noua religie numita comunism, bazata bineneles
pe acelai partid politic i pe eternele crime i lenin a fost la fel de mult-iubit
la nceput, numai ca n-a apucat sracu' s-i definitiveze opera aa cum a
fcut-o hitler, a fost forat de mprejurri s-i nmneze stacheta lui stalin, care
l-a ntrecut pe hitler n foarte multe privine.
*
Geneticianul de serviciu.
Cel mai nou model de cloaca tipologica a oamenilor de tiin cu-multe-
titluri i creierul perfect splat este aceea a celor care pentru a ctiga un ban
muncit se ocupa cu ingineria genetica. Att timp cat religia aplicata,
propovduitoarea a tot felul de apocalipse, va continua sa funcioneze ntr-o
comunitate umana orict de restrns rezulta ca omul care accepta sa lucreze
n cercetarea n domeniul ingineriei genetice este cea mai mare Bestie ntlnit
vreodat i reprezint ntruchiparea celei mai mari Monstruoziti Psihotice
posibile, de miliarde de ori mai mare dect cea a lui hitler i stalin la un loc. De
munca lui de cercettor, de adevrat om de tiin, depinde acea potenial
extincie brusca a speciei umane!
i-n acest sens unii au hotrt ca astfel de Bestii cu chip de om sa fie
nnobilate cu mari premii de recunoatere internaional!
n diverse documentare ni se nfieaz solemn geneticianul de serviciu,
transfigurat din cauza orelor suplimentare de studiu, care ne anun ncreztor
ca astzi noiunile de inginerie genetica sunt la ndemn copiilor de grdini
i din cauza faptului ca nu sunt ncuiate n seifuri cu perei metalici foarte
groi, care oricnd pot fi perforai prin spionaj, vom asista curnd la o
catastrofa generata de prietenii lor teroritii, cu creierul la fel de bine splat ca
i al lor, ce vor detona bombe biologice rspndind virui i bacterii ucigae
manufacturate prin inginerie genetica.
Adic acel complex cultural format din ciocli cu diploma i politicieni,
modelul tradiionalist care-i produce pe teroriti pe banda rulanta, n-are nici o
vina. Apoi, srcuii de ei, doar sunt prietenii lor, cu creierul la fel de bine
splat ca i al lor. Sigur ca da! Fiindc teroritii reprezint braul narmat al
religiilor, iar religiile sunt tabu, sunt un veritabil dar de la dumnezeii notri
care sunt mai dumnezei dect ai lor. Nimeni nu se poate atinge de ele fiindc
deranjeaz elitele, ii deranjeaz pe democratic votaii psihopai care-i confunda
viaa cu puterea i profitul trind n ireal, n propria lor fantasma morbida ce-o
impun drept norma de viaa socialului secolului XXI.
Aceleai interensante documentare ne prezint monstruozitatea n plina
desfurare n taberele de pregtire fizica i psihologica a teroritilor i
atentatorilor sinucigai: ei se antreneaz pentru a tia gatul piloilor de avioane
turboreactoare de pasageri tind gatul cmilelor. Acum unul, cu majoritatea
neuronilor deturnai de la ruta normala de zbor, se tot ntreab ce s-o fi
petrecanda n cadrul academiilor i colilor militare din lumea noastr cea att
de civilizata a secolului XXI. Oare pentru ce s-or fi pregatinda copii i tinerii
notri n cele academii i scoli militare?
*
Mai nou a debutat prigoana mpotriva nchipuiilor extrateretri denumii
oficial sadamihuseini, doar sadamhuseinii sunt vinovai de actele teroriste,
sadamhuseinii trebuiesc pusi pe rug, nu fantasma patologica i religiile care i-
au nscut, nici n ruptul capului, deoarece se va diminua profitul coloilor
economici, al mafiilor economice oficiale, se va diminua posibilitatea dominarii
i batjocoririi eternei mase de manevra prin tradiional metoda de ndobitocire
docta: ndobitocirea religioasa.
Apoi religia clasica, aplicata, propovduitoarea fantasmei patologice,
simbolul napoierii mintale a gloatei i a regresiei n timp la stadiul cnd primii
oameni se chinuiau sa coboare din copac, prin braul ei narmat, terorizant,
lovete n ceva identic ei din toate punctele de vedere, lovete n progeniturile ei:
n modelul cultural i politicile actuale. aa ca nu putem spera dect ca rolul
teroritilor este unul constructiv, manifestndu-se din nefericire pe seama
pierderii de viei omeneti, ca activitile lor de 'binefacere' intru slava lui
dumnezeu vor ajuta gloata, masa de manevra, sa se trezeasc din somnul cel
de milenii i sa vad unde se ajunge datorita inculcrii religioase, a inculturii i
subculturii propovduite n unanimitate de mafiile politice din sugrumatul
nceput de secol XXI.
*
Fondatorul unei noi religii.
n cursul istoriei au aprut o mulime de indivizi cu mintea rvit care
au fondat diverse secte relioase -denumite oficial culte, unanim recunoscute ca
atare mai nou este vorba despre curente i partide politice. tim foarte bine ca
prin intermediul acestora unii oameni, impulsionai de un profund spirit al
omeniei, eminamente pozitiv, au sperat sa rezolve problemele cu care se
confruntau comunitile umane n diversele momente ale evoluiei omului
modern, da' mai tim ca religiile au distrus vieile a multe sute de milioane de
oameni, chiar multe miliarde daca-i luam n calcul i pe cei ce sufer n ziua de
azi din cauza lor tim, da' ne doare-n cu. Vnt.
i-n zilele noastre apar incontinuu fondatori de noi religii, n general
provin din rndurile tinerilor care se avnta cu ncredere n vltoarea realitii
sociale actuale i dup ceva vreme constata ca sunt victima unor suferine
insuportabile. Daca nu descoper pe parcurs drogurile asta-i motivul pentru
care traficul de stupefiante nu trebuie sa dispar atunci analizeaz cu atenie
ceea ce se ntmpl, stabilesc cine este vinovat de raul ce-i afecteaz major i
trec la aciune n vederea strpirii lui de la rdcin, adic ii vneaz pe eretici:
se apuca sa ucid copii, femei, brbai, oameni de culoare sau pur i simplu sa
traga cu puca cu luneta n cine se nimerete tia din urma sunt mai
evoluai, ei nu pot fi acuzai de nici un fel de discriminare.
Peste noapte apare criminalul n serie care baga groaza n locuitorii
comunitilor moderne la ora actuala se spune ca n sistemul nchis se afla n
libertate peste doua sute de criminali n serie, ce s-i faci! Proporional cu
creterea populaiei, daca pe vremuri exista un singur mare inchizitor acu-s
mai multi. Apoi se ridica armate de clovni mbrcai n diverse uniforme, brat la
brat cu mscricii autointitulai criminaliti profilologi, pentru a caut s-i ia
urma, s-i anticipeze micrile i s-l prind pentru a-l judeca i trimite pe
scaunul electric. Sigur ca da! Sigur ca merita sa moara. Merita sa moara
fiindc n-a fost suficient de eficient. De-ar fi reuit sa omoare cteva sute de mii
sau cteva milioane de oameni atunci l-ar fi nscunat mare inchizitor, sau i-ar
fi dat titlul de cel mai mare cioclu cu diploma, i-ar fi dat gradul de general sau
mareal, l-ar fi numit mprat, preedinte de partid extremist sau cancelar al
celui de-al treilea reich, l-ar fi denumit ttuca sau cel mai iubit fiu mpucat al
poporului.
L-ar fi numit mesia, salvatorul nostru, al tuturora.
Ne putem nchipui ca acel criminalist profilolog cu-tare-multe-titluri
care ne spune ca a urmat cursurile nu stiu ctor universiti, ca a citit nu stiu
cate cri, ca a studiat nu stiu cate baze de date i care ne arata noua cum face
el de intra n mintea criminalului este chiar att de stupid? Sau are mintea
att de retardata nct sa nu-i dea seama ce reprezint acel criminal n serie?
Unul nu crede toate astea nici fu. Garit.
Sau este el att de opacifiat i nu vede ca este mai eficient sa mpiedici
apariia raului dect sa te chinui s-l elimini dup ce-i pierd viaa civa
oameni?
Da, dar apoi cum mai ctiga el un ban cinstit? Chiar nu poate
observa ca acel criminal n serie se comporta exact dup modelul religios cu
care i-a fost inculcata mintea i contiina inca din frageda pruncie? Nu vede ca
aciunile lui sunt cel mai gritor rezultat al influentei fantasmei patologice
propovduite de religiile ce susin ca dumnezeul cel minunat, bun i darnic, va
proceda la Crima n Masa nimicindu-i pe toi prin intermediul potopurilor i al
apocalipselor? Pai daca dumnezeu i-un criminal, atunci criminalul n serie de
ce n-are voie sa fie?
Doar e fcut dup chipul i asemnarea lui.
N-ar putea mscriciul nostru sa spun mai simplu ca trebuie
numaidect sa renunm benevol la practicarea oricrei forme de religie; ca
oamenii trebuie sa se respecte pe ei i sa nu se mai nchine la dumnezeii sau
strigoii iluzorii; ca toate lacasele de cult trebuiesc transformate n muzee n
nici un caz distruse, generaiile viitoare vor trebui sa vad unde a fost ascunsa
i care a fost sursa ce-a alimentat Mega-Prostia Umana timp de zeci de mii de
ani iar cioclii cu diploma i alte categorii de borfai psihopai sa stea la intrare
i sa rup biletele?
Nu poate sa spun toate astea fiindc de-ar face-o atunci a doua zi se va
trezi c-i sunt tiate acele multe-titluri, fondurile de cercetare, ca nu mai are
loc de munca sau chiar va fi internat la vreun ospiciu i mbrcat n cmaa de
for a nv prea mult sracu' i-a luat-o razna. Da, probabil, de-ar face-o de
unul singur aa ar pi sau poate n-ar pi nimic, da' numai c-i e tare frica.
Dar de-am face-o toi n acelai timp, daca ne-am ridica cu toii i am
arata care este Buba? Ne-ar mai baga la azilul de nebuni? Poate vor ncerca, au
i instrumentele necesare punerii n aplicare, numai ca suntem multi i nu vor
avea unde sa ne interneze pe toi, vor trebui renfiinate lagrele de concentrare.
Sau deja ntreg sistemul nchis a evoluat metarmofozandu-se ntr-un imens
lagr de exterminare?
Modern, cei nchii se extermina singuri, intre ei, conform relaiilor
dinamice impuse de legea junglei economice, de legea economiei de piaa libera.
Revenim: Pentru ca raul sa triumfe este suficient ca oamenii buni sa nu
fac nimic al dracu' de bine a mai spus-o, cel ce-a spus-o. Apropo, ai observat
ca-n sptmna patimilor unele posturi internaionale de televiziune au difuzat
documentare despre teoria evoluiei i cel care i-a pus bazele? Din ce n ce mai
multi ncep sa se trezeasc din somnul cel de milenii mai bine mai trziu
dect niciodat!
***
Despre egocentrism i identificare.
Natura umana prezint o mulime de particulariti, iar una dintre cele
mai importante este reprezentata de acea nevoie de a nelege i a-i explica
fenomenele ce-o influeneaz. Curiozitatea, spiritul aventurrii n abstractul
necunoscut, ce-au reprezentat motorul progresului tehnologic, i au rdcinile
n nevoia individului de a-i explica fenomenul morii, misterioasa moarte fiind
cea care a dominat contiina umana din primul moment al existentei ei.
Totui mintea are o capacitate limitata despre care se poate afirma ca a
crescut treptat de-a lungul timpului. Prin intermediul feedbackului specia a
dotat individul uman de astzi cu enorm mai multe posibiliti de nvare i
raionare n abstract fata de strmoul lui materializate de numrul crescut
de conexiuni interneuronale la nivelul creierului urmare dezvoltrii esutului
glial. Suportul biologic al naturii umane este cel influenat de feedback,
feedbakul reprezentnd motorul evoluiei biologicului, a ntregii naturi vii ceea
ce este folosit, deci util, se dezvolta, iar ceea ce nu este folosit, deci inutil, se
usuc i cade.
Nevoia de a nva a fost la randul ei impulsionata i de criza de
suprapopulare: Cei care erau prosti i 'nu se descurcau' sufereau de Foame i
munceau din greu pentru a-i asigura o viaa chinuita, de azi pe maine, iar cei
inteligeni i dezvoltau afaceri, fceau comer, adic 'se descurcau' folosindu-i
intelectul pentru a ciordi cat mai mult de la semenii lor i ai folosi pe acetia
drept masa de manevra acelai lucru continua sa se ntmple i-n minunatul
secol XXI, mulumit inculcrii malefico-religioase.
*
Pentru a ne explica anumite atitudini ale adultului suntem nevoii sa
observam modul n care acesta ajunge adult. Astfel vedem cum copilul ncepe
sa cunoasc lumea fizica din jurul lui: asta ma neap, asta ma frige, asta ma
gdil, asta e moale i buna de mncat, deci o duc la gura, asta e dulce, acra
sau amara, acela mare i negru de acolo ma amenina cu btaia, deci mi este
tare frica de el i ma ascund cum pot. Micuul om se dezvolta raportnd totul la
propria persoana, el stabilete un model egocentric prin care acumuleaz
informaiile i-i formeaz personalitatea micuul este n centrul universului
sau. Exact dup acelai model egocentric s-a dezvoltat i natura umana care
iniial a plasat sistemul nchis n centru universului, iar cnd cineva a spus ca
nu este aa i ca planeta este cea care se nvrte, atunci imediat l-au pus la
prjit. Modelul egocentric este o trstur fundamentala a naturii umane.
Acelai model egocentric il ntruchipeaz i fantasma patologica specifica
mintii omului: dumnezeul este cel ce-a creat Pmntul, l-a creat pe om, a creat
toate cele ce sunt, deine n exclusivitate autoritatea i nu pltete nici un fel de
impozit pentru ea, el este centrul universului uman.
Educaia, grija printeasc cu care societatea il nconjoar inca din
prima zi a vieii, i are rolul ei bine determinat n formarea viitorului adult, a
omului nou, constructor de baza al societii mai mult lateral dezvoltate i a
pseudospeciei om-hipopotam. Astfel, peste propriul model egocentric din micro,
din sufletul fraged al micuului, este suprapus cu grija i migala modelul
egocentric din macro reprezentat de fantasma patologica a dumnezeului i
fiului sau, strigoiul, avnd drept singur scop definitivarea personalitii viitoarei
elite politico-economice pentru care numai propria piele este importanta, iar
semenii lui trebuiesc clcai n picioare i maltratai i care considera ca un
procent cat mai mare de omaj este 'sanatos' din punct de vedere
macroeconomic.
Expresia populara: Toi sunt o apa i-un pmnt, i eu de-a fi fost n
locul lui la fel as fi procedat! ntr-adevr, aa ii educam sa se comporte, ii
nvm pe toi pilde fundamentale de genul: iubete-i aproapele! Pana ce nu
mai ramane nici un pic de viaa n el, conform universalei legi a junglei.
*
Strns legat de egocentrism ntlnim procesul psihic al identificrii care
se manifesta inca din frageda pruncie cnd copilul se indentific cu personajul
pozitiv, Fat-Frumosul, din povetile pe care le aude. Nici un copil nu se
identifica cu Balaurul din povesti toi copii sunt fundamental buni la suflet,
educaia i fantasma patologica sunt acelea care li-l otrvesc. Mai trziu copilul
devenit tnr se va identifica cu aceleai personaje pozitive din romanele de
aventuri pe care le citete sau din filmele ce le vizioneaz, mcar n fantasma
izvort din ele exista o dreptate, un bine care n final triumfa, fata de raul,
mizeria morala i ciorditul legiferat ce emana din realitatea economico-social
cotidiana.
La un moment dat micuului om, n procesul dezvoltrii sale, ii este
prezentat cel mai mare erou dintre toi eroii, ntruchiparea pozitivului absolut:
dumnezeul i strigoiul. Astfel fragedului om ii este inoculat veninul, Minciuna
Absoluta, pe care este obligat s-l perceap drept cea mai dulce miere. Procesul
identificrii cu eroul dintre eroi nu ocolete nici acest aspect i astfel se pun
bazele fundamentului sufletesc al viitorului criminal n serie sau atentator
sinuciga care, n anumite condiii, se va apuca ntr-o buna zi s-i vneze pe
vinovaii eretici.
Axioma: In orice individ care a beneficiat de copil de educaie religioasa
slluiete un potenial criminal n serie.
Aceeai identificare cu strigoiul, alesul intre alei, salvatorul sufletelor
noastre, sta la baza atitudinii tnrului care crede despre el ca este invulnerabil
i la volanul bemveului sport ultimul tip, cumprat de prosperul om de afaceri
ttic, se izbete cu peste 200 de km la ora de-un pom i urmeaz a fi scos de
acolo cu linguria ntr-adevr, va arata exact ca strigoiul, va deveni el nsui
strigoi, la propriu. Educaia bat-o vina! Prinii unui astfel de tnr ar trebui
condamnai la nchisoare pe viaa, de fapt nu numai prinii, toat societatea
care l-a educat bat cmpii, deja este nchis, n sistemul nchis, care tot nchis
va ramane mult timp de aici nainte.
 Dintr-o cauza similara prinii roii i-au pierdut definitiv prietenii,
desigur, pomii sunt de vina, au crescut unde nu trebuia.
Fantasma patologica i involuia intelectuala.
Un paradox: Fantasma patologica, noiunea de zeitate, a aprut cu
scopul de a ajuta tnra contiina sa nving ancestrala frica de moarte, insa
cioclii cu diploma i religia au folosit i continua sa foloseasc dumnezeii drept
instrument de tortura sufleteasca n sensul exacerbrii fricii: nu mania pe
dumnezeu! Te bate dumnezeu! Ameninarea cu potopul, apocalipsa, iadul,
dracul i alte elucubraii de acest gen.
Doza enorma de frica ancestrala motenit de animalul uman este pusa
indubitabil n evidenta de timiditatea pe care o exteriorizeaz micuul om. Cnd
o persoana necunoscuta sau un zgomot puternic agreseaz spaiul vital al
copilului mic reaciile lui spontane sunt: plnge, descarca emoional frica
activata de stimuli, i se repede la mama pentru a se ascunde ca struul sub
rochia ei, caut sa se protejeze exact cu scopul i n sensul n care Mama
Natura a proiectat frica ancestrala. Copilul depune un efort considerabil,
consumnd mare parte din energia sa sufleteasca, pentru a-i nvinge frica.
Aceeai energie sufleteasca ii este necesara pentru a nva lucrurile minunate
despre care i se vorbete la coal, adic despre religie. Abia ce reuete copilul
s-i nving cat de cat frica naturala i s-i elibereze o parte din energia
sufleteasca pentru a o folosi n procesul nvrii i imediat aceasta ii este
smulsa prin educaie i trimisa napoi pentru a se lupta cu suplimentul de frica
generat de fantasma patologica ce-i este inoculata oficial de educaia religioasa.
Astfel nu mai are cu ce s-i dezvolte intelectul i funcie de cat de sensibil este
va obine multe anse de a ajunge un tnr retardat sau redus mintal numai
bun de mbrcat n uniforma i de folosit drept carne de tun n diverse scopuri
economice sau politice nobile iar cnd vine de la coal cu note mici parinti-l
iau la btaie, din dragoste bineneles, pentru ca numai copilul poate fi vinovat
de prostia lor i a ntregii societi.
Un scop mre similar este urmrit i de prinii care prin deosebita grija
ce i-o poarta micuului il sperie cu Baba-Cloana, Mosul cu sacul sau
ntunericul pentru ca el sa fie cuminte i sa adoarm la comanda, cnd vor ei
daca ar durea prostia.
*
Asa cum n unele zone aa-zis civilizate a disprut btaia ca forma de
educare a copiilor, tot aa va disprea sa speram ca suficient de curnd i
educaia axata pe teroarea sufleteasca generata de religia aplicata prin
intermediul filonului fantasmei patologice i a substitutelor n carne i oase ale
acestuia. Natura umana evolueaz, suntem obligai s-avem ncredere n ea.
Femeia i identificarea.
 Fiecare din noi avem de nfruntat rzboiul nostru, fiecare ne alegem calea
prin care sa ne transformam n hipopotami, contient sau mai degrab
incontient, singuri sau ajutai de alii, aparent binevoitori, sau numai funcie
de mprejurri. Asemenea tuturor i mai vechea noastr cunotin, prinesa
rosie:
Acum mai multe mii de ani n regatul rou domnea pacea i armonia.
Intre el i regatul verde nvecinat se dezvoltaser de multa vreme relaii de
prietenie, granita era libera, iar locuitorii mergeau foarte des s-i viziteze
rudele i prietenii n regatul vecin. Printul i prinesa rosie i aduc cu nostalgie
aminte cum n copilria lor se jucau mpreun cu printul i prinesa verde prin
pduri i pe cmpii n timp ce prinii lor se ntlneau pentru a discuta
probleme de stat sau pentru a srbtori i comemora diverse evenimente. ntr-
un cuvnt se credea ca viaa fericita prinsese rdcini adnci i durabile
miticul paradis ce urma a fi pierdut fiindc timpul a trecut, ciordit i el de
religie.
Anii au zburat i pana la urma inevitabilul s-a produs, intre cele doua
regate a izbucnit rzboiul dup nsemnrile cronicarilor vremii prinesa avea
n jur de zece ani, iar fratele ei era cu patru ani mai mare. Printul i regele rou
au adunat armate i au plecat pe front n timp ce regina i prinesa rosie au
rmas la palat n ateptare. Atunci a nceput drama noastr, drama prinesei
roii. Ea nu putea sa neleag de ce a trebuit sa rmn acas, plngea,
ajunsese sa nu mai vrea nici sa mnnce i spunea tuturor ca dorete i ea sa
mearg la rzboi alturi de regele i printul rou.
'Luminatia ta, mrite popa de cupa, ajut-m! Sunt ntr-un mare impas, i
s-a adresat regina rosie cu ochii n lacrimi, nu mai stiu ce sa ma fac cu mica
mea prines, se topete vznd cu ochii, mi-e tare teama sa n-o pierdem. Mari
nenorociri s-au mai abtut pe capul meu, nti rzboiul, acum ea care nu m-
asculta deloc i plnge incontinuu. Numai tu ma poi ajuta!' aa cum de mii
de ani oamenii au crezut ca numai reprezentanii semnului morii ii pot ajuta
sa fie mntuii, i o mai cred i astzi, n secolul XXI.
Dup cteva zile n care s-a consultat cu popa de pica, a citit printre stele
i prin crile omului-cimpanzeu erau groase i-i cdeau deseori de pe raft n
cap, cnd dormea, d-aia majoritatea cioclilor cu diploma se comporta ca i cum
ar fi btui n cap popa de cupa i s-a adresat: 'Scumpa mea regina rosie, ca
dup o frecie buna, am gsit soluia, inca de azi noapte am vrut s-i spun, da'
gemeai att de duios nct mi-am pierdut minile i i-am dat drumul, cheam-o
degrab pe prinesa pentru a-i explica mpreun!' 'Mai bine sa mergem noi la
ea, este att de slbit nct nu se poate tine pe picioare.' Regina rosie i popa
de cupa au mers la capul patului prinesei i el a nceput s-i explice: 'Micuta
prinesa rosie de fapt nu mai eti att de micua, eti o tnr domnioar ce-
a crescut ca o frumoasa floare i vreau s-i las impresia ca mi se rupe
ntunecatul suflet cnd vad cum te ofileti pe zi ce trece ascult-m cu mare
atenie!
n primul rand nu poi merge la rzboi fiindc n-ai palos. Nici o fata i
nici o femeie nu are palos, nici regina rosie nu are, daca vrei poate s-i i
arate, nici dama de cupa n-are, cu toate ca de te uii la mustcioara ei ai zice ca
are doua, aa este, aa au fost rnduite lucrurile. Nu poi sa mergi la lupta fara
palos, numai bieii i brbaii au palos, doar ei se pot duce la rzboi, cred ca ai
vzut asta pana acum, te-am surprins eu cum trgeai cu ochiul inca de cnd
erai mult mai mica.
n al doilea rand, la fel de important, nu-i aa c-ai vzut ca brbaii care
pleac la lupta mbraca o cma de zale i-o armura? Sigur ca da, numai cu
cmaa de zale i armura se pot duce la rzboi, ele le protejeaz corpul
mpotriva loviturilor adversarilor. Unde ai vzut tu vreo fata sau femei sa
mbrace cmaa de zale i armura? Chiar de-ar vrea s-o fac, n-ar putea
deoarece au sani i nu le-ncape. Observi ca i ie au nceput s-i creasc
snii? Nici pe tine nu te vor ncape. N-ai ce sa faci, n-ai cum sa mergi la rzboi,
trebuie sa mnnci, sa accepi situaia i sa atepi, nu va dura mult, doar
civa ani, tim noi fiindc suntem btrni sclerozai i-am mai vzut asta de
nenumrate ori.'
Prinesa rosie a neles foarte bine cele explicate, erau pline de
nelepciune i adevr, exemplele primite vorbind de la sine, i treptat a nceput
sa se puna pe picioare. In fiecare seara cnd punea capul pe perna se ruga cu
nflcrare ore n sir, pana adormea, s-i creasc i ei palos i sa nu-i creasc
snii pentru a putea mearge la rzboi alturi de fratele ei. Era perfect convinsa
ca rugamintiile-i vor fi ascultate, tia ea povestea cu Ileana Cosnzeana care se
transformase ntr-un print chipe i voinic ii plcuse att de mult nct pana
i Bunica reuise s-o nvee pe dinafara, de aa multe ori i-o citise. Insa
dimineaa cnd se trezea constata cu durere ca nu i-a crescut palos i era aa
de trista ca nu voia sa se dea jos din pat. Abia dup ora prnzului se lasa
convinsa sa coboare pentru a se mbrca, iar atunci se veselea caci oglinda-i
arata ca nici snii nu-i creteau. Uite asa, n fiecare seara i-n fiecare zi ce se
scurgeau, retria acelai ritual pana cnd la un moment dat, exact dup civa
ani, rzboiul s-a ncheiat. Atunci a constatat ca rugminile fervente din
ultimul timp i-au fost ascultate numai pe jumtate: ntr-adevr, nu-i crescuse
palos, insa nici snii nu i-au crescut.
Imediat dup aceea regele rou s-a ntors victorios la palat, dar singur,
fara printul czut pe front. Iniial prinesa rosie s-a bucurat n sinea ei, acum
rmsese numai ea i putea s-i ia locul printului la dreapta regelui, povestea
Ilenei era adevrat pana i povetile pentru copii au ajuns sa ntrupeze
multimilenara psihoza a umanitii.
Remucrile au devastat-o instantaneu: Cum a putut sa gndeasc asta?
Daca din cauza gndurilor ei rutcioase i-a pierdut viaa printul rou, fratele
mult iubit? Ele erau alimentate i de tristeea cronica a regelui, tatl lasa sa se
vad faptul ca suferea mult din cauza ca lng el se afla o fiica i nu un fiu.
Prinesa noastr se simea att de vinovata, conflictul interior devenise de
nesuportat, nct ntr-un trziu i s-a destinuit reginei roii.
'Repede-repede, a spus regina, sa mergem la popa de cupa, ne va ajuta el,
ne va da imediat adresa unui chirurg estetician pentru ca s-i faci implanturi
mamare!' nu trebuie i ei sa ctige un ban, sa mnnce o paine?
*
Refuzul fobic al propriei mutilri.
Desigur, nu este nici o asemnare intre prinesa rosie i tinerele fete sau
femei:
1) care nu pot sa mnnce mai nimic n public: 'Ia uite i la fata asta care
nu mnnc nimic! Oare de ce-o fi aa grsu?' n schimb atunci cnd ajung
acas, n camera lor cu usa ncuiat, nghit pe nemestecate un kilogram ntreg
de ciocolata sau un litru de alcool. Acum sunt singure cu nefericirea lor, acum
numai ele vad ca nu au.
Brbaii sunt invulnerabili, doar sunt destui care servesc prima masa a
zilei, micul dejun, la ora ase-apte seara i-n nici un caz pe inima goala, pana
atunci au mai mncat civa litri de cafea, cteva pachete de igri i civa litri
de buturi alcoolice posibil i ceva droguri, fiecare dup posibiliti. i ei sunt
la fel de mulumii cu ceea ce au, i ei fac parte din ansamblul socio-economic
actual.
2) pe care daca le priveti din profil i vine sa crezi ca au fata ntoars la
spate, tot felu' de chirurgi cumulte-titluri abia le atepta, se i-aude cum i
freca palmele.
Unii mai binevoitori i-au spus: Nu conteaz cat de lung ai parul,
conteaz numai ce i cum gndeti. Daca i-ai crezut, rau ai fcut!
Te-au minit. Sa reformulam: Las-m sa vad cat de lung ai parul ca
s-i spun ce i cum gndeti. Da, pot scpa de cifoza fara medicamente i
exerciii fizice de recuperare, este nevoie doar sa nvee sa gndeasc i sa fie
mandre de faptul ca au sani, cele care au de le-a mai rmas ceva timp la
dispoziie pentru asta. In ultima vreme se observa ca din ce n ce mai multe
adolescente ncep sa semene a femei relativ la vremea mpucatului le cresc
nestingherii snii. Specia rsufl din ce n ce mai liber, din ce n ce mai
uurat or sa dea chirurgii esteticieni faliment?
 De data asta brbaii au scpat, ceea ce au ei nu se vede, e ascuns n
pantaloni, da' i ei apeleaz ncreztori la tot felul de chirurgi srcuii de ei,
inca n-au auzit ca s-a inventat psihologia.
3) care n zilele lor libere, concediu sau sfrit de sptmn, se dau jos
din pat abia dup cteva ore bune dup ce s-au trezit. i astzi s-au trezit
greit, tot numai cu doua.
Pentru brbai este la fel de valabil, i ei sunt tare mulumii de ceea ce
urmeaz sa se ntmple n ziua respectiva pot forma cupluri minunate, se
potrivesc perfect, aa spune i horoscopul.
4) care sunt mai tot timpul triste, suprate, mai ales dimineaa parca li
s-au necat corbiile. Nici ziua de azi n-a nceput bine, i azi-diminea au
descoperit ca au tot numai doua.
5) care poarta mereu, chiar n toiul verii la peste patruzeci de grade,
pantaloni sau fuste lungi pn-n pmnt. Nimeni nu trebuie sa vad ca ele au
numai doua, ca ele sunt mutilate. Pn' s-ajungi la vreun oarecare dumnezeu te
mutilezi singur, te mutilezi sufletete, te autocastrezi.
6) care se plng de faptul ca au picioarele foarte reci indiferent de cat de
cald este afara cardiologul de serviciu le va spune ca este un fapt tiinific
dovedit ca femeile au circulaia proasta la picioare. Seara, cnd se bga-n pat
pregtindu-se de culcare, aceleai picioare ncep sa frig foarte tare, sngele
circula nebunete, mncrimea devine insuportabila. Acum poate sa circule
pentru ca maine va fi bine, maine se vor trezi cu trei.
Cardiologul de serviciu nu-i spune femeii ca de milenii femeia i-a
blestemat zilele din cauza ca s-a nscut numai cu doua. Nu-i spune fiindc nu
tie, i nici c-l intereseaz, ce-s picioarele lui?
Pe el il intereseaz numai portofelul pacientului, conform jurmntului
ipocrit depus i care este suprapus armonios peste legile dinamice ale cererii i
ciorditului, pardon, ofertei, esena organizrii socio-economice cotidiene.
7) a cror activitate de baza este aceea de a-i cumpra incontinuu
pantofi, cizme, sandale i papuci zeci de perechi stau aruncate, unele n-au
fost purtate niciodat. Poate odat cu nclmintea vor primi i mult doritul
picior inexistent, care trebuie sa fie foarte frumos.
8) care-i doresc i susin sus i tare ca ar trebui sa se mai ngrae un
pic, n pofida faptului ca nu-s nicicum slabe. Trebuie sa mai puna ceva pe ele,
trebuie sa le mai creasc ceva, al treilea picior.
9) care ncep sa sufere de deficiente n metabolismul calciului sau de
tulburri ale ciclului menstrual. Corpul pe care-l au nu-i bun, ar fi fost mult
mai bine de s-ar fi nscut cu un femur n plus. Dezechilibrul hormonal indus
de conflictul sufletesc cu propriul suport biologic afecteaz fiecare celula a
organismului cu hormonii lucreaz specia, daca ne amestecam n treburile ei,
atunci ar fi bine sa fim siguri ca tim ceea ce facem, i niciodat nu vom fi.
10) care sufer de insomnie pumni de somnifere i calmante sunt
nghiii n fiecare seara frica de a se trezi a doua zi tot mutilate a ajuns sa le
copleeasc.
11) care nu se duc la toaleta n locuri publice cnd ajung acas, la usa
de la intrare, aproape ca fac pe ele.
Acum sunt n siguran, acum pot privi i se pot dezgoli acolo unde stiu
ca au o mare problema. Pudicitatea exagerata, tendina iraional de a se
dezbrca numai pe ntuneric, izvorte din acelai substrat sufletesc.
12) care se surprind dorind dispariia, uzual prin moarte, a fratelui,
tatlui, soului, a brbatului care se afla n spaiul lor vital. Mustrarea de
contiin nvie imediat i ncep sa arate fata de acetia o dragoste i-o grija
exagerata, bolnvicioas, bineneles la fel de falsa mai ales n public.
Autocastrarea sufleteasca, lupta asidua la nivel psihic mpotriva propriei
anatomii antreneaz descrcri emoionale distructive, animalice.
Si mai cate i mai cate.
*
Suntem n msur sa observam agresiunea ndreptat asupra sufletului
fetiei i tinerei femei prin intermediul fenomenului psihic al identificrii cu
modelul masculin omniprezent i atotputernic.
Identificarea iniial, evidenierea diferenei, are loc la o vrst frageda i
se bazeaz pe un suport real palpabil: fetiei ii lipsete acel ceva pe care-l are
doar brbatul i care se distinge foarte bine fiindc este mare. Gabaritul,
dimensiunea ca mrime fizica, are o influenta importanta asupra percepiei. De
exemplu: dintre doua obiecte, fiine sau lucruri, care produc acelai efect,
mortal sa spunem, cel mai mult ne impresioneaz obiectul de dimensiuni mai
mari principalii prdtori ai maimuelor au fost felinele de dimensiuni mari,
astzi ne cutremuram cnd un tanc trece pe lng noi, insa un pistol il
nvrtim pe deget.
Suprapunem acum rezultatul identificrii iniiale peste modelul
egocentric prin care micuul om face cunotin cu lumea exterioara i-i
modeleaz personalitatea i suntem nevoii sa constatam faptul ca fetiei ii este
necesara o anume cantitate de energie sufleteasca pentru a neutraliza teama
generata de constatarea c-i lipsete ceva foarte important. Peste acesta ncep
sa se adauge minunatele efecte ce emana din mreaa clarviziune a societii i
din gradul inimaginabil de consistent al dezvoltrii culturale n care brbatul
este: capul familiei, rege, cioclu cu diploma, mo crciun, Mo Ene care vine pe
la gene, Ft-Frumos, iar femeia este Baba-Cloana cea rea, Vrjitoarea cea
urata, Baba-Dochia cea proasta, Meduza cu erpi n cap, Pandora cu cutia
rutilor, femeia de serviciu care face curat la toaleta, ntr-un cuvnt brbatul
este asociat pozitivului, iar femeia negativului.
Mai apare la un moment dat i fantasma patologica inoculata de educaia
religioasa care-i arata cu claritate fetiei ca dumnezeul i strigoiul, masculinul,
sunt ntruchiparea binelui absolut, iar femininul este negativul absolut
reprezentat de femeia adultera omort cu pietre i de primitiva eva care s-a
aliat cu fiara pentru a-l pcli i induce-n pcat pe nevinovatul brbat primitiv.
Desigur, apare i fecioara neprihnit nsctoare de strigoi, dar care nu este
femeie, ci tot un fel de brbat fiindc da natere fiind fecioara n urma relaiei
de tip homosexual cu tatl ceresc, vorba cuiva.
Si pentru a fi btut ultimul cui, eroica Ileana Cosnzeana se transforma
n final n brbat, minunatei Alba ca Zpada ii este salvata viaa de brbatul
vntor, pitic sau print, iar Frumoasa din pdurea adormita este trezita la viaa
tot de un brbat.
Combinat cu acestea, n 100% din cazuri, i mai i surprinde
superinteligentii prini exteriorizndu-i dezamgirea ca n-au fost blagoslovii
c-un bieel ci c-o fetia n unele zone geografice se determina prin ecografie
sexul ftului i daca acesta este fetia, atunci se practica avortul: iluminatul
secol XXI, era noastr, uitasem sa precizez.
Deci fetia se lovete reverberant de faptul ca femeia nu trebuie sa existe
i drept urmare, impulsionata de modelul cultural, ncepe s-i nege cu fora
propriul corp, suportul biologic, nlocuindu-l mental cu unul brbtesc i-n
acest sens utilizeaz o cantitate foarte mare de energie sufleteasca. Asfel
procesul autocastrarii sufleteti debuteaz agresiv, iar la pubertate este
definitivat de pioenia impusa cu o for mult mai mare tinerei femei deoarece
oprobiul social are drept tinta femeia care ispitete i pctuiete, curva, n
timp ce brbatul este nevinovat, srcuul de el toate acestea amplificate de
interdicia legiferata vis-a-vis de informaiile referitoare la sexualitate,
interdicie promovata de acele curve masculine ntruchipate de cioclii cu
diploma i prietenii lor: elitele democratic alese brat la brat cu oamenii de
subcultura de ghetou i cei de tiin cu-tare-multe-titluri.
Constanta presiune culturala exercitata asupra fragedului suflet al fetiei
i tinerei femei are drept rezultat inducerea refuzului fobic al propriei mutilri.
*
De multe ori biologicul ctiga aparent lupta, dar numai aparent, cnd
tnra fata renuna fizic la pioenie, insa sufletete nu va renuna niciodat la
ea. Autocastrarea psihologica s-a definitivat i datorita faptului ca n-a fost
suficient de rezistenta interior pentru a-i menine statutul de model neprihnit
trupul este slab, dar spiritul trebuie sa fie puternic conform educaiei de tip
pioso-religios primita, sau numai dedusa, i pierde ncrederea n ea nsi,
considera ca merita sa sufere acea arhaico-revoltatoare noiune de masochism
despre care vom mai discuta cedeaz deliberat controlul asupra vieii proprii
acceptnd sa fie umilita de so, chiar btut de acesta, de seful de la birou,
eventual de-un proxenet, ntr-un cuvnt de atotputernicul brbat din spaiul ei
vital. Masochismul dezvoltat de femeia adulta n-are absolut nici o legtur cu
diferenierea anatomica dintre sexe, el este n exclusivitate produsul
perimatului model cultural axat pe fantasma patologica din care emana
asocierea binelui cu antisexualitatea, iar a rului cu manifestarea naturala a
biologicului, a relaiei fundamentale dintre individ i specie.
Dovada continuitii subculturii arhaico-medievale promovate de-a
lungul timpului de cioclii cu diploma este aceea ca astzi mai nimeni nu caut
sa le explice micilor prinese roii ca i ele au ba chiar se urmrete
ascunderea informaiilor ca i cum ar reprezenta ultrasecrete de stat au mult
mai multe, vreo trei, dar nu se vad aa de bine pentru ca ori sunt mai mici, ori
sunt nuntru, da' sunt. La coal ele trebuie sa nvee multe alte lucruri
minunate, mult mai utile, spre exemplu despre religie. * In timpul epocii de aur
nu se nva la coal despre religie, alti binevoitori ne nvau cum sa
practicam religia aplicata, insa la orele de anatomie copii nvau ca aparatul
reprodrucator este format din uretra, att. Desigur, era vorba de sfritul
secolului XX, dar acum putem fi ncreztori, suntem n secolul XXI. Pana mai
ieri, 198? Atlasul anatomic uman al universitii unuia dintre cele mai
dezvoltate regate din ziua de azi nu meniona noiunea de clitoris, acesta nu
exista punct *
Mama Natura a fost mult mai darnica cu femeia pentru ca ea este cea
care asigura continuitatea speciei, iar ceea ce are femeia ii ofer de vreo
cincisprezece ori mai multa placere dect primete brbatul de la ceea ce are el
unul s-a apucat o data sa numere, a ajuns pana la doisprezece, dup aia a
pierdut firul, da' au mai fost, multe. Mama Natura ne explica foarte simplu
cauza: pentru fiecare ovul exista tare multe miliarde de spermatozoizi. Este
foarte adevrat ca au existat i femei care n toat viaa au avut un singur
orgasm, atunci cnd i-au dau duhul bravo lor c-au fost pioase!
Restul, pana la ultimul, or sa le primeasc pe lumea cealalt, eventual
cu dobnda de rigoare.
*
Creierul perfect splat al unor sexologi cu-tare-multe-titluri produce
filosofii de genul: exista femei multi-orgasmice i femei mono-orgasmice. Sigur
ca da! Doar tim foarte bine ca exista mai multe specii umane, nu numai una
singura, unele multi, iar altele mono, precum i mintea lor poate fi bgat la
maina de splat o singura data sau de mai multe ori, insa contiina le este
stoarsa o singura data, oricum n-are ce sa ias din ea.
 Comportamentul sexual al aa-ziselor femei mono-orgasmice este
rezultatul autocastrarii sufleteti susinut de identificarea cu modelul
masculin: femeia 'crede', sau vrea sa cread, ca din acest punct de vedere este
similara brbatului i de-a atins o tentativa de orgasm atunci totul s-a terminat
i trebuie sa se duca la culcare. Absolut toate femeile sunt multi-orgasmice,
absolut toate femeile 'ejaculeaza' exista o singura specie umana, o singura
anatomie a omului i o singura psihologie eliberarea din chinga distructiva se
poate atinge relativ uor nelegnd mecanismele identificrii i ale autocastrarii
induse de subcultura pioasa actuala.
Prinesele roii ar trebui sa 'stie' ca marele orgasm, cunoscut sub numele
de 'big O', apare uzual abia al cincilea sau dup, n general dup 15-20 de
minute de 'transpiratie'. Ncazu-i ca pentru multe dintre ele drumul pana la
primul este tare-tare lung, ori prin grija elitelor politicii actuale n-au idee
despre propriul lor suport biologic fluxul sanguin crescut determina att
tumefierea zonei genitale cat i mrirea sensibilitii terminaiilor nervoase ori
au parte de-un partener impotent. * Mii de ani mitul virginitii pana la
cstorie, pe lng faptul c-a reprezentat cel mai eficient anticoncepional, a
mai avut i rolul de a ascunde impotenta brbatului. * Mai mult, pioenia
interioara autoimpusa, autocastrarea sufleteasca, le determina sa tina ochii
larg deschii, sa se chirceasc spernd sa nu simt absolut nimic i sa se roage
asiduu ca acea 'corvoada' sa se termine mai repede.
* Universal ntlnit mreie spirituala a unui brbat de-a putea 'face
dragoste' cu o femeie eventual o prostituata despre care tie ca nu va 'simti'
nimic ilustreaz sublimul grad la care a ajuns impotenta sufleteasca masculina,
mreia degradrii celor mai profunde triri sufleteti ale brbatului, implicit
mreia degenerrii speciei umane la nceputul iluminatului de pioenia
antisexuala religioasa secol XXI. *
*
Datorita feedbackului primit de specie de mii de ani de pioenie,
suprapusa peste debutul ntrziat al vieii sexuale a 'tinerelor' femei a nu se
confunda cu vrsta la care se pierde virginitatea mpins undeva spre 30 de
ani, are loc atrofierea aparatului lor genital, a glandelor Bartholine n special.
De cele mai multe ori femeile n-au nevoie de funcionarea normala a acestor
glande, mai ales atunci cnd invariabil actul sexual dureaz jumtate de
minut, insa este posibil ca la un moment dat sa ntlneasc un brbat cu care
pot face ntr-adevr dragoste i atunci ele se gripeaz, se umfla, i nu de puine
ori este necesara intervenia chirurgicala, chiar extirparea lor.
*
Nici nu ne putem face idee cat de multe boli i suferine pot fi eradicate
cu ajutorul educaiei, cu cuvntul, nvndu-i pe oameni sa gndeasc
asemenea unor oameni, sa se simt bine n pielea lor de oameni, fara a folosi
diverse medicamente sau droguri mai mult sau mai putin toxice similar
circulaiei deficitare la picioarele femeii, sau a cifozei determinata de ruinea
de-a fi om, avnd drept consecin meninere constanta a capului plecat i-a
privirii intuite n pmnt. Acest lucru nu trebuie sa se ntmple nici n ruptul
capului deoarece vor scdea profiturile companiilor productoare de cosmetice
i medicamente convenionale, se vor aduna degrab cei cu-multe-titluri, vor
forma comitete i comiii internaionale i vor gsi alti 'carbohidrati' pe care s-i
nfiereze.
Apoi, copii trebuie crescui i educai astfel nct atunci cnd vor deveni
maturi sa fie pregtii sa mbrace uniforma, sa fie pregtii sa peasc cu
dreptul n ghearele degeneratului i degenerantului mecanism economico-
politic din ziua de azi 'Da' eu cu cine votez?' continua sa se-aud aievea.
Prinesele care pana la urma nu mai au ce sa fac i considera ca
singura soluie viabila o reprezint implanturile mamare, mana chirurgului
estetician, trebuie sa le mulumeasc respectuos celor care le-au crescut i
educat i la randul lor sa educe n acelai fel pe alii.
*
Observnd comportamentul acelor specii 'fricoase' din lumea animala
constatam faptul ca femelele sunt cele care dau dovada de mult curaj n special
atunci cnd sunt n poziia de a-i apra puii de-un potenial agresor n cazul
speciilor la care masculii n-au un rol semnificativ n creterea i ocrotirea puilor
acetia invariabil fug i se ascund. O simpla pisica cu pisoi mici: ataca cu o
ferocitate de necrezut cinele, mult mai voluminos i mai puternic dect ea, ce
trece haihui prin spaiul ei vital.
Omul ca specie esenialmente fricoasa nu face excepie: fantasma
patologica a ncolit n sufletul brbatului primitiv, iar brbatul, devenit pe
parcurs cioclu cu diploma, a fost acela care a subjugat femeia inca de la
nceputuri. Astzi, n secolul XXI, prin cultura i organizarea sociala aflate inca
sub influenta eternelor religii degenerativo-epidemice, brbatul continua sa
calce n picioare femeia de ciuda, din simplul motiv ca la maturitate ea-i prin
definiie mult mai putin fricoasa dect el.
Avem obligaia morala de a repune n drepturi acea parte esenial a
speciei umane care se numete femeie. Mare parte a degenerrii speciei este
strns legata de maltratarea sufleteasca i fizica a femeii, de dezumanizarea ei,
dezumanizare emanata de motenirea culturala lsat de religia de tip
anticoncepional una din metodele de autoreglare prin care sistemul nchis a
cutat sa rezolve eterna criza de suprapopulare.
*
Curajosul iepura.
 Pentru bieel lucrurile stau mult mai simplu, lui ii este doar tare frica i-
att, ii este frica sa nu piard ceea ce are. Autocastrarea psihologica preia cu
mare susces suplimentul de frica generat de ideea potenialei pierderi, iar
statutul de 'favorizat al sortii' capta percepia unei mari slbiciuni.
Datorita modelului educaional stoicist cultivat din toate timpurile n
ideea de a-i pregti pe copii pentru a deveni soldai ndrjii model pstrat cu
sfinenie i-n secolul XXI noiunea de frica, respectiv exteriorizarea acestui
sentiment, este privita ca o slbiciune i drept urmare individul uman caut s-o
ascund prin toate mijloacele.
Curajosul iepura.
El urmrete ca oricrei forme de manifestare a fricii s-i fie barata calea
de a se manifesta n contient, individul dorete ca ea sa nu-l afecteze n nici un
fel, insa aceasta nu are cum sa dispar definitiv, ci doar este mpins n
fundalul contiinei, nu mai este perceputa n prim plan, dar ramane acolo i
continua s-i afecteze toate tririle sufleteti autocastrarea lucreaz eficient,
la turaie maxima, n fundal, fara a fi contientizat, similar aerului din
atmosfera.
*
Unul a avut parte de 'fericita' experienta de a se forma ca om-hipopotam
ntr-o zona fosta comunista n care una dintre principalele politici de stat a fost
aceea de anihilare a practicrii religiilor clasice. Din acest punct de vedere am fi
tentai sa credem ca balaurul rou a exercitat o influenta socio-cultural n
sensul evoluiei pozitive a naturii umane, din nefericire lucrurile au avut o
semnificaie contrara. Comunismul s-a impus el nsui drept o noua religie,
mult mai primitiva i bestiala, care a propus nlocuirea autoritii divine iluzorii
cu acea concreta dictatura a individului bolnav psihic numit secretar general al
partidului, ttuca sau cel mai iubit fiu mpucat al poporului. El a reprezentat
materializarea la nivelul evoluiei sociale a regresiei specifice metaforicului fluid
vital natura umana n-a fcut altceva dect sa sara din lac n put.
*
Momentul renunrii la organizarea sociala de tip comunist a oferit
posibilitatea observrii metamorfozei la nivel sufletesc a unei categorii sociale
importante: brbatul intelectual.
Vorbind la general, intelectualul nostru s-a format departe de fantasma
patologica, de acea psihoza de masa numita religie oficiala organizata, el rareori
a calcat pragul vreunui sfnt lca de cult i abia daca tie cum sa se nchine
sau cum se aprinde o lumnare. Totui, n pofida slabei influente a educaiei
religioase de fapt educaia antireligioasa clasica n armonie cu teroarea ca
politica oficiala n-a fcut altceva dect sa substituie educaia religioasa n
sensul obinerii aceluiai efect devastator s-a putut vedea cu claritate ca
puternic nrdcinat n centrul fundaiei lui sufleteti exista filonul fantasmei
patologice au avut grija alti binevoitori s-i inoculeze veninul. Sentimentul
acut de nesiguran, incertitudinea, n-au fost deloc compensate de educaia
primita n coal i de bogatele lecturi ale operelor scriitorilor de renume din
simplul motiv ca n paralel a avut loc prigoana mpotriva manifestrii
sexualitii individului principala metoda, aplicata de milenii, de
dezumanizare i disipare a personalitii individuale n ideea ca gloata sa fie
subjugata i manevrata mai uor.
Odat cu redobndirea libertii de exprimare intelectualul a putut
aprecia 'obiectiv' nltoarea 'valoare spirituala' a religiei ca punct de sprijin
moral esenial, lucru care a condus la reintroducerea studierii acesteia n
coal, la apariia ca ciupercile dup ploaie a multor universiti de produs
ciocli cu diploma pe banda rulanta i la demararea numeroaselor proiecte de
construire a noi lacase de cult silozurile ce sufoca centrele localitilor i care
sunt menite sa pstreze cu mare grija abisul ntunecat, cianura orizontului
cultural al omului de azi n timp ce dimensiunile ghetourilor creteau vznd
cu ochii, iar imaginile nfind numeroii copii ce cutau de mncare prin
gunoie, cereau pe strzi i dormeau n canalizri au ajuns pe ecranele i-n
paginile presei internaionale.
n acelai timp, datorita aceleiai fertiliti sufleteti, au fost repuse n
drepturi valorile tiinifice ale astrologiei ale acelui stadiu al evoluiei culturale
n care sistemul nchis era considerat centrul universului i toate corpurile
cereti se nvrteau n jurul lui, conform hrilor astrologice au fost tiprite
numeroase opere de arta destinate popularizrii magiei albe i negre, a
ghicitului n palma sau n ceac de cafea, iar paginile publicaiilor au fost
mpnzite de horoscoape i preziceri astrale conforme cu relaia dinamica dintre
cererea i oferta armonios mpletite cu organizarea sociala a creierelor splate.
Au nceput sa fie redescoperite i apreciate metodele feng shui, corespunztoare
stadiului cultural n care se credea ca universul este alctuit din pietre, apa,
aer i foc, s-au redescoperit i au nceput sa fie comercializate cruciuliele,
medalioanele, pietrele semipreioase i alte amulete cu rolul de a ndeprta
duhurile rele s.a.m.d. toate acestea nu sunt emanaia imaginaiei vreunei
mini bolnave, oricine are curajul sa 'deschida ochii' va putea vedea numrul
inimaginabil de mare al intelectualilor devenii cansumatori nrii ai unor
astfel de produse ale subculturii de ghetou.
Cu alte cuvinte a fost de urgenta repusa n drepturi Prostia Umana
Generalizata prelundu-se cu foarte mare acuratee exact acele manifestri ale
pseudocivilizatiei specifice lumii libere de vreo oarecare presiune a contiinei
lume libera care graviteaz n jurul legilor dinamice ale cererii i ofertei din
jungla i a partidelor politice cretine i democratice pentru elite, pentru ca
pentru gloata este vorba despre democratica ndobitocire dirijata cu ajutorul
religiilor aplicate.
*
Avnd n vedere acelai caz general, s-a putut observa ca teama
nedefinita a fost deplasata instantaneu spre concreta fantasma patologica fiind
legata natural de noiunea de zeitate primordialul antidot folosit de contiina
omului primitiv insa ocolind religiozitatea explicita. Suprapunnd creterea
brusca a cantitii de frustrare cotidiana, provenita i din bombardamentul
susinut cu imagini nfind snii apetisani i fotomodelele dezbrcate din
reclamele importate cu succes, peste gradul ridicat al antisexualitatii la nivel
social motenit din era comunista, combinate cu blocarea interioara a defulrii
printr-un ritual religios recunoscut public, au condus la apariia unor grave
fisuri sufleteti. O parte a brbailor culi, care au avut norocul de a beneficia
de o educaie sau de informaii ce demasca absurdul religiilor clasice, care se
opun vehement recunoaterii propriilor manifestri de tip religios i care i
nfrneaz cu putere orice exteriorizare a fricii, au devenit teatrul unor
manifestri uluitoare: Unii au dezvoltat superstiii i ritualuri extrem de ciudate
pornind de la executarea semnului crucii cu limba n gura nchis, pe ascuns,
trecnd prin nevoia stringenta ca toate obiectele din jurul lor sa se afle ntr-o
ordine desvrit, orice tulburare a ordinii fireti capta semnificaia unei
teribile ameninri, i ajungnd pana la a fi captivai de astrologie, magie alba
i interpretarea semnelor rele de origine chipurile paranormala. Insa alii, mai
civilizai de felu' lor, au folosit orice metoda abominabila pentru a acumula
instantaneu averi nemsurate, sau pentru a-i asigura un maiestuos jil n
sfera politica, n spiritul aceleiai tendine sufleteti care a ndemnat
majoritatea civilizaiilor primitive sa construiasc impresionante piramide din
piatra sau pmnt i temple colosale, mreele minuni ale lumii antice,
minunile Mreei Frici n acest sens unii chiar s-au mprietenit cu minerii.
Frica disimulata a rbufnit n toat splendoarea ei.
*
Curajosul iepura ar face bine ca mcar n al taspelea ceas s-i dea
seama ca toat viaa lui nu face altceva dect sa tremure de frica, poate astfel
va dobndi de milenii cutat mntuire.
***
Punctele de sprijin.
Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au fcut experimente, mai fac i
astzi, unele pe ascuns, de! Noile patente, tehnologii sau metode psihologice de
distrugere n masa trebuiesc protejate de ochiul nroit de nesomn al
concurentei. Vom proceda n continuare, n cel mai mare secret, la un astfel de
experiment i pentru a beneficia de ultimele descoperiri ale tiinei i tehnicii
este nevoie sa ne imaginam ca ptrundem ntr-un laborator ultramodern n
care suntem nconjurai de tot felul de computere, tomografe, realiti virtuale,
senzori i aparate de msur de ultima ora.
Vom construi un hamac.
Elementele necesare experimentului nu se gasec n laboratorul
imaginar, aa ca trebuie sa le aducem din exterior sunt: un bebelu, putina
sfoara i-un pix. Pentru nceput considaram ca bebeluul abia ptruns n
minunata noastr lume probabil din cauza asta plnge i tipa imediat, o fi
bnuind el ceva pluteste-n aer undeva la un metru deasupra solului. Cum n-o
poate face de unul singur vom proceda imediat la construcia hamacului:
Luam o bucata de sfoara pe care i-o inodam la un capt de ncheietura
mnuei drepte, iar la celalat capt scriem: contor energie electrica, n
paranteza kilowati-ora. A doua bucata de sfoara i-o inodam la un capt de
mnu stnga i la celalat capt scriem: contor gaze naturale, n paranteza
metri cubi. Prin acelai procedeu tehnologic mai luam inca doua buci de
sfoara pe care i le legam de piciorue, iar la celalat capt scriem: impozit pe
cldiri i terenuri, n paranteza pe trimestru, pentru picioruul drept i contor
apa potabila asa, apometru n paranteza metri cubi, pentru picioruul
stng. Aa. Era sa uitam esenialul puneam n pericol ntreg experimentul i-
ar fi trebuit s-o luam de la capt mai luam o bucata de sfoara, de data asta
mai groasa fiindc aceasta este mult mai importanta, pe care la un capt i-o
legam de gat, iar la celalalt scriem: impozit pe venitul anual, dar nu pe orice fel
de venit, ci pe venitul global.
n continuarea experimentului procedam la observarea atenta a ceea ce
am realizat: Bebeluul este ntr-un echilibru perfect, hamacul ii ofer cinci
puncte de sprijin foarte solide i nu exista nici o ans ca el sa cada sau sa fie
luat de vnt. De asemenea mai observam ca este foarte fericit n acest moment
pentru ca nu le pltete el i nici nu-l intereseaz cine-o face. Intram repede n
faza cea mai plcut i interesanta: ateptarea. Vom atepta cel putin
paisprezece ani dup care vom proceda la urmataoarea examinare a
hamacului. Desigur, nu ne putem permite sa pierdem atta timp aa ca ne vom
da pe rand cu prerea.
Cnd bebeluul nostru va ajunge un tnr care urmeaz s-i termine
studiile va constata ca respectivele puncte de sprijin nu numai ca nu-i ofer
nici un fel de sprijin, ba chiar ncep s-l strng de gat, s-l sufoce i s-l
dezmembreze. Astfel se va zbate cat va putea pentru a scpa de ele i cum este
un tnr voinic va reui s-o fac ntr-un fel sau altul, mai mult sau mai putin
legal. Ne putem imagina acum ca tnrul pluteste-n aer i vantu-l izbete cu
capul de toi pereii? Nu, pentru ca imediat ce-a scpat de cele vechi, sau cu
putin timp nainte, va caut alte puncte de sprijin, mult mai solide i de
ncredere. Principalul nou punct de sprijin, fantasmagorico-iluzoriu, spre care
cu draga inima va fi ndrumat de ctre prini, educatori sau prieteni
binevoitori, este religia aplicata recunosc faptul ca mie aa mi s-a ntmplat,
recunoate i tu, i dau cuvntul meu ca ramane intre noi. Dup cum am
vzut, cele doua forme de baza ale religiei aplicate sunt: religia ca superstiie i
secta religioasa una mai hidoasa dect alta.
Vom crede ca acest lucru n-ar reprezenta o problema prea mare fiindc el
este un tnr inteligent, cu nasul fin i va simi imediat duhoarea pestilenial
a noului punct de sprijin pe care-l va lepda instantaneu pentru a-i construi
singur altele. Ar fi bine sa fie asa, dar din ceea ce ne nconjoar rezulta altceva,
mult mai sinistru. Rezulta ca ramane cu el n brae definitiv, ntr-un
interminabil srut degenerativ pe care la randul lui il va mprti cu inima
deschisa altora. De ce?
Pentru ca tocmai n aceste momente de nesiguran n care caut cu
disperare puncte de sprijin, n care se zbate nencetat sa ctige rzboiul cu
pubertatea, n care caut s-i defineasc rolul pe lumea asta, este luat n
primire de ctre mecanism mecanismul politico-economic actual sau Giga-
Minciuna Actuala. Iar mecanismul, ajutat de pioenia impusa cu fora, de
antisexualitatea promovata de iluminatul model cultural motenit de la religii, ii
va arata calea, ii va indica propria lui Moara de Vnt cu care se va lupta cu
nverunare i care-i va sectui toate resursele sufleteti pana la adnci
btrnei. Nu va mai avea nici timpul, nici fora interioara necesara pentru a-i
construi puncte de sprijin veritabile.
Asa se nchide cercul. Din aceasta cauza a trebuit sa pornim
experimentul nostru ntr-un laborator ultramodern n care sa putem vedea ca
liniile drepte sunt de fapt cercuri. Adic ne nvrtim n cerc aievea, sau alergam
sa ne prindem coada. Unii sunt ntrerupi de o anumit reclama i dau buzna
la supermarket sa cumpere panaceul. Din pcate vor fi curnd dezamgii, de
mii de ani psihoza umanitii, hrana sufleteasca a napoierii mintale, bntuie
pmntul, inca nu i s-a gsit leacul.
Cumva multimilenara psihoza a umanitii se autoregenereaza, adic a
devenit un perpetuum mobile?
*
Experimentul ne-a artat n mare construcia i metamorfoza sistemului
psihic de aprare al fiecrui individ uman.
Aici identificam frustrrile cotidiene cu primele puncte de sprijin ale
bebeluului, ce sunt n totalitate deviate spre prini n timpul copilriei, iar
cnd aciunea lor este preluata direct asistam la expansiunea autocastrarii
sufleteti pe fondul modelului de pioenie culturala impus de mediul social.
 Intru compensarea autocastrarii intervine suplimentul fantasmatic de
compensare: fantasma patologica propovduit de religia aplicata, identic
recunoscuta n multimilenara psihoza generata de Mreaa Frica.
*
Necazul este ca fantasmaticul compensator nu se reduce numai la
prietena noastr fantasma patologica: psihoza aparent linitit, nemanifesta, ci
mbraca alturi de ea o multitudine de boli sufleteti: psihozele manifeste i cele
aa-zis nevroze, iar n ultimul timp il regsim n suportul biologic: hipopotamul
biped.
Despre sublimare.
De la chimie tim ca sublimarea este acea proprietate a unei substane
aflata n stare solida de a trece direct n starea gazoasa scurtcircuitnd etapa
intermediara, starea lichida, insa aici vom vorbi despre acea sublimare prin
care s-a defint devierea energiei sufleteti de la calea ei naturala de finalizare
devierea spre altceva a torentului vital cu care specia a nzestrat fiecare individ
n parte cu scopul de a-i asigura continuitatea.
Nu putini au considerat ca sublimarea a reprezentat aspectul pozitiv
principal ce-a condus la evoluia naturii umane deoarece prin intermediul ei s-
a exercitat creterea treptata a influentei culturii asupra individului n
particular. Altfel spus, ea ar reprezenta fata pozitiva, umana, a religiei, doar nu
religia a fost considerata inca de la nceputul timpurilor drept propovduitoare
a culturii?
Desigur, ajutata de ghilotina. Ni se explica foarte detailat, cu ajutorul
camerelor de luat vederi discret ascunse, cum datorita faptului ca prin cultura
religioasa de tip anticoncepional li s-au rpit adolescenilor din pat partenera
sau partenerul de hrjoneala, unora chiar le-au fost legate i minile la spate,
acetia, pentru a nu se plictisi, s-au apucat sa compun muzica, sa picteze
tablouri, sa dezlege misterele fizicii i ale matematicii, sa inventeze noi arme de
distrugere n masa, ntr-un cuvnt sa impulsioneze societatea pe noi culmi ale
progresului tiinifico-fantastic.
n acest moment de maxima profunzime i nltoare meditaie printul
nostru rou cu ochelari i tare fricos de felul lui se apuca sa numere pe
degete, fiindc numai aa tie: Numai unul la cteva milioane a devenit
compozitor celebru, numai unul la cteva milioane a devenit pictor celebru,
numai unul la cteva multe milioane a devenit matematician celebru, numai
unul la cteva tare multe miliarde a intuit i demonstrat teoria relativitii. Da,
numai tia sublimeaz, sublimeaz doar cei care au trei. i sare disperat din
pat i-ncepe sa i le numere cu-nfrigurare: unu, doua. nc-o data: tot doua. i-
nc-o data: numai doua. ntr-un trziu, extenuat, se prbuete napoi n pat:
am numai doua, nu sublimez, ce rau mi pare!
 Asa o fi? Hai sa ascultam povestea altor doi prini: 'Stimati spectatori,
dragi trilioane de telespectatori, n aceasta nsorit zi a curentei ere glaciare a
spiritului uman va prezentam cea de-a e la puterea logaritm din cinci ediie a
concursului de larga audienta internaional Fratele meu mai mare, deageaba
tii ca tot nu ctigi nimic!, cu loc de desfurare n ringul de box' ropote de
aplauze.
'Mai nti sa facem cunotin cu cei doi concureni:
n cooltuul roosuu, printul rou, motenitorul de drept al celui mai rou
exponent al regatului nsngerat de atta competiie sntoas' aplauze
insistente i urale asurzitoare.
'In cooltuul albaastruu, printul albastru, reprezentantul legal desemnat,
chiar democratic ales, al regatului albastru' aplauze ndelungate.
'Miza concursului: Mana prinesei turcoaz' ropote de aplauze i
fluierturi.
'Intrebare: Ce-ai face voi pentru a cuceri mana prinesei turcoaz? Timp
de gndire zece minute: tic-tac-tic.' alte aplauze.
'Dupa bine cunoscuta tragere la sorti are cuvntul printul albastru'
publicul fredoneaz fragmente din imnul national albastru.
'Eu, i trage insistent nasul de vreo trei ori, pentru a cuceri mana
prinesei turcoaz am compus concertul numrul trei n tablagiu major corupt
pentru contrabaros i picamr. Dup ce-l va asculta sunt sigur c-o dau pe
spate. Acum va rog sa facei linite.' Do. re. Mi.
Huiduieli, roii i oua stricate aruncate n ring. Dup intervenia
forelor de ordine i se da cuvntul printului rou.
'Eu, micri vioaie din mini i joc de glezne, o sa ma duc la castelul
prinesei turcoaz, il prind acolo pe printul albastru i-i dau vreo doua dup
ceafa, vreo trei suturi n cu. Vnt i-un cap n gura de-l las lat. Cnd m-o vedea
prines, a mea este, o dau pe spate imediat' ovaii ndelungate, valuri
nconjoar tribuna.
'Juriul a deliberat i-n conformitate cu reacia tribunei a hotrt:
Invingaatoor la puncte, printul rou, el a oferit cel mai bun spectacol.' aplauze
furtunoase, cereri insistente de repetare a reprezentaiei.
*
Tu sublimezi? Ori ai i tu tot numai doua?
*
Toi sublimeaz, fara excepie, restricia nu poate opri curgerea energiei
vitale aa cum barajul unei hidrocentrale aduna apa n lacul de acumulare. Ea
trebuie sa se descarce cumva, nimeni nu poate ramane venic tnr, toi
mbtrnesc indiferent daca i-o pun sau nu, nelepciunea populara: Te fu.
Garesti sau nu te fu. Garesti, vremea fu. Garitului trece. Indiferent de cat de
puternica-i restricia, de cat de mare i solid ar fi barajul, 'apa' gsete o cale sa
se scurg.
0 modalitate de curgere am vzut-o putin mai devreme cnd am vorbit
despre deformarea corporala ce se manifesta n interior, n individ, pentru a-l
ajuta sa se transforme eficient n hipopotam biped. O alta este sublimarea i se
manifesta cu precdere n exterior, n relaiile interindivizi, mbrcnd o forma
pozitiva ntr-un numr foarte-foarte mic de cazuri i o forma negativa,
distructiva, n restul cazurilor n-am grei deloc daca am spune ca-n toate.
Vom avea tendina sa credem ca sublimarea negativa este rezervata celor
multi i prosti stiupid pipal.
Atunci sa ne gndim la ce se ntmpl cnd ne conectam la internet i
programul antivirus ncepe s-i apgradeze nebunete baza de date cu noi
definiii de virui ocupnd pentru cteva minute bune toat limea de banda.
Trebuie sa ateptm i s-l lsm s-i fac treaba fiindc am vzut cum
milioane de calculatoare au fost infectate poate ni s-a ntmplat i noua
cndva. Insa mai tim ca nu oricine poate crea i rspndi un virus informatic
eficient, bnuim cat de multe trebuie sa tie i ce inteligent trebuie sa fie cel
care-l creeaz. i ce creeaz? Durere, lacrimi.
Cu ceva vreme n urma am putut vedea un documentar n care civa
oameni de tiin cu-multe-titluri s-au apucat s-i studieze Creierul celui care
a demonstrat teoria relativitii. Dup ce l-au cntrit, msurat, scanat i
degustat au ajuns la urmtoarea concluzie: Omul asta s-a nscut cu o
malformaie, el n-a avut un creier normal aa cum au toi oamenii. Adic daca
tot nu poi s-ajungi la nivelul lui, atunci mcar scuip-l!
Unui altuia cu-si-mai-multe-titluri i-a fost adus la cunotin faptul ca
cel care a dezvoltat teoria evoluiei speciilor a suferit n ultima parte a vieii de o
boala necunoscuta ce-i provoca o stare continua de greata i vrsturi
frecvente. Reacia a fost promta, pe msur egocentrismului patologic visceral:
Suferea de crize de anxietate! Era un panicat! Mai pe direct spus: P-asta de ce
sa nu-l mprocm cu noroi, ce ori a avut trei? Apropo, prietenii notri cu-si-
mai-multe-titluri ar trebui sa tie ca descrcarea psihosomatica prin voma este
o reacie de respingere violenta, un refuz categoric, i nu una de panica.
*
Cred ca acum putem nelege mai bine din ce cauza: ni se rup pomii din
fata casei ni se omoar motnelul pe casa scrii nu exista nici un geam
ntreg, iar pereii sunt zgriai i au gauri se formeaz gti care se bat i se
mpuc intre ele apar o mulime de secte religioase care daca nu hotrsc ca
membrii lor sa se sinucid n grup, atunci vandalizea mormintele din cimitire
sau purced la diverse atentate dimineaa gsim ncuietorile portierelor
nfundate cu bete de chibrit i trebuie sa intram n maina prin porbagaj; alta
data gsim tergtorul de la luneta rupt, oglinda de pe partea stng rupta, sau
doar sparta, eventual i zgriat artistic.
Cei care nu au nici copcei, nici motnei, nici main sunt cu adevrat
fericii, au scpat de o mica parte din multitudinea de bucurii pe care ni le
ofer inculcarea religioasa propovduit de elitele politicii de azi.
S-ar putea sa ne putem explica mai bine de ce: toate nchisorile de pe
planeta sunt pline pana la refuz -forta distructiva a omului modern a atins
proporii uriae oamenii se calca n picioare i se rnesc sufletete cu
zmbetul pe buze enormul impuls de-a dinui al speciei umane s-a
transformat n cderea accelerata n tunelul la captul cruia luminia
seamn a extincie prin obezitate morbida unii oameni simt nevoia sa se dea
de diminea pana seara cu capul de pmnt i apoi scot kalanikovul din
spatele altarului i trag n semenii lor, sau se mbraca n explozibili pentru a se
transforma n bombe umane, vii, detonate n autobuzele pline cu copii, n
trenurile de navetiti sau cu care sunt drmai zgrie-norii.
*
Observam ca raul este materializat de conflictul dintre individul uman i
propria specie dintre om i suportul biologic pe care Mama Natura l-a
ncredinat naturii umane pentru ca aceasta prin intermediul contiinei sa
aib de ce-i bate joc i ca se datoreaz n mare parte pioeniei impusa cu
fora de religia de tip anticoncepional. Mai observam ca modelul cultural pioso-
religios are i diabolicul rol de a-i convinge pe adolesceni i tineri ca sunt
anormali, malefici, ca au sufletul mbcsit i corupt atunci cnd nu vor sau nu
pot sa fie cu strictee pioi, s-i determine sa se desconsidere pe ei nii astfel
nct sa recurg cu uurin la violenta i atitudini antisociale. Marele necaz nu
este ca tinerii i adolescenii nu-i dau seama ca au sufletul mai mult dect
curat, ci ca nu pot realiza ca mizeria morala n care sunt obligai sa noate se
datoreaz cioclilor cu diploma i democraticilor alei dintre alei, elitelor,
adulilor n general, adic tocmai acelor indivizi pe care prin atenta
mesmerizare cretinizatoare nfptuita de celebrele sisteme educaionale
moderne sunt obligai sa nvee s-i respecte.
*
ntrebare de 50 de puncte: Care o fi calea naturala i normala de curgere
a energiei vitale a individului secolului XXI, a acelui om civilizat i educat n
legtur cu prevenirea bolilor transmisibile pe cale sexuala, a contracepiei i
mai ales a igienei sexuale?
Nu este n nici un caz vina vreunui individ izolat! Nivelul subcultural
pioso-religos cu duhoare de ghetou ili impunem fiecare din noi, ajutai desigur
de cele elite. Cu toii impunem aberantele norme de conduita i comportament
antisexual, de noi toi depinde gradul de subdezvoltare mintala caracteristic
societii la un anumit moment i mai ales gradul de degenerare atins de specia
umana, continua ei metamorfoza n pseudospecia om-hipopotam. Nu suntem
cumva noi nine aceia care vedem ca toate 'parlamentele' din sistemul nchis
sunt alctuite din btrneii care i-au rezolvat de multa vreme problemele
sexuale, nu mai au nevoie, i care promulga legi? tim foarte bine ca unele din
aceste legi prevd ca adolescenilor i copiilor sa le fie interzis accesul la
informare fata de propria lor sexualitate, fata de propriul lor suport biologic! In
unele zone anumite reviste trebuiesc comercializate n pungi de plastic i numai
tinerilor care au depit vrsta de 68 de ani, sau unele filme trebuiesc difuzate
numai dup ora unu noaptea, iar la orele de maxima audienta trebuie
prezentate filme n care copii i tinerii pot vedea cum oamenii se mpuc intre
ei, se sugruma intre ei, i taie gatul unul altuia s.a.m.d. Este perfect normal i
natural ca oamenii sa se mcelreasca intre ei, doar asta se ntmpl de mii de
ani fara a-i pasa cuiva ucide-i apropele! Este anormal i diabolic ca oamenii
sa se tina n brae, sa fac dragoste, s-i ofere placere i satisfacie unul
altuia, sa fie n armonie cu ei nii i cu specia lor pentru ca dup aceea sa
poat dormi linitii i sa nu se mai gndeasc toat noaptea la ce sa mai
inventeze pentru a ciordi cat mai mult de la aproapele lor n deplina
conformitate cu legile dinamice caracteristice pieei libere de obligaia de a ne
considera fiine umane.
n schimb exista legi care garanteaz practicarea libera a religiilor
aplicate i libera aderare la diverse secte sau culte religioase unul mai infect
dect altul, unul cu o tradiie mai criminala dect altul.
Cineva a spus cndva ca fiecare individ poarta stigmatul mediului social
n care creste i se formeaz ca om da-da, stigmatul, ca i cum ar fi nsemnat
cu fierul nroit.
Ne putem da seama din ce cauza cei din zonele geografice mai nordice, de
felul lor, le cer celorlali viza pentru a putea ptrunde pe teritoriul lor? Putem
sa facem o paralela intre faptul ca locuitorii zonelor nordice au printre cele mai
mari venituri pe cap de locuitor din lume fara a fi nevoii sa ciordeasc cu
apte mini din amara bucata de paine a 'fericitilor' lumii a treia sau din
bltoaca de petrol i atitudinea generala pe care o au fata de noiunea de
adulter?
Armonia sociala depinde numai de reconcilierea individului uman cu
propria lui specie.
*
Problema se pune vis-a-vis de ceea ce nelegem i ceea ce putem face
astzi, cnd tim multe lucruri, tim ce este aia contracepie, tim care este
dependenta dintre igiena sexuala i sntatea mintala, dar mai ales ar trebui
sa fim contieni de ce-i aia suprapopulare, poluare i de cantitatea limitata a
resurselor din jurul nostru, din sistemul nchis. Oare cror elite sociale le
folosete att de bine motenirea culturala lsat de religia de tip
anticoncepional?
Unul, mai putin pios de felul lui, crede sincer ca daca sublimarea
negativa ar fi fost nlturat cu vreo trei-patru generaii n urma am fi reuit de
mult sa deschidem sistemul, poate ca-n ziua de azi am fi populat deja jumtate
din galaxie, cine tie. Din pcate, mai mult ca sigur, nici mcar peste cteva
generaii nu se va ncepe eliminarea ei. Sa speram ca ma nel.
0 ia cineva pe calea SF-urilor vorbind despre popularea galaxiei? Atunci
sa ne gndim la ceea ce s-a ntmplat n sudul continentului asiatic n vechime.
Care a fost aici atitudinea fata de sexualitate, fata de dragostea fizica i-n
consecin care a fost nivelul sublimrii negative care le-a influenat oamenilor
atitudinile i comportamentul? tim foarte bine c-i petreceau timpul iubindu-
se, gemnd de placere n pat nu de durere, precum geme omul civilizat i obez
din secolul XXI i inventnd o mulime de lucruri, mai toate inveniile din
vechime provin de aici, n timp ce cioclii cu diploma din alte zone, cei care
urmau pildele din crile scrise de oamenii-cimpanzeu de acum apte mii de
ani i propavaduiau naterile din flori ale strigoilor, n aceeai perioada
inventau mesele de tortura, ghilotina, rugul i cruciadele.
Din pcate lucrurile n-au putut continua aa la infinit nimic nu-i
venic, mai ales daca ne batem joc, nici sistemul nchis i nici specia umana nu
sunt din nefericire i la ei s-a terminat tarlaua, i ei au fost lovii de criza de
suprapopulare, moment din care toat energia vitala i-au consumat-o n
alergarea continua dup o lingura de mncare. Aceeai stupida alergare impusa
i omului hipopotam din secolul XXI de competiia 'sanatoasa' rezultata din
libertatea de a nu fi obligai sa ne consideram oameni mama i ce mai alearg
unii, nici dup ce mor nu se opresc, i-n mormnt continua sa lupte aprig cu
Moara lor de Vnt.
n zilele noastre tot ei au trecut contracepia pe primul plan desigur,
forai de mprejurri de aceea am putea considera ca peste cteva generaii
i vor rectiga statutul de fanion n domeniul inveniilor i al inovaiilor
adevrat, trebuie luat n calcul i faptul ca motenirea culturala le-a fost
tirbit substanial de scurgerea timpului nroit de balaur. S-ar putea ca tot ei
sa fie aceia care vor reui sa deschid sistemul nchis populnd urmtoarea
planeta din galaxie de vor reui s-i protejeze secretele de acumularea de
inteligenta, noua denumire, evoluata, a ciorditului international fundamentat
pe aceeai concurenta.
I-am uitat pe nordici? Nu, insa aici lipsete motivaia, doar tim foarte
bine ca de la ultimul Mare Mcel Mondial aproape n fiecare an au spor
demografic negativ. Asta sa fie oare avantajul lor major: Faptul ca au
contientizat nevoia de a anihila criza de suprapopulare? Sa facem o minuscula
comparaie: In acele zone nordice cu printre cele mai mari venituri pe cap de
locuitor din lume oraele cele mai mari au maxim trei sute de mii de locuitori.
In alte zone, mai sudice de felul lor, dar bntuite de civilizaie, religie aplicata
cu mare succes, ghetouri mizerabile, portavioane, rachete balistice
intercontinentale purttoare de ogive nucleare, politici de susinere materiala i
spirituala a creterii demografice i de interzicere a avortului, oraele cele mai
mari au multe milioane de locuitori, chiar zeci de milioane. Tu alegi, cheia e la
tine!
*
Stai linitit! Elitelor le este tare bine, au tot interesul sa nu se schimbe
nimic, i doresc din toat inima ca masa de manevra sa creasc numeric
vznd cu ochii, iar omul modern sa continuie sa se transforme n hipopotamul
biped gata n orice moment sa sara la gatul semenului sau pentru ca ei sa fie
lsai n pace i s-i vad linitii de afacerile veroase. mbucurtor este i
faptul ca pe zi ce trece apar tot mai multi oameni de tiin cu-multe-titluri care
asemenea unor hiene i mai hidoase ni-i prezint ca pe nite eroi, le
mbuntesc imaginea i se ocupa de campaniile lor electorale pentru a se
bucura pe ascuns de firimiturile czute n mocirla de sub masa.
Acum cioclul cu diploma nu mai este nconjurat de dascli i discipoli, n
secoloul XXI elita cu burta ghiftuita i sufletul atrofiat este nconjurat de
staful ce se ocupa cu public rileisan.
*
n acest moment suntem n msur sa redefinim noiunea de sublimare
i sa observam ca ea reprezint o forma pura de alimentare a autocastrarii
sufleteti. Prin deosebita grija a elitelor societii secolului XXI energia vitala a
individului uman este castrata, este deviata de la calea ei lina de curgere i
trimisa spre descrcare n mod bestial, arhaic, ancestral i antisocial, cu scopul
alimentarii mizeriei morale cotidiene i justificrii existentei politiilor i
armatelor care sa le apere cu mana narmat avrerile inimaginabile obinute
prin ciordit la scara planetara.
*
* S-ar putea s-i fi format impresia ca un anumit individ este profund
incantat de, i caut sa popularizeze cu toat puterea, valorile educative ale
filmelor porno difuzate uzual dup ora unu noaptea cine 'stie' sa priveasc la
televizor cunoate deja faptul ca adevratele obsceniti sunt difuzate mult mai
devreme, n cadrul buletinelor de tiri.
Filmele de dup miezul nopii nu fac altceva dect sa ilustreze cu
claritate ceea ce am spus putin mai sus, ele sunt similare acelor scene de
groaza din filmele istorice n care ne este prezentat cum tinerele femei sunt
decapitate pe eafod sau arse pe rug, adic adevrul fundamental: de milenii
femeia a fost calcata n picioare de brbat numai ca dup ora unu noaptea
actorii joaca n pielea goala, iar tinerii au posibilitatea s-i definitiveze
educaia sexuala vznd cum ferocele mascul nu scapa nici o ocazie de a-i
arata brbia ejaculndu-i femeii pe fata, n gura, n nas, n ochi. Daca ceva ar
trebui interzis pe lumea asta, atunci al doilea lucru ar fi astfel de filme care nu
fac altceva dect sa readuc n cotidian ancestrala virtute morala emanata de
segregarea sexuala i de dominarea bestiala propovduit de religii locul de
frunte ii este cu cinste rezervat religiei aplicate.
De fapt i de drept ele mai ilustreaz i faptul ca sunt produse i
comercializate doar pentru ca indivizii implicai sa ctige cinstit cat mai multi
bani, conform dinamicei nlnuiri dintre cerere i oferta, cerere cultivata la
randul ei prin cretinizarea n masa cu ajutorul religiilor i a oficialelor sisteme
educaionale moderne. *
Despre uitare i ignoranta
0 alta forma de funcionarea a mintii umane, mai bine zis de asigurare a
bunei ei funcionari, este uitarea. Sa ne gndim la ce s-ar ntmpla daca n
acest moment ne-ar npdi toate amintirile de cnd ne-am nscut i pana
acum. Am mai putea merge pe strada sau mai degrab am ajunge la azilul de
nebuni?
Disfunciile aprute n mecanismul uitrii sunt principala cauza a
declanrii schizofreniei, maladie n care mare parte a celor afectai ncep sa
aud voci: propriile lor amintiri, triri i fantasme. Asemenea pioeniei
motenite, esena apariiei pseudospeciei om-hipopotam, i schizofrenia este o
maladie ce se motenete, din aceasta cauza unii, mai ingineri geneticieni de
felul lor, caut genele defecte responsabile, caut acel ceva exterior absolut
necesar a fi artat cu degetul. Ideea de baza provine de la faptul ca orice
tulburare sufleteasca are intime legturi cu multimilenara pioenie impusa de
religie, cu barajul inumano-degenerativ pe care aceasta l-a ridicat mpotriva
fluxului natural de curgere a energiei vitale. Blocajul pioso-religios afecteaz
esena viului, a speciei, esena biologica a indivizilor, el distorsioneaz funciile
ntregului complex emoional pentru ca sentimentele i tririle naturale sunt
efectiv maltratate i mpinse prin legarea de fantasmaticul patologic, nscut din
atavica frica, sa se descarce n mod arhaic, primitiv.
Suplimentului fantasmatic compensator de factura patologica, mai bine
spus exacerbrii lui printr-o enorma presiune exercitata de frustrrile
cotidiene, apelat n sensul substituirii energiei sufleteti rpit de autocastrare,
ii datoram i apariia schizofreniei, dar nu numai a ei, ci a tuturor bolilor
psihice cunoscute -acest principiu simplu il vom nelege mai bine spre final.
 Specialitii notri ar face bine sa lase cromozomii i genele n pace, ele
sunt cele ce-au cldit de miliarde de ani natura vie inconjoaratoare. Omul
nsui se autodistruge, numai el este vinovat de formarea sufocantului val al
frustrrilor ce-i inunda cotidianul, el i masacreaz cu aplomb propriul spatiu
vital alimentnd incontinuu criza de suprapopulare prin urbanizare,
ghetoorizare i megalopolizare, el a fost acela care a inventat purulenta
fantasma colectiva, religia, iar fantasma patologica la randul ei, ncet i sigur, ii
cspete suportul biologic.
Asistam la declaraiile inginerilor geneticieni i ale multor altor categorii
de oameni de tiin cu-multe-titluri care afieaz n fata camerelor de luat
vederi o siguran i-o stpnire de sine de neclintit, ca i cum ar ti totul i n-
au nici cea mai mica ans sa se insele n legtur cu ceea ce susin. Chiar att
de tare a ajuns sa le fie rvit mintea? Una dintre cele mai concludente
dovezi ale universalei patologii sociale din ziua de azi: au ajuns sa se identifice
perfect cu strigoiul, alesul dintre alei, cel ce le tie pe toate i poate realiza
orice dorete pu. Nga lui. Cndva cineva a enunat o definiie de forma: Cu cat
un om ajunge sa cunoasc mai multe lucruri n legtur cu un anumit
domeniu, cu att i da mai bine seama ca de fapt nu tie nimic. In ziua de azi,
n ciuda substanialelor progrese realizate, multe domenii ale cercetrii
tiinifice, printre care studierea genelor i a cromozomilor, sunt ntr-un stadiu
similar celui n care oamenii primitivi abia descopereau numerele. Degeaba a
ragnit Poetul ncercnd s-i arate omului secolului XXI ce-i aia mistre cu coli
de argint, degeaba. Cinii latr, caravana merge da' n-are nici cea mai vaga
idee ncotro a apucat-o.
*
Toate amintirile de impact emoional exista acolo, undeva, n
strfundurile contiinei, ntmplrile ce le-au produs raman stocate n
memorie, mai toate fiind distorsionate de filtrul interpretare-fantasma prin care
inevitabil au trecut, de modul n care au fost percepute atunci cnd s-au
ntmplat tririle interioare, afectivitatea, ntreg complexul emoional, au un
rol determinant n formarea i dezvoltarea angrenajului functinal al creierului
uman. Cu un efort susinut amintirile pot fi readuse n contient, putem
revedea aproape orice am trit i am vzut. In stare de hipnoza omul i poate
aminti perfect detalii extrem de exacte ale unor ntmplri despre care se tie
cu siguran c-au avut loc n trecut, dar tot sub hipnoza individul i amintete
i acele ntmplri care s-au petrecut numai fantasmatic, numai n nchipuirea
lui aa ca putem crede ca exteriorizarea acestor fantasme, de cele mai multe
ori dureroase imagini ale unei crunte suferine sufleteti, este pusa pe rol, sunt
ajutate sa ias la lumina, numai datorita sentimentului de protecie materna
insuflat de prezenta hipnotizatorului.
 Multi cred c-ar fi mai bine pentru noi sa nu uitam prea repede, ne-ar fi
mai uor la examene, ne-am folosi eficace de cunotinele acumulate
asemenea schizofrenicilor ndrgostii de teoretizarea Marelui Mcel Economic
Mondial, rspltii moralicete cu nobile premii internaionale am avea tot
timpul n fata ochilor imaginile nfiortoare la care am fost obligai sa asistam.
Ai mare grija la ceea ce-i doreti! Fiindc ntr-o buna zi s-ar putea sa
ti se ntmple.
Pe lng efectul pozitiv curgerea timpului vindeca toate rnile sufleteti
i la un moment dat ajungem sa ne mpcm cu toate, pentru unii se inampla
prea trziu, pentru alii niciodat uitarea mai induce i alte aspecte specifice
naturii umane, unul dintre ele fiind ignoranta.
*
Nici ignoranta nu doare.
Al nu stiu cate-lea documentar despre prbuirea gemenelor. De fiecare
data unii sunt intuii n fata televizorului, nici musca nu mai ndrznete sa
bzie aa nu se mai poate.
Ne sunt prezentai nite oameni obinuii care povestesc cum a nceput
acea blestemata zi de toamna n care sistemul nchis n-a mai fost dominat
pentru cteva clipe de strigoi: Vremea era frumoasa, iar ei au ajuns la biroul
unde le spuneau glume colegilor servindu-i cafeaua i micul dejun n deplina
armonie oferita de mecanismul economic bazat pe legile pieei libere.
Se gndea oare cineva n acel moment ca pe suprafaa minunatului
nostru sistem nchis sunt sute de milioane de oameni i copii care sufer crunt
de Foame?
Aceeai Foame care a bntuit pmntul de mii de ani far-de-ncetare.
Da, ignoranta nu doare.
Numai ca la un moment dat a nceput sa doar, i a durut al dracu' de
tare, pe unii n aa hal nct n-au mai suportat i s-au aruncat de la etajul 90,
fara aripi sau parauta. Nu i-a mai durut cnd au atins solul.
Din nefericire i de data asta natura umana a greit, nu pe aceia trebuia
s-i doar, ci pe cei ce-au vzut ce s-a ntmplat, i-au fcut semnul crucii pa
piept, i-au continuat linitii viaa i s-au apucat srguincios sa astupe n
continuare Buba cat mai bine, sa nu care cumva sa se vad, spernd mielete
ca aceasta va plesni de la sine ntr-o buna zi, aa cum a mai plesnit de
nenumrate ori n cursul istoriei ultima oara n secolul XX, de doua ori la
rand a pocnit atunci.
Marea problema e ca nu numai ca nu i-a durut nici n cu. Vnt, ba chiar
i-au frecat palmele: Acum este momentul, acum avem motive sa dam bice
portavioanelor, acum avem ocazia sa pornim mcelul.
*
 Am fi tentai sa credem ca prezenta portavioanelor n zona geografica
dominata de bltoaca de petrol reprezint un aspect pozitiv n sensul evoluiei
constructive a naturii umane, evoluie ntrupat de aruncarea aberantelor
religii la lada de gunoi a istoriei. Dar cum portavioanele noastre nu numai ca
nu i-au fcut mai nti curat n ograda proprie anihilnd influenta culturala a
strigoiului, ba chiar urmresc s-l susin cum pot mai bine astfel nct n
mreia lui sa le distrug cat mai repede i eficient estenta biologica a propriilor
lor naiuni, rezulta ca-n secolul XXI regsim aceleai mceluri plmdite
odinioar de cruciade.
Curentele politice ca noi forme de religii denumite fascism i
comunism au aprut pe fondul creterii demografice, hrana mizeriei materiale
specifica acutizrii crizelor economice care la randul lor au alimentat mizeria
spirituala, cumplita durere sufleteasca transpusa n viaa de zi cu zi n
aplauzele i uralele cu care cele mai reprezentative elite psihopate au fost
susinute de mulimile de oameni n sensul debutului mcelurilor umane:
gulagurile comuniste i rzboaiele cel mai important fiind al doilea Mare
Mcel Mondial. Ignoranta specifica naturii umane ne explica din ce cauza
oamenii secolului XXI au uitat ceea ce s-a ntmplat ieri, ea ne spune din ce
cauza mulimile de oameni de astzi ajutate de eterna manipulare psihologica
prin intermediul religiei aplicate susin cu urale, aplauze i voturi democratice
fascismul actual fascism care a evoluat i el, acum obiectul lui nu mai este
prigoana 'raselor inferioare', ci unul mult mai nobil: bltoaca de petrol. Tot
ignoranta, ca trstura fundamentala a psihologiei noastre, ne ajuta sa
nelegem din ce cauza ereticilor ari odinioar pe rug, n deplina aprobare a
mulimilor, le-a fost luat astzi locul de teroritii hulii cu aceeai ardoare de
aceleai eterne mulimi supuse acelorai eterne nelciuni: numai teroritii
sunt vinovai, cu religiile n-are nimeni nici o treaba, ele sunt un dar de la bunii
dumnezei fantasmagorici.
*
Esena ignorantei este cel mai bine subliniata de urmtoarea
contradicie: Imaginile nefericirii oamenilor ce i-au gsit sfritul odat cu
turnurile au acaparat sptmni i luni ntregi atenia opiniei publice
internaionale prin intermediul presei scrise i al televiziunilor este firesc sa
fie aa insa imaginile cu multele zeci de mii de copii ce mor zilnic din cauza
malnutriiei sau fiindc n-au posibilitatea sa se apere mpotriva ciupiturilor
narilor nu mai impresioneaz pe nimeni i ele sunt fireti. S-o fi ntrebat
careva de ce trebuie sa se nasc acei copii?
Doar pentru a sucomba n chinuri cumplite?
Stai linitit! S-au ridicat numeroase sfinte maici tereze, adevrate eroine
premiate cu nobile premii internaionale, care sub influenta inspiraiei divine
au luptat cat au putut pentru a le susine cauza: Au luat poziii ferme,
intransigente, mpotriva educaiei contraceptive, a mijloacelor contraceptive i a
avortului -similar tuturor cioclilor cu sau fara diploma i care au o influenta
covritoare asupra oamenilor obinuii, ce spun ei e litera de lege. Mcelul
trebuie sa continuie, tradiionalele mceluri umane trebuie neaprat sa
continuie la o amplitudine din ce n ce mai mare, acesta este obiectivul cioclilor
cu diploma, groparilor umanitii, sublimul lor ideal. Sigur ca da, mama-lacas
de cult ne nvluie n cldura ei primitoare nvndu-ne ca mijloacele i
educaia contraceptiva sunt mpotriva legilor lui dumnezeu, sunt incarnarea
satanei i reprezint imoralitatea imoralitilor. Moralitatea moralitii o
ilustreaz istoricul fapt eroic petrecut nu de mult pe acele trmuri nsorite
unde cretinismul cu de-a sila importat i manifesta i astzi influenta
creatoare: Copii abandonai pe strzi au fost adunai i cspii de politiile
organizate n brigzi ale morii sub oblduitoarea aripa a autoritilor mai mult
sau mai putin democratic alese, sub privirile ntregii comuniti umane.
Pana acum n-am observat sa existe vreun post de televiziune care s-i
nceap programul matinal cu o reclama de genul urmtor: 'A nceput o noua zi
minunata, astzi pe planeta noastr inundata de verdea triesc peste un
miliard de oameni i copii care sufer crunt de Foame! De aceea toate
concernele multinaionale, corporaiile i companiile indiferent de mrime,
toate organizaiile umanitare internaionale, toate 'parlamentele', toate elitele
din politica, toi cioclii cu diploma i alte categorii similare de mafioi oficial
investii va doresc o zi buna!'
n nici un caz, asta ar fi o adevrat blasfemie, programele matinale
trebuie sa nceap cu horoscoape pentru ca elitele au avut marea grija ca prin
legi organice sa stabileasc rolul televiziunilor: splarea creierului masei de
manevra. In plus, trebuie sa fim bombardai incontinuu de nenumrate
reclame, unele mai scabroso-mincinoase dect altele, care sa ne indemne sa
cumprm loiuni soporifice anticosuri, detergeni cu vitamine, pasta de dini
pentru osteoporoza, medicamente din iaurt ambalat la cantitatea de o linguri
maine -poimaine vom cumpra i apa de but cu pipeta i creme
anticelulitice numai bune de frecionat piciorul de la scaun -toata lumea
trebuie sa ctige un ban cinstit, mai mult elitele n timp ce comiiile i
comitetele ceteneti conduse de hipopotami bipezi cu mintea atrofiata i
buzunarele doldora se holbeaz cu ochii scoi din orbite ca nu cumva pe micul
ecran sa apar ultrasecretele mondiale: penisul i clitorisul!
i hipopotamii bipezi se mpuc uneori, tot singuri, sau aleg sa se
arunce de pe acoperi n piscina fara apa.
*
 Multi dintre noi ne ntrebm de ce este nevoie ca unele posturi de
televiziune sa transmit iruri nesfrite de documentare care readuc n prim
plan ororile petrecute pe aproape toat suprafaa sistemului nchis n timpul
celui de-al doilea Mare Mcel Mondial, de ce trebuie sa revedem cmpiile
mpnzite de cadavrele n descompunere bzite de roiurile de mute, de ce
trebuie sa revedem corpurile mutilate, gropile comune i grmezile de cadavre,
de ce trebuie sa vedem cum prizonierii sau inamicii rnii erau mpucai n cap
sub privirile camerei de luat vederi, de ce trebuie sa vedem cum oamenii erau
secerai de mitlariere, strivii de senilele tancurilor sau ardeau de vii sub tirul
aruncataorelor de flcri ori al bombelor incendiare. De ce trebuie sa revedem
Crima i Oroarea n toat splendoare lor?
Pentru ca au nceput sa se nasc i putinii oameni care neleg ce este aia
ignoranta, care au suflet cald i crora le pasa. Pentru ca fiecare individ adult
ar trebui sa revad n fiecare zi 'splendidele' imagini astfel nct sa ajung sa
poat admira la adevrata valoare mreia sfleteasca a omului modern modelat
culturalicete de tradiional morala religioasa, a omului cu sufletul vndut
religiei aplicate i mortciunilor de tip strigoi.
Pentru ca fiecare dintre noi ar trebui sa neleag ce este aia criza de
suprapopulare, acea criza demografica pe care ne-a zugrvit-o att de simplu
Moralistul, i din ce cauza ea se amplifica foarte plcut i eficient i-n secolul
XXI.
*
Deosebita 'placere' spirituala, 'incantarea' instigata de actele teroriste o
datoram multimilenarelor religii, aa ca, ntr-un fel anticipnd, suntem nevoii
sa constatam ca nu este chiar att de departe ziua n care noiunea de
persoana cu credina n vreun dumnezeu sau n vreun strigoi va fi echivalenta
cu cea de persoana involuata intelectual. Nu-i vreo mare profeie avnd n
vedere ca deja n foarte multe zone geografice majoritatea tinerilor nu mai au
'curajul' sa calce pragul lacaselor de cult or fi auzit ca Prostia se ia i le-o fi
frica sa n-o peasc punct.
Partea a II-a Ilustrate de pe mapamond sau Sperane dearte.
Toate evolueaz, inclusiv mai vechea noastr cunotin: religia. Astzi cel
mai nou vlstar al ei poarta numele de politica duios denumita istorie a
prezentului. Vechile nalte fete de ciocli cu diploma au fost nlocuite de
marionetele elitiste purttoare de costum, cmaa alba i cravata. Vechile
armate adunate sub semnul morii au predat tafeta companiilor, corporaiilor
i concernelor naionale i multinaionale intru punerea pe rol a Marelui Mcel
Economic Mondial. Vechea lozinca 'divide i stpnete!' a fost nlocuit de
noua lozinca: uniformizeaz, neal i stpnete, iar zicala 'cel mai puternic
supravieuiete!' a devenit: cel care ciordete mai mult nvinge. Vechiul indemn
'iubeste-i aproapele!' a fost completat i a devenit: strivete-i aproapele pana
ce nu mai ramane pic de viaa n el, mai pe scurt: subjug-i aproapele! Smulge
-i amara bucata de paine de la gura! In fine, vechiului dicton 'prosti-prosti, da'
multi!' i-a fost luat locul de noul dicton: multi i fericii, cu cat mai multi cu
att mai fericii, pana ce-or ajunge sa se mnnce intre ei s-avem 'noi' cu ce
manevra mai uor.
Planeta se scutura din ce n ce mai tare.
Pentru a pune n evidenta interdependenta dintre individul uman i
mediul nconjurtor s-a procedat la un experiment prin care s-a izolat perfect
un om de stimulii provenii din partea mediului: O perioada scurta de timp, n
ntuneric deplin, complet izolat fonic, un om a fost scufundat n apa cldu, la
temperatura corpului -pentru a anula influenta campului gravitaional i i-a
fost sugerat sa nu se mite deloc, ntr-un cuvnt sa se lase izolat n totalitate
singurul sau contact cu existenta s-a concretizat numai n plan fantasmatic, n
gndurile lui. La sfritul experimentului au constatat ca subiectul aproape ca
nnebunise, cu greu i-a revenit, i-a trebuit mult timp, scurta perioada de
izolare extrapolata la dimensiunea unei eterniti l-a traumatizat substanial.
Fluxul natural al curgerii line a energiei vitale implica necesitatea ca
individul uman sa fac incontinuu schimb de substane cu mediul nconjurtor
i n acelai timp sa 'simta' efectele produse de relaiile naturale interindivizi. In
timpul etapei a treia, n special la debutul acesteia, specia 'primeste' informaii
n legtur cu activitatea sistemului hormonal al fiecruia i 'masurand'
cantitatea i tipul transpiraiei pe care o elimina n pat deduce dac-i folosete
energia vitala n vederea atingerii obiectivului biologic: asigurarea continuitii
speciei. Am vzut cum prin feedbackul primit n timp specia umana s-a
automodelat i-a avut loc apariia hipopotamului biped.
Pioenia impusa la nceputuri cu ajutorul gingaei ghilotine, transferata
concomitent n sarcina autocastrarii sufleteti, conduce i la devierea nevoii de
a 'simti' a individului adult. Astfel adulii care nu pot sau nu au cum sa simt
n pat deplaseaz nevoia spre a simi atunci cnd mnnc i-n acest sens
nghit mncarea foarte fierbinte, nlocuind potenial placere cu reala durere
perceputa drept placere. Datorita diferenei mari de temperatura n smaltul
dinilor, material foarte dur i extrem de casant, apar microfisurile care
suprapuse peste complexele dereglri metabolice evolueaz n timp spre cariile
dentare. Sntatea dinilor, ca de altfel a tuturor componentelor anatomice,
poate fi influenat numai din interior, ea oglindete att echilibrul hormonal n
general cat i pe cel al metabolismului calciului n special. Similar se poate
vorbi i despre epidemia numita osteoporoza, disfuncia majora a
metabolismului calciului ce afecteaz majoritatea adulilor trecui de o anumit
vrst, aduli cu echilibrul hormonal distrus nici ea n-are absolut nici o
legtur cu conflictul dintre individul uman i specia umana, proliferarea ei
este doar o pura ntmplare.
Acum apar mafiile economice oficiale care propun spre vnzare, conform
cererii cultivate prin metodele legale de escrocat n masa, recte reclama, sora
mai mica a campaniei electorale, o multitudine de tipuri de pasta de dini care
mai de care mai eficienta n combaterea cariilor.
Aceeai deplasare spre stadiul oral a nevoii de a 'simti' o ntlnim i-n
cazul consumului ridicat de buturi alcoolice. Desigur, starea de ebrietate mai
poate fi considerata drept forma cea mai facila de respingere a infectei realiti
sociale cotidiene, similara dependentei de droguri i a psihozelor ce conduc la
popularea centrelor de dezintoxicare i-a azilelor de nebuni eventual i-a
cimitirelor, ca urmare a zborului planat de la etaje superioare, fara aripi sau
parauta. Sa ne fie clar: Nici alcoolicul i nici bulimicul nu-s vinovai de
purulenta morala a socialului actual.
Tot mafiile economice au fost primele care s-au grbit sa exploateze din
plin i aceasta faet a slbiciunii sufleteti a omului modern sufocat de tot felul
de frustrri oferindu-i spre consum o infinitate de buturi alcoolice, pe alese.
Unii cu-multe-titluri, dup ce i-au ncasat intrinseca spaga, promoveaz ideea
ca multele tipuri de bere reprezint alimente, i asta numai pentru ca strmoii
omului s-au scldat dintotdeauna n butoaiele de bere ce atrnau graios de
ramurile copacilor. S-a ajuns pana la acea absurditatea ca o butur alcoolica,
tip biter, sa fie comercializata n farmacii drept medicament de uz intern!
Fcndu-i-se reclama drept panaceu universal, vindeca orice, chiar i
piciorul de lemn creste la loc.
Pe tot cuprinsul sistemului nchis industria alcoolului reprezint una din
principalele surse de alimentare a bugetelor naionale aflate la dispoziia
mafiilor democratic alese n timp ce i copii de grdini stiu ca intoxicaia
lenta cu alcool reprezint o forma de autodistrugere prin declanarea
mbtrnirii premature provocata de bolile hepatice i cardiovasculare ce-au
atins proporii de epidemii.
* Mai nou a aprut o alta forma de negare a cotidianului prin retragerea
din scabroasa realitate dominata tot mai mult de competiia din ce n ce mai
'sanatoasa' pe fondul acutizrii crizei de suprapopulare: jocurile pe calculator.
Realitatea fantasmatica ntruchipat de ele acapareaz la cote alarmante timpul
copiilor i al tinerilor, iar dezvoltarea industriei de profil genereaz aceleai
mult-dorite profituri substaniale. Durerea sufleteasca trebuie exploatata optim
din punct de vedere economic. *
*
Oricine vrea sa 'vada' poate observa mpletirea armonioasa dintre
pioenia impusa de religia de tip anticoncepional i mecanismul economic de
fapt coloana lui vertebrala: proprietatea privata nelimita i nengrdit de
nimeni i de nimic, acea prevedere legala de garantare a posibilitii ca indivizii
grav afectai de suferine sufleteti sa adune prin mijloace criminale averi
colosale creznd ca-n acest fel i vor dobndi linitea interioara, vor scpa de
imensul chin sufletesc; eventual vor obine nemurirea, a se vedea n acest sens
profilul psihologic al celui ce-a promulgat debutul reich-ului de o mie de ani i
cel al contesei ce se scalda n snge cald de fecioara.
Fecundul rezultat al acestui mariaj este nentrerupt degradare biologica
a speciei umane. Sistemul nchis se autoregleza nestingherit gsind noi soluii,
eliminndu-i aprig pe cei ce sunt n plus, adic pe resurse. Cum majoritatea
vechilor epidemii au fost eradicate, insa criza de suprapopulare continua sa se
manifeste n toat mreia ei, sistemul nchis a fost nevoit sa inventeze alte
epidemii, moderne, unele din ele mult mai 'eficiente', prin intermediul crora
s-i pstreze cat de cat echilibrul.
*
Apar pe micul ecran o mulime de oameni de tiin cu-tare-multe-titluri
care solemn i cu gravitate n glas ne anun ca antibioticele i antimicoticele
sunt din ce n ce mai ineficiente, ca este nevoie ca prin intremediul cercetrii sa
se conceap noi medicamente, mult mai puternice, fiindc germenii patogeni
devin tot mai rezisteni i mai amenintori dup cum prea bine tim, acum
multe sute de mii de ani, pe cnd omul se cobora din copac, avea la dispoziie
nenumrate tipuri de pasta de dini i-o groaza de medicamente foarte eficiente,
numai cu ajutorul lor putnd ajunge omul de astzi.
Chiar att de nguti la minte pot fi? Chiar att de mioapa le este
judecata? Sau doar vor sa ctige i ei un ban cinstit?
Este foarte adevrat ca germenii patogeni i paraziii devin din ce n ce
mai rezisteni i mai sfidtori. Este foarte adevrat ca durata unei generaii la ei
este de cteva ore, zile sau luni i de aceea se adapteaz aa de repede
comparativ cu treizeci de ani la om. Dar cine se ocupa de adaptabilitatea i
perenitatea lor?
Mama Natura. Numai Mama Natura poate avea grija de speciile lor fiindc
aceste forme de viaa primitive n-au minte, n-au o contiin cu care sa se
sterga la cu. Vnt i nu-i pot purta singure de grija.
Mama Natura, pe lng faptul ca are mintea foarte agera, ca lucreaz
extrem de eficient, mai este i foarte lene, ea nu s-apuca sa fac nimic de
amorul artei, doar ca s-i piard vremea, ci pune cu succes umrul numai
acolo unde este neaprat nevoie, ajuta numai speciile care au nevoie de
ajutorul ei. Ea a observat imediat ca natura umana nu mai are nevoie de ajutor
cate generaii au trecut de cnd s-au inventat primele antibiotice?
 i ca altcineva se ocupa acum de perfecionarea continua a sistemului
imunitar al omului modern: specialitii cu-multe-titluri, menejerii de succes ai
companiilor productoare de medicamente, cei care-i sponsorizeaz prin diverse
forme perfect legale pe medicii srguincios mzglitori de reete. Drept urmare,
de ciuda, ea a nceput sa se retrag treptat i s-l lase pe omul modern cu cu.
Vntul n balta, sa se descurce singur daca nu-i n stare s-arate putin respect!
Daca pana acum vreo suta de ani a fcut ravagii o epidemie numita boala
minilor murdare, tuberculoza, astzi s-a ntmplat minunea, au aprut bolile
minilor curate, maladiile autoimune precum unele forme de reumatism,
astm, diabet sau alergiile care afecteaz din ce n ce mai multi oameni: Din
cauza faptului ca nu are la dispoziie adversari din exterior, acetia fiind
distrui imediat cu ajutorul pumnilor de medicamente nghiii srguincios de
la primul strnut, sistemul imunitar se apuca voinicete s-i atace propriul
organism. * Umila-mi prere vis-a-vis de nflorirea maladiilor autoimune este ca
ele sunt generate de ngemnarea dintre utilizarea antibioticelor i tulburrile
metabolice, dezechilibrul hormonal, indus de multimilenara pioenie religioasa,
recte de conflictul indivizilor cu specia intru transformarea n pseudospecia om-
hipopotam. *
Aceeai funcionare defectuoasa a sistemului imunitar este i cauza
apariiei cancerului, el nu mai poate controla numeroasele tumori benigne care
cu prima ocazie favorabila pe terenul atent pregtit de criza de suprapopulare,
generatoarea enormei doze de frustrare cotidiana se malignizeaz i apare
aceasta boala degenerativa despre care se poate spune c-a atins de tare multa
vreme proporiile unei epidemii.
Desigur, SIDA nu are absolut nici o legtur cu sistemul imunitar, ea este
nsi metoda lui de capitulare -au reuit s-l dea gata i nu s-au strduit prea
multe generaii n acest sens.
*
Oamenii de tiin cu-tare-multe-titluri afirma sus i tare ca virusul HIV
a srit n crc omului modern de la nu-s ce specie de maimu, ihtiozaur sau
mamut lnos. Se neal amarnic: HIV a srit pe om din plopii fara so. Am
vzut cu ochii mei le stiu eu focul, ochii mei cnd omul modern, n drum
spre farmacie, a trecut pe lng plopii fara so virusul HIV a speculat momentul
i pac! I-a srit n spate fara ca el s-i dea seama.
Virusul nostru a existat de cnd exista specia umana, poate dinaintea ei,
insa el a fost neutralizat de sistemul imunitar. Din momentul n care omul
nsui a nceput sa i-l modeleze cu ajutorul medicamentelor, n primul rand al
antibioticelor, adic s-l maltrateze contiincios, HIV n-a mai putut fi inut n
frau i-a dezvoltat rapid tulpini noi, din ce n ce mai ucigtoare, declannd
moderna epidemie denumita SIDA.
 Un paradox: Astzi cei decimai pe capete de SIDA sunt locuitorii lumii a
treia, saracii lipii pmntului mproprietrii cu Foamete i suferine groaznice
de ctre religii i mecanismul economic mondial bazat pe legile pieei libere,
tocmai cei care din moi strmoi n-au pus gura pe vreun medicament modern
unii nici mcar nu stiu ca aa ceva s-a inventat. Explicaia este foarte simpla:
Noile tulpini HIV au fost pregtite cu mare atenie de omul civilizat ndopat cu
medicamente, iar sistemul imunitar al celorlali nu tie sa le recunoasc fiindc
sunt proaspete i astfel boala i face de cap nestingherita.
Le poate spune cineva multelor-lor-titluri ca-n loc sa dea vina pe
maimue, porci, gte slbatice i mamui lnoi ar fi mult mai constructiv de
s-ar uita n ograda lor proprie, la mreele fabrici productoare de medicamente
eficiente cu care sunt ndopai copii i tinerii?
Simbolul civilizaiei i al cretinismului dobndit prin cultura religioso-
economica actuala. Chiar de le-ar spune-o, i-ar raci gura de pomana, fabricile
n cauza sunt proprietatea lor i a prietenilor lor toi mafioii trebuie sa ctige
multi bani cinstii.
Al doilea paradox: Principalele ajutoare trimise n zonele lumii a treia
constau n medicamente! De metode de obinere a hranei, de metode de
protecie mpotriva ciupiturilor narilor, de anihilarea mizeriei materiale i
spirituale, de metode de protecie mpotriva infectrii cu HIV, dar mai ales de
mijloace i educaie contraceptiva n-au n nici un caz nevoie se opun cu fora
religiile mcelul continua, pe toate planurile.
Posturi internaionale de televiziune au difuzat, redifuzat i rasdifuzat
emoionante documentare n care o singura fraza se repeta obsesiv: srcie,
mizerie, copii multi i srcie, mizerie, copii multi i iar, srcie.
Cinii latr i mult iubiii i votaii notri alei dintre alei susin din
tot sufletul lor chinuit religiile i promoveaz politici de cretere demografica,
ntr-adevr, am ajuns n secolul XXI.
*
Asta nu nseamn ca trebuie sa dam foc medicamentelor i sa nu le mai
folosim niciodat pentru ca specia s-i recapete vigoarea de la sine, pe cai
naturale. Desigur, nu putem lsa un copil sau orice om sa moara pentru a ne
bucura de efectele pozitive ale seleciei naturale. Nici vorba de aa ceva, cnd
sistemul imunitar al copilului nu face fata i boala amenina s-l copleeasc
atunci trebuie tratat i ngrijit cat se poate mai bine, folosind toate
medicamentele posibile i imposibile pentru a-l ajuta s-o nving, astfel nct sa
se bucure de o viaa normala, sa devina un tnr adult ca toi ceilali i sa
beneficieze de toate drepturile, inclusiv drepturile fundamentale ale omului:
dreptul de a avea copii.
 Observam care este problema? Ne putem da seama de faptul ca va fi
ndobitocit de religii i sistemul educaional i va respecta ntocmai indemnul
elitelor cutnd sa aib multi copii? Nu cumva se va strdui sa transmit
copiilor lui acel sistem imunitar slbit?
Unul din aspectele majore ale degenerrii speciei umane. Copii
rezultai, n majoritatea cazurilor, vor avea nevoie de i mai multe medicamente.
Nepoii lui vor avea la randul lor un sistem imunitar i mai slbit, i avalana se
dezlnuie.
La un moment dat Mama Natura tot i face dreptate, tot singura,
sistemul nchis tot de la sine se autoregleaz, contiina pur i simplu nu
exista: Apar copii care de la vrsta de civa aniori dezvolta cancere sau alte
maladii nfiortoare, iar ei nu vor mai apuca sa devina tinerii aduli care sa aib
la randul lor copii, se atinge fundtur, ded-endul. * In ultimii ani procentul
copiilor care dezvolta cancer creste vznd cu ochii, numai ca oamenii de tiin
privesc cu cu. Vntul. *
A doua parte a problemei ne-o arata mecanismul economic: Pentru ca
medicamentele eficiente sa existe este nevoie ca ele sa fie produse de o
companie. Compania, pentru a funciona, trebuie s-i vanda produsele pe
piaa libera i-n acest sens ii stimuleaz pe medici sa prescrie cat mai multe
antibiotice care sunt recomandate pacienilor drept 'intaritoare' ale
organismului!
Otrvete-i cu buna tiin pentru a ctiga cinstit cat mai multi bani.
Cine cumpr medicamentele pentru a le arunca la gunoi? Omul modern
cumpra ceva doar pentru a-l folosi, aa face i cu medicamentele, le cumpra
pentru a le nghii n ideea de a-i modela sistemul imunitar pe care, la
indemnul a tot felul de 'parlamente', se va grbi s-l transmit copiilor lui care
la randul lor vor avea nevoie de i mai multe antibiotice 'intaritoare'. Conform
echilibrului dintre cererea i oferta nengrdit de nimeni i de nimic
companiile vor fi din ce n ce mai prospere i vor produce din ce n ce mai multe
medicamente, i mai eficiente. Avalana se dezlnuie i rezultatul este aceeai
fundtur, acelai ded-end evolutiv al speciei umane.
Tot aspectul economic, prin care elitele domina gloata ndobitocit cu
ajutorul religiilor, este pus n evidenta de numrul ameitor de mare al
farmaciilor ntlnite n zonele 'civilizate', multe din ele avnd program
permanent. S-a ajuns pana acolo nct n supermarketurile specializate n
vnzarea alimentelor sunt ntlnite iruri ntregi de rafturi ncrcate cu
medicamente. Oamenii de tiin cu-multe-titluri s-au apucat sa popularizeze
faptul ca intoxicarea cu tutun este foarte nociva nu ca fumatul ar fi sntate
curata, doar ca element de comparaie dar nu tutunul este responsabil de
aparita i nflorirea SIDA sau a multiplelor forme de cancere, el doar le susine
pe unele, ci medicamentele consumate fara noima n cantiti extrem de mari i
cu care sunt ndopai tinerii i copii, iar medicamentele eficiente sunt opera
creaiei lor intelectuale n timp ce n multe zone geografice btrnii nu au bani
s-i acizitioneze medicamentele absolut necesare, de! Pdurea trebuie curat
cat mai repede de uscaturi.
Observam ca nu epidemiile de tip SIDA sau cancer reprezint adevrata
problema, mai mult ca sigur peste ceva vreme ele vor putea fi inute sub control
aa cum au fost controlate i cele de ciuma sau holera, ci maltratarea susinut
a sistemului imunitar al omului modern, iar acest lucru va oferi posibilitatea
apariiei unor noi epidemii, mult mai devastatoare, aa cum ieri virusul
sindromului respirator acut sever SARS a bgat n speriei ntreaga
comunitate tiinific internaional.
n aceasta ordine de idei deducem ca peste cteva generaii omul modern
va scpa de povara deinerii vreunui oarecare sistem imunitar, aa precum nu
deine nici cea mai mica urma de contiin, i va mai putea trai doar ntr-un
mediu complet aseptic, altfel orice vietate din jur ii va primejdui viaa. Deci
omul viitorului va fi primul mamifer ce se va hrni cu minereu de fier.
*
Si speciile de animale animale ce nu poseda raiune se bucura din
plin de influenta creatoare a mega-evoluatei i dup profit ahtiatei civilizaii
umane a secolului XXI omul, acest animal iraional. Animalele domestice
dezvolta i ele epidemii similare: boala vacii nebune, gripa aviara, necroza
pancreatica infecioasa a somonului i-or sa mai apar i altele. Epidemiile
animalelor domestice din ferme i cresctorii sunt efectul nghesuielii
suprapusa peste hrnirea mbogit chimic i administrarea preventiva de
medicamente ce familiar suna!
Recte formei artificiale de suprapopulare: indivizii sufer crunt datorita
lipsei spaiului vital, drept urmare, n timp, speciile lor degenereaz, i pierd
treptat viabilitatea.
Una din principalele legi nescrise dictate de Mama Natura este aceea ca
microorganismele, n special viruii, ca entiti biologice extrem de specializate,
sa nu poat depi bariera unei specii n cazul n care o specie este decimata
complet de o epidemie celelalte specii sunt protejate. Mama Natura este foarte
grijulie fata de rezultatul muncii ei de miliarde de ani, numai omul lovit de-
atta contiina i bate cu perversitate joc de ea. Cel mai 'fructuos' aspect
culmea civilizaiei, culmea mreelor realizri pe trmul medicinei moderne,
beneficul efect al pulverizrii spaiului vital al omului modern prin intermediul
suprapopulrii il reprezint faptul ca specia umana a ajuns att de
degenerata nct achiziioneaz cu deosebit succes epidemiile declanate n
randul animalelor domestice: variante ale bolii vacii nebune i ale gripei aviare
il afecteaz bine mersi i pe omul secolului XXI. Iar cel mai 'imbucurator' lucru
este ca urmarea epidemiilor animalelor domestice nu este msurat n
potenialele victime umane, vieile oamenilor nu reprezint o unitate de
msur, nu, n nici un caz, d-tia sunt destui, doar e suprapopulare, unitatea
etalon este paguba nregistrat la nivel economic, adic se numr Banii
chintesen o reprezint Banul.
Acum sa ne ntrebm de ce consuma omul modern carnea animalelor
domestice din ferme i cresctorii -mai bine zis de ce este nevoie ca speciile lor
sa degenereze din cauza suprapopulrii forate i fiindc sistemul imunitar le
este distrus sa ajung sa amestece viruii preluai de la om cu cei din slbticie
pentru a forma tulpini noi pe care sa le retranzmita oamenilor cu care vin n
contact prin abatoare i pieele de carne. Cumva pentru ca strmoul omului a
fost un carnivor, un prdtor sngeros? Apropo, a vzut cineva vreo felina
scobindu-se intre dini dup ce sta civilizat la masa folosind vreo cinci seturi de
tacmuri? Sau pentru ca sa aib mafiile economice oficiale de unde mulge bani
cinstii pentru a aduna averi inimaginabile? Sau pentru ca sa aib mafiile
oficiale democratic alese cu ce alimenta criza de suprapopulare care macina
sistemul nchis n secolul XXI?
* Criza de suprapopulare ce-a condus la izbucnirea primului Mare Mcel
Mondial a avut drept rezultat paralel i epidemia de gripa spaniola gripa
spaniola a fcut mult mai multe victime dect rzboiul efectiv. Cele doua forme
de ntrupare a mcelului uman s-au potentat reciproc, sistemul nchis s-a
autoreglat aa cum tia el mai bine s-o fac, folosind metodele lui preferate. *
Mare fericire ca cerealele-s mai rezistente, datorita simplitii structurale
i a proceselor metabolice plantele sunt mult mai viabile din punct de vedere
biologic dect animalele, altfel cu ce-ar mai alimenta mafiile oficiale criza de
suprapopulare? Cu ce-ar mai alimenta mafiile oficiale degenerarea speciei
umane?
Poate cu ajutorul canibalismului, mai tii.
*
S-ar putea sa ne ntrebm pentru ce este nevoie ca tot mai multi copii sa
dezvolte cancere, sau pentru ce este nevoie ca din ce n ce mai multi oameni,
aduli i copii deopotriv, sa sufere de SIDA, obezitate grava, diabet,
arterioscleroza, homosexualitate i multe-multe altele. Pentru ce atta
suferin? Pentru ce attea chinuri i durere?
Nimic mai simplu, pentru ca elitele, prin intermediul manipulrii
psihologice n masa cu ajutorul religiilor, sa ctige cat mai multi bani i cat
mai multa putere de pe urma dezvoltrii industriilor farmaceutice, alcoolului,
crnii i panificaiei combinate cu stimularea adncirii la snge a crizei de
suprapopulare.
 n secolul XXI, sub atenta ndrumare a oamenilor de tiin cu-multe-
titluri, ntreg sistemul nchis s-a transformat n lagr de exterminare n masa.
Cred ca sracu' hitler se rasuceste-n mormntul virtual, ar trebui sa puna
mana de la mana i s-i ridice un monument mre, pe msur pioneratului de
care a dat dovada.
Totui, trebuie sa fim sinceri i sa recunoatem ca fiecare din noi trebuie
s-i mulumim din inima lui hitler, psihopatului desvrit: Mulumit lui,
mulumit iluminatului lui suflet, astzi nici un om de tiin cu-multe-titluri
nu ndrznete, de frica, sa se gndeasc la noiunea de eugenie i drept
urmare se nasc milioane de copii care n loc sa primeasca-n dar bucuria vieii
primesc inestimabilul cadou al groaznicelor suferine fizice i sufleteti. Mai
mult, se nasc milioanele de oameni cu sistemul imunitar distrus, pulverizat,
care reprezint adevrate laboratoare vii intru prepararea armelor biologice de
distrugere n masa: a acelor mutani virui sau bacterii ce pot decima i trimite
n neant ntreaga specie umana. Psihoza rzbate i din mormnt, i din
mormnt continua sa loveasc extrem de eficient poate va auzi careva, pana
nu-i prea trziu.
*
Un paradox: Urmare faptului ca din ce n ce mai multi oameni ncep s-i
dea seama despre ce este aia mafia medicamentelor, apar pe zi ce trece tot felul
de guru deraiai mintal, un fel de exorciti evoluai, care cred sincer i lupta cu
ardoare sa popularizeze ideea ca boala psihica a umanitii, Frica, poate fi
vindecata cu ajutorul plantelor medicinale. Ei cred sincer ca pot vindeca
maladii precum SIDA i cancerul cu ajutorul ceaiurilor, a maceratelor i
tincturilor din plante.
Dar chiar daca ceaiurile din plante medicinale n-ar avea nici un efect
concret, n afara de efectul placebo, tot este mai bine ca oamenii sa le foloseasc
pentru a nu-i mai otrvi proprii copii cu eficientele medicamente moderne,
aceste bombe biologice cu efect ntrziat le nghiim noi i degenereaz copii i
nepoii notri, degenereaz generaiile viitoare, degenereaz specia umana. Insa
adevrata ndatorire a prinilor este aceea de-a avea grija sa nu-i mai
transforme proprii copii n zombii psihopai care sa aib nevoie de tot felul de
guru sau ciocli cu diploma.
*
* Zilele trecute am aflat ca legtura dintre descoperirea i utilizarea pe
scara larga a antibioticelor i apariia i nflorirea SIDA a fost adusa la
cunotina opiniei publice cu ceva vreme n urma. M-am bucurat nespus, nu-s
singurul individ cu neuronul rvit care identifica degenerarea speciei umane
cu mafia denumita medicina moderna, cu mafiile oficiale ntrupate n industria
farmaceutica i a tratamentelor cu hormoni din secolul XXI maine -poimaine
vor debuta i tratamentele genetice sau clonrile, daca aceeai pia eliberata
de orice urma a contiinei le va cere. Prin extensie, mai mult ca sigur i alii,
mult mai inteligeni i cu o autoritate recunoscuta n diverse cercuri, au
evideniat i publicat pana acum legtura dintre toate mafiile politico-
economice actuale mafii ce mbrieaz strns tradiional motenire
religioasa i degenerarea accelerata a speciei umane: transformarea ei n
monstruoasa specie involuata deposedata de suflet i omenie la vrf, la nivelul
universal recunoscutelor elite, i de echilibrul hormonal i sistemul imunitar la
baza, la nivelul masei de manevra.
Oricum, aici scopul nu este acela de a identifica iude, mafioi,
medicamente sau bani, pe care sa le arat cu degetul, problema este de factura
psihologica, sufleteasca, pentru ca tot ceea ce face, tot ceea ce cldete omul
civilizat al secolului XXI, inclusiv armonia sociala nconjurtoare, o face cu
iluminatul sau suflet. Pentru a-mi populariza fixa idee s-ar putea sa fiu nevoit
sa ma apuc de cantat muzica reggae i de inventat vreo secta religioasa
propovduitoare de mntuiri i apocalipse exact asta i fac, mai putin muzica
i secta cine tie. Cu mult timp n urma, n ultimii ani de liceu, n plina epoca
de aur a izolrii culturale, stimulat de antiteza oficial-real, vznd cum dup
doisprezece ani de coal la ore se practica scrierea dup dictare, ca la
grdini, mi-a ncolit ideea ca nfloritoarele civilizaii antice au disprut
fcnd implozie deoarece n-au reuit s-i nvee pe toi tabla nmulirii, sistemul
educaional n-a fcut fata creterii demografice. mi pstrez ideea bine fixata
pentru a sublinia ca acelai eec educationalo-cultural poate conduce la o
foarte probabila extincie a speciei umane ntr-un viitor nu prea ndeprtat
istoria se tot repeta. *
*
Apropo, o neleapt vorba din popor ne spune ca pe cine nu lai sa
moara nu te las sa faci linitit afaceri bnoase cu medicamente.
Componenta homosexuala, mitul androginului.
Nu de puine ori s-a ncercat punerea n evidenta a existentei duplicitii
sexuale a spiritului uman -existenta unei laturi feminine la brbat i a uneia
masculine la femeie chiar s-a lansat ideea motenirii ei de la un presupus
androgin originar. In acest sens observam astzi evidenta tendina de
masculinizare a femeii i cea de efeminare a brbatului un aspect il reprezint
i moda unisex. Latura homosexuala este cu precdere subliniata de faptul ca
adultul heterosexual este mult mai uor influenat sau rnit sufletete de
poveele sau remarcile critice provenite de la persoane de acelai sex cu el.
Insa epidemia de homosexualitate ce-a cuprins lumea civilizata a
secolului XXI n-are nici cea mai mica legtur cu duplicitatea sexuala a
spiritului uman i nici cu psihologia, ea este rezultatului conflictului dintre
specia umana i mediul nconjurtor, al eternei crize de suprapopulare
armonios mpletit cu legea junglei economice conform creia orice bolnav
psihic poate produce i vinde orice produs, indiferent de cat de toxic sau
distructiv este acesta, daca exista cerere pentru el bineneles, cohortele de
oameni de tiin cu-multe-titluri ii acorda binecuvntarea dup ce primesc
spgile, pardon, sponsorizrile de rigoare.
*
Istoria se tot repeta povestire n 4,7(5) acte Actul I: Povestea cu pisica
perioada: cu cteva secolele n urma.
Acu' cteva sute de ani ntr-unul din marile orae europene a izbucnit
epidemia de ciuma, nu conteaz anul exact fiindc n acea perioada n fiecare
an aveau loc ori cte-un rzboi, unul a durat doar o suta de ani, ori cte-o
epidemie, sau ambele n acelai timp continuul mcel se materializa pe mai
multe planuri.
La nceputul epidemiei respective, ce-a coincis cu debutul primverii,
autoritatea investita cu studiul i neutralizarea efectelor ciumei organism
afiliat asociaiei internaionale de combatere a ciumei organizate de pe lng
naiunile nu tocmai unite a remis un comunicat prin care se cerea lichidarea
tuturor pisicilor din ora deoarece ele erau responsabile de rspndirea
flagelului. Zis i fcut, toat lumea, cu avant gospodresc, s-a pus pe treaba i-
n cteva zile nu mai vedeai picior de pisica prin mprejurimi. Urmarea este
lesne de bnuit, strzile desfundate i magherniele au devenit paradisul
obolanilor, epidemia a luat o amploare nemaintlnit pana atunci i-a sczut
treptat n intensitate odat cu reducerea drastica a numrului de locuitori i-
odat cu venirea iernii cnd gerul a nceput sa paralizeze puricii.
Putinii indivizi rmai n viaa au purces la refacerea localitii din toate
punctele de vedere, s-au repopulat fulgertor infectele mahalale unde duhoarea
i srcia lucie mplineau armonios viaa de zi cu zi. Au considerat, i pe buna
dreptate, c-ar fi fost pcat de dumnezeu daca urmtoarea epidemie n-ar mai fi
avut pe cine sa trimit n chinuri cumplite pe trmul umbrelor nu-i putem
nvinui, aa-i nva religia atunci, dar putem dormi linitii, tot aa-i nva i
astzi.
*
Actul II: Firea-i al dracu' de carbohidrat perioada: sfritul secolului
XX, nceputul secolului XXI Actul II partea I: Companiile productoare de
medicamente.
Cu ceva vreme n urma am vzut un documentar unde se vorbea despre
tehnologiile viitorului vis-a-vis de realizarea anumitor tipuri de proteze i despre
dezvoltarea a noi metode de abordare a afeciunilor considerate n acest
moment incurabile. Toate bune i frumoase, numai ca la un moment dat a
aprut un profesor-doctor-si-alte-multe-titluri, preedinte al unei companii de
cercetare n domeniul farmaceutic, ce-a nceput s-i plng de mila n legtur
cu cat de multi bani va ctiga el i compania lui de pe urma dreptului de autor
al noilor tehnologii ce urmeaz a fi scoase curnd pe piaa libera de orice
obligaie morala.
Adic nu faptul ca ele vor mbunti viaa i vor alina suferinele a sute
de mii sau milioane de oameni, acesta era pur i simplu un efect secundar,
ntmpltor, ci banu' tatutu, banu' lui, asta conta. Ei, nu-i da omul seama ce
spune, o fi but i el un sprit s-i fac putin curaj nainte s-apara la televizor,
de! Se mai ntmpl. Cnd a aprut i-a doua oara am simit cum, ncet i
sigur, mi creste tensiunea. Cnd a aprut i-a treia oara, spunnd aceleai
lucruri, mi venea s-nghit televizorul. Uite cum poate un psihopat sa strice un
documentar interesant, i l-am nchis.
Actul II partea a II-a: Carbohidraii.
n zilele noastre a aprut o noua mare problema: In unele regate
dezvoltate economic, dar ultrasubdezvoltate moral, se vede ca de la an la an tot
mai multe persoane adulte sufer de obezitate, mai mult, numrul copiilor
obezi ncepe s-ating procentaje ngrijortoare. Pentru elaborarea unei soluii la
aceasta problema majora s-au ntrunit savani i medici de renume mondial n
cadrul comisiei de combatere a obezitii neorganizate de pe lng naiunile
intre timp unite nu, n-are nici o legtur cu organismul ntlnit n actul I, ele
aduna sub aripa protectoare domenii de activitate complet diferite. Dup multe
i aprinse dezbateri, prezentri de rapoarte i studii de caz, a emanat
urmtoarea construcie logica:
1) De ce se ngra omul? Fiindc mnnc, nu? La mintea cocosului,
doar toat lumea vede ca cei care sufer de Foame sunt slabi ca vai de ei.
2) Ce s-i facem omului ca sa nu se mai ngrae? Nimic mai simplu, il
determinam sa nu mai mnnce. Adic pe noi! Cu autoritatea noastr
recunoscuta la nivel mondial, sa nu ne-asculte? Cu siguran ne vor urma cu
toii sfatul.
Astfel s-au gsit vinovaii principali: buturile rcoritoare i cartofii
prjii. De ce? Pentru c-au depit viteza legala la carbohidrai ce-or fi aia
numai ei stiu, da' o stiu bine, probabil or fi aprut acum, vreo mutaie genetica,
mai tii! Ca de cele cteva mii bune de ani de cnd mnnc omul cartofi sau
alte legume n-a mai fost nici o problema.
Acu' ne ntrebam ce-o sa mai mnnce omul daca nu cartofi, pietre de
rau? Desigur, unii se vor grbi sa le ncerce i p-astea, numai ca s-ar putea sa
nu poat sa le roada, de zice organismu' international.
*
 Actul III: Sa ntrebm pisica Iar pisica? Bine, nu pisica, dar daca nu pe
pisica atunci pe cine? Copacul nu tie, el n-are nevoie perioada: cu vreo doi
ani n urma
0 cunotin de-a mea a ntlnit ntr-o zi de toamna trzie, ncepuse sa se
fac frig i ploua, un pui de pisica maidaneza tare mic i tare drgla care
atunci era ud i tipa de mama focului. I s-a fcut mila i l-a luat acas, aa ca
din acel moment apartamentul a avut un locatar n plus, nimeni nu s-a mai
indurat s-l dea afara.
Toate bune i frumoase, dar timpul trecea i puiul de pisica cretea
vznd cu ochii, pana ce-a ajuns o mata zdravn i zvelta. Ai gcit, tare mai
voia i ea un motnel. Ce sa faci? Apartamentul era mic, nu se putea i cu pui.
Soluia a venit promt: cabinetul veterinar, o injecie i gata, s-a linitit. Dup
vreo ase luni iar povestea cu motnelul. Aceeai soluie, o injecie i gata.
Intre timp cunotina mea s-a mutat la casa, bineanteles cu tot cu pisica,
i avnd acum o curte ntreag la dispoziie a lsat mata s-i fac puii pe care
att de mult i-i dorea, iar acetia n-au ntrziat s-apar. ntr-o zi mi-am
ntlnit cunotin i observndu-i tristeea am ntrebat-o ce-a pit.
'Stii pisicu?
O tiam a fcut cinci pui, doi dintre ei aveau matele ieite afara, dar
triau sa tii i ca sa nu-i las sa se chinuie a trebuit s-i omor, iar dup cteva
zile alti doi, care erau foarte plpnzi, au murit de buna voie, aa c-a rmas
srcua numai cu unul singur.' 'Nasol, asta e. tii i tu, chimicale, alea-alea.
N-am tiut ce s-i mai spun.'
Dup cteva luni bune mi-am rentlnit vechea cunotin: 'Ce mai zici?
Cum o mai duci? Ce face mata?' 'Aa, stai s-i spun! tii motnelul, ala mic?
Il tiam, il vzusem intre timp de vreo doua ori. S-a mrit acu', e
ditamai motanul i-a intrat n clduri. Da' tii cum face? Am ras cu lacrimi, se
ntinde pe jos, toarce i salta coad-n sus, zici c-i mata nu motan, trebuie sa
ies cu el afara s-l pzesc de motanii vagabonzi, probabil aa a vzut el la m-
sa i-o imita. De-a fi avut camera video il filmam s-l dau la tv, dar X care mi-a
promis ca vine a dat-o cotita si.'
N-o mai ascultam.
'Iara mata, o sa am iari pui, are o burtica aa mare, da-i foarte vioaie,
n-o incomodeaz deloc, sare de colo-colo ca o capra.'
Nu dup multa vreme suna telefonul, o voce stinsa: 'Nu treci pe la mine,
ma simt aa de. Am pierdut mata.' 'Stai linitit, vine ea-napoi, nu tii cum
sunt pisicile? Mai dispar cte-o zi doua, da' se intorc' n-aveam chef sa ies.
'Nu, nu asa, hai vina s-i spun.'.
'Uite acum doua zile, cnd am venit acas, am gsit mata tare posaca, nu
voia sa mnnce i se mica tare greu. tiam ca trebuie sa fete, observasem o
schimbare la ea cu putin timp n urma. De-a fi tiut, o duceam la doctor de-
atunci, tii tu, avea o burtica aa de mare. Ieri mi-am luat liber de la serviciu i
la prima ora m-am dus cu ea la doctor. Mi-a zis ca trebuie s-o opereze imediat,
erau probleme cu puii. Dup amiaza cnd am trecut sa vad ce face era inca sub
efectul anesteziei, nu se mic. Doctorul mi-a spus ca avusese opt pui, dar
muriser toi de ceva vreme i fcuse infecie, trebuia s-o fi dus-o mai din timp.
Atunci el spera sa fie bine, spera sa reziste. N-a rezistat, n-a mai micat.'
*
Actul IV: Alte companii productoare de bunuri de larg consum
perioada: de cnd s-a nfiinat prima companie proprietate privata i pana cnd
v-a disprea ultima dintre ele.
Desigur, nu poi compara calitatea medicamentelor produse pentru uzul
animal cu cele produse pentru uzul uman, doar noi suntem oameni, nu? i-n
plus am ajuns n secolul XXI, am ajuns pe Luna, maine -poimaine vom ajunge
pe Marte, am construit i vom construi. Pentru a-i clarifica ideea apelam la
cteva ntrebri ajuttoare:
tii cate companii au pltit, pltesc i vor mai plati despgubiri celor
crora le-au pus n pericol sntatea i viaa oferindu-le spre consum produse
greit concepute, chiar toxice? Multe.
tii cate companii n-au pltit i nu pltesc aceleai despgubiri fiindc
nu le-a dat nimeni n judecata?
Unii n-au mai apucat, saracii de ei. i mai multe.
tii ce conteaz pentru o companie, indiferent de domeniul ei de
activitate? Banu' tatutu, banu' s-a.
tii ce se ascunde n spatele comunicatelor provenite de la diverse
'organisme' care aparent, dar numai aparent, n-au nici o legtur cu compania
x sau y? Carbohidratul, doar ce altceva? Ce vrei sa dea ditamai compania sau
ditamai lanul de companii cu activiti conexe faliment?
Unele din ele fiind proprietatea lor sau a prietenilor lor ce cu drnicie
le sponsorizeaz activitatea de cercetare. Imagineaz-i numai ce-ar nsemna
asta: omaj, presiune asupra bugetului, dezordine sociala i mai cate i mai
cate. Dar asa, pune mana pe carbohidrat, taie-i capul, da-i cu sare nu-
mparate ca ma doare!
Toat lumea-i fericita, toi muncim cu spor.
*
Actul V, 5: In loc de concluzii scrise i depuse la dosar perioada: acum
i pururea i-n vecii vecilor i dup aia.
Prin cele discutate pana acum i prin cele ce le vom discuta n
continuare ncerc s-i induc ideea ca elementul de baza cu care manevreaz i
funcioneaz specia este acel ceva minuscul, invizibil, cruia i s-a atribuit
denumirea de hormon. Acum tim i intenionat repetam ca nu ne
ngrm, nu devenim obezi i nu ne deformam din cauza faptului ca mncm
carbohidrai sau alte minunate produse cu draga inima oferite de piaa libera,
ci din cauza faptului ca incontient intram n conflict cu specia.
Unui animlu, pisicii iar pisica?
I-au fost suficiente numai doua injecii cu anticoncepionale
hormonale pentru a fi tears, att ea cat i puiul ei homosexual, de pe lista
speciei. Da, un animal este mult mai ancorat n biologic, n natura
homosexualitatea animala n cadrul unui sistem ecologic n echilibru este o
manifestare aproape inexistenta dect omul modern care nu de putina vreme
a nceput sa se nfoare la propriu n plastic, sticla, beton, campuri magnetice,
microunde sau n tot felul de izotopi radioactivi i din care cauza din ce n ce
mai multe specii de plante i animale dispar pe zi ce trece adic dispare ntr-
un ritm ameitor biologicul, naturalul, esena speciilor, ntr-un cuvnt: ne
doare-n cu. Vnt. O avea oare specia umana timpul necesar pentru a se
adapta? O reui sa tina pasul cu progresul tehnologic de azi suprapus peste
clarviziunea socio-cultural aflata inca n stadiul epocii pietrei? Sau pe altarul
multimilenarului model cultural pioso-religioso-cimpanzeic va fi adusa ea nsi
jertfa?
Desigur, toate acestea n-au nici o legtur cu faptul ca din ce n ce mai
multi din copii de azi vor ajunge homosexualii sau transexualii de maine
pioneerii de azi, uteciistii de maine.
Spre deosebire de celalalt anticoncepional pioenia religioasa care n-a
avut efecte secundare vizibile imediat n pofida faptului c-a fost ingurgitat n
supradoza multe mii de ani, pilula noastr, 'pilula tinereii noastre fericite',
dup cum au denumit-o unii, i dezvluie efectele n toat splendoarea lor
mult mai repede: Nici mcar trei generaii nu s-au scurs de cnd este n uz i-
au i-nceput s-apara armate de homosexuali i transexuali. Ateapt sa vezi
grozavii peste vreo dou-trei generaii nu-i cer prea mult, doar sa ai puintic
rbdare i garantez ca vei constata ca Frankenstein a reprezentat frumuseea
i blndeea ntruchipat.
Sa nu spui ca nu i-am spus!
*
Studii recente au pus n evidenta faptul ca ntreaga dezvoltare
intrauterina a ftului, n special formarea caracteristicilor sexuale ale acestuia,
este strns legata de activitatea sistemului hormonal al mamei.
*
Actul VI: nvturile lui ne-a coradro ctre fiul lui pe care nu l-a avut i
pe care nici c-l va avea vreodat
Perioada: data trecuta.
 Eti un tnr o tnr ca oricare alii i-i doreti i te gndeti sa ai
un copil dup cele ce-ai citit s-ar putea sa nu mai ndrzneti nici mcar sa te
gndeti, dar stai linitit! Nu-i problema. Uitam att de repede. Rspunde-i
mai nti n gnd la urmtoarele ntrebri da-da, n gnd, sa nu ne-aud
nimeni, e secretul nostru:
Pana n acest moment ai folosit pilula sau oricare alta forma de
anticoncepionale pe baza de hormoni, ai urmat orice tratament medical care a
implicat folosirea hormonilor artificiali sau stimularea secreiilor hormonale?
Sau partenerul tau.
Mama ta, prinii tai nu peste multa vreme se vor inventa astfel de
medicamente i pentru brbai, daca aceeai piaa libera dominata de mreia
sufleteasca a strigoiului le va cere, sau chiar s-au inventat deja, da' n-am auzit
eu de ele au folosit pilula cu hormoni, tratamente. Pana n momentul n care
te-ai nscut?
Mama partenerului tau s-a folosit de noile cuceriri tiinifice expulzate
prin cu. Vnt de mintea i ochii holbai dup bani ai prietenilor notri cu-
multe-titluri beneficiind optim de degenerarea biologica prin intermediul
tratamentelor medicale pe baza de hormoni, a anticoncepionalelor hormonale.
Pana n momentul n care s-a nscut?
Bunica ta, a lui, a lor. i aa mai departe.
Daca rspunsul la una din aceste ntrebri este Da, atunci Mai Gndete-
Te.
*
Sigur, asta nu nseamn ca nu le vom mai folosi niciodat, nu nseamn
ca ne vom repezi la ele i le vom da foc aa precum s-au mai pus pe foc i altele
cndva inclusiv oameni. Ele sunt foarte bune n scopul de moment pentru
care au fost proiectate, dar acelai nnebunitor 'dar' va trebui sa ai grija ca
ele sa te afecteze doar pe tine, adic sa ncepi sa le foloseti numai dup ce te-ai
hotrt sa nu mai ai i alti copii. Este dreptul tau sa alegi sa te transformi
n hipopotam sau s-i induci dereglri hormonale ale cror efecte nimic nu le
va mai putea contracara i mai nimeni nu le va putea nelege, deocamdat.
Eti obligat moral sa protejezi specia de efectele lor devastatoare, n-ai voie s-i
obligi copii sau nepoii sa se umfle, sa sufere de boli exotice de la vrste fragede,
sau sa devina homosexuali.
Poate ca i-ai auzit pe unii spunnd: 'Dar ce ma intereseaz pe mine ce-o
sa fie peste vreo nouzeci de ani? Atunci eu o sa fiu de multa vreme oale i
ulcele, acum, bine-mersi, ncasez alocaia de la stat, mi se diminueaz
impozitul, iar dup mine potopul!' aa i este, au perfecta dreptate. aa ii
educam pe toi sa se comporte. Nu conteaz ca cei care vor avea de suferit sunt
proprii lor copii i nepoi, cei pe care ar trebui s-i ocroteasc i s-i iubeasc
cel mai mult, conteaz numai propria lor piele. Egocentrismul patologic,
identificarea cu strigoiul, cangrena sociala a secolului XXI, a atins deja
proporii intergalactice.
Apropo, mai trebuie sa tim i ca se poate apela cu toat ncrederea la
bncile de sperma i la diversele metode ultrastiintifice de tratament hormonal
n vederea fertilizrii n vitro, doar sunt att de multi doctori cu-multe-alte-
titluri binevoitori care doresc din tot sufletul rapace sa ne ajute sa avem copii
aceti montri ntunecai cu toate simurile aintite numai spre portofelul
aproapelui, conform cerinelor pieei libere de sarcina de a fi sau a gndi
asemenea unui om.
Aaa. Era sa uit, iar p-asta au mai spus-o i alii: Pn' s-ajungi la vreun
oarecare dumnezeu te mutilezi singur, sau te mutileaz conflictul cu specia tu
alegi, cheia e la tine.
*
Ai avut curiozitatea sa vizionezi vreun documentar ce-i prezint cazuri
de copii afectai de o obezitate ngrijortoare sau care sufer de diverse boli
degenerative exotice?
Majoritatea incurabile. Sau te ascunzi i-i spui ca astfel de lucruri
groaznice nu ti se vor ntmpla niciodat?
Fiindc acetia sunt foarte mici, toi sunt nsoii de mamele lor.
Ai vzut cum arata aceste mame? Ai vzut ce dimensiuni au? Ai vzut ca
nu ncap n cadru, ca nu ncap pe ecranul televizorului dect daca sunt filmate
de la o distanta apreciabila? Ai vzut omul-hipopotam cu creierul trecut prin
maina de splat de ctre elitele zilei de azi cu ajutorul culturii pioso-religioso-
economice?
nelegi cum arata o persoana al crui echilibru hormonal este afectat
ntr-un fel sau altul? Sau care este rolul metabolic al hormonilor n
funcionarea individului i-a speciei umane?
i dai seama de cat de acuta a devenit necesitatea de a-i contientiza pe
cei care i-au distrus echilibrul hormonal cu 'tratamente' medicale i
anticoncepionale pe baza de hormoni, adic pe toi cei atini de diverse forme
grave de degenerare induse economic, i tare multi mai sunt, sa nu le mai ofere
cu inima deschisa copiilor lor suferinele crncene, homosexualitatea i
moartea prematura?
*
Aflam cu stupoare ca sportivilor li s-au administrat medicamente pe baza
de hormoni pentru a le fi ntrziat apariia pubertii cu scopul de a le
menine sau mbunti performanta. Ii privim astzi, au n jur de 40 de ani
vrsta calendaristica dar arata, se mic i vorbesc ca i cum ar avea 140 de
ani vrsta biologica iar unii dintre ei au copii.
 Or fi aflat ca exista tribunale?
Unele dintre ele pompos intitulate internaionale. Degeaba. N-am auzit
sa se fi inventat pana acum un tribunal care sa poat da timpul napoi, insa
mai mult ca sigur va fi obinut curnd: prin inginerie genetica i clonare!
*
Toate astea se ntmpl azi, n iluminatul de revoluia tehnico-tiinifica
i lovitul n moalele capului de motenirea culturala religioasa secol XXI.
*
Sexologul de serviciu.
Cu mai multi ani n urma, ntr-o seara linitit, am nimerit peste o
discuie televizata vis-a-vis de promovarea educaiei sexuale n randul tinerilor.
Onoraii invitai erau: un binecunoscut om de pseudocultura de ghetou, un
sexolog bine fcut, cu plete i barba de! Sexologii tia sunt mai
nonconformiti de felul lor -si-un cioclu cu diploma echipat n uniforma
specifica. Se putea altfel? Evident, doar claii sunt cei mai n msur sa
vorbeasc despre problemele victimelor lor. La un moment dat, ca prin vis, de
undeva dintr-o alta lume, s-a auzit vocea ncreztoare a moderatorului: 'Care
este prerea dumneavoastr domnioara sexolog.'
Mi-am cutat cu disperare ochelarii i m-am dat aproape, sa vad mai
bine. Da, n-avea barba, avea doar mustaa i era ntr-adevr femeie fiindc
purta cercei, singurul lucru ce putea fi asociat femininului din nfiarea ei.
Uite cine-s sexologii secolului XXI!
Nite supraponderali care habar n-au despre ce-i aia sex sau viaa
sexuala, despre ce-i aia dragoste, despre ce-i aia om comarul continua.
Aceleai documentare i reportaje pun n evidenta un alt aspect
interesant n legtur cu propovduitorii oficiali ai pioeniei generatoare de
degenerare din ziua de azi.
Un paradox: Daca n trecut majoritatea cioclilor cu diploma aflai n
fruntea micrilor religioase n-aveau nici cea mai mica legtur cu divinitatea
singurele lor obiective au fost dominarea, mcelul i decapitarea opozanilor
denumii eretici astzi asistam din partea unor ciocli cu diploma la
exteriorizarea unei profunde credine n dumnezei i strigoi ce cu durere
constatam ca are la baza sinceritatea mai toi psihopatii desvrii sunt
sinceri, aa ca ai mare grija la cat de sincera-i doreti sa fie persoana,
persoanele, de lng tine!
n micro, la nivel individual, credina n ceva, de origine divina,
extraterestra sau paranormala, poate avea o influenta 'pozitiva' pasagera
asupra atitudinilor individului, insa n macro, la nivel social, se observa
perfecta similitudine dintre divin i maleficul emanat de psihoza n masa.
Mega-Minciuna este att de armonios alctuit nct pana i cioclii cu diploma
au ajuns sa cread n ea. Explicaia este foarte simpla, cei care au nfiinat
religii interpretnd crile omului-cimpanzeu, scriind versurile la vai
ascunselea cu strigoi i alte asemenea pilde, au fost nite fini psihologi, suntem
nevoii sa le recunoatem valoarea, au fost ntr-adevr nite oameni deosebii n
comparaie att cu contemporanii lor, cat i cu foarte multi dintre
contemporanii notri de tiin cu-foarte-multe-titluri mai mult ca sigur unii
dintre ei au fost bine intenionai, dar astzi tim ca drumul spre iad este pavat
cu intenii bune, iadul ntruchipat de relitatea economico-socio-culturala
cotidiana.
Necazul este ca aceti sinceri lunatici apar pe micul ecran sau urca la
tribuna de unde se adreseaz sutelor de mii de spectatori aa cum au fcut-o
i lenin i hitler cndva sau miliardelor de telespectatori cu drept de vot,
contribuind eficient la adncirea i extinderea psihozei, iar marea problema o
reprezint drepturile fundamentale ale omului-hipopotam din secolul XXI:
dreptul de a-i alege liber cultul religios, otrava sufleteasca, i acela de libera
asociere n jurul unor psihopai desvrii ntemeietori de secte religioase sau
partide politice.
*
Epidemia de homosexualitate contemporana, datorata n exclusivitate
consumului la scara planetara a medicamentelor i anticoncepionalelor pe
baza de hormoni cum se face ca zonele lumii a treia aproape ca nu stiu ce-i
aia homosexualitate?
Evidentieaza un alt aspect al dezastrului social actual: Pe lng faptul
c-i produce inimaginabile suferine sufleteti multi se supun unor
interminabile cure psihiatrice, unor tratamente cu medicamente extrem de
toxice, eventual operaiilor de schimbare de sex tnrul homosexual de azi
este izgonit de prini, aruncat pe strzi i lsat prada consumului de droguri,
iar societatea il mpinge la periferie.
Desigur, numai copilul devenit homosexual este vinovat, el este acela care
i-a nscut pe prinii deposedai cu ajutorul religiilor de facultatea de a gndi,
mai bine spus cu creierul nlocuit de pioenia religioasa, care au urmat
tratamente medicale ce implica hormoni sau s-au ndopat cu anticoncepionale
pe baza de hormoni, i tot el este acela care a nfiinat companiile productoare
de medicamente i anticoncepionale hormonale. Numai el este vinovat de
alimentarea continua a crizei de suprapopulare i de mreele realizri
degenerative ale mecanismului economic armonios mpletite cu fantasma
patologica propovduit de sublimele religii aplicate.
Acum apare sexologul de serviciu care ne ndrum ctre reconciliere i le
ofer acestor oameni nefericii compensaii pe msur! El ne propune solemn ca
toate formularele oficiale sau neoficiale sa conin trei csue la rubrica
specifica sexului persoanei. Cum de-am putut fi att de stupizi? Att de
opacifiai? Cum de n-am fost n stare sa vedem pana acum ca absolut, da'
absolut toate speciile din sistemul nchis au trei sexe? Numai omul modern,
srcuul de el, avea numai doua!
Sigur ca da, numai specia umana deine contiin, numai specia umana
s-a folosit contient de feedback i i-a modelat cel de-al treilea sex ndopndu-
se cu medicamente i anticoncepionale pe baza de hormoni. Sigur ca numai
animalul uman este un animal degenerat din punct de vedere intelectual, sigur
ca numai animalul uman este sufocat de suprapopulare din toate punctele de
vedere. ntotdeauna diversele categorii de oameni de tiin cu-multe-titluri
gsesc soluii optime tuturor problemelor de factura morala: dieteticienii dau
vina pe carbohidrai, iar sexologii inventeaz csue suplimentare la rubrica
sexului, pentru ca nu cumva acestor categorii de oameni nefericii sa le vina
ideea s-i caute dreptatea prin tribunale, iar multiplele categorii de mafioi
economici de elita sa fie obligate sa le plteasc despgubirile cuvenite n bani.
Dar putem dormi linitii, curnd specia umana va evolua i mai mult, va
evolua i mai repede, curnd i va modela i cel de-al patrulea sex, chiar i pe
cel de-al cincilea, pentru ca ingineria genetica i clonarea abia ateapt sa fie
testate pe spinarea masei de manevra cu creierul perespalat de religiile aplicate
apropo, unii chiar cred ca experimentele medicale pe om sunt ilegale, sunt
ilegale numai pentru aceia ce se considera oameni, dar nu i pentru montrii
psihopai din spatele mafiilor din industria medicamentelor.
*
O fi observat vreu sexolog de serviciu, vreun inginer genetician sau vreun
om de tiin cu-multe-titluri ca tratamentul hormonal n vederea creterii
produciei de carne n abatoare are drept rezultat imposibilitatea animalelor
tratate de a avea descendeni viabili?
Multi din oamenii civilizai ai secolului XXI se feresc sa ingurgiteze
carne provenita de la animalele tratate cu homoni pentru ca dereglrile
hormonale la om sunt induse pe cale bucala, conform conceptului cimpanzeic
de achiziionare a cunoaterii pe cale bucala. O fi vzut mult respectata lor
inteligenta obliterata ca acea simpla modificare genetica aplicata musculiei de
oet pentru a-i schimba culoarea ochilor a indus comportament homosexual
indivizilor?
Pana acum, din punct de vedere genetic, aceasta insecta a fost fiin
cel mai meticulos studiata. Este cineva n stare sa observe ca ansamblul
cromozomilor ce alctuiesc genomul uman, sau al oricrei alte specii,
funcioneaz ca un tot unitar interconectat i ca alterarea unei componente
implica modificarea esenial a funciilor celorlaltor componente, a ntregului?
 Structura genetica a omului este aproape identica celei a
cimpanzeului, insa diferena dintre aceste doua animale este enorma.
Vede cineva ca oamenii de astzi apeleaz la bncile de sperma i la
metodele de tratament hormonal n vederea fertilizrii n vitro? Deine cineva
vreun neuron funcional care s-i permit sa neleag faptul ca omul secolului
XXI continua sa urmeze tratamente medicale hormonale i sa nghit
anticoncepionale pe baza de hormoni dup care contiincios s-apuca s-i
stabileasc un scop nobil n viaa concepnd copii?
*
Nimeni nu spune ca peste cteva secole bune, sau milenii, de va mai
apuca cineva acele zile nsorite, natura umana nu va putea nelege i controla
perfect hormonii, genele i cromozomii de fapt, inca de la nceputuri, de cnd
a aprut prima celula vie, chiar Mama Natura se ocupa cu ingineria genetica,
numai ca ea are o experienta de miliarde de ani. Mai mult ca sigur la un
moment dat vor fi pe deplin intelease funciile ansamblului genetic i al celui
hormonal al animalului uman, numai ca mai nti trebuie sa reinvatam sa
gndim i sa ne dam seama ca trebuie sa ne rezolvam problema religiei
aplicate, propovduitoarea apocalipsei genetice obinut prin exact aceeai
inginerie genetica.
Hai sa vorbim putin mai tare, poate ne aude cineva: Acele, apocalipse,
prezise, de, religiile, aplicate, susinute, de, absolut, toate, mafiile, politice, din,
ziua, de, azi, reprezint, eternul, refuz, fobic, al, condiiei, umane, regsit,
adnc, nfipt, in, esen, sufleteasca, a, omului, primitiv, de, tip, scelerato-
psihopat, ce, le-a, inventat, i se traduce n felul urmtor: noiunea de viaa
trebuie sa dispar definitiv ntr-o buna zi pentru ca prin intermediul vieii
contientizam sfietoarea idee a morii.
Abia dup aceea va trebui urmrit identificarea tuturor hormonilor, a
tuturor funciilor genelor, deocamdat, pe zi ce trece, tot se mai descoper cte-
un hormon, se mai descoper cte-o substan cu rol interhormonal, se mai
descoper cte-o funcie a unui complex de substane, se mai descoper cte-o
funcie a unei gene, sau a altei gene despre care se credea ca se tie totul, se
mai descoper cte-un neuron ocluzat al vreunui inginer genetician cu-multe-
titluri tare multe mai sunt de descoperit, tare multe ntrebri continua s-i
atepte rspunsul. Insa grava problema n-o reprezint faptul ca unele lucruri
nu-s cunoscute toate cele de mai sus sunt foarte bine tiute n cercurile
oamenilor de afaceri cu-multe-titluri, pardon, de tiin -nenorocirea o
reprezint stadiul dezvoltrii culturale, cultura religioso-pioasa i cea
economica, cultul zeului Ban. Att timp cat va funciona nestingherit conceptul
economic de proprietate privata nelimitata alturi de nlnuirea dinamica
dintre cerere i oferta, att timp cat orice psihopat va putea produce i
comercializa orice fel de produs pentru a ctiga multi bani cinstii, dar mai
ales att timp cat nivelul cultural al masei de manevra va fi meninut la
standardul de acum cteva milenii bune prin intermediul inculcrii religioase,
oamenii notri de tiin cu-multe-titluri, dup ce-i vor primi spgile de
rigoare, vor gsi ntotdeauna alti carbohidrai pe care sa dea vina, iar miliardele
de oameni vor continua sa beneficieze din plin de cumplite suferine jucnd
roluri de cobai.
Astzi pe pachetele de igri scrie cu litere cat capul nostru de mari ca
fumatul ucide, insa nimeni n-a catadicsit sa interzic funcionarea vreunei
companii mafiote productoare de igri, nimeni n-are curaj sa se ia la trnt
cu mafiile oficiale, domnete frica apoi mafia tutunului este strns legata de
mafia medicamentelor: cu cat se consuma mai mult tutun cu att se vnd mai
multe medicamente i se ctig i mai multi bani cinstii. Att timp cat exista
cerere, mai bine zis att timp cat este perfect legala docta nelciune, recte
folosirea reclamei intru cultivarea n randul masei de manevra a dorinei de a
consuma produse degenerative aproape toate produsele existente pe pia la
ora actuala se ncadreaz perfect n aceasta categorie trebuie sa existe i
oferta, trebuie s-o satisfac cineva, contiina are doar caracter facultativ,
nimeni i nimic nu-i obliga funcionarea. Sigur ca da! Numai fumatul ucide, da'
blndul Mare Mcel Economic Mondial actual nu face nici mcar o singura
victima, nici mcar un singur copil n-a murit vreodat de Foame.
Sau, vorba cuiva: Att timp cat canta Banul, muzica tace!
*
A trecut mai bine de-un secol de cnd cineva a invocat revenirea unei
instante superioare trgtoare n teapa care sa puna mana pe ei, s-i mpart
n doua cete: elitele politico-economice i oamenii de tiin cu-tare-multe-
titluiri, s-i adune cu de-a sila n doua sisteme nchise mai mici i sa dea foc la
legile economice i la casele de asigurri de sntate cinii latr, caravana
merge, da' sunt anse semnificative ca la un moment dat sa se opreasc,
definitiv.
A patra judecata de apoi.
Timp de milioane de ani pentru strmoii omului reproducerea a fost
singura arma biologica pe care le-a oferit-o Mama Natura, ei dintotdeauna au
reprezentat o prada, un vnat. Pentru a face fata vicisitudinilor mediului
slbatic i numrului mare de prdtori specia i-a obligat la o activitate
reproductiva intensa, specia trebuia sa continuie sa existe. De cteva mii de ani
omul a devenit prdtorul suprem i-a inventat pioenia religioasa,
anticoncepionalul cultural, de cteva mii de ani omul a nceput lupta mpotriva
propriului sau suport biologic negndu-i activitatea sexuala, negnd
fundamentul biologic prin care Mama Natura a modelat specia umana. Esena
degenerrii speciei umane, transformarea ei n pseudospecia om-hipopotam, o
reprezint conflictul dintre omul modern i propria lui specie, conflict ce se
cronicizeaz vznd cu ochii i care dureaz de prea multe mii de ani!
Din cele ce-am vzut pana acum se poate enuna ca toate cazurile de
obezitate sunt cauzate de diminuarea fluxului metabolic axat pe dezechilibrul
hormonal n general, pe dezechilibrul hormonal sexual n special. Majoritatea
formelor de obezitate sunt afeciuni sexuale acea sexualitate ce reprezint
esena speciei, vitalitatea ei. Obezitatea este o boala degenerativa a speciei
umane, are caracterul unei epidemii majore i este rezultatul castrrii energiei
vitale a indivizilor cu ajutorul culturii religioase de tip anticoncepional.
Toate maladiile moderne: SIDA, cancerul, diabetul, homosexualitatea.
Sunt tot boli degenerative ale speciei umane, mai bine zis ale naturii umane.
Ele nu sunt boli ale individului izolat fiindc afecteaz un numr enorm de
indivizi, avnd acelai caracter de epidemie orice epidemie amenina existenta
speciei nsei i sunt rezultatul conflictului dintre specia umana i mediul
nconjurtor, recte al crizei de suprapopulare -agresarea spaiului vital al
indivizilor supui unei doze enorme de frustrare cotidiana.
Din punctul de vedere al sexualitii, propulsorul biologic al oricrei
specii, observam ca obezitatea i homosexualitatea sunt identice n coninut,
ambele conduc mai devreme sau mai trziu ctre acelai ded-end, ctre aceiai
fundtur evolutiva, insa au cauze diferite: Prima este produsul direct al
motenirii pioso-religioase, iar cealalt a rezultat datorita relaiei dinamice
dintre cerere i oferta, relaie susinut de oamenii de tiin cu-multe-titluri i
creierul perfect splat de ctre aceeai cultura religioasa mare-i gradina lu'
dumnezeu i prea-multe-titluri i-au srit gardul!
Oricine vrea sa 'vada' poate observa minunata nlnuire dintre religie i
instinctul bestial de dominare a teritoriului, instinct ntrupat n mecanismul
economic axat pe prevederile legale de garantare a proprietii private
nelimitate: orice psihopat poate produce i comercializa medicamente i
anticoncepionale pe baza de hormoni, alcool, igri, produse din carne i
produse de panificaie pentru a pune cu succes umrul la degenerarea speciei
umane ctignd pe parcurs o grmad de bani cinstii.
*
Civa artiti i-au imaginat ca urmtorul Mare Mcel ii va gsi fata n
fata pe pmnteni i extrateretrii care ne vor invada planeta. Nici de data asta
nu s-au nelat, artitii rareori se neal majoritatea 'gandesc' cu sufletul, iar
sufletul lor este cald. Deja suntem martorii debutului acestui rzboi:
homosexualii, transexualii, obezii, diabeticii, copii bolnavi de SIDA, copii bolnavi
de cancer. Ii materializeaz pe 'extraterestrii' luptnd cu pieptul goal mpotriva
'pamantenilor' ntruchipai de elitele religioso-politico-economice luptnd
ajutate de lacasele de cult, armate, politii, tribunale i nu n ultimul rand, de
sistemele educaionale actuale.
Cine va nvinge?
*
Cei mai reprezentativi ciocli cu diploma, adevrai montri psihopai cu
chip de om, susin sus i tare ca pioenia n-a omort pe nimeni, ca miera lui
dumnezeu, castitatea, n-a ucis pe nimeni, ca SIDA face ravagii fiindc oamenii
nu sunt pioi, nu mai poarta centuri de castitate i chiloi de tabla ferecai cu
lact ca-n evul mediu ntunecat. In ultimele decenii obezitatea i zecile de boli
degenerative derivate din ea au fcut tare multe victime, mult mai multe dect
SIDA, iar n deceniile viitoare nu numai ca vor fi rpuse miliarde de oameni,
spre bucuria lor, a cioclilor, a groparilor umanitii, vine tiptil profetica
apocalipsa: transformarea omului modern n hipopotam biped, transformarea
speciei umane n pseudospecia om-hipopotam, seamn forte bine cu acel
concept denumit extincie i nu e chiar att de departe.
*
Deocamdat sistemul nchis este dominat de corporaiile proprietate
privata i de superinteligentii democratic alei. Deocamdat religia este tabu,
insa am vzut cum toate evolueaz, dinozaurii au evoluat, vor evolua i ciocoii
vechi i noi, iar experienta ne arata ca i tabuurile dispar n timp. Nu peste
multa vreme 'extraterestrii' de mai sus vor deveni majoritari, sau chiar au
devenit deja, i-i vor face dreptate uzitnd de for majoritii de vor reui sa
mpiedice monstruosul mecanism s-i transforme din acuzatori n acuzai. i
mai ales fiindc generaiile ce vin tare din urma refuza cu ndrjire sa mai
accepte sa li se spele creierul.
Putem fi siguri ca va veni i acea zi cnd natura umana va descoperi ca
deine contiina oare peste cate mii de ani?
*
Om avea cumva obligaia morala sa rescriem drepturile omului? O fi bine
sa mai analizam putin att dreptul fundamental de a deveni arierat adernd la
orice cult religios condus de mafioi lunatici, cat i 'obligatia morala fata de
societate' de a avea copii ai celor ndopai cu antibiotice, diverse alte
medicamente i anticoncepionale pe baza de hormoni? O fi bine sa ncercm sa
protejam potenialii copii ai acestor indivizi de suferinele inimaginabile?
Sau trebuie sa continuam sa ne nchinm, sa ne dam cu capul de
pmnt i sa ne ascundem dup deget fcndu-ne ca nu vedem ca-n multe
zone geografice peste 50% din populaie sufer de obezitate i ca omul modern
a devenit dependent de alcool, cereale i medicamente? Poate-n secolul XXI,
cine tie.
 Va veni i ziua cnd vaccinurile vor fi singurele tratamente medicale
aplicate copiilor i tinerilor sntoi -vaccinurile au rolul de a stimula
activitatea sistemului imunitar nvndu-l sa recunoasc agenii patogeni, n
acest caz sistemul imunitar este cel ce lupta mpotriva maladiei. Va veni i ziua
cnd pentru afeciuni i boli minore nu li se va mai prescrie copiilor i tinerilor
otrava: antibiotice i alte medicamente similare cu rolul de a paraliza sistemul
imunitar, cu rolul de a-l adormi luptnd ele mpotriva bolii da, dar
antibioticele sunt att de uor de produs i comercializat, i produc profituri
aa de frumoase. Va veni i ziua cnd numai btrnilor, celor care nu mai pot
procrea, le vor fi prescrise medicamente care sa substituie activitatea
sistemului imunitar, pentru ca ei au ntr-adevr nevoie de ele btrneea ca
forma naturala de degenerare implica i reducerea capacitii funcionale a
sistemului imunitar numai ca majoritatea btrnilor n-au bani pentru
medicamente, i daca n-au bani atunci de unde profituri frumuele?
Va veni i ziua cnd copiilor i tinerilor lovii de maladii serioase pe care
le-au putut nvinge numai cu ajutorul a cantiti substaniale de antibiotice,
sau a altor medicamente cu aciune similara, li se va recomanda sa aib grija
sa nu aduc pe lume copii, li se va recomanda cu cldur sa aib grija sa nu
transmit generaiei urmtoare acel sistem imunitar slbit sa nu le mai ofere
cu inima deschisa poteniale chinuri i suferine cumplite.
Va veni i ziua cnd politicile de stimulare materiala i spirituala a
creterii demografice, de adncire la snge a crizei de suprapopulare n vederea
plmdirii contiente a noi Mceluri Umane, vor fi considerate crime mpotriva
umanitii.
Mai bine sa nu ne mai batem capul, dup noi potopul! Punct
***
Familia monogama, celula de baza a societii secolului XXI.
nainte de-a aborda problematica actuala a familiei monogame vom face o
mica incursiune n trecut apelnd desigur la nelepciunea bine-cunoscutilor
notri prieteni: O categorie aparte de oameni de tiin cu-multe-titluri este
aceea a celor autoincoronati drept 'sociologi' care vin sa ne explice una dintre
cele mai revoluionare i emoionante caliti ale naturii umane dobndite pe
parcursul sinuosului drum al civilizaiei: colaborarea dintre grupurile de
indivizi. Intre cine vor ei sa stabileasc gradul de colaborare? Intre cei ce dorm
sub cerul liber sau n canalizrile ghetourilor mirificelor metropole? Sau intre
populaiile btinae de pe tot cuprinsul sistemului nchis care nu au nici un
fel de drepturi pe palma de pmnt ce-au motenit-o din moi strmoi? In nici
un caz! tia nu-s oameni, ci gorile, urangutani, cimpanzei sau babuini, funcie
de zona geografica n care triesc. Vor sa ne vorbeasc despre colaborarea
dintre categoriile de mutani genetici care au trei i prin urmare fac parte din
elita sociala a secolului XXI: oamenii de afaceri de mare succes i politicienii
urltori de la tribuna. Mai mult, unii s-au aliat cu prietenii lor, de aceeai teapa
cu ei i tot cu-atat-de-multe-titluri ca i ei, preocupai de acea monstruozitate
psihotica a omului modern cunoscuta sub numele de inginerie genetica i s-au
apucat contiincios sa caute genele chipurile responsabile de colaborarea
interindivizi, mai ales pe cele ce-i induc omului modern tendina de a-i proteja
rudele apropiate: nepoii, fraii, surorile, verii i copii acestora, ntr-un cuvnt
rudele de snge.
*
Haita ca forma de organizare sociala, intrucipata de ramificaiile familiei
monogame extinsa la grupul rudelor de snge a avut i continua sa aib un
suport cat se poate de palpabil: viaa n condiii de suprapopulare, enorma
presiune a frustrrilor cotidiene.
Familia extinsa a prins rdcini solide cu mult naintea familiei
monogame, de cnd omul a inventat sulita i din prada altor specii a devenit
prdtorul suprem. Treptat suprapopularea a nceput s-i spun cuvntul i
haita de tipul familiei extinse a avut rolul de a-i aduna laolalt n vederea
mcelririi familiilor sau triburilor nvecinate n lupta pentru dominarea
teritoriului. Att istoria relativ recenta, consemnata n diverse scrieri, cat i cea
a secolului precedent, ne transmit faptul ca practic n-a existat un singur loc pe
suprafaa sistemului nchis n care comunitile umane nvecinate sa triasc
n pace i armonie repetitivele mceluri nsngerate au culminat n secolul XX
cu cele doua Mari Mceluri Mondiale, dar putem sta linitii caci nu s-au
terminat, au continuat i dup aceea i mai continua i astzi. Daca oamenii
vremurilor recente considerai a fi angrenai de cteva milenii bune n
procesul de civilizare s-au comportat astfel, atunci nu ne este prea greu sa ne
imaginam ce se ntmpl pe vremea cnd oamenii-brute triau n grote, se
deplasau numai cu bata i suli-n mana i se apucau srguincios sa scrie
crile cimpanzeice.
Faptul ca animalul uman i-a rpus prdtorii naturali l-a transformat
pe el nsui n propriul lui prdtor, iar acutizarea deficitului resurselor de
hrana l-a ndrumat spre canibalism antropologii au adus dovezi irefutabile
vis-a-vis de originea multimilenara a canibalismului. ntr-un sistem ecologic n
echilibru speciile de mamifere nu practica nici o forma de canibalism ghidata
de Foame felina mascul ucide puii unei femele nu pentru a-i manca, ci pentru
ca aceasta sa intre-n clduri i sa procreeze cu el canibalismul a fost specific
numai animalului uman i-a aprut numai datorita efectului de suprapopulare
suprapopulare care n-a nsemnat numai Foame.
Sa fim sinceri totui, mai bine zis impariali, i sa ne dam seama ca
elitele acelor vremuri au dat dovada de sensibilitate sufleteasca, de umanitate:
Ei au observat cat de cini la suflet ajunseser oamenii i cum se mcelreau
incontinuu intre ei, i-au dat seama ca trebuia diminuat cumva sirul crimelor
i-n disperare de cauza au fost nevoii sa conceap o forma de anticoncepional,
iar singura metoda disponibila atunci a fost familia monogama att ca
modalitate restrictiva n calea reproducerii accelerate, cat i-n calea mcelurilor
i disputelor pentru posesia femeilor dintre brbaii primitivi membri ai
aceleiai haite. Apariia familiei monogame reprezint consecin fireasca a
crizei de suprapopulare, iar instituionalizarea i rspndirea ei, drept panaceu
anticoncepional i anticriminal universal, a avut loc dup scurgerea unei foarte
mari perioade de timp de la desclecatul maimuei din copac. Ulterior lucrurile
au evolualt, s-au inventat i aplicat diversele forme autorestrictive inerente
pioeniei religioase, s-a apelat aspectul fantasmatic specific naturii umane n
sensul dirijrii lui spre o finalitate practica: diminuarea creterii demografice i-
a crimelor intru punerea pietrei de temelie la eafodul transformrii omului n
hipopotam biped.
Acum sa nu nelegem greit, dracu nu-i ntotdeauna negru, mai mult ca
sigur apariia omului se datoreaz aceleiai hulite crize de suprapopulare:
Strmoii omului, motenind treptat niveluri superioare de frica ancestrala, au
reuit din ce n ce mai bine sa evite contactul cu prdtorii naturali, s-au
adaptat din ce n ce mai bine condiiilor de mediu i presiunea demografica a
nceput sa se manifeste. Astfel maimua a fost obligata sa coboare din copac i
sa se transforme ncet i sigur n om din cauza numrului crescut copacul n-
ar fi rezistat, i s-ar fi rupt crengile. In acelai timp, sub aceeai presiune,
oamenii primitivi au fost nevoii sa migreze asemenea roiurilor de lcuste
centrul continentului african fiind considerat leagnul umanitii, de aici s-au
raspandint pe ntreaga suprafa a planetei, iar pana la inventarea primelor
forme de agricultura au devorat tot ceea ce se putea devora n calea lor, ajutnd
printre altele i la extincia mamuilor. Pai nu-i la mintea cocosului? De n-ar fi
fost vorba de mcelurile nentrerupte generate de suprapopulare atunci ce-ar
mai fi cutat oamenii primitivi n apropierea polilor, printre gheuri i mamui
lnoi? N-ar fi stat ei linitii la cldurica n centrul continentului african?
*
Cum n secolul XXI presiunea frustratoare indusa de criza de
suprapopulare este mai acuta ca oricnd, rezulta ca rolul familiei extinse ca
haita protectoare este i azi o necesitate de la sine neleas mai ales la nivelul
fantasmaticului compensator: individul puternic zdruncinat de mizeria morala
din jur se simte protejat de rude, se autoamgete vis-a-vis de sprijinul oferit de
ele, i substituie propriul sprijin sufletesc cu iluzii.
Oamenii notri de tiin cu-multele-si-frumoasele-lor-titluri ar face bine
sa ia-n considerare att modelul culturalo-pios druit de religiile inventate de
strmoul nostru abia cobort din copac, cat i enorma presiune asupra
spaiului vital resimit de omul zilelor noastre n marile aglomerri urbane,
astfel nct s-i dea seama ca n-au nevoie sa determine genetic tendina de
coeziune a familiei extinse.
*
Oricine a avut curiozitatea sa urmreasc diversele meandre ale vieii
cotidiene a omului modern obinuit, eventual sa viziteze slile de judecata din
tribunale, poate cu uurin constata ca mai toate problemele lui graviteaz n
jurul familiei: ncepnd de la micile friciuni dintre soti, trecnd prin
interminabilele divoruri, prin nfloritorul grad pe care l-a atins violenta n
familie i ajungnd pana la unele fapte antisociale grave produse de membrii
familiilor cu probleme Crima i Mutilarea Fizica deinnd locuri de cinste.
Oricine poate vedea ca majoritatea suferinelor fizice i sufleteti ale omului
nostru sunt stans legate de sexualitate, de funcia reproductiva ce-n mod
armonios, legal i civilizat, este trimisa sa se desfoare n cadrul familiei
monogame, celula de baza a organizrii sociale actuale. Buletinele de tiri,
multitudinea reportajelor televizate, infinitatea filmelor psihologice, a dramelor,
a pieselor de teatru, a romanelor. Pot ajuta i-un orb sa vad foarte clar.
Acum unul se tot ntreab: Oare ce-o nva omul secolului XXI n mulii
i nesfriii ani ce-i petrece pe bncile scolii? O fi vreo legtur intre
constantele suferine sufleteti i studierea religie n coal? Are nivelul
dezvoltrii culturale vreun rol?
Mai bine spus al subdezvoltrii de tip pioso-arhaic specific triburilor
de nomazi.
*
Am tot vorbit despre rolul de anticoncepional al pioeniei impuse de
religii, dar cum o 'bucurie' nu vine niciodat singura observam ca a doua forma
de materializare a aceluiai rol degenerativ, motenit i legiferata cu acte-n
regula, o reprezint familia monogama forma instituionalizata de
restricionare a manifestrii sexualitii individului, implicit a speciei umane.
Prin inventarea monogamiei, a familiei ca forma de alienare regsit la
scara sociala, organizarea religioasa a adugat piloni de susinere serioi
barajului ridicat mpotriva curgerii line a torentului vital. Faptul ca pana mai
ieri divorul a fost interzis, iar adulterul era vindecat cu zeama de ghilotina, n-
are absolut nici o legtur cu religia, religia este tabu, de ea au mare nevoie cei
care promit n campaniile electorale att ntrirea importantei familiei ca celula
de baza a societii, cat i revigorarea inestimabilelor valori morale implicate de
ea recte meninerea prin toate mijloacele a universalitii creierului perfect
splat i ale minunatelor suferine fizice i sufleteti rezultate intrinsec.
 La un moment dat oamenii de tiin cu-multe-titluri au ajuns la
concluzia ca acea ghilotina folosita de religia aplicata trebuie aruncata grabnic
n latrina. Nu mult dup aceea i-au dat seama ca mpotrivirea religiei aplicate
fata de divor trebuie aruncata grabnic n latrina. N-a mai trecut multa vreme
i-au realizat ca lupta religiei aplicate intru propirea i rspndirea cat mai
grabnica pe ntreaga suprafa a sistemului nchis a maladiei SIDA,
materializata prin mpotrivirea ei ndrjit fata de folosirea prezervativului un
mijloc de contracepie trebuie aruncata grabnic n latrina. Unul denumete
astfel de metamorfoze ale atitudinilor drept evoluie culturala. Oare cate milenii
de evoluie culturala le-or mai fi necesari oamenilor de tiin cu-multe-titluri
pentru a-i da seama ca att religia aplicata, cat i copilul ei de suflet: familia
monogama, trebuiesc aruncate grabnic n latrina?
*
n sistemul nchis triesc o 'infinitate' de specii.
Dintre toate aceste specii procentajul celor ce sunt strict monogame este
infim aproape ca pot fi numrate pe degete.
Specia umana Nu este o specie monogama.
Au trecut zeci de ani de zile de cnd s-a demonstrat i s-a cutat
popularizarea faptului ca o relaie strict monogama devine de la sine patologica,
recte boala curata pentru ambii parteneri, dup scurgerea unui suficient de
mic numr de ani. Entropia cuplului monogam, tendina lui fireasca spre
destrmare, ca sursa de tensiune sufleteasca n familie, polueaz implicit, grav
i ireversibil, mediul n care se dezvolta copii: afectul negativ hrnit de conflictul
dintre soti regsit de cele mai multe ori n cuvinte injurioase, ne aducem
aminte: jetul emoional propagat de cuvnt este cea mai distructiva agresiune
ndreptat mpotriva fragedului sistem psihic de aprare aflat n plina formare
se transfera n mare msur copiilor, ii afecteaz cu mare acuratee n special
pe ei.
A auzit careva ceva?
Nu?
Oare de ce?
Una din principalele reguli pe care Mama Natura le-a impus-o speciilor a
fost aceea ca genele sa se combine ntr-o cat mai mare msur astfel nct
generaiile tinere sa devina din ce n ce mai viguroase i sa se adapteze din ce n
ce mai bine la condiiile de mediu din sistemul nchis. Mama Natura a iubit
foarte mult specia umana pentru ca aceasta i-a urmat cu strictee sfaturile i
din generaie n generaie s-a transformat din prada altor specii n prdtorul
suprem, s-a adaptat cel mai bine la mediu i-a ajuns cea mai puternica specie
care domina sistemul nchis, a ajuns specia care deine contiina i pe care-o
folosete numai pentru a se terge la cu. Vnt cu ea. Numai ca la un moment
dat omul-cimpanzeu a apucat-o pe calea cea dreapta a pioeniei religioase i-a
considerat ca el este mult mai inteligent i mai detept dect Mama Natura, aa
ca ajutat de eternele soboare de ciocli cu diploma a inventat monogamia, a
inventat familia monogama, aceeai familie monogama care a rmas celula de
baza a societii pseudocivilizate i-n secolul XXI. Rezultatul acestei
deteptciuni a omului civilizat i pios, a omului cu dragoste intru tot felul de
mortciuni dumnezeieti i strigoieti, il poate vedea astzi i-un orb: cele
cteva mii de ani de monogamie au ajuns sa anuleze milioanele de ani de
evoluie a speciei umane. In ciuda faptului ca sistemul nchis este sufocat de
suprapopulare, specia umana a ajuns din punct de vedere biologic cea mai
degenerata specie din sistemul nchis, o specie lovita de tot felul de epidemii, o
specie care nu mai deine sistem imunitar a nceput sa se mbolnveasc
mortal de gripa de la porci i de la gini!
Iar obezitatea afecteaz aproape trei sferturi din populaia zonelor
pseudocivilizate.
Cu toate acestea viguroase cohorte de ciocli cu diploma, groparii speciei
umane, pe absolut toat suprafaa sistemului nchis continua nestingherii de
nimeni i de nimic s-i nvee pe copii i pe tineri despre castitatea
dumnezeiasca i despre sfnta taina a cstoriei.
*
Redefinirea originii.
Pana acum am afirmat ca egocentrismul exacerbat de modelul cultural
pioso-religios reprezint aspectul patologic principal al organizrii socio-
economice actuale. De asemenea am cutat sa subliniem importanta
naturalului motenit ca parte esenial a naturii umane ceea ce implica
oarecum negarea statutului de om civilizat din punctul de vedere al disocierii
pseudoconstiente a omului de azi de originea sa biologica. In continuare vom
urmri aceeai direcie, dar cu mici deplasri n sens contrar.
n jungla patronata de Mama Natura observam importanta fundamentala
a tendinei egocentrice, egocentrismul axat pe frica ancestrala este forma
primordiala de manifestare n lumea animala. Viaa n slbticie este extrem de
dura este activa legea generala: ucide sau vei muri de Foame este o lupta
nentrerupt n care indivizii sunt obligai s-i poarte constant de grija i s-i
apere cat mai bine pielea pentru a putea rezista, pentru a continua sa existe,
aici egocentrismul slbatic este o unealta biologica cu rol hotrtor n
autoaprare. Desigur, sunt i specii care au dezvoltat un anumit grad de
organizare sociala unde observam spiritul de sacrificiu de care da dovada
individul izolat n numele comunitii, speciile au impus indivizilor aduli
renunarea la egocentrismul esenial n vederea ocrotirii propriilor pui nu
puine sunt situaiile n care prinii i pierd viaa luptndu-se pentru a-i
proteja puii, mai mult, n perioada de mperechere chiar ajung sa ignore total
pericolele din jur. Toate aceste aspecte ntresc ideea supremaiei speciei n
raport cu indivizii ce-o compun.
Acelai egocentrism fundamental l-a motenit i natura umana de la
Mama Natura, egocentrismul uman se sprijin pe biologic i are o cauza
naturala, dar omul modern nu mai iese pe strada cu cuitele i topoarele-n
mini pentru a ucide sau a-i apra pielea din cnd n cnd o face doar cu
puca cu luneta, sau prin atentate cu diverse bombe el a dezvoltat metode
legale, civilizate, prin intermediul crora ii este permis egocentrismului sa ias
la lumina, iar una dintre aceste forme o reprezint dominarea economica la
adpostul competitivitii induse prin intermediul sistemelor educaionale inca
din anii de grdini. Suntem nevoii sa constatam faptul ca principala
problema o constituie mbinarea dintre egocentrism i progresul tehnologic pe
fondul subdezvoltrii culturale ce alimenteaz continuu criza de
suprapopulare, numai n aceasta combinaie egocentrismul natural devine
patologic i reprezint cangrena vieii sociale a secolului XXI.
n ncercarea de a surprinde cat mai multe aspecte legate de egocentrism
este nevoie sa analizam mediul n care se formeaz individul uman: familia
monogama, celula de baza a societii ajunsa pe brnci, printr-un interminabil
sir de mceluri umane, n tumultuosul secol XXI.
*
Vis-a-vis de filonul central al fantasmei patologice noiunea de
divinitate, autoritatea exterioara individului discuia de pana acum a avut un
caracter abstract din care s-ar prea ca rzbate ideea transferului autoritii de
la divinitate ctre substitutul real al acesteia: tatl n carne i oase. De fapt i
de drept sensul transferului este exact invers: ntotdeauna tririle sufleteti se
formeaz pe baza realului ntruchipat de reaciile biologicului la stimulii primiti
din partea mediul ambiant prin intermediul organelor de simt. Iniial a existat
suportul biologic, iar curgerea evolutiva a fost cea care a antrenat formarea
contiinei, a fantasmei patologice, implicit a naturii umane. Acum suntem n
msur sa clarificam acest aspect observnd situaiile concrete i
interpretndu-le cu ajutorul cunotinelor pe care le-am dobndit n timp.
Pimul stadiu al dezvoltrii individului, etapa intrauterina, este strict
ancorata n biologic, n animalic, aici nu poate fi vorba despre sentimente,
emoii, vreun oarecare nivel al contiinei de sine sau vreo anumit influenta
culturala. Similar, n primii ani de viaa, pana la vrsta la care i dezvolta
limbajul, dobndete cunotine i relaioneaz contient cu mediul
nconjurtor, copilul percepe realitatea din jur numai prin intermediul
simurilor primitive, reaciile lui sunt pur instinctive i-s guvernate de
egocentrismul fundamental susinut de frica ancestrala motenit de la Mama
Natura. Aceasta prima parte a etapei orale, stadiul precontient, este dominata
tot de animalicul ancestral, ea reprezint un preambul al stadiului contient ce
urmeaz sa se dezvolte i-n acelai timp exercita o influenta esenial asupra
acestuia ar putea fi considerata ca o semietapa de trecere, aa cum i
pubertatea reprezint perioada de trecere de la etapa a doua la cea de-a treia.
Tocmai n aceasta perioada de debut a vieii este nevoie sa cutm influenta
exercitata de biologic asupra viitoarelor triri sufleteti specifice naturii umane,
ea oferindu-ne posibilitatea nelegerii interdependentei dintre biologic i
psihologic.
*
La cules de feromoni.
n ultima vreme la mamifere s-a pus n evidenta att existenta organului
vomeronasal al crui principiu de funcionare este similar simului olfactiv
cat i rolul hotrtor pe care feromonii il au fata de modelarea relaiilor
interindivizi, mai ales a relaiei dintre sexe. Feromonii reprezint acele
substane chimice produse de un individ cu scopul de a fi receptai de indivizii
aceleiai specii i sunt elementul pe care se bazeaz una din primele forme de
comunicare ce guverneaz ca o lege nescrisa ntreaga lume animala ncepnd
de la insecte i pn' la mamifere auzul i vzul s-au format mult mai trziu pe
parcursul evoluiei speciilor.
La om a fost identificat organul vomeronasal, insa n-au putut fi pusi n
evidenta nici nervii specializai n transportul informaiilor i nici bulbii
suplimentari ataai celor olfactivi din creier, aa cum acetia exista la alte
mamifere, de aceea a rezultat ideea ca evoluia omului a condus la preluarea
funciilor lui de ctre sistemul olfactiv deocamdat n cercurile cercettorilor
continua studiul aceastei teme. i la om a fost determinata experimental
influenta ce-o exercita feromonii asupra relaiei intersexe observndu-se
anumite transformri fiziologice i mai ales metamorfoza percepiei emoionale
la nivel individual.
Descoperirea universalei forme de comunicare chimica la nivel olfactiv i-a
stimulat imediat i pe ntreprinztorii particulari care, pentru a ctiga un ban
cinstit, s-au grbit sa ofere spre vnzare parfumuri cu feromoni astfel nct cel
ce le folosete sa fie ajutat substanial la dezbrcarea unui partener de sex
opus. Desigur, astzi abia ce s-au identificat unele substane cu potenial rol de
feromon uman, inca exista numeroase semne de ntrebare deoarece efectul este
uzual produs de un amestec i nu de o singura substana, d-apoi tehnologii
care sa asigure producerea lor pe scara industriala la un pre rezonabil i-n
doze optime, aa ca aproape sigur conform principiului fanion al relaiilor
economice acuale: neal i stpnete -respectivele parfumuri se bazeaz
deocamdat doar pe efectul placebo: acela de cretere a ncrederii n sine a
celui ce crede ca s-a dotat cu 'arma chimica'.
*
Lund n considerare faptul ca nou-nscutul nu este confecionat din
material plastic sau tabla galvanizata suntem nevoii sa observam faptul ca
puternica legtur cu mama, formata n momentul concepiei i dezvoltata n
timpul vieii intrauterine, transcede naterii i continua o perioada de timp
semnificativa. In primii ani de viaa copilul depinde de mama care-l hrnete i-
l protejeaz, iar primordiala conexiune ce-o stabilete cu ea se datoreaz
simului olfactiv care implica ntr-o msur foarte importanta comunicarea
chimica determinata de feromoni el simte cnd este ndeprtat de mama,
devine nelinitit i plnge instinctiv chiar daca o alta persoana-l tine-n brae
oferindu-i cldura i stimuli tactili. Cele doua fiine distincte, mama i nou-
nscutul, continua sa formeze o perioada de timp un tot unitar, ca i cnd ar fi
vorba despre un singur individ aa i este, bebeluul nu-i poate asigura
continuitatea existenial de unul singur.
Interaciunea biologica la nivel olfactiv cu propria mama n timpul etapei
preconstiente se regsete imprimata cu o extraordinar de mare acuratee n
starea sufleteasca a copilului devenit contient, ulterior a tnrului i
adultului. Astzi suntem n msur sa stabilim legtura dintre desprirea de
mama la natere, din cauze economico-sociale sau naturale, i problemele
psihice, traduse mai mereu prin inadaptabilitatea sociala, de care au ansa sa
beneficieze copii n cauza. Sfietorul 'leganat' necontenit al copiilor care
ceresc pe strzi descrcarea psihomotorie incontrolabila ntlnit i la cei ce
se roag acerb vreunui dumnezeu, specifica unei grave suferine sufleteti de
tip psihotic sau care sunt obligai sa triasc n mizerabilele orfelinate
vorbete de la sine, iar faptul ca tocmai anumite secte religioase gsesc resurse
materiale pentru a le alina suferinele picura sare pe rnile unora viaa
chinuita, distrusa, iluminata de suferine atroce, au primit-o-n dar de la
religiile ce nfloresc prin dominare, dezinformare i minciuna pe spinarea
aplecata a eternei nelate mase de manevra.
Dar spaiul vital al nou-nscutului i copilului mic este reprezentat de
familia monogama, iar familia n-o presupune numai pe mama, aici exista i
tatl, acel mascul ce reprezint un gheizer violent de emanaii olfactive i
feromoni cantitatea semnificativa de testosteron inerenta masculului adult
reprezint materia prima de baza a comunicrii chimice intersexe. Imixtiunea
masculului adult, a tatlui n carne i oase, n spaiul lui vital este perceputa
drept o cumplita agresiune, drept o ameninare stringenta vis-a-vis de existenta
sa, ca urmare a perturbrii distructive a punii de legtura stabilita la nivel
olfactiv cu mama. Astfel micua fiin, cu sufletul n formare, se simte prsit,
abandonata, iar consecin este explozia fricii ancestrale universalul
instrument de autoaprare.
Abandonul resimit de micuul om inca din primele zile de viaa il
denumim abandon fundamental i reprezint primordialul suport al
autocastrarii sufleteti, castrarea energiei sufleteti prin invadarea ei de frica
ancestrala.
La nceput a fost mirosul!
Desigur, pe lng invazia feromonilor eliminai de brbatul adult,
perturbarea punii de legtur la nivel olfactiv cu bebeluul se poate datora i
mamei nsi: dezechilibrului psihologico-hormonal indus de propria-i
autocastrare sau faptului c-i petrece mare parte a timpului departe de el,
lsndu-l singur n ptuul frumos decorat cu jucrii. Aceste trei forme
principale de agresiune rezultate din monogamie le vom analiza pe rand
sunt ndreptate imptriva fragedului suflet n formare inca din momentul venirii
lui pe lume, reprezint mreul efect al mileniilor de angrenare a omului
modern pe calea civilizaiei i le putem metaforic descrie astfel: Micuul om se
simte abandonat n vrful muntelui sau n mijlocul desertului, la o distanta
galactica de orice urma de cldur sufleteasca specifica oricrei fiine vii,
ancestrala frica de moarte il npdete, simte concret ca-n curnd va muri,
insa prinii lovii n moalele capului de-atta civilizaie culturalizatoare,
progres tehnologic i bunstare economica il hrnesc de la mare distanta cu
biberonul sau linguri astfel nct sa nu moara efectiv, fizic, biologic, ci sa
moara doar sufletete, sa se dezvolte ca un viguros adult psihopat, cu sufletul
deformat, castrat, invadat i dominat de Mreaa Frica
*
Suntem n msur sa afirmam ca declanarea influentei fricii ancestrale,
implicit a egocentrismului autoconservator, determina modelarea psihologica a
viitorului adult i debuteaz din momentul naterii odat cu ptrunderea
abuziva a tatlui n carne i oase, a masculului ncrcat cu feromoni, n spaiul
sau vital.
La nceput a fost suportul biologic, iar contiina s-a format ulterior
pentru a-l nega i a-l batjocori la discreie, aa cum se ntmpl de mii de ani
fara ca s-i pese cuiva, dar stai linitit! Nimic nu ramane nepltit, azi suportul
biologic se rzbuna, se transforma n hipopotam biped.
Copilul va creste i treptat va realiza ca tatl nu numai ca nu-i amenina
integritatea, ci caut sa i-o protejeze avnd n principiu rolul de cap al familiei
i de susintor material al acesteia, insa raul a fost deja produs, sufletul fraged
al micuului om a fost deja ireversibil maltratat, izvorul sufletesc al fricii, recte
autocastrarea sufleteasca, a explodat, s-a format asemenea celebrului big-beng
i va continua sa activeze pe tot parcursul vieii lui. In primele zile petrecute n
aceasta minunata lume nou-nscutul descarca prin plans, n mod natural,
tensiunea sufleteasca indusa de abandonul fundamental, insa odat cu
treptata reconciliere contient cu propriul tata, prin obinuin, copilului ii
este deschisa calea deplasrii psihice spre acel supliment fantasmatic
compensator cu tenta patologica prin legarea fricii invizibile, pe care n-o poate
nici defini nici nelege, de acel pilon central al fantasmei patologice pe care la
randul lui inca nu-l poate nici defini nici nelege, dar care va cpta substan
n momentul acumulrii cunotinelor religioase fantasma patologica a aprut
pentru ca omul sa poat dormi linitit. In plus, tandemul autocastrare
sufleteasca-supliment fantasmatic compensator mai are i efectul apariiei
acelor simptome psihotice cu rol de descrcare n somatic a durerii sufleteti
inerenta abandonului fundamental dezvoltat pe baza exploziei Mreei Frici.
Reconcilierea cu propriul tata, autoritatea masculina ce-i induce olfactiv
autocastrarea printr-un suport biologic concret: feromonii, pe lng falsitatea
artificiala ce-o implica cum se face ca-n momentele de criza, cnd durerea
fizica sau sufleteasca-l copleesc, individul uman nu-i aduce aminte de
existenta vreunui mult iubit tata i-n absolut toate limbile din sistemul nchis
n momentele de cumpn i striga mama, o invoca pe mama?
Se desfoar ntr-o perioada considerabila de timp, apreciata undeva
n jurul a doi ani de zile, i reprezint o pendulare continua intre iniial
perceputul tata agresor i doveditul tata protector. Metaforic vorbind, n aceasta
perioada de instabilitate sufleteasca familia monogama il prinde pe micu de
piciorue i-l trte izbindu-l cu capul de trepte pe scara ascensiunii spre
etapa deplin contient. Astfel se formeaz i se adug treptat elementele de
baza n dezorganizarea sufleteasca a viitorului om ce urmeaz a fi ndobitocit de
religia aplicata, pioenia culturala i sistemul educaional modern, pentru a fi
folosit drept carne de tun n diverse scopuri militare sau politico-economice
mree.
Abandonul fundamental resimit de micuul om, sentimentul definitoriu
rezultat din familia monogama, celula de baza a organizrii sociale actuale,
reprezint principala sursa a patologiei socio-culturale a secolului XXI:
egocentrismul patologc.
*
Daca ne aducem aminte despre acel sistem psihic de aprare i despre
afirmaia ca el ne cosidera nite mega-escroci n cazul n care dorim sa
rearanjam contient, dup scurgerea unei mari perioade de timp, vreo
'caramida' ce-o consideram zidita greit, atunci suntem n msur sa observam
ca are perfecta dreptate:
Nu 'caramizile' zidite cu ajutorul celei mai mici nfluente a cionstientului
reprezint problema, ci fundaia preconstienta pe care se cldete sistemul de
aprare ncepnd cu prima zi de viaa, acea fundaie adnc zdruncinata de
explozia fricii ancestrale, de Mreaa Frica, prin intermediul la fel de
ancestralului simt a mirosului.
Reinterpretri ale unor vechi concepte, influenta feromonilor brbatului.
Efortul susinut al copilului de a-l alunga pe agresorul tata din spaiul
sau vital este definit de-o platforma strict biologica, axata pe feromoni, i-n
acelai timp reprezint debutul autocastrarii psihologice: el nu va reui s-l
elimine fizic, la propriu, aa ca va dezvolta metode sufleteti, la figurat, care s-i
ndeplineasc aceasta obligatorie nevoie de autoaprare, recte alienarea,
disoluia propriei personaliti, compensarea fantasmatica a autocastrarii
metoda pe care am putea-o asemui cu un de convenienta abandon n voia
sortii.
Nevoia stringenta de recuperare a spaiului vital din ghearele
invadatorului se reduce la invocarea aspectului fantasmatic compensator
specific naturii umane i se materializeaz prin nevoia sufleteasca de
identificare cu Fat-Frumosul din povesti, acel personaj imaginar care se lupta i
nvinge raul ntruchipat de Balaurul cu apte capete copilul simte imperioasa
nevoie de a elimina raul, insa nu-l poate identifica pentru ca este buimcit,
mesmerizat, este forat de elementele culturale s-i iubeasc tatl n carne i
oase. Oamenii de subcultura moderni au detectat durerea sufleteasca a
copilului i s-au apucat s-o exploateze cat mai eficient, au inventat o mulime
de povesti n jurul unor eroice personaje imaginare ca: supermeni, oameni
pianjen, betmeni, tarzani personaje de desene animate ce copie la indigo
modelul strigoiului, salvatorul nostru, al tuturora i pe parcurs au ctigat o
mulime de bani.
Durerea sufleteasca nu dispare ca prin farmec odat cu copilria faptul
ca n jurul acestor eroice personaje s-au turnat o mulime de filme artistice i
seriale urmrite cu mare placere i deosebita ncntare de aduli, producnd
aceleai substaniale profituri, vorbete de la sine ea hrnete nevoia de
identificare cu eroul, pozitivul absolut, dumnezeul sau strigoiul, i sta la baza
psihozei socio-culturalo-economice actuale, este mobilului sufletesc ce-l
mpinge pe adultul de azi spre egocentrismul patologic: sa se zbat cu toat
puterea pentru a deveni cel mai bogat, cel mai 'democratic' ales dintre alei, cel
mai cel i cea mai cea, sa devina o veritabila elita.
*
Lupta continua, se prelungete n stadiul contient, chiar daca a devenit
contient copilul ncearc cu disperare s-i refac puntea de legtur cu
mama, sa pstreze totul unitar mam-copil ameninat cu destrmarea, el
dorete cu nflcrare recuperarea paradisului pierdut ce-a existat la propriu n
timpul vieii intrauterine i de aceea se strduiete s-l alunge din spaiul sau
vital, ce coincide cu spaiul vital al mamei, pe intrusul urat mirositor care-l
mpiedica s-i realizeze obiectivul. nsi prezenta obiectiv perceputei
ameninri ridica la stadiul de ideal eliminarea ei acutizarea efectului este
strns legata de cauza i n acelai timp accentueaz importanta acesteia.
Se poate ntrezri explicaia dezvoltrii primei instante a complexului lui
Oedip, cea din copilria mica: Micuul nu dorete s-i posede heterosexual sau
homosexual mama, el nu este n nici cea mai vaga msur mnat de vreun
impuls sexual etapa dezvoltrii sexuale este tare departe, ea va deveni activa
peste tare multi ani ceea ce-l mpinge de la spate este egocentrismul
autoconservator izvort din frica, din frica ancestrala dezlnuit i hrnita de
urat mirositorul tata. El se zbate s-o protejeze pe mama pentru ca trebuie sa
protejeze acel tot unitar mam-copil, adic trebuie sa se protejeze pe sine
nsui.
A doua instan a complexului lui Oedip, cea specifica pubertii cu
corolalul ei: tendina spre bisexualitate datorita creia tinerii de azi cred ca
stiu despre ce-i vorba, cu toate ca acum este determinata de sexualitate este
fundamentata tot pe falsitate, izvorul ei nu se afla n 'atractia libidinala' ctre
vreunul dintre prini, ci-n antisexualitatea pioasa ce plutete la nivel social, n
pioenia intrinseca actualului model cultural motenit de la religii, model a
crui universalizare o mpiedica sa fie contientizata n barajul psihologic
ridicat la figurat mpotriva curgerii line a torentului vital. Toi pioii care
bntuie pe strzi, probabil peste 99,99% din oamenii 'civilizati' ai secolului XXI,
nu sunt contieni de ceea ce fac, nu pot distinge contient propria lor pioenie
i tendin fireasca spre transformarea n hipopotam biped fiindc aceasta a
devenit invizibila, motenirea culturala de tip anticoncepional a fcut-o sa fie
nedetectabil, contiina n-o poate percepe, n-o poate identifica practic
existenta contiinei este anulata, imorala morala religioasa o nlocuiete.
Pioenia invizibila, autocastrarea sufleteasca transpusa n plan social, este cea
care ne-a distrus tuturor copilria, tinereea, ntr-un cuvnt acea minunata
viaa druit de atotputernicul dumnezeu, sau, mai bine zis, de prinii nelai
mielete de atotdistrugtorul model cultural motenit de la religii.
*
n aceeai ordine de idei putem vorbi i despre 'scena originara' acel
'concept' psihologic ce presupune faptul ca mic fiind copilul a surprins
desfurarea actului sexual al prinilor i care sta la baza explicrii anumitor
suferine sufleteti dezvoltate cnd ajunge adult. Nu numai ca toi prinii au
mare grija sa nu fie surprini de propriul copil atunci cnd se comporta obscen
sau ruinos, dar chiar de-ar fi asa, copilul foarte mic tot nu are timpul fizic
necesar i nici capacitatea cognitiva pentru a pricepe ceea ce se ntmpl
actul n cauza dureaz invariabil 'extrem de putin' i decurge uzual ntr-o
'liniste mormantala'. Toi copiii ce cresc n snul familiei din ziua de azi, celula
de baza ce-i presupune pe ambii prini, vizualizeaz 'pe viu' scena originara, o
vizualizeaz n fantasma, i-o nchipuie. Ei percep relaia dintre prini ca pe
una eminamente agresiva, distructiva, de dominare bestiala exercitata de
intrusul urat mirositor brbat asupra mamei, adic asupra esenialei parti a
totului unitar mam-copil, asupra lor inilor. Lor le este doar frica de aceasta
veritabila agresiune, tririle sufleteti rezultate n-au nici cea mai mica legtur
cu sexualitatea. Reaciile copilului caut s-o protejeze pe mama, nu s-o
'posede', doar fiindc este obligat de egocentrismul natural sa se protejeze pe
sine nsui.
Micua fetia nu viseaz sau i nchipuie contient ca este btut de tata
datorita influentei 'impulsului erotic' prin care dorete s-i 'faca tatlui un copil
i s-i ia locul mamei', ci pur i simplu fiindc aa percepe ea relaia cu
propriul tata: ca pe o btaie ncasat de la acesta, ca pe o durere fizica ce
simbolizeaz durerea-i sufleteasca generata de insuportabila i n acelai timp
nedetectabil frica de abandonul fundamental. Similar pentru bieelul cu
'tendinta homosexuala' care chipurile viseaz ca este 'sodomizat' de propriul
tata, aceeai rbufnire a fricii pe care n-o poate exterioriza n real, n viaa
concreta, fiindc nu tie i nu poate s-o recunoasc.
Frica fundamentala, esena tririlor sufleteti ale fragedului copil devenit
contient sau parial contient, este involuntar eludata de contiin deoarece
provine din acele momente al vieii sale cnd nu era contient de nimic
perioada preconstienta i cnd ntreaga sa relaie cu mediul nconjurtor se
reducea la informaiile primite de la simuri, iar simul olfactiv avea rol de
primadona, astfel este obligat s-o neutralizeze prin vis, compensnd-o
fantasmatic, fantaznd cu ochii deschii, i nu de puine ori atingnd gradul
patologicului.
Lucrurile pot fi foarte simple, daca vrem sa fie simple, sexualitatea i are
locul ei bine definit de specie: n etapa a treia, ea nu se manifesta nici n stadiul
oral nici n cel intrauterin. A vzut cineva pui de gin de cteva zile cntnd
cucurigu i 'incalecandu-si' fraii sau prinii? Excluzndu-i bineneles pe cei
ce-au vzut gini nscnd pui vii, dar crora trebuie sa le ridicam statui pentru
c-au subliniat magnificul grad de splare a creierului ce definete socialul din
ziua de azi, mai bine zis nivelul intelectual modelat de religia aplicata i
sistemele moderne de educaie atins de masa de manevra formata din indivizii
cu drept de vot.
*
Lupta surda a copilului reiese i din faptul ca: atunci cnd se joaca
singur se rstete la jucrii, le bate sau le distruge, lovete un animlu
domestic, rupe florile sau hrtiile ce-i cad pe mana, bate pomii sau pe ceilali
copii, partenerii de joaca influenta majora a feromonilor asupra formarii
sufleteti a copilului este cu exactitate pus-n evidenta de agresivitatea i
tendina spre violenta manifestata ntr-o colectivitate de vrsta similara de copii
provenii din familiile aa-ziselor 'nationalitati conlocuitoare', copii ai cror
prini se spala doar atunci cnd ii prinde ploaia. Aceste aspecte n-au nici un
fel de legtur cu acel concept pervertit numit 'sadism', toi copii sunt
fundamental buni sadici sunt doar elitele 'democratic' alese i prietenii lor
oamenii de tiin cu-tare-multe-titluri care asista cu zmbetul pe buze la
mcelul sufletesc i la cel socio-economic alimentnd prin eforturi deosebite
psihoza religioasa i criza de suprapopulare. In toate cazurile de mai sus copilul
descarca motor, fizic, tensiunea sufleteasca negativa provenita din familie,
aciunile lui sunt oglinda debutului unei puternice autocastrari sufleteti i-s
conforme tendinei de a proiecta efectele neidentificabilei frici n exterior, n
real, de a lega nedefinibilul de elemente exterioare concrete n sensul obinerii
controlului -iar nevoia de a controla fenomenele din jur este la randul ei efectul
contiinei de sine.
Copii cei mai sensibili ajung sa dezvolte ticuri, sa fac pe ei n pat pana la
vrste mari, chiar i la coal, sa izbucneasc n plans 'din senin', sa nu poat
nva cuvinte noi sau o strofa simpla a unei poezii, sa se blbie, sa devina
autiti, asociali, i mai cate i mai cate.
Psihologii moderni vorbesc despre modelarea continua a psihicului uman
datorata simplului i n acelai timp complexului sistem interpretare-fantasma
cu rol de neutralizare a tensiunilor sufleteti, n general al frustrrilor
acumulate n cotidian. Este de multa vreme dovedit faptul ca micuul om i
satisface n fantasma i vis nevoile fizice ca reflecie a nevoilor sufleteti, iar cel
mai gritor exemplu este acela ca toi au tendina de a-i suge degetul cutnd
protecia i sigurana oferita de snul matern. Aceeai satisfacere n fantasma,
n visul cu ochii larg deschii, o ntlnim i la adult, numai ca acesta se
autocenzureaz i n-o exteriorizeaz direct o face numai pe cai ocolite, perfect
legale, perfect morale, dup cum vom vedea ii este pur i simplu ruine de
ceea ce simte sau gndete. Oare este att de greu de observat ca ntreaga viaa
sufleteasca a copilului i ulterior a adultului se desfoar nluntrul acestui
sistem interpretare-fantasma?
Cu invariabila readucere n prim plan a retardului intelectual.
Acum suntem n msur sa ne dam seama ca aa-zisele 'fixatii libidinale'
ce-l induc pe tnrul brbat spre alegerea unui 'obiect sexual' fals, iluzoriu, de
tipul mamei ocrotitoare acea sotie ideala, mereu virgina, ce deine numai sani
care hrnesc, voce care alinta i mini ce mngie provin din transcederea
eforturilor disperate ale copilului prin care a incearcat sa scoat din spaiul
vital al mamei, al lui nsui, bruta masculina urat mirositoare denumita tata n
carne i oase, iar aceasta lupta continua pe tot parcursul vieii fiindc atunci,
n copilrie, a fost nvins fundaia autocastrarii sufleteti se extinde treptat, se
mbogete urmare tirului frustrrilor cotidiene i urmeaz sa acioneze optim
pe toat durata vieii. Altfel spus: Rzboiul s-a terminat, prile combatante au
disprut, dar eu nu m-am predat!
O similitudine perfecta este ilustrata de filmul cu Stan i Bran cnd,
ntr-un colt uitat de lume, la multi ani dup terminarea rzboiului, ei
continuau sa patruleze n tranee cu arma pe umr.
n acelai timp putem cu uurin depista sursa pur biologica, olfactiva,
a tendinei sufleteti a tuturor oamenilor 'civilizati' de a nega faptul ca propria
mama a avut sau are vreun fel de viaa sexuala, de a nega faptul ca-n spaiul
vital al mamei a existat vreodat un brbat ilustrata de nnebunitoarea durere
sufleteasca pricinuita de njurturile cu referire la activitatea sexuala a mamei.
Oare suntem n msur sa identificam fundamentul biologico-sufletesc al
mitului fecioarei nsctoare de strigoi? Este cumva acest mit mult-mult mai
vechi dect secta numita cretinism? Au fost cei care au inventat religii i-au
scris vai ascunselea cu strigoi nite malefic de fini psihologi? Putem vedea care
este izvorul discriminrii sexuale?
Brbaii le-au considerat pe femei fiine inferioare, le-au dezumanizat i
maltratat pentru c-au deplasat la nivel psihic ura 'interzisa' fata de acea femeie
propria mama care n-a fost n stare sa fie o fecioara neprihnit i sa le
protejeze spaiul vital n copilria mica alungndu-l pe brbat, sursa concreta a
insuportabilei lor dureri sufleteti, spre ura 'deschisa' fata de toate celelalte
femei.
Dar despre mitul virginitii pana la cstorie?
Similar se poate vorbi i despre ura surda pe care unele adolescente sau
tinere femei o manifesta fata de brbai. Fata nevzut a curentului denumit
'feminism' n-are absolut nici un fel de legtur cu emanciparea femeii, ea
reprezint doar posibilitatea exprimrii nedisimulate a vechii uri fata de sexul
opus, fata de brbatul care-l reprezint pe mult iubitul tata, dar nu fiindc
acesta le-ar fi refuzat ca 'obiect sexual', ci drept o revolta rzbuntoare la
adresa invadrii abuzive a spaiului lor vital ncepnd cu primele zile ale vieii.
Nu puine sunt cele care n acest sens exteriorizeaz grave suferine sufleteti
psihoze veritabile: nlocuirea realitii efective cu propriul 'real' construit
fantasmatic, fantasme ce vor continua sa se manifeste i dup moartea tatlui
biologic, lupta continua i dup dispariia la propriu a acestuia.
Care-o fi substratul psihologico-biologic al faptului ca-n ultima vreme o
mulime de fete i tinere femei i-au acuzat tatl de viol n instan
judectoreasc? Mai mult ca sigur violul n-a avut loc n realitate nici mcar
ntr-unul la o suta de mii din cazurile fcute publice, insa n absolut toate
cazurile, incluzndu-le i pe cele ce n-au fost exprimate niciodat n cuvinte,
violul a avut loc la figurat, a avut loc n fantasma, n nchipuire, prin simpla i-
n acelai timp distructiva prezenta a tatlui n spaiul lor vital n copilria
mica.
Putem sta strmb i judeca drept: Daca femeia ar fi fost mai puternica
dect brbatul, daca femeia ar fi fost cea care ar fi putut ridica deasupra
capului o bata mai mare i mai grea dect brbatul, atunci femeile ar fi fost
ciocli cu diploma, iar brbaii ar fi fost acuzai de vrjitorie i ari pe rug sau ar
fi fost acuzai de adulter i omori cu pietre ori decapitai pe eafod. Nu exista
nici o diferen, cu toii provenim din familia monogama, celula. * Apropo, vreo
anumit epoca a matriarhatului, pierduta undeva n negura timpului, n-a
existat dect n nostalgicele fantasme ale unora. *
Cu toate ca-n majoritatea covritoare a cazurilor epidemia de
homosexualitate cotidiana se datoreaz consumului de ctre prini i bunici a
medicamentelor sau pilulelor anticoncepionale pe baza de hormoni, se observa
ca peste aceasta 'alterare biologica' indusa de elitele din industria farmaceutica
se suprapune armonios influenta toxica generata de mediul familial monogam,
iar rezultatul este dezbinarea sufleteasca extrema i amplificarea urii surde fata
de sexul opus, care nu de puine ori este reinvestit drept propriul sex, ura ce-a
cptat dimensiuni evidente afiarea ostentativa a homosexualitii i are
rdcini pur sufleteti i ilustreaz masiva imixtiune a elementului psihotic n
socialul de azi.
*
Nu este vorba despre nici un fel de lupta violenta dintre sexe asta ar
nsemna ca specia caut sa se anihileze pe ea nsi, o crunta inadvertenta
biologica este vorba despre intoxicatul spatiu fizic numit familie monogama, i
nu urmare a erotismului/sexualitii mascate sau manifeste a copilului, ci
datorita acuitii simului lui olfactiv.
Si mai inteligeni ca noi.
Cei care au studiat viaa sociala a maimuelor din ordinul primatelor
face parte i omul au constatat la unele specii faptul ca mascului dominant,
liderul gloatei, cel ce-i aroga dreptul de a se reproduce, pstreaz o distanta
apreciabila fata de maimu cu pui foarte mic. Spaiul vital al nou-nscutului
pui de maimu ii este tabu i de aceea evita cu mare atenie s-l ncalce. El
procedeaz aa din instinct, interpretnd n mod natural feromonii eliberai de
proaspt mama, altfel spus este mult mai inteligent dect omul modern
fiindc instinctual caut sa protejeze sufletul plpnd al fragedei fiine, specia-l
mpiedica s-i declaneze micuului frica ancestrala, s-i maltrateze propria
progenitura cnd va fi suficient de mare puiul va fi nvat s-i fie frica, va
nva sa deosebeasc i sa se protejeze fata de realele pericole inerente
mediului nconjurtor, iar mare parte a lor le va putea recunoate instinctual
fiind n stare s-i utilizeze la maxim energia interioara, acea energie vitala
specifica oricrei fiine vii. Masculul dominant ncrcat cu feromoni, utilizatorul
ancestralei arme chimice, nu-i modeleaz comportamentul urmare absolvirii
cursurilor vreunei universiti, curgerea evolutiva este responsabila: cei ce-au
nclcat tabuul decimndu-i sufletete progeniturile au disprut n timp.
Familia monogama, celula fundamentala a organizrii sociale a secolului
XXI, primordiala virtute morala actuala, nfindu-l pe grijuliul ttic inndu-
i n brae copilul, mngindu-l i educndu-l cu nelepciune, reprezint un
dar de la dumnezeu, mai bine zis de la religiile pe care le-a inventat strmoul
nostru: omul-cimpanzeu.
*
Monogamia i cultura, dezechilibrul feromono-hormonal al mamei.
Referitor la faptele antisociale grave, parte importanta marcndu-ne
profund cotidianul, sunt incontinuu difuzate documentare unde anumii
indivizi autointitulai psihologi sau criminaliti profilologi cu-multe -titluri
propun frumoase teorii construite pe fals, adevrate castele de nisip, malefice
minciuni n care ei nii au ajuns sa cread. Majoritatea, la prima vedere par a
fi logice i extrem de solide, considera ca sursa necazurilor o reprezint familia
cu probleme. Sigur ca da! Problema n-o poate reprezenta familia nsi fiindc
familia monogama este un dar de la dumnezeu, ea este att celula. cat i cea
mai valoroasa motenire degradanta, dezumanizanta, abrutizanta. Propagata
de milenii de nltoarele veruculozitati ataate spiritului uman: religiile
aplicate care la randul lor sunt tabu. In acelai timp teoriile n cauza
ilustreaz foarte bine cat de profund sunt atini autorii lor de pioenia
culturala invizibila cu toate ca ei sunt atei nivelul elaborrii intelectuale de
care dau dovada implica cu certitudine un ateism autoindus, dar la fel de fals.
Ceea ce se poate traduce prin faptul ca vor sa ascund de ei nii faptul ca au
ajuns sa fie mai credincioi i mai pioi dect cel mai nrit habotnic
magnifica amplitudine a splrii creierului este cel mai bine vizibila la vrf.
Aspectul necesar a fi clarificat rezulta din contradicia dintre afirmaiile
de mai sus, din care rzbate ideea obligativitii eliminrii brbatului adult,
uzual a tatlui, din spaiul vital al nou-nscutului i copilului mic, i ideile
propagate de prietenii notri cu-multe-titluri care susin ca tocmai absenta
tatlui, principalul element de alienare prin constrngere i teama
traumatizanta, din familia destrmat reprezint cauza comportamentului
antisocial al copilului i tnrului. Construciile lor teoretice au o deplina
valabilitate numai n cazul n care familia s-a destrmat dup ce copilul a atins
varsa maturitii copilriei i i-a format fundamentul structurii caracteriale
sistemului psihic de aprare deci a beneficiat din plin de toxica influenta
olfactiva specifica etapei preconstiente. Apoi intervine perioada de tensiune
ostila dintre prini ce inerent precede destrmarea familiei i-i definitiveaz
catastrofala modelare sufletesca.
Atotcuprinztoarea parte a problemei o reprezint gradul ridicat al
autocastrarii sufleteasti a mamei, propria ei psihoza neidentificabila ca atare
deoarece face parte din aa-zisul normal cotidian: O mama alege s-i creasc
singura nou-nscutul numai pentru ca face parte, n 100% din cazuri, din acea
categorie de indivizi asociali a cror ntreaga filosofie de viaa se reduce la ura
fata de sexul opus boala psihica generata pe fondul abandonului
fundamental. Ea se folosete de brbat doar pentru a ramane nsrcinat,
asigurndu-i un 'sens nobil' propriei viei, dup care-l alunga din spaiul ei
vital aa cum vduva neagra, la finalul unei nopi ntregi de amor, i srut
pasional amantul dup ce se ruja cu o soluie coninnd cianura. Mai nou,
poate apela cu ncredere i-n deplina confidenialitate la o banca de sperma
administrata de vreunul cu-multe-titluri orice psihopat poate vinde orice
produs pentru a ctiga un ban cinstit.
n acelai context intra i situaiile n care mama i urte copilul inca
dinainte de a se nate deoarece a aprut ori inoportun, ori n afara cstoriei
urmare unei sarcini nedorite iar legile efective sau imorala morala religioasa
au mpiedicat-o sa practice avortul este mult mai uman s-l lase sa se nasc
i dup aceea s-l distrug sufletete, doar acest lucru se ntmpl de mii de
ani fara ca s-i pese cuiva. nsui strigoiul, copilul din flori, fiul lui dumnezeu,
profetul profeilor, cel ce-a ajuns sa se cread mesia, psihopatul desvrit, a
aprut urmare unui viol, urmare unei sarcini nedorite, conform atestrilor
documentare. * A se vedea i numrul nfloritor al atentatelor cu bombe ce-au
avut loc n ultimele decenii pe teritoriul insulei lovita de civilizaie unde i
astzi, n partea ei nordica, avortul continua sa fie interzis prin lege i unde
doua secte religioase continua sa se mcelreasca intre ele la fel ca-n evul
mediu. *
Astfel putem observa faptul ca mama noastr transfera propria ei
autocastrare nspre copil i nu numai ca nu poate o mpiedica dereglarea
feromono-hormonala specifica bolii psihice ce-o subjuga ba chiar se opune
fara a-i da seama stabilirii punii de legtur la nivel olfactiv cu nou-nscutul,
iar copilul va fi obligat sa simta-n jurul lui prezenta vidului total, abandonul
absolut, drept urmare frica ancestrala izbucnete la o amplitudine maxima i-i
sfie sufletul n formare. Cu alte cuvinte boala ei sufleteasca, tradusa de ura
psihotica fata de brbai respectiv refuzul sarcinii nedorite transcede n
refuzul propriului copil cu toate ca i l-a dorit respectiv a avut suficient timp
sa se resemneze c-l va avea.
Care-o fi substratul psihologic al imposibilitii unor mame de a alpta?
 Nu-i problema! Le vin n ajutor cei cu-multe-titluri, pentru a ctiga
multi bani cinstii ei ofer spre vnzare produse care substituie perfect laptele
matern, produse oferite gratuit n farmacii datorita subvenionrii integrale din
parte grijuliei autoriti statale. De-ar durea prostia.
Inca din prima zi a existentei sale nou-nscutul nu face altceva dect sa
preia integral i sa amplifice n el nsui psihoza druit cu draga inima de
adnc autocastrata mama. Psihoza se ia, asemenea unei boli virale -psihoza
este transferabila. Dup ce copilul va deveni contient i-i va exterioriza
cumplita-i durere sufleteasca pricinuita de abandonul fundamental extrem,
mama-l va coplei cu o grija deosebita, cu o sincera dragoste protectoare
absurda, pervertita i falsa ii va urma pas cu pas calvarul de pe golgota il va
sufoca la propriu cu atenia ce i-o va acorda. Degeaba. Un astfel de copil are
toate ansele ca tnr adult sa sfreasc mpucat de politii rstignit pe
cruce pe scaunul electric, n nchisoare pe viaa, sau sa devina cobai pentru
cei cu-multe-titluri ntr-un azil de nebuni. Pe mult iubita mama nu se gndete
nimeni s-o ntrebe de sntate, i nici pe cei cu drepturile fundamentale ale
omului: dreptul oricrui psihopat de a avea copii pe care s-i hcuiasc
sufletete.
Greelile prinilor vor fi pltite de copii. Oare cine-a ciordit i aceasta
axioma?
*
Pentru a nelege transferul psihic transferul afectului vom urmri un
mic exemplu: ntr-o diminea nsorit mergem voioi pe strada i de la
distanta, n statia de tramvai, il vedem pe cel mai bun amic al nostru care sta
cu spatele. Ne apropiem de el, il batem pe umr i cu fata luminata de un
zmbet larg ne pregtim s-l luam n brae. Numai ca ntorcndu-se spre noi
vedem ca este foarte trist, are ochii nlcrimai i ne spune ca ast-noapte i-a
murit mama. Ce facem? Srim n sus de bucurie i radem n hohote? Nu, ne
posomoram i noi, vom afia o stare sufleteasca similara cu a prietenului
nostru. Transferul psihic a avut loc, afectul s-a transferat instantaneu, n mare
parte prin intermediul jetului emoional numit cuvnt.
*
Acelai nivel superior al autocastrarii sufleteti a proaspetei mame ce
anterior nu s-a manifestat depind limitele considerate naturale, pentru ca
societatea civilizata a secolului XXI considera psihoticele nchinciuni la tot
felul de dumnezei i strigoi drept normale, astfel nct s-i ndrume paii ctre
vreun sanatoriu de specialitate implicit imposibilitatea funcionrii normale a
sistemului ei hormonal n vederea stabilirii legturii la nivel olfactiv cu nou-
nscutul prin intermediul feromonilor, se rsfrnge i asupra ei nsi
declanndu-i sindromul postnatal. Starea depresiva este accentuata i de
copilul 'bolnav' victima abandonului total care plnge incontinuu ajutnd-o
s-i piard i putina minte rvit ce i-a mai rmas, iar unul dintre posibilele
rezultate este tentativa de sinucidere sau pruncucidere. Acum se aduna cohorte
de savani, oameni de tiin cu-multe-titluri i neuronii asfixiai de pioenia
culturala i monogamie, care n comitete i comiii, analiznd problema pe toate
fetele, caut sa ne explice noua de ce femeia secolului XXI i-a pierdut
instinctul matern -era o vorba cu mintea cea atrofiata, da' nu-mi mai aduc
aminte cum suna.
n general autocastrata mama, cu echilibrul hormonal distrus, uzual
frigida apropo, n lumea aa-zis civilizata de azi una din trei femei sufer de
tulburri sexuale grave, iar a doua femeie din trei are probleme serioase fata de
viaa-i sexuala, iar majoritatea lor au copii, i asta se ntmpl azi, dup mai
bine de jumtate de secol de la debutul revoluiei sexuale, mulumim din inima
inculcrii religioase i nu de puine ori cu dimensiuni ce l-ar determina i pe
un hipopotam sa fie invidios, nu numai c-i maltrateaz progenitura inca din
timpul vieii intrauterine, ba chiar completeaz cu grija mcelul transferndu-i
imediat psihoza dup natere.
*
Inimaginabila fora distructiva a inculcrii otrvitoare propovduit de
religiile de tip anticoncepional prin acel duios 'pana ce moartea ne va desparti'
mai este ilustrata de faptul ca tnra sotie, ce crede ca l-a ntlnit pe brbatul
unic, predestinat fiecare cu 'jumatatea' lui afla ca acesta are o aventura
extraconjugala n perioada cnd este nsrcinat. Suferina provocata de
sentimentul de a fi 'inselata' se transforma instantaneu n ura mocnita sau
manifesta fata de so, fata de toi porcii de brbai n general refuzul fobic al
propriei mutilri este proiectat instantaneu n exterior ura care va fi legata
implicit de viitorul copil, iar despre ce se va ntmpla cu sufleelul lui dup
natere: dumnezeu cu mila!
n secolul XXI marea preocupare a gloatei, centrul de atracie al masei de
manevra, circul interplanetar, trebuie sa fie cine cu cine se fu. Gareste pentru
ca elitele s-i poat vedea linitite de afacerile veroase -dupa cum putem
observa din educativele pagini ale presei scrise de pe ntreg cuprinsul
sistemului nchis.
Nu puine sunt cazurile de oameni culi, dup anumite standarde, care
i-au distrus viaa, s-au retras n singurtate ndeprtndu-se de prieteni i i-
au necat amarul n alcool perfecta identificare cu strigoiul cel sfnt i fara de
greeal; autocastrarea sufleteasca desvrit induce alcoolismul ca forma de
compensare fantasmatica de tip patologic atunci cnd dintr-un oarecare motiv
n-au mai putut fi alturi de persoana unica de sex opus pe care credeau c-o
iubesc la infinit, i nu putini s-au sinucis lent, ncet i sigur mreia sfntului
calvar de pe golgota. aa ca iar suntem obligai moral sa mulumim din inima
religiilor i elitelor cu mintea similara omului-cimpanzeu care le-a inventat
pentru ca i-au druit omului secolului XXI era noastr, dar cu moralitatea
omului din secolul XXI naintea erei noastre, monogamia culturala i familia
monolitica.
*
Unii dintre brbaii de azi au mai pstrat cate ceva din nelepciunea
instinctuala motenit de la Mama Natura, ei evita incontient sa fie prezeni n
spaiul vital al micuului copil i n acest sens revin la cminul conjugal
noaptea foarte trziu, sau nu scapa nici o ocazie n a-i gsi de treaba cat mai
departe de casa n timpul liber. Acum tnr mama se simte abandonata,
neglijata, il acuza ca n-o ajuta n nici un fel la treburile casei i la ngrijirea
micuului, il amenin cu divorul. i pe lng toate cele, transfera insolvabilele-
i probleme generate de acumularea de frustrare cotidiana n crc fragedului
suflet n formare.
Cauza acestui tip de conflict dintre soti n-o reprezint neimplicarea
brbatului n problemele 'gospodaresti' mai mult ca sigur el n-avea nici o
treaba cu activitile casei nici nainte de apariia micuului ci faptul ca
naterea copilului n-a anihilat de la sine autocastrarea mamei: lupta continua
la nesfrit. Pentru tnra femeie, din punct de vedere psihologic, evenimentul
naterii este fantasmatic asociat cu sperana c-i va rezolva toate problemele
sufleteti, c-i va alina durerea provenita din explozia fricii ancestrale, aa cum
ritualul religios fac matanii sau tumbe, ling icoane slinoase i doamne-
doamne ma va ajuta i ma va proteja -n-are un alt rol dect acela de a restabili
un fals echilibru interior, iar dezamgirea inerenta ajunge ulterior s-o
copleeasc dup natere observa cu groaza c-a rmas cu toat durerea
sufleteasca n brae.
*
Modelul socio-economic, efectul distantei.
Influenta creatoare a modelului cultural actual intru susinerea
abandonului fundamental este paradiziac pusa n evidenta i de realitatea
economico-social: bebeluul este aruncat n camera copilului, este lsat singur
n ptuul frumos decorat cu jucrii, departe de feromonii mamei, departe de
singura lui hrana sufleteasca esenial, deoarece mama are alta treaba, mult
mai importanta, pentru a-i asigura o bucata amara de paine trebuie s-alerge
de diminea pana noaptea trziu n lupta cu Moara ei de Vnt. Insa putem
dormi linitii, pe unele meleaguri btrneii aciuai prin 'parlamente' au
nfiinat prin lege concediul de paternitate: locul mamei n ngrijirea
bebeluului este preluat de tata!
 Prin grija autoritilor de o profunzime intelectuala nemaintalnita
altundeva dect la gradina zoologica, ii este prin lege oferita mamei posibilitatea
de a se rzboi acerb cu Moara. N-ar fi exclus ca mine-poimine oamenii de
tiin cu-multe-titluri s-i recomande brbatului preocupat de ngrijirea nou-
nscutului o cura injectabila cu hormoni sexuali feminini, eventual i ceva
implanturi mamare, mai tii.
*
Aceeai nevoie stringenta de a se lupta cu Moara de Vnt determinata de
criza de suprapopulare esena actualei psihotice competiii 'sanatoase' despre
care mai avem multe de spus o determina pe mama s-i lase copilul foarte
mic pentru perioade foarte mari de timp, chiar sptmni i luni la rand, n
grija bunicilor, a diverselor rude de snge, sau n scatologico-civilizatele
instituii oficiale denumite cree i camine de copii.
* Oare nepturile injeciilor i-ale vaccinurilor administrate cu toptanul
copilului n etapa preconstienta or ajuta n vreun fel explozia Mreei Frici?
Se tot ntreab unul retoric. *
*
Ca o mica paranteza, legata numai de aspectul economic actual, vom
sublinia i armonioasa mpletire a tandemului psihologic interpretare-fantasma
cu cererea i oferta specifica mecanismului economic, mai bine zis a acelei parti
ntunecate aductoare de profit a exploatrii psihologice fondata bineneles
odat cu apariia primei forme de religie organizata.
La cabinetul psihologului de serviciu, cu ochii holbai, s-a prezentat
'pacientul' care bnuia ca are o problema. Din primele discuii psihologul
nostru i-a fcut o idee de ansamblu: 'Clientul n-are probleme grave, nu-i nici
pe departe diferit de omul obinuit, nu este nicidecum aa de bolnav precum
are tendina sa cread, da' uite ce portofel baban are! Rezolvam imediat, las' c-
l mbolnvesc eu i dup aia-l vindec, aa trece o bucata buna de timp i ctig
cinstit o grmad de bani' vorba-ia, timpul trece, leafa merge, noi cu drag ne
facem ca muncim.
Astfel au aprut multele spitale i azile n care pacienii susineau cu
mana pe inima ca-n copilrie, n pivnia propriei case, au fost martorii unor
ritualuri satanice practicate de prini, rude i prietenii lor, n care erau
torturai i ucii copii, iar ei au fost lsai n viaa pentru ca sa aib cine sa
spun povestea. Ritualurile respective au existat i continua sa existe, nu
numai n familiile lor, ci-n absolut toate familiile monogame n care cresc copii,
insa ele se desfoar numai n fantasma micuilor oameni, numai n
nchipuirea lor i reprezint una dintre metodele prin care caut sa neutralizeze
teroarea sufleteasca inerenta toxicului mediu familial n care sunt obligai sa
triasc, caut sa lege durerea sufleteasca nedefinibila de o durere concreta,
'reala', construita n 'realul' nchipuit autocastrarea sufleteasca obliga
aspectul fantasmatic compensator cu tenta patologica.
Datorita mult ndrgiilor bnui, banul reprezentnd forma civilizata
prin care n secolul XXI se transpune n fapt instinctul animalico-bestial de
dominare a teritoriului, au aprut numeroase semne de ntrebare vis-a-vis de
metodele psihologiei moderne, iar adevraii psihologi au fost terfelii n noroi i
nlocuii de o serie de marionete cu creierul perfect splat de atotputernica
pioenie religioasa, printre care cei ce-au pus bazele uneia dintre cele mai mari
aberaii intelectuale actuale: Au nfiinat terapia de grup dup modelul
multimilenarului grup familial monolitic dup cum vom vedea, transferul
psihic al substitutelor energiei vitale i gsete sursa de alimentare tocmai n
cadrul grupului. In plus, n-a fost ratata ocazia de a fi subliniata
primordialitatea acelei ramuri a tiinei denumita pompos 'sociologie' care la
scara sociala se ocupa cu studiul comportamental al masei de manevra, n
special cu cel al grupurilor formate din individualiti psihotice.
*
Efectele vizibile produse de abandonul fundamental.
Sursa neplcerilor manifeste la nivel individual i social n-o reprezint
divorul, destrmarea familiei cu copii mici, ea este fals asociata noiunii de
familie cu probleme. Necazul il reprezint nsi cstoria, nsi familia
monogama, celula. Metoda principala de alienare prin care religiile l-au obligat
pe om sa triasc sub imperiul eternei crize de suprapopulare.
Astzi, n secolul XXI, n aproape toate zonele lumii aa-zis civilizate,
unde nfloritoarea armonie sociala a creierelor perfect splate domnete mai
ceva dect la triburile de aborigeni din inima junglei, viguroase cohorte de ciocli
cu diploma, alturi de alte categorii similare de arlatani, practica cu un
deosebit succes ritualuri de alungare a vampirilor sau de exorcizare n vederea
'vindecarii' indivizilor posedai de demoni, exact aa cum se ntmpl pe vremea
evului mediu ntunecat. Fructuoasa activitate a multiplelor categorii de escroci
astrologi, mediumuri, tot felul de terapeui cu rol de vraci, ntemeietori de
secte religioase, ciocli cu diploma, ghicitori n cri de tarot, bobi, stele, palma,
bol de cristal, ceac de cafea.
Exploateaz la maximum starea de nelinite interioara specifica
fiecrui individ uman, nelinite izvort din frica, din abandonul fundamental,
peste care se suprapune armonios frica fata de ziua de maine, la randul ei
hrnita de 'echilibrul' social emanat de competiia 'sanatoasa' i de afluxul
crescut al frustrrilor provenite din presiunea demografica. Insa necazul nu-l
reprezint cioclii cu diploma i arlatanii, asta este meseria lor, aa ctiga
cinstit i ei o bucata de paine, adevrata problema o reprezint oamenii de
tiin cu-tare-multe-titluri care n-au nici o treaba cu familia monogama,
celula. Fiindc familia este un dar de la bunul dumnezeu. De ce?
Pentru ca n-au nici un interes material s-o fac: Cu cat sunt mai multi
oameni afectai de obezitate i de psihoze grave, cu att au ei mai multi clieni,
i prin urmare ctiga legal cat mai multi bani, conform relaiei dinamice dintre
cerere i oferta.
*
Abandonul fundamental reprezint n acelai timp i propulsorul
psihologic al geloziei: cumplita frica fata de potenialul abandon, fata de
retrirea acelei singurti dureroase resimit de individ inca din prima zi a
vieii sale. Una dintre cele mai luminoase faete ale abandonului fundamental
cultivat srguincios de familia monogama este aceea ca de-a lungul timpului
gelozia a produs un interminabil sir de crime, sir care continua nestingherit i
astzi, n secolul XXI, era noastr.
Construcia sistemului psihic de aprare, Plmdirea personalitii
psihotice a epocii noastre.
Dup ce-am identificat sursa strict olfactiva a durerii sufleteti, a raului
esenial ce macin natura umana, am vzut care este cauza obiectiva a eludrii
ei de ctre contiina i am trecut n revista principalele elemente concrete care
influeneaz instalarea abandonului fundamental, acum putem trece la
identificarea metodelor sufleteti cu caracter general prin care fiecare individ
urmeaz s-i refac echilibrul interior, sa scape cumva de greaua apsare
produsa de nedetectabil frica. Metodele de descrcare n somatic a
invadatoarei frici ancestrale se numesc fobii i fara a stabili vreun fel de ordine
avem: fobia propriu-zis, religiozitatea i exacerbarea importantei zonei
genitale. Toate aceste trei categorii i au originea n copilrie prima parte a
copilriei reprezint perioada n care se construeste aproape n ntregime
sistemul psihic de aprare i nu sunt perfect distincte, uzual se mbin i se
completeaz reciproc, diferenierea are doar scop ilustrativ.
*
Fobia propriu-zis reprezint legarea fricii ancestrale invizibile, esena
abandonului fundamental, de o frica cu caracter real, ataat unui 'obiect'
concret, identificabil contient, cu rol de catalizator al reaciei psihice. Obiectul
poate fi o vietate, o stare de fapt, sau numai o anumit asociere a gndurilor.
Fobia se nate ntr-un timp foarte scurt, perioada n care maximul tensiunii
sufleteti a carei descrcare intru neutralizare a devenit imperioasa are loc la
debit ridicat, prin stabilirea unui drum durabil, calea bttorita formata de
puternice legturi interneuronale n creier, drum ce va fi ulterior parcurs de
nenumrate ori. * Aici am tendina de a lega epilepsia de fobie, cred ca epilepsia
este o fobie fara obiect stabil, mai bine zis cu obiect escamotat, eludat total de
contiin, dar. *
Astfel, obiectul declanator devine acel ceva care apare pe neateptate n
spaiul vital al micuului, de exemplu: un obolan, un gndac sau orice vietate
ce defileaz nepstoare printr-un loc n care nu este ntlnit de obicei; copilul
s-a descoperit rmas singur undeva la nlime, ntr-un spatiu deschis, n
aglomeraie, pe ntuneric, sau numai s-a gndit c-ar putea ajunge ntr-o astfel
de situaie; s-a surprins gndind negativ fata de o persoana pe care 'ar fi
trebuit' s-o iubeasc anxietatea, starea de nelinite nedefinita, este tot o
reacie fobica declanat de o asociere a gndurilor. ntr-un cuvnt, orice
'obiect', sau ntmplare relativ obinuit, ce capt o semnificaie deosebita
numai atunci cnd este pus ntmpltor n relaie cu maximul tensiunii
sufleteti, de aici multitudinea ameitoare a fobiilor i-a superstiiilor iar
reacia somatica declanat reprezint o violenta respingere: refuzul fobic.
Multor fobii li s-au asociat n timp diverse denumiri exotice: anxieti,
isterii, obsesii. Dar tot fobii au rmas, tot caracterul unei descrcri psihotice
au reacia de frica declanat are origini pur fantasmatice, nu se sprijin pe o
baza reala, este pur i simplu creaia suplimentului fantasmatic de compensare
tot din frica ancestrala provin i tot de parfumatul mediu familial sunt n
exclusivitate cultivate.
Observam prin documentare cum diveri oameni de tiin cu-multe-
titluri ii ajuta pe cei suferinzi de rau de nlime prin intermediul realitii
virtuale, una din ultimele gselnie produsa de industria jocurilor pe calculator:
ii obliga sa se obinuiasc treptat cu nlimea. Adic prietenul nostru cu-
multele-lui-titluri cu tot trateaz simptomul, nu cauza: autocastrarea
sufleteasca generata de abandonul fundamental prin explozia Mreei Frici.
Probabil, atent inobilatii lui neuroni, dup studii i cercetri adnci, dup
achiziionarea de foarte-multe-titluri prin frecventarea a numeroase universiti
i publicarea a i mai numeroase studii de caz, i-au gsit sursa de inspiraie n
experienta de viaa a brancardierului de la morga, i acum o pune n practica
folosind ultimele cuceriri ale tiinei i tehnicii: Cum brancardierul intra n
fiecare zi n contact cu morii ajunge sa se obinuiasc cu cadavrele i-i
servete prnzul cu migala pregtit direct de pe pieptul celor ntini pe targa i
pregtii pentru autopsie. Acum poate crede cineva ca acel psiholog cu-multe-
titluri nu tie ce face? Chiar nu-i da seama ca eradicnd prin obinuina
simptomul ii repune pacientului durerea sufleteasca n brae ajutndu-l sa
caute sa scape de ea ntr-un alt mod: dezvoltnd psihoze mult mai grave sau
devenind de exemplu un criminal n serie?
Ce conteaz, bani sa ias, vorba-ia, avem spate: realitatea virtuala!
 Similar, aceeai tipologie de oameni de tiin cu-foarte-foarte-multe-
titluri practica metoda terapiei n grup muncind din greu intru eradicarea
acelorai simptome de fobie eludnd complet cauza. Urmare muncii lor de un
profund nivel intelectual au aprut criminali n serie emanai din cadrul
grupului supus terapiei. Ce conteaz, multe-titluri sa ias! Cu toate acestea se
continua elaborarea i publicarea de lucrrii de un profund caracter tiinific
intru popularizarea terapiei de grup. In secolul XXI oamenii de tiin cu-
extrem-de-multe-titluri continua sa predea n universiti i sa tina conferine
la nivel intelectual nalt cu scopul atingerii unui cat mai ridicat nivel al
incidentei crimelor prin intermediul terapiei de grup. Chiar nu-i dau seama
multele-lor-titluri despre ceea ce fac?
Despre terapia de grup vom mai spune cate ceva. Unul, mai
necredincios de felu' lui, nu crede toate asta nici fu. Garit.
Trebuie, totui, sa le nelegem atitudinea prietenilor notri cu-tare-
multe-titluri: De s-ar apuca sa trateze cauza, Mreaa Frica, atunci ar
zdruncina din temelii Mega-Minciunile propovduite de milenii de religiile
aplicate, una fiind familia monogama, drept urmare masa de manevra s-ar trezi
din somnul cel de milenii i imediat ar ncepe sa scad profiturile companiilor
i corporaiilor multinaionale o consecin profund imorala!
Religiozitatea, prima aprut n ordine cronologica, reprezint legarea
efluviului fricii invizibile de fantasma patologica, de zei, dumnezei i mesii de
tip strigoi. In antichitate ntreaga viaa a civilizaiilor era strns legata de
fantasma patologica, astzi avem tendina sa credem ca cel putin unele paturi
sociale s-au debarasat de ea, insa realitatea este ca pioenia implicita a devenit
ea nsi nedetectabil, invizibila pentru contiina, reprezentnd esena
modelului cultural actual.
Originea invaziei religiozitii se afla n aceeai copilrie cnd n
momentul culminant al tensiunii sufleteti individul uman primete cu draga
inima orferita educaie religioasa. Mcar este bine ca merge la coal abia dup
ce-a mplinit ase ani, vrsta la care se considera ca a atins deja 'maturitatea
copilariei', de-ar fi obligat sa mearg mai de timpuriu pentru a primi oficial
valoroasele nvminte religioase, atunci dezastrul sufletesc ar cpta
dimensiunile apocaliptice similare zonelor geografice de pe lng bltoac de
petrol, principala sursa de teroriti i atentatori sinucigai. In aceste zone
religiozitatea devine excesiva i este alimentata de un suport fizic palpabil: de
cnd devine contient de sine nsui i este iniiat n tainele religiei aplicate
-copilului i se deschide luminoasa perspectiva ca ntr-o buna zi s-ajung sa
mnnce pietrele i nisipul din desert. Sub presiunea acestei frustrri majore
frica erupe n toat splendoarea ei, iar pentru a fi neutralizata este obligatorie
apelarea unei fantasme patologice solide, foarte bine nchegat. Istoria relativ
recenta ne transmite ca nu de puine ori aici, urmare modificrilor climatice,
oamenii au rezolvat parial criza de suprapopulare apelnd la canibalism, n
special la carnea frageda de copil n deplina conformitate cu nvmintele
propovduite de religiile specifice.
n unele cazuri, din fericire destul de puine la numr, puntea religioasa
de descrcare a fricii invizibile se realizeaz imediat i-n sprijinul acestui model
de 'iluminare' vin exemplarele povestiri despre miraculoasa schimbare 'in bine'
a comportamentului unor astfel de copii. Adic acei copii, inca recuperabili,
sunt miraculos transformai ntr-o singura clipa n veritabili psihopai. Din
rndurile acestora s-au ales, i vor continua sa se aleag, criminalii n serie,
atentatorii sinucigai, teroritii de orice fel, dar mai ales noile nalte fete
lunatico-pioase de genul sfintelor maici i al vestiilor clugri cu kalasnikovu-n
mana ghilotina-i prea grea i-n special politicienii de-o 'verticalitate' morala
impecabila biografiile unor astfel de oameni, grav bolnavi psihic, majoritatea
responsabili de nfptuirea sau alimentarea diverselor mceluri umane, vorbesc
de la sine.
n cele mai multe cazuri religiozitatea se traduce printr-o fobie latenta,
cuminte, dar cu caracter de autoperpetuare fara sa fie nsoit de o
descrcare psihosomatica violenta asemenea fobiilor cu obiect stabil. Fantasma
patologica de compensare are att rolul de a hrni frica invizibila, deoarece
falsitatea ei este detectata de contiin care-o refuza pur i simplu, cat i pe cel
de a o neutraliza, antrennd n acest sens majoritatea energiei sufleteti a
individului suportul biologic il reprezint tot cile bttorite formate treptat n
creier.
Axioma: Suplimentul fantasmatic compensator, de factura patologica,
ataat fantasmaticului natural reprezentat de contiin, are i rolul de a
genera prin el nsui un supliment de frustrare pe care il putem denumi
autofrustrare autofrustrarea o regsim cu toii n viaa de zi cu zi: ne gndim
ce bine ar fi daca. Insa tim ca acel daca este imposibil de realizat fiindc. (de
obicei n-avem bani) i ne posomoram.
n acelai timp apare vizibila tendina ca religiozitatea sa fie deliberat
ascunsa, majoritatea celor subjugai nu numai ca nu i-o exteriorizeaz n nici
un fel, ba chiar afirma ca sunt atei nrii contiina detecteaz morbida ei
falsitate. Foarte multi oameni cred ca propriile lor gnduri raman perfect
ascunse daca nu sunt exteriorizate n nici un fel, insa psihologia ilustreaz
contrariul. De aici tendina generala de repulsie fata de psihologie, adulii 'simt'
ca sunt 'dezbracati' pana la piele, ca sunt deposedai de intimitatea interioara
rmnnd fara 'veritabila' masca protectoare sub care vor s-i ascund
gndurile primitivo-bestiale generate de doza substanial a frustrrilor
cotidiane aflate la randul lor n strns legtur cu modelul cultural pios. O
adnc vorba din popor stabilete cu deosebita exactitate prima axioma a
psihologiei, poate singura:
De fiecare data cnd cobora din avion redevenea ateu.
Aspectul fundamental fobic al religiozitii este subliniat istoric de extazul
i deplina aprobare cu care mulimile de oameni ntmpinau execuiile publice
pe rug sau pe eafod ale aa-ziilor eretici. Prin uciderea ereticului simeau ca
le era protejat dumnezeul era protejata iluzia, halucinaia, fantasma
patologica. Daca i-ar fi lsat pe eretici sa le 'distruga' dumnezeul atunci oamenii
notri n-ar mai fi dispus de facila metoda de a-i neutraliza frica, ar fi rmas cu
ea-n brae i s-ar fi dat cu capul de perei. Faptul ca i-n secolul XXI ntlnim
aciuni violente similare, terorizante, ndreptate mpotriva ereticilor sau
infidelilor arata faptul ca n pofida scurgerii unei perioade enorme de timp
natura umana n-a reuit sa evolueze deloc drept pentru care mulumim din
inima 'democraticilor' alei politicieni de azi care continua sa susin religiile
aplicate recunoscndu-le nltoarea valoare morala: aceea de cea mai
consistenta sursa de putere i profit ca urmare a ndobitocirii dirijate a masei
de manevra.
Similar, avem de-a face cu terapeuticele incantaii sau descntece
religioase gen tatl nostru care eti n ceruri: Religia transforma credinciosul n
veritabil psihopat barndu-i prin intermediul exacerbrii fantasmelor, n special
a fantasmei patologice specifice, calea contient, logica, de a-i depista sursa
durerii sufleteti: Mreaa Frica. In acelai timp religia aplicata desemneaz
calea de defulare a efluviului fricii ancestrale n somatic: ritualul religios acele
tumbe, nchinciuni, mtnii, ploconeli, maruri n grup i incantaii care i
astzi continua sa fie recunoscute oficial! Cum fiecare individ are tendina de-a
uita despre aberanta existenta a vreunui creator divin, lucru specific purului
bun simt uman, rezulta ca efluviul fricii invizibile rmas treptat fara falsa
metoda contient de neutralizare devine liber i ncepe sa sape adnc n
starea lui sufleteasca -de aici clduroasele recomandri de a se nchina n
fiecare zi nainte de culcare sau de fiecare data cnd se aeaz la masa: pentru
ca nu cumva sa uite. Acum intervine descntecul, medicamentul fermecat,
care-i aduce aminte omului nostru despre existenta tatlui ceresc i-i retrimite
durerea sufleteasca intru falsa neutralizare n fantasma patologica. Efectul este
imediat, individul se linitete instantaneu nu se mai da cu capul de perei.
Insa nu puine au fost cazurile de clugri i micue care la un moment
dat au nnebunit sistemul psihic de aprare a explodat n pofida faptului ca
preau perfect deprini vieii monahale viaa monahala nseamn bararea
impulsului natural de a dinui al speciei prin impunerea castitii contiente,
recte inducerea contient a conflictului cu specia, transformarea lui ntr-o
viguroasa presiune frustratoare i defularea ei prin intermediul fantasmelor i
ritualurilor religioase iar acest fapt subliniaz cum nu se poate mai bine
consecin fundamental distructiva a fantasmei patologice: In timp efectul ei
terapeutic dispare, se produce dependenta la fel cum i somniferele i pierd
treptat efectul datorita folosirii repetate impulsul de a dinui al speciei ctiga
ntotdeauna individul rmnnd cu durerea sufleteasca n brae i astfel
apare criminalul n serie sau elita politica psihopata, omul care nlocuiete
fantasma patologica pseudocurativa, materializata de 'existenta' divinitii, cu
fantasma criminala, o fantasma cu suport real i s-apuca voios sa pescuiasc
prin bltoaca de petrol.
Universalitatea religiozitii este susinut de faptul ca-n zonele
subdezvoltate economic, unde presiunea frustrrilor cotidiene este enorma n
majoritatea lor mcinate de conflicte armate, unde mizerabila srcie materiala,
dar mai ales cea spirituala sunt fireti, echivalente ntoarcerii n timp cu sute
sau mii de ani la fiecare trei cuvinte exprimate individul uman se refera de
cinci ori la noiunea de dumnezeu. Prin extensie, n zonele dezvoltate economic
avem de-a face cu ascunderea ei, ca urmare evoluiei gradului de
pseudocivilizatie, insa aici este perfect ilustrata de atotcuprinztoare a
autocastrare sufleteasca manifesta la nivel social susinut de imensul val al
frustrrilor cotidiene inerent vieuirii n marile zone urbane aglomerate de
pioenia intrinseca modelului cultural care, vizibil pentru oricine, ii transforma
pe oamenii secolului XXI n inconfundabilii hipopotami bipezi.
Avnd n vedere faptul ca indivizii surprini de religiozitatea cu tenta
excesiva dau dovada de o imensa cantitate de energie sufleteasca anulata prin
legarea de fantasma patologica putem deduce cu uurin faptul ca multi
dintre ei i-ar fi putut-o dirija, prin intermediul educaiei n spiritul armoniei
cu propria specie, spre elaborarea unor noi 'teorii ale relativitatii', adic spre
progresul stiintifico-tehnologic ce-ar putea rezolva, cel putin parial, att criza
de suprapopulare cat i distrugerea continua a mediului nconjurtor. In nici
un caz! N-avem nevoie de aa ceva, psihoza universala, religiozitatea obedient
cultivata ncepnd din familie, celula de baza, reprezint principala sursa de
putere i profit.
Oare ci neuroni funcionali dein oamenii de tiin cu-multe-titluri de-i
ajuta att de mult sa continuie sa tolereze religia aplicata?
*
Exacerbarea importantei zonei genitale este cea mai ntlnit metoda de
rezolvare a 'problemei sufletesti' i sprijin fara drept de apel interdependenta
dintre biologic i psihologic. Zona genitala este foarte sensibila la stimulii tactili,
iar formaiunile nervoase responsabile de intensa senzaie provocata la atingere
se formeaz inca din tipul vieii intrauterine, ca de altfel orice alta parte
anatomica a individului uman nervii nu cresc acolo, sau devin activi, la vrsta
de 14 ani sau 18, 21 ori 68, dup cum i nchipuie btrneii aciuai prin
'parlamentele' sistemului nchis. Sensibilitatea deosebita se explica foarte uor
din punct de vedere biologic: specia il obliga pe individ sa fie perfect contient
de existenta ei i s-o protejeze ca pe ochii din cap pana cnd ajunge adult,
aparatul reproductor reprezentnd singura arma biologica cu care specia i-a
dotat pe strmoii animalului uman himenul, ca membrana dureroasa la
atingere, are simplul rol funcional de a proteja aparatul genital al fetiei de o
posibila infecie datorata ptrunderii obiectelor strine n vagin n copilrie i
nu reprezint un insemn al vreunui dumnezeu precum i-au nchipuit
primitivii pioso-barbari ce i-au inventat fiindc n-au putut s-i explice altfel
fenomenele din jurul lor; similar, durerea ascuit resimit la lovirea
accidenctala a organelor genitale ale biatului.
Asocierea dintre copleitoarea tensiune sufleteasca generata de
abandonul fundamental i cantitatea importanta de stimuli provenii din zona
genitala se produce de la sine, astfel sufletul fraged gsete un element concret
de care sa lege mare parte a efluviului fricii ancestrale invizibile: zona genitala,
care devine suportul fizic de baza al defulrii n somatic a presiunii induse de
Mreaa Frica i-n consecin de la cea mai frageda vrst se pun bazele
dezvoltrii fobiei fata de genital.
Aadar, datorita omniprezentei, una dintre cele mai facile metode de
neutralizare a durerii sufleteti izvorte din frica, din abandonul fundamental,
devine legarea n plan fantasmatic i descrcarea ei n somatic prin senzaiile
primite de la organele sexuale, de la genital pentru a ne-o imagina o asemuim
cu efectul linititor produs de mngierea de ctre mama a capului sau
obrajilor copilului care plnge.
Fobia fata de genital este principalul rezultat al autocastrarii sufltesti, se
dezvolta ncepnd din perioada preconstienta i se traduce prin investirea zonei
gentale cu tiensiunea sufleteasca zvorata din explozia fricii generata de
abandonului fundamental prin intermediul conexiunilor interneuronale la
nivelul creierului, desigur. Cum invazia energiei vitale de ctre Mreaa Frica
reprezint o castrare efectiva a acesteia i are un profund caracter negativ,
rezulta ca zona genitala va fi imprimata cu acelai caracter profund negativ,
dureros, sfietor.
Nivelul de elaborare contient al copilului se dezvolta treptat i urmeaz
implicit influenta sufleteasca semnificativa provocata de vizibila segregare
sexuala a carei nelegere nu numai c-i este negata de cei ce se ocupa de
creterea i educarea lui, ba chiar ii este imposibil de neles pentru c-i este
imposibil de neles durerea sufleteasca, nedefinibila durere din interior
provenita din etapa preconstiena i provocata de Mreaa Frica pe care nici att
n-o poate defini contient. Fobia fata de genital nmugurita n etapa
preconstienta i formeaz treptat rdcini adnci i va avea drept efect o
disoluie sufleteasca mult mai puternica dect cea indusa de fantasma
patologica n forma ei pura, deoarece tensiunea sufleteasca izvort din frica de
a nu fi abandonat se leag de ceva concret, real, de o zona anatomica puternic
strbtut de terminaii nervoase i nu de halucinante mortciuni fantasmatice
precum strigoii i dumnezeii. In acelai timp suntem nevoii sa observam ca
aceeai fobie fata de genital urmeaz un curs total diferit la fetia fata de biat:
Fetia va observa c-i lipsete acel 'ceva' pe care-l are bieelul i va
ncepe sa spere s-i creasc i ei pentru a neutraliza mai eficient durerea
interioara cu ajutorul lui ea efectiv crede ca bieelul n-are probleme
sufleteti. Refuzul fobic al propriei mutilri se formeaz treptat, nivelul
autocastrarii va creste semnificativ deoarece observa ca nu-i este ndeplinit
dorina, i vom ntlni tririle sufleteti ale 'printesei rosii' subliniate cnd am
vorbit despre femeie i identificarea cu modelul masculin.
Bieelul va observa la randul lui ca deine ceva n plus fata de feti i
datorita acestei observaii are loc exploziei fricii c-l poate pierde, ca poate
pierde acel 'ceva' care-i alina durerea sufleteasca nedefinibila devenind i el
mutilat. aa ca iluzoria ameninare cu castrarea capta aspect real, bieelul
crede sincer c-i poate pierde 'jucaria' deoarece afla ca fetiele i femeile nu
dein o astfel de 'jucarie', lucru care converge ctre o i mai puternica
autocastrare sufleteasca determinndu-l sa ajung la concluzia ca este mai bine
sa renune el nsui la ea. O renunare tot la nivel psihic, desigur, dar care-l
priveaz de posibilitatea descrcrii n somatic a dureroasei tensiuni sufleteti.
Deci, n cazul bieelului fobia fata de genital implicit cotropirea sufleteasca
produsa de Mreaa Frica atinge cote morbide mult mai nalte dect la feti.
Experienta clinica scoate-n evidenta mult mai multele i mult mai gravele forme
de psihoza dezvoltate peste ani de bieelul care a fost ameninat la propriu de
un adult c-i taie 'jucaria' daca mai pune mana la ea. Am rezolvat astfel mare
parte a pe larg dezbtutelor probleme vis-a-vis de violenta i agresivitatea
animalica a brbatului comparativ cu femeia: provin din exteriorizarea Mreei
Frici ancestrale i mprumut din bestialitatea ei, aspect suprapus peste
evidenta naturala precum brbatul este un animal mult mai fricos dect
femeia.
Cum copilul, indiferent ce-ar face, nu va reui s-i recupereze spaiul
vital din ghearele agresiunilor ndreptate asupra lui de cultura religioasa,
condiiile socio-economice i mediul familial monogam, va fi obligat sa se
recunoasc nvins, sa se alieneze cocoloindu-i la maximum sufletul puternic
maltratat, sa abandoneze de convenienta lupta, insa att timp cat triete n-o
va abandona definitiv niciodat. Revenim la ceea ce am spus n debut i vom
reaminti suma tuturor surselor de perturbare a punii de legtur la nivel
olfactiv dintre copil i mama:
Tatl n carne i oase, masculul adult ncrcat de feromoni ce-i
invadeaz spaiul vital pentru a-i maltrata sufleelul n formare
Psihoza mamei rezultata din viguroasa ei autocastrare, implicnd un
puternic dezechilibru feromonohormonal i ilustrata att de comportamentul
psihotico-religios considerat sntate mintala curata, cat i de rbufnirile
psihotice manifeste tolerate la nivel social psihoza transferata integral
micuului ncepnd cu prima zi de viaa
Faptul ca nu este dorit de mama nainte de a se nate, este efectiv
respins de aceasta fiindc a fost obligata mpotriva voinei ei s-l aduc pe
lume, prin intermediul legilor scabroasei morale religioase sau chiar prin legile
efective promulgate de iluminaii btrnei de elita aciuai prin 'parlamente'
avnd drept consecin inducerea aceluiai dezechilibru feromono-hormonal al
mamei
Abandonul efectiv, timpul fizic petrecut la mare distanta de pieptul ei,
departe de hrana sufleteasca ntruchipat de feromonii emanai de ea receptat
de asemenea ca o agresiune prin privaiune.
*
Treptat sistemul psihic de aprare se solidifica pe baza investirii zonei
genitale cu tensiunea sufleteasca morbida izvort din Mreaa Frica rezultnd:
refuzul fobic al propriei mutilri la femeie i impotenta sufleteasca generalizata
caracteristica brbatului ambele cu rol n ridicarea pe cote din ce n ce mai
nalte a egocentrismului patologic. Daca femeile adulte au probleme sufleteti
vis-a-vis de identitatea sexuala ntr-un procent semnificativ, n cazul brbatului
adult lucrurile stau radical diferit: impotenta sufleteasca masculina tinde
asimptotic spre 100%, este generalizata i nu beneficiaz de nici un motiv
obiectiv intru a-i diminua influenta creatoare.
Care-o fi substratul psihologic al universalei obsesii a adolescentului,
tnrului i mai mereu a brbatului adult c-o are prea mica? Recunoaterea
autoritii cioclilor cu diploma, a ciocoilor economici i a btrneilor aciuai
prin 'parlamente' s-a bazat dintotdeauna pe acest handicap sufletesc dar
lupta continua, chiar de-ar avea-o de doi metri tot se va frmnta la gndul c-i
prea mica.
Care-o fi substratul psihologic al universalei obsesii a adolescentei,
tinerei femei i mai mereu a femeii adulte c-i inferioara brbatului? Toate
religiile i-au tras seva din acest handicap sufletesc dar lupta continua, tot
spera s-i creasc i ei, tot spera sa nu mai rmn mutilata.
Este foarte simplu de dedus ca nu diferenierea anatomica dintre sexe i
nici sensibilitatea tactila mrit a zonei genitale nu reprezint cauza apariiei i
dezvoltrii fobiei fata de genital, ci conjuncia cu imensa cantitate de tensiune
sufleteasca negativa cultivata cu o deosebit de mare grija n mediul familial
monogam: abandonul fundamental. In acelai timp i n acelai fel observam ca
vreun impuls erotic, vreun 'libido', sau orice alta manifestare sexuala ntlnit
la aduli, n-are absolut nici o legtur cu copilria: n copilrie excitaiile zonei
genitale au simplul rol de a neutraliza teroarea sufleteasca, att i nimic mai
mult.
*
Fobia fata de genital se solidifica i prin uitare cea mai importanta
funcie a creierului uman, cel putin deocamdat odat cu scurgerea timpului,
va deveni impenetrabila pentru contiina n pofida faptului ca treptat se vor
acumula cunotinele concrete ce-ar trebui s-o demonteze de la sine sistemul
psihic de aprare o nglobeaz n structura lui de fundal, asemenea aerului din
atmosfera, n-o mai vedem, dar ramane acolo i ne influeneaz viaa n orice
moment.
Trecerea n fundal a fobiei fata de genital este determinata de nsi
dezvoltarea contiinei: copilul i da seama contient ca nu va fi abandonat,
reuete s-i domine contient acea frica de moarte pe care au perceput-o
simurile lui n perioada preconstienta n special prin ancestralul simt al
mirosului. i da efectiv seama ca Mreaa Frica l-a ameninat inutil, ca imensa
explozie frustratoare produsa de ea a fost falsa i-o uita intrnd n perioada de
'maturitate a copilariei', perioada n care frustrrile cotidiene sunt preluate
aproape integral de cei care-l ngrijesc, iar el capt un comportament de copil
perfect normal cu foarte rare accese psihotice specifice unei puternice
autocastrari plans isteric, ncpnare ndrjit, furie oarba ndreptat
asupra diverselor obiecte sau fiine. Insa reinem aspectul cel mai important:
autocastrarea sufleteasca s-a produs, mare parte a energiei vitale ramane n
ghearele Mreei Frici, iar zona genitala a rmas investita cu percepia
dureroasa, negativa din punct de vedere emoional, specifica abandonului
fundamental trit n copilria mica.
Timpul trece i ajungem la momentul n care energia vitala creatoare de
viaa i cere drepturile asupra zonei genitale: pubertatea.
*
Rzboiul pubertii.
Mreia autocastrarii sufleteti i a fobiei fata de genital vor deveni
'vizibile' la pubertate odat cu acutizarea problemei sexuale a tnrului,
ulterior a adultului. Instana rzboiului pubertii reprezint revolta
biologicului, lupta dusa de energia vitala creatoare de viaa, mpotriva
degenerantei autocastrari sufleteti. Specia il foreaz pe tnrul puber
indiferent de sexul acestuia sa se conving pe sine nsui ca exista, il obliga sa
renune la sufletescul abandon n voia sortii de care s-a lsat purtat n copilrie
i de care acum a uitat, i nu numai att, il obliga s-i recupereze zona
genitala investita cu morbiditatea abandonului fundamental din ghearele
Mreei Frici i s-o foloseasc n sens pozitiv, n sensul creativ al energiei vitale
-de zona genitala a depins dintotdeauna existenta oricrei specii.
Pe fondul fobiei fata de genital lupta dintre Mreaa Frica ancestrala i
energia vitala pentru posesia zonei genitale este acerba, frica nu cedeaz dect
o foarte mica parte i forte greu: zona genitala a omului modern din secolul XXI
ramane pentru toat viaa n ghearele Mreei Frici pentru ca aa a fost inclusa
n structura sistemul psihic de aprare n perioada preconstienta. Groaza pe
care aproape fiecare individ uman a trit-o cu ocazia primelor contacte sexuale,
similara unei profunde sfieri sufleteti, parca s-ar fi prbuit lumea n
stupiditatea lor pioso-religioasa unii mai slabi de nger au descris-o drept un
lucru minunat, drept o emoie plcut!
Reprezint retrirea n toat mreia lor a sentimentelor generate de
abandonul fundamental inca din primele zile de viaa acele sentimente de
profunda durere sufleteasca de care nu suntem contieni, ele i au originea n
etapa preconstienta. Am rezovat astfel i problema tulburrilor de cicu
menstrualll la adolescenta i tnra femeie: Mreaa Frica nu vrea sa cedeze
posesia zonei genitale.
Abandonul fundamental a activat, cu micile ntreruperi cnd copilul s-a
aflat la pieptul mamei, pe o perioada enorm de lunga n timp, intre doi i trei
ani de zile, pana cnd s-a format contiina i a putut treptat s-i dea seama
ca frica de moarte este nefondata, i de aceea putem afirma ca autocastrarea
sufleteasca, invazia Mreei Frici, respectiv suplimentul fantasmatic de
compensare apelat de ea, ocupa o foarte mare parte din energia noastr
sufleteasca: aproape n ntregime sistemul nostru psihic de aprare s-a format
pe frica, pe Mreaa Frica.
A trecut aproape jumtate de mileniu de cnd Poetul ne-a vorbit despre
'Romeo i Julieta' cinii latr, caravana merge i pe noi tot n cu. Vnt ne
doare. Ceea ce se ntmpl cu Romeo i Julieta atunci, se ntmpl i acum,
dar se ntmpl la nivelul speciei umane. Aceeai pioenie religioasa de-atunci o
regsim i astzi, numai ca astzi a evoluat, astzi este invizibila, nu ne mai
dam seama de ea fericii cei saraci cu duhul!
i numai pentru ca aceelasi abandon fundamental de-atunci exista i
acum, iar Mreaa Frica este ancestrala, a existat dinaintea speciei umane i
continua sa existe alturi de ea i astzi.
Absolut toi adolescenii fantazeaz cu ochii deschii ca se sinucid, unii,
nfiortor de multi, chiar o fac, trec la fapte, aleg moartea tocmai fiindc doresc
enorm sa se bucure de viaa, modelul socio-cultural le neaga bucuria vieii, le
impune un tel mult mai valoros: acela de a deveni zombi moderni, de a deveni
slugoi perfect calibrai scopului economic, slugile elitelor zilei de azi. Absolut
toi adolescenii fantazeaz cu ochii deschii ca distrug lumea, unii chiar o fac,
trec la fapte, iau putile i pistoalele-n mini i merg la coal pentru a-i
mpuca profesorii i colegii distrug acea lume a lor despre care simt c-i
sufoca: claustrofobia impusa cu fora de ctre superinteligentii aduli i
suprapopularea impusa bestial de paranoicele elite i prietenii lor psihopai,
cioclii cu diploma. Mediul social i cultura pioso-religioasa de tip
anticoncepional potenate de presiunea demografica, negndu-i spaiul vital i
la propriu i la figurat, potennd presiunea frustratoare spre valori
insuportabile, au drept consecin suprafortarea aspectului fantasmatic
compensator i cu toate ca nu este intotdeuna perfect vizibil ii imprima
adolescentului stri sufleteti de tipul psihozei maniacale, de tip maniaco-
depresiv: acum este n culmea extazului, simte ca toat lumea-i la picioarele
lui, peste cteva momente cade n abisul dezndejdii, ajunge n groapa
disperrii. Psihoza maniacala reprezint oglindirea fidela a conflictului dintre
energia vitala i frica ancestrala pentru posesia zonei genitale, iar forma ei
concreta de materializare la pubertate o reprezint cnd exteriorizarea violenta
a acelui 'sunt i eu p-aici!' cnd retragerea totala n sine nsui, irefutabilul
sentiment al propriei inutiliti, cutarea disperata a punctelor de sprijin
sufleteti n ireal, transformarea n sociopat sau n zombi modern, elementul
esenial al viitoarei mase de manevra.
Iar acea masturbare atent susinut i promovata de prietenii notri de
tiin cu-multe -titluri il ajuta enorm pe adolescent s-i definitiveze fobia fata
de genital i egocentrismul patologic fu. Garindu-se cu sine nsui, il ajuta
substanial sa devina un maniaco-depresiv explicit pentru c-i aduce n prim
plan adevrul fundamental: trebuie sa fie pios, cast, castrat la propriu, n-are
voie sa se fu. Gareasca dect singur, sa nu-l vad nimeni. aa i este, pentru ca
specia umana a reuit sa evolueze pe parcursul a milioane de ani numai cu
ajutorul masturbrii. Oare din ce cauza cioclii cu diploma de acum vreo 200 de
ani nfierau masturbarea considernd ca determina mbolnvirea mintala?
i chiar ca n-o determina implicit, doar ii poteneaz evidenierea
explicita. Pentru ca observaiile lor erau concrete, faptice, se vedeau cu ochiul
liber, n-aveau nevoie de tratate de psihologie moderna pentru a le deduce
astzi nu se mai vad aa de bine pentru ca suferina sufleteasca, boala psihica,
este considerata normala, naturala, fireasca, doar cu toii provenim din
minunata familie monogama.
Tendina maniaco-depresiva are n primul rand efectul prelungirii
adolescentei pana spre vrste trzii i are legturi viscerale cu faptul ca tinerii
pot fi convini cu foarte mare uurin sa devina martiri, atentatori sinucigai:
actul n sine mbin att mreia n numele cauzei cat i autodistrugerea, recte
creativitatea energiei vitale versus morbiditate impusa de Mreaa Frica.
Desigur, sunt i anse ca adolescentul nostru sa urmeze un curs de
dezvoltare mai 'normal', sunt, cam una la milion.
Astfel se formeaz adultul, omul nou, constructorul de baza al societii
mai mult lateral dezvoltate, membrul de ndejde al unei noi pseudospecii:
omul-hipopotam frumuseea Mreei Frici provine numai din interior, dar nu
de puine ori este reflectata de morbiditatea nfirii exterioare i ntotdeauna
este armonios prelucrata cultural din exterior de ansamblul factorilor pioso-
religiosi intrinseci realitii sociale actuale.
*
Amploarea exagerata a fobiei fata de genital dezvoltata de brbat n raport
cu femeia mai este susinut i de raportul de cel putin 5 la 1 n favoarea
brbailor la capitolul sinuciderilor ntlnite n cazul adolescenilor i tinerilor
pn-n 30 de ani. In plus, cldur sufleteasca a femeii, sensibilitatea ei
sufleteasca sporita impusa de specie viitoarei mame i care ar trebui s-i
ngrijeasc atent copii, nu s-i arunce pe unde-i vine se traduce prin
sinceritatea ei marita: tnra femeie se transforma mult mai repede i mai uor
n hipopotam biped.
*
Definitivarea personalitii psihotice a epocii noastre.
n macro rezultatul fobiei fata de genital se regsete n tendina
psihotico-distructiva a mediului social actual ce se confunda cu competiia
'sanatoasa' la toate nivelurile, n special la nivel economic: Cel care o are mai
mare poate ciordi, perfect legal, cat mai mult de la aproapele sau. Exact aa i
este, pentru ca individul n-o are efectiv, a lui zona genitala este n gheara
Mreei Frici, el trebuie sa se zbat s-o compenseze fantasmatic din surse
exterioare, caut sa i-o substituie prin ciordit cu acte-n regula. Esena
dominarii economice, a impotentei sufleteti i a egocentrismului patologic
caracteristica fundamentala a ntregii civilizaii umane a secolului XXI este
reflecatarea directa n viaa de zi cu zi a crizei pubertii: natura umana este
imprimata de bestialitatea orala, canibalica, a Mreei Frici ancestrale, ea este
cea care deine ponderea cea mai mare n sistemul psihic de aprare al fiecrui
individ uman.
Competiia 'sanatoasa', alergarea susinut, cu ochii scoi din orbite,
dup bani, dup averi nelimitate, reprezint transpunerea la nivel social a
regresiei la stadiul oral a direciei de curgere a fluidului vital, mai bine zis de
prelungire a stadiului oral, prin prisma pioeniei culturale i-a fobiei fata de
genital, n viaa adultului. Banul simbolizeaz posibilitatea achiziionrii
mijloacelor necesare susinerii existentei, n special a hranei, iar energia
sufleteasca disipata de adult intru obinerea preamririi sugerata de averea cat
mai mare este tocmai energia vitala atribuita de specie fiecrui individ pentru a
fi utilizata n scop reproductiv, pur sexual, astfel nct ea s-i asigure
continuitatea energia vitala pozitiva nu poate ajunge la zona genitala deoarece
aceasta a rmas investita cu energia negativa a morbidei frici declanat de
abandonul fundamental inca din prma zi de viaa, fundaia sistemului psihic de
aprare este construita pe autocastrare.
Mijlocirea fantasmatica la volum ridicat grandomanica a transferului
energiei vitale specifice etapei sexuale nspre etapa orala o denumim psihoza
regresiva. Astfel vitalitatea speciei este profund afectata, este diminuata
corespunztor, este supusa unei veritabile castrri, iar omul modern se
transforma cu ardoare n hipopotam biped, specia umana se transforma ntr-o
pseudospecie pur i simplu castrata, deposedata de energia vitala creatoare de
viaa.
Extraordinara amploare atinsa de ciuma pioso-religioso-culturala
denumita competiie 'sanatoasa' reprezint recunoaterea regresiei la stadiul
oral, canibalic, a ntregii comuniti umane actuale, recte recunoaterea
degenerrii speciei i a universalizrii psihozei regresive ca forma de
exteriorizare a egocentrismului patologic -psihoza umanitii generata de
abandonul fundamental caracterizat de erupia frici ancestrale i pusa pe rol de
fobia fata de genital n cadrul familiei monogame.
*
Inca o data suntem nevoii sa observam ca problema sexualitii copilului
nu este reprezentata de manifestarea n sine a propriului erotism, ci de greaua
povara a abandonului resimit, sfietoarea trire sufleteasca predominanta ce-i
marcheaz ireversibil copilria sau: singur printre 'prieteni'. Egocentrismul
natural converge uor i sigur spre patologic: Aproape niciunul din adulii de
azi nu mai poate disocia sentimentul de dragoste de acela al fricii,
autocastrarea sufleteasca transcede n ntreg universul social, iar fobia fata de
genital, adevrat sursa psihica a pioeniei invizibile, a transformrii n
hipopotam biped i a psihozei religioase, a cptat deja aspect de perpetuum
mobile.
Oare din ce cauza oamenii primitivi au nceput s-i acopere zona
genitala chiar pe clduri foarte mari? Debutul manifestrii fobiei fata de gental
se pierde n negurai timpului, se confunda cu momentul n care omul a
inventat familia monogama, eafodul distrugerii propriei specii.
Exacerbarea importantei zonei genitale n construcia sistemului psihic
de aprare este parte integranta a dezvoltrii sufleteti a omului modern i
datorita inculturii, a imoralei morale motenit de la religii, mai bine zis a
cretinizrii deliberate a masei de manevra, a cptat caracter de fobie agravata
cultural.
Grotescul aspectului fobic, una din multiplele coloane vertebrale ale
degradrii psihotice n masa a naturii umane, este foarte bine ilustrat de
imaginile surprinse pe pelicula cinematografica sau de ngrozitoarele fotografii
nfind grozviile din lagrele de exterminare naziste unde miile de indivizi
scheletici n pielea goala, ce abia mai micau, nu au organe sexuale, nu, se,
vede, nici, mcar, un, singur, organ, sexual, i nici n grmezile de cadavre.
Crima i Mutilarea Fizica nu sunt obscene, zona genitala reprezint
obscenitatea obscenitilor persecutarea asidua a suportului biologic prin
intermediul contiinei i al tradiionalului model cultural pioso-religios este un
dar de la dumnezeu, reprezint inestimabila valoare morala a religiilor.
Oare de ce s-o fi zicanda ca somnul raiunii nate montri psihopai?
Mai nou, n biologic, interminabile cirezi de hipopotami bipezi, cum
vrei s-i zici.
*
Observam cat de uor poate fi explicata nclinaia sufleteasca spre
homosexualitate i bisexualitate a tnrului adolescent lund n calcul
investirea zonei genitale cu fluxul negativ al terorii sufleteti produs de Mreaa
Frica i imprimarea sistemului psihic de aprare cu tendina maniaco-
depresiva. Este pur i simplu vorba despre disperarea individului copleit din
interior: Daca aa cum sunt ma simt groaznic, simt cum Mreaa Frica ma
sufoca, atunci cu siguran mi va fi mai bine 'invers', pentru ca mai rau de att
nu se poate.
Un alt aspect specific maniaco-depresiv ntlnit la adultul surprins n
gheara adolescentei ntrziate apare cnd durerea sufleteasca il copleete
depind un aa-zis prag patologic i observnd ca oamenii din jurul lui,
mediul social, nu-i neleg suferina, atunci, pentru a respecta iluminatele
norme: pioenia i castitatea = pozitivul maniacal, apeleaz la fantasme
compensatorii cu finalitate practica precum pedofilia sau zoofilia = negativul
depresiv, apeleaz la fiinele cu suflet cald despre care 'simte' c-l pot ntr-
adevr nelege.
*
S-or fi nelat oamenii de cultura care s-au artat oripilai fata de
tendina din debutul psihologiei moderne de a erotiza copilria? O fi greit cel
mai mare Moralist al secolului XX, al tuturor timpurilor, cnd a considerat
presupusul erotism manifest al copilului drept o violenta halucinaie
intelectuala? Bunul simt al unuia il ndeamn sa cread ca sunt extrem de mici
ansele de a se fi nelat ale celui despre care se spune ca a citit mai mult dect
orice muritor ce-a fiinat vreodat.
 Unii, mai psihologi cu-multe-titluri de felul lor, s-au ludat n gura mare
cu faptul ca observnd pe ascuns fetie n primii ani de viaa au vzut cum
singurele, n minunatul ptu al copilului, se masturbau i aveau orgasme
multiple nainte de-a adormi fericite. Astfel au beneficiat de suport
experimental pentru a bate definitiv n cuie profetica alunecare intelectuala n
legtur cu manifestarea impulsului erotic n copilria mica -ca maine vom
putea urmri cu deosebita ncntare filme porno n care oua de gasca
neeclozate se masturbeaz frenetic. Unul, mai multiorgasmic de felu' lui, simte
cum ii vine sa aib altfel de orgasme.
Este de departe mai de bun simt sa continuam sa mergem pe mana i
enorma capacitate de ptrundere a spiritului uman a celui mai mare Moralist
al tuturor timpurilor: Observaiile experimentale n cauza nu fac altceva dect
sa exemplifice perfect dezvoltarea fobiei fata de genital pe fondul abandonului
fundamental inca din primele zile de viaa: Micutele fetie, n clduroas
singurtate oferita de ptuul copilului, nu fceau altceva dect sa compenseze
psihomotor prin intermediul genitalului teroarea sufleteasca generata de
Mreaa Frica, de frica de a nu fi abandonate. Abandonul fundamental este
singura trire emoional a micuului aruncat n ptuul copilului, departe de
pieptul mamei, departe de singura i n acelai timp indispensabila ui hrana
sufleteasca, de hrana feromono-olfactiva. Alti copii de vrsta similara aleg sa se
legene incontinuu, sa se bie nnebunitor, sfietor, sfartecator, sau sa se dea
incontinuu cu capul de pereii ptuului, i-a observat unul, mai observator
astronomic de felu' lui, tot pe ascuns, pe cei copii abandonai prin orfelinate
sau pe strzi.
*
Dar asta nu nseamn ca nu trebuie sa recunoatem valoarea muncii de
pionerat i efortul deosebit depus de cei ce-au pus bazele psihologiei moderne,
n special lupta lor intru dezvelirea la fata a religiilor aplicate -lupta pe care
fiecare individ ce are pretenia ca deine cel putin un neuron funcional trebuie
s-o continuie cu toat fora.
*
Ceva este n copilrie, dar nu sexualitate i erotism, specia a trasat ferm
debutul etapei sexuale: ncepnd cu pubertatea. In copilrie este vorba despre
Mreaa Frica ancestrala i despre la fel de ancestralul simt olfactiv axat pe
feromoni, despre dezbinarea sufleteasca provocata de agresiunile exterioare ce
trebuie neutralizate cumva, despre abandonul fundamental i debutul n
tromba al autocastrarii sufleteti, insa incultura de tip pioso-religios, agresiva
insulta mpotriva celui mai elementar bun simt uman, ii foreaz asocierea cu
sensibilitatea tactila deosebita, dar n acelai timp normala, naturala, fireasca,
a zonei genitale.
 nsi castitatea dumnezeiasca i pioenia impuse de milenii de religia
aplicata reprezint clara dovada ca pricipalul pilon de susinere al religiei, ca
instrument egocentrico-patologic de dominare, este fobia fata de genital oare
ce denumire le-am putea asocia oamenilor de tiin cu-multe-titluri care se fac
ca nu vad rolul jucat de familia monogama n dezvoltarea fobiei fata de genital?
Similar fobiei propriu-zise, al carei obiect declanator poate fi orice vietate
sau stare de fapt, aici genitalul are simplul rol de obiect catalizator n micro,
insa un grav rol degenerativ n macro, la nivelul speciei, un rol degenerativ
mpins pana la extrem: apariia i nflorirea pseudospeciei Om-Hipopotam,
pseudospecia castrata n biologic de Mreaa Frica explodata sufletete.
*
Esena uptei surde a copilului mic, adolescentului i adultululi, o
reprezint efortul dsperat intru recuperarea propriului spatiu vital desemnat de
specie sub grija Mamei Natura. Spaiul vital al nou-nscutului i copilului mic
il reprezint cldura pieptului i emantiile olfactive generate de feromonii
mamei.
*
Fobia fata de genital este lng noi, n noi, are un caracter universal i-o
pondere enorma n modelarea mreiei noastre sufleteti: Multi consideram ca
partenerul nostru, fiin pe care o iubim nespus de mult i alturi de care
dorim sa trim fericii pana la adnci btrnei n cadrul instituiei oficiale
denumita familie monogama, are pe suprafaa corpului sau nite zone
scrboase pe care nu le putem sruta deoarece ne provoac voma refuz fobic
axat pe fobia fata de propriile noastre zone. Atunci de ce nu ne cutm un
partener de viaa care sa nu dein astfel de zone scrboase?
Nu-l vom gsi, refuzul fobic este nluntrul nostru, Mreaa Frica este
tot acolo, i mai e i ancestrala peste toate.
*
Abia acum putem aprecia la adevarta valoare potenialul autoreglator al
maladiei SIDA ca sursa exterioara suplimentara de alimentare a fobiei fata de
genital intru desvrirea transformrii cat mai grabnice a speciei umane n
pseudospecia om-hipopotam. tie sistemul nchis ce sa fac atunci cnd este
ameninat: se autoregleaz, i bine o mai face!
*
Cndva cineva a spus ca limita normalitii nu se poate efectiv
concretiza. Putem completa: Granita dintre normal i psihotic nu poate fi
trasata fiindc normalul nu mai exista, pur i simplu a disprut, patologicul a
ptruns n esen socialului de azi a ptruns de foarte multa vreme, de
milenii, i-a ajuns sa fie considerat drept normal i cum toi membrii
universului social provin din celula de baza, fiecare dintre noi este afectat ntr-
un fel s-au altul, ntr-o msur mai mare sau mai mica, de psihoza inerenta
toxicitii olfactive a mediului familial monogam n care ne formam ca zombi
psihopai.
De milenii, de cnd s-a inventat familia monogama, s-au pus bazele
personalitii psihotice, iar astzi o regsim integral n universala personalitate
psihotica a epocii noastre.
Refugiul n hrana.
Una dintre cele mai facile metode de restabilire a linitii interioare, a
echilibrului sufletesc, o reprezint protecia oferita de snul matern, mai bine
zis de substitutul acestuia: hrana. Inca din perioada cnd nu se poate exprima
prin cuvinte copilul care plnge se linitete imediat ce primete biberonul cu
lapte cald. Nenorocirea-i ca prinii nu-i dau seama ca el nu plnge de foame,
ci de frica, de, frica, de, a, nu, fi, abandonat sentimentul copleitor al
copilului n snul familiei monogame este acela al abandonului, al abandonului
fundamental. Logica este foarte simpla: 1. Copilul plnge; 2. Daca plnge
nseamn c-i este foame, doar se vede cu ochiul liber ca imediat ce primete de
mncare se oprete din plans; 3. Daca-i este foame trebuie s-i dam sa
mnnce; 4. S-i dam n fiecare zi sa nghit zece litri de lapte artificial i
cincisprezece conserve speciale pentru copii foarte mici, nu cumva sa sufere de
foame conserve preparate numai din ingrediente naturale avnd termen de
valabilitate de cel putin trei ani de zile; conform principiului fanion al cererii i
ofertei: orice psihopat poate produce i comercializa orice fel de produs pentru
a ctiga cinstit cat mai multi bani; 5. Ce conteaz ca diferena dintre aportul
caloric ndesat pe gat artificial i cel ce l-ar fi primit natural din laptele matern
este enorma? Ce numai noi sa fim oameni-hipopotam? Las' sa mai devina i
alii, s-avem i noi de cine sa radem, sa nu fim noi ultimii vorba-ia, mi creste
inima cnd vad pe cineva mai prost ca mine; 6. Dieteticienii i alte categorii de
oameni de pseudotiina cu-multe-titluri i freac palmele, vor avea din ce n
ce mai multi clieni.
Refugiul n hrana ca substitut al protectorului san matern, n vederea
neutralizrii abandonului fundamental, se prelungete pe toat durata
copilriei i ulterior n viaa adultului. Astfel dezastrul sufletesc generat de
familia monogama de milenii, fobia fata de genital, se suprapune armonios
peste incultura pioasa la nivel social i ceea ce rezulta se vede cu ochiul liber:
In unele zone aa-zis civilizate mai bine de o treime din copii i de doua treimi
din aduli sufer de obezitate i dup prerea diverilor oameni de tiin cu-
multe-titluri numai carbohidraii sunt vinovai, modelul socio-cultural axat pe
familia monogama i religie este tabu, deocamdat.
Toi copii i adulii afectai de-o obezitate accentuata obezitate morbida,
conform denumirii tiinifice, ca numai denumirile sunt tiinifice, restul nu-s
dect splaturi intracraniene ntrebai despre ce-i determina sa abuzeze de
mncare spun ca atunci cnd mnnc se simt eliberai de o apsare interioara
nedefinibila, se simt ca i cum i-ar recpta ncrederea n ei nii. Mai pe
nelesul nostru: se simt ca i cum ar scpa de apsarea sufleteasca produsa de
Mreaa Frica. Desigur, numai demonii sunt de vina, trebuiesc exorcizai
imediat cu ajutorul chi. Lotilor cunoaterii i mai ales cu ajutorul sfintelor gr.
ohaituri.
Nenaturala metoda naturala.
Descrcarea emoional violenta, concretul acces de plans n hohote
nsoit de tremuratul nervos, declanat uzual de contientizarea unei
dureroase stri de fapt, reprezint anularea parial niciodat nu se poate
obine eradicarea totala, de aici ciclica revenire la vechea 'albie de curgere' a
caii sufleteti de compensare fantasmatico-somatica a efluviului fricii ancestrale
i mutarea ei pentru o scurta perioada n contient restabilirea metodei
naturale de descrcare psihomotorie a insuportabilei tensiuni sufleteti.
Copilul mic, inca nu se poate exprima prin cuvinte, plnge des, aparent
fara motiv, iar prinii dau fuga cu el la doctor fiindc este bolnav!
Urmnd a fi ndopat viguros cu diverse medicamente pentru a-l trata
de colici. ntotdeauna copilul este vinovat, creierul prespalat de religii al
prinilor este normal i natural, este un dat de la dumnezeu, ca i familia
monogama de altfel, doar sunt att de iluminai spiritual nct le este imposibil
sa conceap faptul ca tocmai ei sunt cauza abandonului resimit de propria
progenitura exista i cazuri cnd grijulii prini i calmeaz copilul
administrndu-i somnifere sau alcool, eventual i-o btaie buna.
Dezvoltndu-se treptat, pind ncet i sigur n stadiul contient, el i
nsuete asculttor educaia de tip stoic, cu draga inima oferita de
superinteligentii aduli, nvnd s-i reprime exteriorizarea emoiei provenita
din frica devine cuminte, asculttor, i nu mai plnge deloc. Cu timpul ajunge
s-i reprime total tendina de exteriorizare a strilor sufleteti negative izvorte
din diversele frustrri, iar la un moment dat va deveni contient de propria
moarte pe care o va introiecta lin, linitit, devenind un copil 'civilizat', puternic
traumatizat, care nu face altceva dect s-i lrgeasc substanial nivelul
autocastrarii sufleteti a carei fundaie: fobia fata de genital, exista deja
formata inca din primele zile de viaa.
Sublima grija printeasc, imensa dragoste ocrotitoare cu care este
nconjurat recte egocentrismul patologic al omului civilizat din secolul XXI
reiese din faptul ca absolut nici un printe nu catadicsete s-i explice
propriului copil ce este moartea i din ce cauza a hotrt sa i-o ofere-n dar
cndva cineva a zugravit n cteva cuvinte imaginea plastica a unei gravide
plimbndu-se prin cimitir i chiar de-ar vrea, n-o poate face att timp cat nici
el nu tie altceva dect dumnezei i strigoi.
*
Omul modern ar trebui sa renvee sa plng, n cadrul programei
scoalare ar trebui introduse orele de plans. Da' de unde! Modelul cultural
motenit de la religii, cu rolul de a-i pregti pe tineri pentru viitoarele mceluri
umane, de ai forma drept lupttori nenfricai, mbraca astzi forma mndriei
naionale inculcata copiilor inca din anii de grdini, minunatele sisteme
educaionale actuale: Frumuseile i bogiile patriei noastre sunt mai
frumusei i mai bogaii dect cele ale patriei lor, sau infecia morala, cum vrei
s-i zici; eroii notri sunt mai eroi dect ai lor, sau criminalii n masa, cum vrei
s-i zici; dumnezeii notri sunt mai dumnezei dect ai lor, sau cultura
psihotica, cum vrei s-i zici s.a.m.d. Nu-nu! La coal copii i tinerii trebuie sa
nvee despre dumnezei i despre renvierea cu ajutorul strigoiului, astfel nct
s-ajung sa nu-i preuiasc deloc propria viaa, oricum urmeaz minunata
viaa de apoi, metamorfozndu-se n elementele componente de baza ale masei
de manevra. Mai mult, ei trebuie s-ajung acei zombi care sa nu dea doi bani
nici pe viaa i sentimentele semenilor lor, psihoza religioasa regsindu-se i-n
cadrul cursurilor inute la colile i academiile militare unde tinerii sunt cu
migala nvai ca individul uman nu este om, ci inamic!
Omul modern a devenit propriul lui inamic, pe omul modern, pe
prdtorul suprem, l-a modelat cndva tradiia religioasa astfel nct sa devina
propriul lui prdtor, i mai mult dect att, continua s-l modeleze sa rmn
propriul lui prdtor i-n ziua de azi. Obligativitatea meninerii cu orice pre a
inculcrii religioase rezulta din faptul ca oamenii secolului XXI trebuie s-i
dedice respectul zeilor, dumnezeilor i strigoilor, sa se nchine la ei i s-i tina
la loc de cinste n adncul sufletului lor astfel nct sa fie oricnd gata sa
soarba cu nesa sngele cald al semenului lor i sa se pregteasc optim,
motivat, intru nfptuirea Crimelor Oficiale pe campurile de lupta.
Acelai lucru il fac i conductorii religioi, iluminai tot de spiritul divin,
atunci cnd ii pregtesc pe tinerii lor sa devina atentatori sinucigai, numai ca
metodele noastre sunt mai metode dect ale lor, cu toate ca ambele au acelai
substrat: educarea tinerei generaii n spiritul Crimei Oficiale. Oare de ce mai
cutm s-i prindem i s-i bgm la nchisoare pe criminali?
Doar fiindc ale lor crime nu-s recunoscute oficial?
*
Oare putem face o paralela intre psihoticul ideal de drzenie socio-
cultural actuala i faptul ca mult iubitul i veneratul ttuca stalin n-a fost
vzut niciodat plngnd? Mai bine am redefini excursiile prin cimitir, cu ale lui
alei ale plngerii, locul geometric al jelitului, drept singura modalitate spirituala
de recreere pentru aduli, poate c-aa vor reui sa se mpace cu ei nii, cu
specia i cu curgerea lina a metaforicului fluid vital.
*
Aspectul economic monogamic.
Principalul aspect moral degradant il reprezint faptul ca mafiile oficiale
i asigura prin legi fundamentale protejarea averilor nelimitate n timp ce legea
familiei presupune ca bunurile achiziionate pe parcursul cstoriei sunt
proprietate comuna. De aici interminabilele procese de partaj inerente
divorului, lacrimi, suferine, stare de tensiune sufleteasca negativa transmisa
copiilor sau gloata trebuie s-i mnnce zilele n micimea ei, pentru ca elitele
s-i poat vedea linitite de afacerile creatoare de progres i bunstare
economica generala.
Mai nou, mult ndrgitele elite 'democratic' alese au inventat contractele
prenupiale parafate i stampilate, adevrate acte-n regula, pentru a-i feri de
partenerul conjugal, inamicul public numrul unu, i pe buna dreptate, acele
vile cu sute de camere valornd cat ntreg produsul intern brut anual al unui
stat din lumea a treia. Oare ce rol o mai avea contractul cstoriei? Ar e, i
unul foarte important: ndobitocirea gloatei.
Esena n-o reprezint faptul ca o mana de indivizi au astfel de vile, ci ca
obinerea lor este mijlocita de religiile ce impun srcia lucie, cretinizarea i
retardul intelectual ca norma de viaa pentru mai bine de trei sferturi din
populaia sistemului nchis, drept urmare ncep sa se prbueasc zgrie-norii,
sa se aprind din senin puurile de petrol, iar garniturile de tren, alte mijloace
de transport n comun i centrele comerciale ncep sa sara n aer la orele de
vrf.
Obedienta cu care politicienii secolului XXI extind minuios criza de
suprapopulare prin intermediul religiilor, instrumentul de dominare sociala ce-
a ridicat segregarea sexuala la rang de virtute cate femei au fost, sau sunt,
ciocli cu diploma cu funcii de conducere?
Urmrete n primul rand continuarea subjugrii economice a femeii
care pentru o bucata de paine este obligata sa se vanda unui brbat, soului,
sau mai multor brbai, ndrumata atent de un proxenet. Lupta deschisa n
numele vieii, mai bine zis n numele btii de joc la adresa vieii prin
maltratarea fizica i sufleteasca a femeii, este purtata astzi de cioclii cu
diploma i prietenii lor 'democratic' alei care promoveaz neabtut legi de
interzicere a avortului n special n cazul tinerelor de pana la 25 de ani. Astfel,
n cel mai profund spirit moral, este calcat n picioare dreptul femeii de a
dispune de propria-i viaa, de propria-i libertate de alegere, prin nctuarea de
cratia, de activitile domestice aa cum ieri iobagii erau legai de pmnt
sau cum viaa sclavilor negri depindea de albeaa la fata, sau negreala
sufleteasca, a stpnului plantaiei.
Btaia de joc la adresa esenei speciei umane consta n faptul ca-n
secolul XXI minunatul Mare Mcel Economic Mondial axat pe religii i
competiie 'sanatoasa', recte pe ciordit la scara planetara cu acte-n regula,
obliga femeia la statutul de sclav al brbatului, ea nu se poate ntreine pe ea
nsi, d-apoi s-i mai poat creste copilul departe de influenta distructiva a
emanaiilor olfactive ale brbatului adult. Femeia secolului XXI nu dispune de
propriul spatiu vital, d-apoi s-i mai poat garanta copilului ei spaiul vital.
Problema dezumanizrii femeii, propovduit intens de inestimabilele
religii, este o problema globala.
Aspectul psihologic monogamic.
Tot familia monogama ne explica izvorul general al crizei de
suprapopulare vina nu este nicicum purtata de elitele mafiote oficiale cu toate
simurile aintite spre ciordit la scara planetara, ei sunt doar cramponai n
psihoza regresiva, n campaniile electorale neal i mituiesc prin toate
mijloacele masa de manevra cu scopul de a-i pastra ciolanul, cu scopul de a
ctiga alegerile 'democratice' pentru a ciordi i mai mult.
Este vorba despre imperceptibilul imbold sufletesc al fiecrui individ din
ziua de azi, n special al femeii, de a avea cat mai multi copii, i anume: frica de
abandon. Nevoia continua de protecie, ca reacie la tirul susinut al frustrrilor
cotidiene promovate de competiia 'sanatoasa', de antisexualitatea culturala i
de lipsa acuta a spaiului vital minim, determina cutarea asigurrii punctelor
de sprijin sufleteti n exterior, n fantasmatic, pe seama propriilor copii i nu
reprezint altceva dect transcederea n viaa adultului a abandonului
fundamental, a exact aceluiai sentiment de abandon resimit de mic copil n
snul familiei sale inca din prima zi de viaa -uzual, conform modelului cultural
religioso-pios, mama respinge fara s-i dea seama mult mai uor nou-nscutul
fetia dect pe biat. Am rezolvat astfel i mare parte a pe larg dezbatute-i
probleme a psihologiei maternitii din epoca noastr.
Punctele de sprijin exterioare individului nu reprezint altceva dect
concretizarea compensrii energiei sufleteti rpit de autocastrare deficitul
propriei energii vitale creatoare de viaa prin dragoste i cldur sufleteasca
este fantasmatic compensat prin cldur sufleteasca a copiilor, o compensare
de tip pedofilic.
Pe multi ii auzim spunnd: 'Traiesc numai pentru copii mei', un sincer
adevr i n acelai timp o egocentrica minciuna patologica grosolana, deoarece
ar trebui sa nelegem: Triesc numai datorita copiilor mei, daca nu mi-a
motiva existenta obligndu-i pe ei sa existe, atunci propria-mi durere
sufleteasca potenata de mizeria morala din jur, de realitatea sociala actuala,
m-ar sufoca, m-ar dezintegra pur i simplu.
Astfel suntem n msur sa observam cum mult ndrgitele religii
introducnd familia monogama drept anticoncepional, n vederea alienrii
individuale i stoprii mcelurilor umane generate de criza de suprapopulare,
n-au fcut altceva dect s-o adnceasc i mai mult, iar palidele fete de ciocli
cu diploma au nceput cu timpul sa triasc placeri superorgasmice: cu cat
devenea mai extinsa masa de manevra, cu att beneficiau ei de mai multa
putere, cu att mai mult ajungeau sa se identifice cu nemuritorii zei sau
dumnezei. Placere perversa, de acelai tip pedofilic doar copiii, generaia
tnr, esena speciei, sunt cei ce au de suferit cel mai mult datorita lipsei
cronice a spaiului vital mbriata strns i de 'democratic' alesele elite din
secolul XXI prin susinerea spirituala i materiala a creterii demografice.
Aspectul degradant, degenerant i dezumanizant inerent minunatelor
religii este cu precdere ilustrat de lupta susinut pe care absolut toi cioclii cu
diploma, cu o ndrjire demna de cei mai hidoi psihopai, o duc i-n zilele
noastre mpotriva metodelor anticoncepionale i a avortului. Ce conteaz ca
SIDA amenina vieile a sute de milioane de oameni, poate miliarde, folosirea
prezervativului este mpotriva legilor firii, contravine flagrant divinelor
nvturi puse n crc dumnezeilor fantasmagorici de omul-cimpanzeu,
strmoul nostru: nmulii-v i distrugei cat mai repede sistemul nchis
nainte sa apucai s-l deschidei sau: atia copii ci vrea bunul dumnezeu
avem numai cu. Vnt, creierul i contiin sunt inexistente.
Sa nu nelegem greit, avortul reprezint o forma de mcel nsngerat
avnd n vedere trauma implicata. Din nefericire minunatul grad al evoluiei
socio-culturale, cultivat atent de reprezentativele elite prin susinerea valorii
moralei religioase, presupune ca n enorm de multe zone geografice avortul sa
continuie sa fie singura metoda anticoncepional aplicabila. Iar cele ce-l
practica o fac fiindc nu suporta s-i vad copii suferind de Foame i mizerie,
sau pentru ca nu suporta gndul ca vor trebui s-i arunce pe strzi deoarece
sunt nevoite sa alerge din zori pana noaptea trziu pentru a le-o su. Rade cu
spor elitelor n lupta acerba cu Moara de Vnt itrucatva compasiunea
specifica naturii umane reuete sa depasesca frica morbida.
*
Criza de suprapopulare actuala are un profund substrat psihologic i
reprezint o problema globala. Sa nu cumva sa credem ca afecteaz numai
zonele lumii a treia, din contra, cele mai afectate zone sunt cele aa-zis
dezvoltate din punct de vedere economic, dup cum ne-o arata amploarea
epidemiei de obezitate armonios nlnuita cu vieuirea n minunatele metropole
moderne, cu dezintegrarea spaiului vital al omului de azi.
 Asa cum religiile au exploatat din punct de vedere psihologic frica de
moarte oferindu-i omului primitiv deartele sperane de nemurire prin
alturarea de sfini, dumnezei i nirvane n viaa de apoi, prin renvierea cu
ajutorul strigoilor sau prin reincarnare, tot aa politicile actuale exploateaz
optim slbiciunea psihologica intrinseca abandonului fundamental,
universalului 'singur printre prieteni', cultivat n monolitica celula de baza,
familia monogama. Astfel, exploatarea prin mituire materiala i spirituala a
masei de manevra cu scopul acumulrii de capital politic pe seama
transformrii generaiilor urmtoare n veritabili hipopotami bipezi induc crizei
de suprapopulare actuale un caracter de falsitate, aceeai falsitate degenerativa
specifica sursei: familia monogama. Criza de suprapopulare din secolul XXI nu
este fundamentata biologic, nu mai este impusa de Mama Natura, ea a devenit
o criza de suprapopulare indusa cultural, o criza psihologica hrnita de
multimilenara cultura psihotico-religioasa.
A cincea judecata de apoi.
Sa mai facem o mica incursiune prin ideile exprimate anterior i acum,
cnd tim mai multe despre introiecia fricii ancestrale i influenta
ancestralului simt olfactiv n modelarea sufleteasca a omului, sa ne nchipuim
ce-a simit omul primitiv fata de moartea animalului uman atunci cnd criza de
suprapopulare a obligat haitele primitive sa se mcelreasca incontinuu intre
ele i cnd mulimea de cadavre ramase la locul luptelor ncepeau sa intre n
putrefacie, sa duhneasc att de plcut i sa se umple de tot felul de
viermiori -retinem i aspectul: cu vreo doua sute de ani n urma oamenii
continuau sa cread ca viermii apar pe suprafaa crnii n putrefacie de la
dumnezeu, de nicieri, ca se creeaz spontan. Oare cat de frica i-o fi fost de
moarte?
Pe vremea aceea cnd habar n-avea nici despre putrefacie nici despre
nimic. Oare o fi avut nevoie omul primitiv de fantasma patologica, de religie, s-
au a inventat-o asa, din plictiseala? L-o fi ndemnat ancestrala frica de moarte
trezita la viaa prin intermediul la fel de ancestralului simt olfactiv sa scape cat
mai repede de cadavre prin ardere, canibalism sau ngropare?
*
Urmrind exemplul simplu oferit de strmoii notri care mai triesc i
astzi printre noi, dar nu pentru multa vreme: maimuele, realizam ca mai
avem foarte multe de nvat de la ele i nu fiindc sunt mai detepte dect noi,
au mai-multe-titluri dect noi sau urmeaz cursurile mai multor universiti
dect noi, ci pentru ca ele nu se nchin la tot felul de mortciuni de tip strigoi
i astfel le ramane suficienta minte pentru a proceda aa cum le-a nvat
Mama Natura, iar Mama Natura are o experienta de viaa de miliarde de ani.
Deci maimuele sunt mai inteligente dect noi, pentru ca inteligenta nseamn
folosirea optima a cunotinelor a deteptciunii cu care ne tot ludm 'noi',
cine mai e ca 'noi'?
Cu scopul adaptrii perfecte la mediu i asigurrii vigorii tinerei
generaii, asigurrii continuitii speciei, iar ele uziteaz de inteliganta Mamei
Natura -in timp ce n lumea civilizata a secolului XXI o treime dintre copii,
viguroasa generaie viitoare, au ajuns sa sufere de forme din ce n ce mai grave
de obezitate!
Observam ca nou-nscutul pui de maimu petrece o foarte mare parte
de timp, raportata la ceasul biologic al speciei lui, atrnat de blana mamei, n
braele sau n spatele ei. In aceasta perioada mama-maimuta nu-i las nici o
clipa puiul singur n ptuul decorat cu jucrii, n clduroas i luminoasa
camera a copilului sau n braele mult iubitului ttic, ea nu-i las puiul la
cre, cminul de copii sau grdini, ea nu-i hrnete niciodat puiul cu
biberonul sau cu conserve speciale, nici nu-i ndeas n guria tetina legata
civilizat cu ata de gat i mai ales, nici nu se parfumeaz cu ultimele parfumuri
exotice scoase pe pia.
ntr-adevr, acele emanaii olfactive din camera unde se afla o mama
inndu-i n brae nou-nscutul au un rol extraordinar din punctul de vedere
al speciei umane.
La o adic, de cata dragoste i cldur sufleteasca va beneficia copilul
care a venit pe lume numai pentru a fi arunct pe strzi pentru ca n timpul
acestui proces prinii sa primeasc mita formata din banii de alocaie sau alte
indemnizaii oferite cu draga inima de btrneii aciuai prin tot felul de
'parlamente'? Sa ne gndim un pic i la sufleelul lor, al prinilor: Nu trebuie
sa aib i ei un ban s-i cumpere n fiecare zi cte-o sticla de votca pentru a
evada cteva ore din mizerabila mocirla morala din jur?
Strigoiul a nceput sa nu mai tina la gloata, a expirat, singur i cere
debarcarea n latrina.
*
Noiunea de abandon fundamental, ca sursa a cvasiunanim ntlnitului
egocentrism patologic actual, nu este nici pe departe o mrea descoperire a
vreunuia cu mintea mai mult sau mai putin influenat de mirosuri. A trecut
tare multa vreme de cnd altcineva, mult mai inteligent, a intuit faptul ca
momentul naterii reprezint o trauma. Din nefericire pe vremea aceea nu se
tia ce-s aia feromoni, iar trauma naterii a rmas un concept abstract ce n-a
putut fi pus ntr-o relaie congruenta nici cu suportul biologic al individului
uman, nici cu acea inestimabila motenire culturala multimilenara denumita
familie monogama. In plus, amploarea evoluiei tehnologice alturi de criza de
suprapopulare ca agresiune majora mpotriva vitalitii speciei umane face ca
abia astzi sa putem aprecia la adevrata valoare degenerativ modelatoarea
influenta exercitata de egocentrismul patologic, att asupra individului uman
n particular: transformat n psihopat, cat i a naturii umane n general, a
speciei nsi: transformata n pseudospecia om-hipopotam.
Si nu este n nici un caz vorba despre faptul ca astzi funcioneaz cu
deosebit aplomb un infinit numr de universiti de produs pe banda rulanta
experi n tuiching financiar, experi pseudociorditori cu diploma -ciordesc, da,
dar nu pentru ei, ci pentru alii, pentru btrneii care n-o mai pot face cu
propria lor minte obosita de-atta experienta de viaa. Piatra de hotar n-o
reprezint tendina educativ-culturala prin care generaia tnr este
impulsionata sa vorbeasc nflcrat despre competiia 'sanatoasa' la nivel
socio-economic, ci fundamentul sufletescpe care aceasta se dezvolta: abandonul
fundamental.
*
Absolut toi recunoatem ca sentimentul definitoriu ce ne-a marcat
profund copilria a fost frica fata de tata natural, vitreg sau tutore patern.
Nici un om de tiin cu-tare-multe-titluri n-a catadicsit sa se ntrebe de ce
trebuie sa existe i sa funcioneze optim acest mecanism al terorii universale,
niciunul nu deine suficient bun simt pentru a se ntreba ce caut masculul
adult n spaiul vital al nou-nscutului i copilului mic, niciunul nu-i n stare
sa observe ca mare parte dintre aduli dezvolta simptome de copil abandonat,
dintre care retardul intelectual este plasat la loc de cinste. Poate asta neleg ei
prin om civilizat: retard intelectual i comportament de zombi psihopat cu
nfiare de hipopotam biped, astfel nct sa fie mai uor de subjugat i
manevrat.
*
Pioenia ca sursa de alimentare a autocastrarii sufleteti a devenit
invizibila, ea reprezint esena modelului cultural actual, contiin nu poate
detecta degenerarea biologica susinut de familia monogama, nu poate detecta
raul ce macin la propriu natura umana, existenta ei este anulata, odat cu ea
este anulata orice urma a multimilenarei evoluii a speciei umane i drept
urmare aceasta degenereaz oamenii de azi se nchin la strigoi la fel cum o
fceau acum cteva mii de ani.
Presupunnd absenta tatlui a intoxicrii cu feromonii eliminai de
brbatul adult din spaiul vital al nou-nscutului i copilului mic, rezulta
curgerea lina a procesului lui de maturizare, de trecere netulburata nspre
stadiul contient, obinndu-se astfel o separare treptata de mama fara a-i
schilodi sufletul fraged prin erupia fricii ancestrale reducndu-se influenta
'creatoare' a debutului n tromba al autocastrarii sufleteti generata de explozia
sentimentului de abandon.
 Problema autocastrarii mamei sursa transferului psihic nspre copil
este mult mai complexa, ea avnd rdcini adnci tot n modelul culturalo-
religios axat pe exploatarea i dezumanizarea femeii, dar nu este totul pierdut,
deja n unele zone geografice femeile i recapta att independenta materiala
cat i independenta spirituala. Necazul este ca majoritatea celor ce reuesc
desprinderea o fac cu preul pierderii feminitii prin integrarea n jocul
competiional: Cine o are mai mare poate ciordi perfect legal cat mai mult.
Efortul disperat le obliga sa se confunde comportamental cu nite avortoane
stngace de brbai ratai, vorba cuiva i spsit recunosc, mi-a plcut cum
suna.
*
Toate categoriile de oameni de tiin cu-multe-titluri prefera sa respecte
mreaa inteligenta a omului-cimpanzeu, strmoul nostru care a inventat
familia monogama. Atunci n-ar fi mai bine sa ne lase-n pace i sa se duca
multele-lor-titluri la gradina zoologica pentru a sta de vorba cu prietenii lor
cimpanzeii, cu cei de teapa lor, pot scrie i cri pe aceasta tema, chiar le putem
recomanda un titlu interesant: 'Eu i prietenii mei cimpanzeii'. Ce prere ne
putem face despre capacitatea intelectuala i mai ales despre moralitatea
oamenilor de tiin cu-tare-multe-titluri care s-au apucat sa inventeze diverse
tipuri de psihologii sau scatologico-sociologii fundamentate pe familia
monogama, pentru ca este ntr-adevr vorba despre acea celula de baza a
societii inventata de omul-cimpanzeu imediat ce-a cobort din copac! Ce
caut astfel de oameni de tiin cu-multe-titluri i capacitate intelectuala
similara celei a unui cimpanzeu prin universitile secolului XXI pentru a tine
lecii generaiei tinere, pentru a ndobitoci i distruge generaia tnr, pentru
a pune cu succes umrul la extincia speciei umane?
Da, srcuii de ei, trebuie s-i nelegem i pe ei, de-ar pune sub semnul
ntrebrii familia monogama, atunci ar zdruncina profund religiile aplicate i-ar
ncepe sa scad brusc cele profituri de-am tot amintit.
Sau poate ca nu s-au gndit. Oare de ce nu s-au gndit, chiar n-au reuit
multele-lor-titluri s-i dea seama pe ce lume triesc, n-au reuit inca s-i
consulte agenda i sa vad ca suntem n secolul XXI era noastr, nu naintea
erei noastre? Unul nu crede toate astea nici fu. Garit.
Nu s-au gndit fiindc familia monogama este un dar de la dumnezeu,
este cea mai ngrozitoare i cea mai revolttoare minciuna propagata de milenii
de religii cu scopul de a ndobitoci i subjuga masa de manevra n ultimul
timp a predat tafeta partidelor politice iar nici mcar unui singur om de
tiin cu-multe-titluri nu-i pasa, nu-i pasa de nimeni i de nimic n afara de
pu. Nga lui doar i ei s-au format ca oameni civilizai n cadrul familiei
monogame. Sau pentru ca egocentrismul patologic a ajuns sa pulverizeze orice
urma de omenie din sufletul oamenilor secolului XXI, fara excepie. Fiindc
anual zeci de mii de oameni trebuie s-i fac operaii de baipas gastric, iar alte
tare multe miliarde trebuie s-i consulte pe dieteticieni, sa cumpere loiuni,
poiuni i medicamente pentru slbit, sau s-i fac operaii de liposucie astfel
nct elitele sa ctige grmezi de bani cinstii.
Fiindc majoritatea oamenilor cu tendina spre 100% trebuie sa
suporte consecinele gravelor probleme legate de viaa intima, de conflictul
cronicizat cu specia, astfel nct s-i piard minile i sa se dea cu capul de
toi pereii pentru a putea fi manevrai i subjugai mai repede i mai uor,
pentru a deveni adevrai zombi cu drept de vot.
Sau altfel, mai bland, pentru ca absolut niciunul cu-multele-lui-titluri cu
tot nu mai poate sa gndeasc, cu toii au alta treaba, mult mai importanta:
Tremura de Frica iar marea nenorocire este ca nici mcar nu-i dau seama de
ceea ce fac.
*
n zona geografica europeana, profund lovita-n moalele capului de
uniune, dezvoltare economica, moneda unica, 'democratie', pseudocivilizatie i
cretinism pioso-religios, peste 25% din oameni sunt afectai de o boala psihica
grava, de o boala sufleteasca manifesta ce-i scoate din circuitul economic ntr-
un anumit moment al vieii lor nu se vede faptul ca 100% din indivizi sunt
afectai de boala psihica a umanitii pentru ca aceasta nu se manifesta
explicit: fericii cei saraci cu duhul! Paguba economica este de nu stiu cat %,
toat lumea numra bani, toi se-nchina zeului Ban, despre suprapopulare,
urbanizare i spatiu vital inca n-a auzit nimeni. Aici sinuciderile depesc n
fiecare an numrul vieilor rpuse de accidenctele de circulaie.
ntr-adevr, pioenia culturala, pioenia individuala i castitatea
dumnezeiasca n-au fcut niciodat nici mcar o singura victima. N-au fcut
nici o singura victima fiindc numrul victimelor lor nu poate fi numrat cu
unitatea, ci numai cu miliardele, i nu numai att, chiar reprezint 'solutia
finala' n problema omului modern. Dup cum vom vedea imediat, adevratele
boli psihice nu sunt cele ce-i afecteaz pe oamenii obinuii, zombificati, reala
Boala Psihica, reala Psihoza Regresiva, este regsita la btrneii aciuai prin tot
felul de 'parlamente', la acei btrnei obosii din toate punctele de vedere de-
att experienta de viaa.
*
Vrem nu vrem evoluam. Suntem obligai s-o facem evoluam tehnologic,
pentru ca biologic degeneram indubitabil, degeneram vizibil cu ochiul liber.
Daca avem bunul simt sa privim n trecut cineva ne-a spus ca pentru a ne
intui viitorul trebuie sa ne nelegem trecutul observam ca acum vreo 200 de
ani, cu apte-opt generaii n urma, pe teritorul continentului nostru, exact n
zonele geografice lovite acum de bine cunoscuta pseudocivilizatie corporatista,
oamenii erau decapitai pe eafod n pieele localitilor, n locuri publice, iar
astzi, pe acelai continent, n aceleai zone geografice, oamenii lupta mpotriva
torturrii animalelor domestice n timp ce mulimi de adolesceni aleg sa se
sinucid.
Familia monogama va disprea n viitorul nu prea ndeprtat,
durabilitatea la nesfrit a relaiei stabile a unui cuplu se va evapora de la sine,
oamenii i vor recupera treptat bunul simt din ghearele ancestralei frici i vor
ncepe sa neleag ce este aia entropia cuplului monogam deja sunt semne
clare n acest sens: n lumea pseudocivilizata rata divorurilor depete
semnificativ 50% din numrul cstoriilor i ca familia monogama a fost
inventata de omul-cimpanzeu, insa pana atunci, de pe urma Giga-Prostiei
Umane atent hrnita de cioclii cu diploma i politicienii de elita, prietenii lor cei
mai buni, vor continua sa aib de suferit copiii.
Afirmarea creativitii, creterea vizibila a bunului simt i mai ales
refuzul de a accepta sa li se mai spele creierul de care dau dovada generaiile ce
vin tare din urma, vor conduce la eliminarea falsei i degradantei asocieri n
haita numita familie monogama.
Va veni curnd i ziua cnd fiecare individ uman va beneficia de sapatiul
sau vital propriu i personal, va veni i acea zi cnd fiecare om, pentru ca ntr-
adevr sa se poat denumi om, va deine propria lui locuin, iar noiunea de
individ cstorit va echivala cu cea de individ redus mintal.
Va veni i ziua cnd mama va deine suficienta minte pentru a nu-i mai
lasa nici o clipa copilul singur, abandonat, departe de hrana-i sufleteasca
oferita de feromoni, pana cnd acesta nu va atinge vrsta la care este pe deplin
contient de realitatea din jurul lui. Acum, ca tot am terminat i cu ndrumrile
psihologice pentru mame, este bine sa le reamintim ca odat i-odat se va
ajunge i la acel grad de contiina morala astfel nct sa fie pedepsite cu
nchisoarea mamele ai cror copii dezvolta diverse forme de psihoza sau se
transforma n hipopotami bipezi punct
***
Despre segregare.
Fenomenul segregrii este ntlnit n cadrul proceselor fizice, chimice sau
metalurgice i reprezint separarea n anumite condiii a unor elemente
componente ale unui ntreg. Fiind o caracteristica esenial a naturii umane
segregarea la nivel social a fost ntlnit inca din cele mai vechi timpuri, de
cnd membrii comunitilor umane s-au mprit n caste. Cu toate ca noiunea
propriu-zis de casta este specifica unei singure civilizaii se poate observa cu
uurin faptul ca segregarea implicita a fost, i este, ntlnit n toate formele
de organizare economico-social i-n pofida faptului ca avem impresia ca trim
n secolul XXI era noastr, n realitate, la nivel cultural i mai ales moral, ne
aflam cu tare multe milenii naintea erei noastre, ne aflam n acea perioada
cimpanzeica n care omul primitiv a inventat familia monogama.
Segregarea la nivel social este n principiu elementul de studiu de baza al
pseudotiinei numita 'sociologie', acea moderna ramura a creativitii
intelectuale prin care o grmad de oameni de stiinta-cu-tare-multe-titluri au
cutat sa justifice exploatarea psihologica i dominarea bestiala nfptuita de
elitele zilei de azi pe spinarea eternei mase de manevra cretinizata cu ajutorul
religiei.
Unitate n diversitate.
Nu, stai linitit! N-am dat-o-n comunism haita unica, a partidului
politic unic, condus de nlocuitorul evolual al lui dumnezeu, unicul cap al
familiei monolitice n macro, la nivel social, dup modelul haitei familiale impus
n micro de mult iubitele religii inca mai am civa neuroni ntregi, sau, ma
rog, cel putin aa vreau sa cred. Este vorba despre diversitatea rasiala i
implicit problemele pe care le-a ridicat de-a lungul timpului, probleme care-i
mai frmnta i azi pe multi, mult prea multi, dintre aa-ziii intelectuali de
ghetou -intelectualii notri sunt mai intelectuali dect ai lor. Adic tot despre
minunatul grad de presplare a creierului derivat din i hrnit de modelul
cultural pioso-religios.
Sensibilitatea fata de diferen, emoia noului, a schimbrii, sunt foarte
adnc nrdcinate n psihologia noastr i au aceeai sursa: frica ancestrala
uor de ghicit. Acelai substrat sufletesc de la baza faptului ca astzi n unele
zone geografice pisicile de culoare neagra sunt ciomgite, schilodite sau
omorte n chinuri a stat ieri la baza folosirii negrilor drept sclavi aspectul
psihologic este ntotdeauna prioritar, cel economic decurgnd de la sine. N-am
grei deloc daca ne-am intitula psihologia i istoria drept o psihologie i o
istorie a fricii, a Mreei Frici. Strmoul omului, ca animal extraordinar de
fricos.
Nu esista nici o rasa inferioara alteia i nici un individ superior altuia n
cadrul aceleiai rase. Toate vechile civilizaii au avut propria lor cultura, n
toate zonele geografice oamenii au inventat o limba vorbita, o scriere i o forma
mai mult sau mai putin instituionalizata de educare a generaiei tinere. Nici
pieile roii nu-s inferiori albilor i nici hispanicilor, nici negrii nu-s inferiori
nimnui, nici pieile galbene nu-s supreioare altora, nici arienii nu-s mai cu mot
dect evreii, rromii. Nici eroii notri nu-s mai eroi dect ai lor, nici dumnezeii
notri nu-s mai dumnezei dect ai lor. Nu exista un fundament biologic al
vreunei astfel de diferenieri, ci doar unul economic, exista doar psihoza
regresiva mpletit armonios cu suprapopularea ce la randul ei hrnete nevoia
de dominare economica actualul nivel al dezvoltrii tehnologice nu poate
asigura gestionarea resurselor astfel nct fiecare individ sa poat beneficia de o
viaa decenta, de viaa sa de om, de aici drepturile i libertile fundamentale
ale omului secolului XXI regsite n mai toate constituiile din sistemul nchis:
dreptul de a muri de Foame, iar dreptul la libera circulaie presupune ca orice
individ se poate muta oricnd dorete pe o alta planeta, bineneles, dup ce
obine viza de rigoare i-i achita integral biletul dus-ntors.
Noiunea de copil supradotat este una din cele mai mari i mai oribile
aberaii intelectuale ale zilei de azi. Daca exista cumva vreo difereniere din
acest punct de vedere intre indivizi aceasta este infima i-n nici un caz
detectabila fiindc natura umana este abia la nceputul aventurii ei. Natura
umana este extraordinar de tnr pe scala evoluiei dar cu-n picior n groapa
datorita mbtrnirii premature propasita prin tradiia religioasa i n-a dispus
de timpul fizic necesar stabilirii unei diferene aa cum exista o discrepanta
intelectuala intre om i cimpanzeu. Grupurile umane din diverse puncte de pe
suprafaa sistemului nchis au urmat un curs evolutiv similar: mai peste tot au
fost construite mree piramide din piatra sau pmnt, iar primele forme de
organizare sociala, oraele stat, s-au materializat n aproape toate zonele
geografice i n perioade de timp similare similaritatea evoluiei organizrii
sociale susine perfect ipoteza antropologilor cum ca specia umana, Homo
Sapiens, s-ar fi aflat la un pas de extincie acum vreo 75000 de ani, i ca toi
provenim din cei aproximativ doua mii de indivizi care au reuit sa reziste, din
cele vreo doua mii de adami i eve.
Este vorba doar de sensibilitatea sufleteasca proprie fiecrui individ, de
gradul n care fiecare copil am vzut deja ca primii ani de viaa, copilria
mica, sunt hotrtori fata de ntreaga dezvoltare a psihicului uman, aceasta
perioada influennd fundamental ntregul proces de construcie a reelei de
conexiuni interneuronale din creier este afectat distructiv de exacerbarea fricii
ancestrale promovata de modelul cultural pioso-religios i de gradul de
'imunitate' pe care fiecare este forat s-l dezvolte fata de veninosul mediu
olfactiv reprezentat de familia monogama, sursa abandonului fundamental,
mediu n care este obligat legal sa se dezvolte ca om sau om-hipopotam.
Bebeluul ncepe sa cunoasc lumea din jurul lui cu sufletul, prin intermediul
complexului emoional, iar frica este cea mai puternica emoie trit de
animalul uman.
Unul, cu mintea grav influenat de mirosuri, ndrznete sa afirme ca
daca la natere li s-ar putea modifica simul olfactiv astfel nct sa poat
detecta numai emanaiile naturale ale propriilor mame ce-i cresc la pieptul lor
oferindu-le dragoste i cldur sufleteasca atunci toi nou-nscuii mamelor
cu echilibrul psihologico-hormonal situat n limite acceptabile ar deveni copii
supradotai da, dar atunci le-ar face concurenta prietenilor notri cu-multe-
si-frumoase-titluri.
Noiunea de capacitate intelectuala sporita a unora fata de alii, ca
rezultat concret al egocentrismului patologic cine o are mai mare dect mine?
Pentru ca de fapt eu mi-am cedat-o fricii ancestrale are singurul rol
de a justifica ucigtoarea dominare economica a celor aa-zise elite inteligente:
oamenii de afaceri sau politicienii veroi, ce-i reprezint pe indivizii cei mai grav
afectai de psihoza regresiva, recte regresia psihotica la stadiul oral. Tot felul de
inteligeni cu-multe -titluri susin sus i tare contra cost, se nelege de la sine
ca individul uman i motenete capacitatea intelectuala de la prini, adic
posibilitatea de a raiona n abstract, de a fantaza cu ochii deschii, este o
trstur strict individuala ce se motenete genetic! Pai le putem recomanda,
la figurat desigur, sa ia copilaul supradotat al vreunui mafiot economic, sau
politic, bebeluul care motenete capacitate intelectuala cu carul i averi
inimaginabile ciordite cu ajutorul enormei capaciti psihotico-regresive a
genitorilor i s-l lase-n pdure sa fie crescut de lupi sau de cini, i-or sa
vad cu ochii lor ce individ superinteligent o sa ias din el.
Despre motenirea genetica a capacitii intelectuale se poate vorbi
numai la nivelul speciei umane, generaia tnr motenete ntr-adevr
capacitatea de a gndi n abstract, i-n nici un caz la nivel individual, ca forma
de delimitare dintre indivizi, ca forma de subjugare a semenilor notri
subjug-i aproapele! Da' de unde! Aceleai multe-titluri s-apuca sa msoare
coeficiente de inteligenta i alte caracteristici psihice individuale. Pai ce sa fac
i ei, daca nu-s n stare sa gndeasc atunci mcar msoar, i-au n mana,
cntresc i degusta conform principiului cimpanzeic al achiziionrii
cunoaterii pe cale bucala, per os, denumirea tiinific. Obiectul studiului
psihologiei nu este acela de-a msur diferene, de-a elabora teste psihologice i
statistici pentru a oferi elitelor din domeniul economic slugile perfecte, zombii
exact calibrai pentru a le-o su. Rade optim sau pentru a oferi chipurilor de
lut, fantomelor cu ochii vii din domeniul militar, monstruoasei mainrii a
Crimei Oficiale denumita armata, zombii api din punct de vedere psihologic
pentru a nfptui Crime Oficiale pe campurile de lupta ci acela de a identifica
sursa durerii sufleteti care-i rpune pe semenii notri, care ne rpune pe noi
nine.
*
Este neaprat nevoie de religie i de copilul ei de suflet, familia
monogama, pentru ca religia aplicata i familia monogama reprezint sursele de
nepreuit intru alimentarea crizei de suprapopulare. Este neaprat necesar ca
sistemul nchis sa fie sufocat de suprapopulare pentru a justifica necesitatea
existentei industriei armamentului i a bine pregtitelor i bine dotatelor
armate care sa apere naiunile civilizate de potenialii invadatori din spaiul
extraterestru apropo, n ultimele decenii principalele importuri realizate de
zonele lumii a treia au constat n armament. Este neaprat nevoie de existenta
armatelor pentru ca prin intermediul bailor de snge, al masacrelor umane, sa
se rezolve parial criza de suprapopulare indusa psihologic cu ajutorul religiei
aplicate i-a familiei monogame. i istoria se tot repeta.
Insa acum, cnd tim mult mai multe desre abandonul fundamental, ne
putem explica sursa psihologica a continurii accelerate a cursei narmrii:
Mreaa Frica, elitelor le este tare frica sa nu le atace careva! Din nefericire nu
putem afirma ca frica este nefondata, tandemul religie aplicata-inginerie
genetica reprezint o reala ameninare la adresa speciei umane numai ca
mpotriva lor armamentul este tare-tare ineficient.
*
Gestionarea energiei vitale individuale este n exclusivitate influenat de
gradul autocastrarii sufleteti dezvoltate de fiecare din noi inca din primele zile
de viaa n cadrul minunatei familii monogame i consolidata treptat prin
intermediul influentei psihoticei pioenii culturale invizibile, iar
interdependenta dintre segregarea n grup i autocastrare, respectiv de nivelul
echilibrului sufletesc pe care fiecare din noi il deine, a fost pusa n evidenta de
experimentul cu izolarea:
Simulnd o cltorie spre o alta planeta un grup de oameni cu o foarte
ridicata pregtire profesionala au trebuit sa triasc o perioada suficient de
mare de timp ntr-un spatiu limitat fiind supui unor privaiuni importante
specifice relaiei individului cu mediul nconjurtor unui nivel impresionant al
frustrrilor acumulate n cotidian urmare agresiunii ndreptate mpotriva
spaiului lor vital. La un moment dat unul din ei a cedat nervos, nu conteaz
care, peste oarece vreme ar fi cedat un altul s.a.m.d. Segregarea s-a produs i
experientul a subliniat faptul ca fiecare individ dispune de o anumit toleranta
fata de stimulii provenii din partea mediului, toleranta ce depinde de cantitatea
de energie sufleteasca disponibila a se ocupa de efectele induse de stimulii
respectivi. Totui membrii grupului tiau dinainte ce-i ateapt i din acest
punct de vedere au beneficiat n prealabil de o autopregatire psihologica, ceea
ce nseamn ca nimeni nu poate dispune instantaneu, dup propria voin, de
cantitatea de energie sufleteasca legata de frica invizibila.
Segregarea la nivel social, n orice grup sau comunitate umana, este
efectul direct al psihozei regresive: indivizii lupta cu ardoare, ntr-o continua
zbatere psihotica, s-i compenseze deficitul de energie vitala din surse
exterioare sa compenseze energia vitala pozitiva castrata prin invazia Mrei
Frici, acea energie vitala smulsa prin autocastrare. Iar amploarea segregrii
ntlnit n sistemul nchis n secolul XXI reflecta mreia degenerativa a
zbaterii psihotice individuale i tendina accelerata de transformare n
unanimitate n hipopotami bipezi.
Elitele.
Omul modern a evoluat foatre mult, iar oamenii de tiin de azi, n
majoritatea lor posesori a multe-si-frumoase-titluri deoarece trebuie sa
recunoatem faptul ca nu toi au numai multe-titluri, civa, nu prea multi, i-
au pstrat bunul simt i capacitatea de a gndi asemenea unui om caut sa
ne explice din ce cauza a disprut Omul de Neanderthal, n acest sens
consumnd energie n diverse situri arheologice i laboratoare unde plmdesc
tot felul de teorii. Drept urmare apar iruri ntregi de documentare interesante
ar fi destul de simplu de dedus c-au fost mcelrii de ceilali, de-ai notri
strmoi, numai ca inca nu ne-am obinuit cu noiunea de suprapopulare, inca
avem impresia ca multilaterala distrugere din jurul nostru reprezint
normalitate curata, doar aa ne nva religia aplicata. Ei resping din start
ideea ca n-au disprut, ci mai exista i astzi printre noi, sunt o parte din noi,
numai ca au nvat sa se spele, sa se brbiereasc, sa poarte cmaa alba i
cravata, sa poarte diverse uniforme cu gradele i insemnele de rigoare, sa nu
mai locuiasca-n peteri i grote ci s-i cumpere apartamente sau s-i
construiasc vile i case ale poporului, sa nu mai clreasc mamutul,
dromaderul sau calul slbatic, ci sa cltoreasc n limuzine sau la bordul
avioanelor turboreactoare proprietate personala, sa nu mai abuzeze de sclavi, ci
sa aib angajai pe care s-i calce n picioare n conformitate cu litera legii i
aa mai departe. I-ar putea recunoate, de-ar vrea cu tot dinadinsul s-o fac,
deoarece majoritatea au ochii injectai i sunt uor de deosebit de ceilali. * Stai
linitit! Nu confund cu Homo Sapiens, numai c-mi place mai mult cum suna. *
Vom ncerca acum sa exemplificam apelnd la cteva povestiri mai mult
sau mai putin tragi-comice.
Puritate nainte de toate.
ncepnd de la grdini copii sunt nvai ca leul este regele animalelor
deoarece el este cel mai mare i mai puternic prdtor de uscat unii i-au
dedicat povesti frumoase identificndu-l cu regele nencoronat al junglei.
Despre om nu li se spune nimic, omul este ceva special, oamenii suntem 'noi' i
prin urmare n-avem cum sa fim nite prdtori sngeroi cum ti se aterne,
aa vei dormi! De psihoza vei suferi! Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost
fascinai de for i puterea leului care prin intermediul haitei i domina cu
autoritate teritoriul, asemenea sfinxului din desert, i asta numai pentru ca el
este un animal masiv, distingndu-se foarte bine de la distanta: din cauza
staturii impozante inspira teama, el trebuie sa fie regele n pofida faptului ca
exista o mulime de alti prdtori mult mai mici, mult mai violeni i de cteva
zeci sau sute de ori mai letali dect el i altele sunt mici i nu se vad prea
bine, din aceasta cauza fiind ignorate, cu consecinele de rigoare.
La un moment dat s-a nscut o minte luminata, un psihopat identificabil
ca atare inca din frageda pruncie, ce-a observat ca leul i are teritoriul lui bine
delimitat geografic, spaiul vital neaprat necesar existentei speciei, pe care-l
apr cu strnicie de ceilali lei. i-a zis n sinea sa ca seamn cu un leu
adevrat, doar era la fel de puternic, ca el este alesul, strigoiul, trimisul lui
dumnezeu n sistemul nchis, ntemeietorul reich-ului de o mie de ani. Folosind
stindarde, maruri i demonstraii n haita, un insemn viguros i mai ales
nfierri de pctoi i eretici proclamate de la tribuna, elemente specifice
ritualului religios clasic, acelui ritual de defulare a mizeriei morale i
frustrrilor generate de suprapopulare ritual identic ntlnit n cadrul
campaniilor electorale de azi, din secolul XXI i-a convins relativ uor pe cei
din jurul lui, n special pe psihopatii regresivi ahtiai dup averi de mrimi
groteti, ca i ei sunt lei, da' putin mai mici. * Mult necitita psihologie a
maselor: gloata, masa de manevra, zombii moderni cu drept de vot, trebuie sa
citeasc manuscrisele de la marile moarte de tinere, manuscrise pictografiate
de arieraii ce-au trit cu tare multe mii de ani n urma. Ca maine se vor
introduce spre studiu n scoli i universiti manuale i cri elaborate de
ptrunztoarea minte a cimpanzeilor de la gradina zoologica, rudele noastre
cele mai apropiate. * 'Si noi avem un teritoriu, o granita, dar fiindc suntem
nite lei speciali, singurii lei puri, ni-l putem extinde foarte repede i uor.'
Astfel, pentru a-i largi suprafa n care sa domine, a pornit rzboiul
fulger i imediat a ocupat mare parte a continentului, dar nu s-a oprit aici,
sentimentul de atotputernicie al elitei specific oricrui tip de lider l-a mpins
sa mearg mai departe, spre poli, iar asta i-a fost fatal acelai sentiment de
atotputernicie il au astzi i alii, dar ei sunt mai mecheri, au nvat ceva din
istorie, au nvat sa se opreasc la timp, spre nenorocirea i nefericirea
celorlali. A uitat ca leul nu poate trai la temperaturi sczute, ca el nu poate
face fata ngheului i-aa s-a pornit nceputul sfritului, sfritul leilor puri.
De s-ar fi oprit la timp erau anse mari ca astzi toat Europa, poate ntreg
sistemul nchis, sa aib o singura limba oficiala.
Aceeai minte luminata a mai observat ca leii tineri, n cutarea
propriului teritoriu, se lupta i-i nving pe leii btrni care n cele din urma
sunt eliminai, ajung sa sfreasc la propriu. Pe baza acestei observaii a
instituit programul national de eliminare a uscaturilor din pdure prin
eutanasiere, primul pas, apoi au aprut lagrele de exterminare n masa.
Pn' la urma leul tot leu a rmas, chiar de se ascunsese-n buncr, a ales
sa sfreasc fulgertor, nu ca un caine nlnuit, dorindu-i ca toi leii puri sa
procedeze ca el dup mine potopul!
 *
Vei zice ca toate acestea s-au ntmplat tare demult, s-au pierdut undeva
n negura vremii, ca astzi nu se mai pot ntmpla, astzi suntem n secolul
XXI, azi elitele sunt 'democratic' alese. i partidul lui a fost tot democratic ales,
i el a fost la fel de luminat i-a ctigat campania electorala prin aceleai
metode de nelare i manipulare a eternei mase de manevra, i el a tiut la fel
de bine sa bneficieze de efectul de suprapopulare generator de omaj, mizerie
materiala i spirituala. A promis cu mana pe inima ca la sfritul domniei lui
nu vor mai exista omeri, i i-a inut cuvntul nebunii sunt sinceri la
sfritul mcelului aproape ca nu mai existau locuitori n regat, darmite
omeri.
Mcelul fulger i-a avut rolul lui esenial, sistemul nchis s-a autoreglat
aa cum tia el mai bine s-o fac, aa cum se ntmpl incontinuu de mii de
ani fara a-i pasa cuiva. Daca tare multele zeci de milioane de oameni dup
spusele lor, mai mult ca sigur mult peste o suta de milioane, dup bnuiala
unuia, innd cont de marja de eroare de cel putin 100% ce trebuie aplicata
oricror cifre date oficial publicitii de mult iubiii notri 'democratic' alei i
de prietenii lor cu-multe-titluri n-ar fi sucombat fulgertor, daca gradul de
dezvoltare economica, cel socio-cultural i mai ales ritmul creterii demografice
ar fi fost cele de azi, atunci sa incearcam sa ne nchipuim la ce nivel ar fi ajuns
efectul de sera la nceputul secolului XXI probabil, n garajul fiecruia am fi
gsit o barca cu vsle n locul automobilului, iar noiunea de petrol ar fi fost
deja intrata n legenda.
Cel mai iubit dintre fii.
Cndva, ntr-o alta zona geografica, a aprut un tnr anagramat,
blbit, impotent intelectual, care simea n sinea lui ca este ultimul om de pe
planeta i-n consecin, pentru a recupera lupta continua, nimeni nu se da
btut s-a transformat n revoluionar de marca i convingndu-i pe colegii lui
de partid ca vrea sa nvee -nu conta faptul ca-n acel stadiu nici nu putea i
nici n-avea cum s-o fac i-a determinat pe acetia s-l numeasc cel mai iubit
fiu mpucat al poporului. Acum oricine ar putea spune ca se vedea de la o
posta ca iubitul fiu se ncadra perfect n patologia psihopatului, dar n-o poate
face cu voce tare fiindc mai sunt i alti, tare-tare multi, blbii de elita n
sistemul nchis mare noroc ca unii stiu sa i plng. Astfel au debutat
nesfritele decenii n care aproape toat lumea a participat cu inima deschisa
la construcia minunatei epoci de aur care i acum mai duhnete a ra. Masite.
Una din cele mai mareate realizri ale lui pe lng multe altele, drept
pentru care a i fost propus sa primeasc nobile premii internaionale pentru
pace i prosperitate a fost concretizata de legile i decretele ce urmreau ca
populaia regatului s-ajung n civa ani s-o depeasc numeric pe cea a
ntregului continent asiatic. Desigur, el a fost un psihopat i din aceasta cauza
a urmrit s-i compenseze deficitul de energie vitala prin intermediul copiilor,
a cat mai multor copii, poate i-a gsit inspiraia n deviza 'cat mai multi copii
de puritate maxima pentru rzboiul fulger', a unuia dintre omologii sai. Insa
liderii politicii de azi, de pe tot cuprinsul sistemului nchis, care susin spiritual
i material creterea demografica n zonele lor de influenta nu sunt psihopai,
nici n-au cum sa fie fiinca majoritatea sunt 'democratic' alei aciuaii de prin
'parlamente' se urca grabnic la tribuna de unde rcnesc cat pot de tare de frica
sa nu le dispar naiunile pe care ei trebuie sa le domine i sa le batjocoreasc
dup cum vor pu. Ngile lor, aa ca sunt adoptate urgent, n unanimitate, legile
ce acutizeaz criza de suprapopulare.
Ttuca stalin.
Acum mai multe mii de ani a existat i-un regat alb n care regele alb se
numea tar. El a condus cu succes regatul alb o perioada de timp foarte
ndelungat, au fost i vremuri mai rele i vremuri mai grele, per ansamblu
predominnd cele rele. In momentul n care ncepe povestea noastr situaia
locuitorilor regatului alb ajunsese sa fie att de grea nct n-o mai puteau
suporta: mizeria, srcia i Foametea loveau cu nverunare n stomacul lor i
nu ddeau defel semne a se domoli. Aici, spre deosebire de ceilali regi, tarul n-
a anticipat din timp iminenta Foametei i drept urmare n-a luat nici o msur,
n-a inventat un altfel de strigoi, n-a avut suficienta imaginaie, sracu' de el,
acest lucru fiindu-i n final fatal.
Vznd ca nu mai e chip de trit locuitorii s-au rsculat i-au hotrt sa
transforme regatul alb ntr-unul rou. Pentru a-i ajuta cu revopsirea l-au ales
n fruntea lor pe marele lenin, al taspemiilea strigoi fantasmagoric aprut i
disprut de-a lungul timpului. * Peste ani, alti oameni, din alte regate, i-au
ales n fruntea lor cizmari, hidrologi, geologi, chiar i marinari. *
Marele lenin, prin discursuri nflcrate, le-a explicat n amnunt
locuitorilor regatului alb din ce cauza sufer ei de Foame: fiindc mncarea era
ingurgitata de ciocoi. Oamenii l-au crezut imediat, psihoza se transmite
instantaneu mulimii organizate, nimeni nu s-a gndit ca ciocoii respectivi nu
pot manca cu cte-un milion de guri fiecare, nimeni nu tia pe vremea aia tabla
nmulirii, inca nu se inventase conceptul de suprapopulare azi tim foarte
bine ce-i aia, da' tot degeaba. Lor li s-a prut foarte logic faptul ca daca au
ajuns sa sufere crunt de Foame nseamn ca hrana cuvenita o nghite
altcineva, nimeni nu i-a dat seama ca resursele pur i simplu nu existau. *
Stai linitit! Nici astzi nu tie nimeni tabla nmulirii, altfel cum ne putem
explica succesul interminabilelor reclame sau al campaniilor electorale? *
Sub conducerea miastr a marelui lenin au ncheiat transformarea
regatului n timp record, iar la analiza la cald a situaiei l-au gsit pe tar
vinovat de toate relele din lume. Drept urmare l-au mpucat, att pe el cat i
ntreaga familie regala alba.
Bineneles, dup aceea situaia nu s-a mbuntit de nici o culoare
pentru ca oricte tumbe a fcut i oricte discursuri a inut marele lenin tot n-
au czut couri cu paine i peste din cer, insa locuitorii devenii peste noapte
roii credeau sincer ca-n curnd ea va deveni din ce n ce mai roza, le inea
sperana de foame aa cum a inut de mii de ani, cu pauzele de rigoare, i cum
mai tine i astzi, n secolul XXI. * O vorba din popor spune ca sperana este
cea mai mare curva, toi triesc cu ea. *
Anii au trecut i marele lenin i-a dat prematur obtescul sfrit, se zice
ca n-a fost cuminte, ca i-a bgat-o pe unde nu trebuia cnd era mai tnr, iar
formaiunile sifilitice din creier ar fi fost responsabile de amplorea psihozei ce i-
a modelat crezul politic aa cum toate crezurile politice sunt modelate de
psihoza regresiva. Acest eveniment a reprezentat o tragedie naional toi zeii
muritori sucomba ntr-un fel sau altul ntr-o buna zi i cu lacrimi n ochi
locuitorii roii l-au mblsmat, ca pe faraoni, i-au ridicat un mausoleu mre,
asemenea piramidelor, unde l-au depus ntr-un sarcofag de sticla astfel nct
generaiile viitoare s-l poat omagia: toat lumea trebuia sa aib posibilitatea
s-i arate respectul fata de cel mai mare psihopat pe care l-a cunoscut istoria,
cel care a pus pe rol dezlnuirea unui incredibilului sir de crime n numele
acelei ideologii similara din toate punctele de vedere dogmei religioase.
Cum cineva trebuia s-i ia locul, cei mai de seama reprezentani ai
regatului rou l-au ncoronat pe ttuca stalin, doar era cea mai ttuca dintre
toate ucile. Spre deosebire de predecesorul sau marele lenin n tinereile lui
cutreierase multe tari strine ttuca stalin avea origine sntoas, provenea
din rndurile de jos ale locuitorilor roii i de aceea cunotea foarte bine greaua
situaie cu care se confruntau. Contientiznd trista realitate i nedorindu-i
defel sa mprteasc soarta tarului, ttuca stalin s-a pus pe socotit, adunri,
scderi, mpriri, i relativ repede a ntrezrit soluia problemei. A doua zi de
diminea i-a chemat la palat toate minile stngi, reprezentanii din vastul
teritoriu, i i-a ntrebat: 'Stimati prieteni pe unii nu-i vzuse niciodat n viaa
lui, da' era formula oficiala de adresare, similar cu salutul nazist sau cu
uniforma de pionieri ori oimii patriei, cu uniforma militara, cu cea a cioclilor
cu diploma, sau cu toate uniformele ce s-au inventat i persista i azi cu scopul
ca toi zombii moderni sa fie la fel, sa nu ndrzneasc careva sa ias din rand,
pana i obezitatea tinde sa capete caracter de uniforma din cate stiu eu starea
regatului nostru nu era prea roza acum civa ani cnd m-am mutat aici la
palat, i tare-a vrea s-mi spunei cum stau lucrurile acum. Da' pe rand va
rog! Nu toi de-o data.' Toi tremurau, tiau c-i aprig la manie, imediat ce
fusese numit ttuca ii i eliminase la propriu pe prietenii mai vechi.
 'Bine! Daca voi nu ma vrei, io tot va vreau. Ia spune tu, dragule prieten
care rspunzi de zona mea natala' -acesta era singurul pe care-l cunotea mai
bine, fuseser colegi de grdini.
'Mult stimate. Mrite i preaiubite. Dragul nostru.' 'Hai ba mai repede! Ca
m-apuca noaptea cu voi aici.' '. Dragul nostru prieten, ttuca stalin, situaia la
mine-n teritoriu este tare cocoat, este Foamete!' sau srcie lucie, cum vrei
s-i zici.
'Cum adic ba prietene? Tot Foamete e? Ca de cnd eram io mic a tot fost,
n-ai dat-o i voi la export, la vecinii notri satelii? Parc' aa v-am spus, daca
tin bine minte, fii te rog frumos mai explicit!' 'Cel mai prieten dintre toi
prietenii, sa trii! Am exportat cum sa nu, mai exportam i-acu', da' nu facem
deloc fata. ntr-un cuvnt situaie este tare grea, avem de mncare numai
pentru jumtate din locuitori i nici aia nu-i o raie intreaga', i-a rspuns n
timp ce se chinuia sa intre sub scaun.
'Tot aa este i la voi ceilali?', i-a ntrebat ttuca stalin. Acetia au scos
capetele de sub masa i au inclinat afirmativ din ele.
'Bine, atunci trebuie sa njumtim. Ce prere ai bunul meu prieten?'
'Cel mai iubit dintre iubii, soarele nostru, ttuca tatucilor. Eu nu cred ca este
bine sa le mai njumtim i raia asta, i-asa-i pe jumtate, ai vzut cu tarul.'
'Nu raia mai animalule prieten! Nu raia s-o njumtim! Pe ei s-i
njumtim! Sigur ca da, dup aia cei care raman or sa aibe raia ntreag,
toat lumea va fi fericita i pe mine ma vor aplauda n continuare. Ei, ce zicei?'
'Este o soluie luminata venita de la cel mai luminat prieten, au rspuns toi n
cor nimeni nu ndrznea s-l contrazic dar cum sa facem asta stimate
prieten? Ca de-or s-i dea seama.' 'N-or s-i dea seama deloc! Ia ascultai aici
la mine: Nu-i njumtim dintr-o data, ci treptat, cate unul cate unul, iar celor
pe care-i sltam le spunem c-i trimitem n delegaie. Ba nu! In delegaie nu-i
bine. In tabr, asta e! Ii trimitem n tabr i exact asta i facem, organizam o
tabr muncitoreasca acolo printre pietroaiele alea unde zpad nu se topete
niciodat, adic mprejmuim bine cu sarma ghimpata, sa nu cumva sa se
rtceasc nu de alta, i-i trimitem acolo. Da' uitam s-i mai luam napoi, i
chiar de-am vrea nu cred s-i mai gsim, cine dracu poate rezista pe gerurile
alea? aa ramane stabilit, de maine fiecare dintre voi va ncepe s-mi trimit
liste cu ceteni pe care s-i trimitem la odihna activa, eu le aprob, voi suntei
acoperii, i dup aia trimitem noaptea bieii cu mainile fara de numr s-i
salte i s-i trimit n tabr.'
*
Uite asa, ncepnd din acea zi, rand pe rand, milioane de locuitori ai
regatului alb, devenit rou pe parcurs, au nceput sa ia drumul taberelor, i nici
ca s-au mai ntors vreodat la casele lor.
 Daca respectivele deportri i-au atins scopul, n-ai dect sa judeci
singur.
Tu ai strmuta pe careva?
Nu-i problema! Nu trebuie sa ne mai chinuim mintea cu aa ceva, azi
lucrurile au evoluat, oamenii secolului XXI se strmut singuri: alimentnd
traficul de carne vie.
*
n zilele noastre se aduna istorici i alte categorii de oameni de tiin cu-
multe-titluri pentru a analiza profund, la rece, situaia din acele vremuri de
trista amintire. Drept urmare au aprut documentare n care unii dintre
supravieuitori povestesc despre cele ce s-au ntmplat i nu-i pot explica din
ce cauza, chiar din zona lui natala, de unde-i cunotea cel mai bine pe oameni,
ttuca stalin a cspit mai bine de jumtate din populaia satelor. Concluzia
multelor-lor-titluri este foarte clara, pe nelesul tuturor: ttuca stalin a fost cel
mai diabolic dictator al tuturor timpurilor, unul din cei mai mari criminali n
masa pe care i-a cunoscut istoria, un adevrat psihopat.
Dar chiar aa este? Ce-a fcut ttuca stalin? Spre deosebire de alii
ttuca a nvat ceva din istorie, i-a dat seama ca indiferent de ce-ar face el n-
or sa cada couri cu mncare din cer, n-o sa dispar de la sine srcia, spre
deosebire de alii a intuit ce-i aia criza de suprapopulare, a aplicat tabla
mpririi i rspndind teroarea pentru a devia atenia masei de manevra n
final a sfrit de moarte buna, nu mpucat. Ttuca stalin n-a fcut altceva
dect au fcut absolut toate elitele religioso-politice din toate timpurile, fara
excepie: i-au determinat ntr-un fel sau altul pe oameni sa se mcelreasca
intre ei ca maine se vor apuca sa canonizeze i ucile i hitlerii i pe cei mai
iubii fii mpucai ai popoarelor.
Aceiai oameni de tiin cu-multe-titluri i creierul prespalat susin sus
i tare ca ttuca stalin a fost ntemeietorul maleficului cult al personalitii ce-a
fost apoi cu succes mbriat, de voie de nevoie, mai mult de nevoie, de mai
bine de jumtate din locuitorii sistemului nchis. Desigur, multele-lor-titluri nu
pot da dovada de nici cea mai mica urma de bun simt fiindc ori n-au citit nici
o carte de istorie nsi cartea omului-cimpanzeu este o carte de istorie, din
pcate istoricii ce-au scris-o au trit acu' mai bine de apte mii de ani,
strmoii notri care tremurnd de frica au confundat fantasma cu realitatea
ori, de-au ncercat, n-au avut suficieni neuroni funcionali pentru a pricepe
ceva. Pana i-un copil de la grupa mica i poate da seama ca mult ndrgitul
cult al personalitii este foarte vechi, a existat de-a pururi, de cnd s-a format
natura umana i-au aprut primele religii: indestructibila personalitate
atotputernica reprezentata de filonul central al fantasmei patologice, creatorul
omului, zeul, dumnezeul i fiul lui, strigoiul.
 Oare ci din indivizii cu-multe-titluri din secolul XXI realizeaz ca
divinul, mult ndrgitul zeu, dumnezeul creator de oameni, a fost maimu? Ca
maine se vor comercializa picturi murale nfind maimu cu aripi, cercule
deasupra capului i privirea aintit spre ceruri. Trebuie sa recunoatem faptul
ca datoram totul religiei, mai vechea noastr prietena, de fapt nu religiei n sine,
a aprut srcua de ea ca un simplu efect, ci introieciei fricii ancestrale,
Mreei Frici cauza tuturor cauzelor.
*
Dormi linitit! Astzi lucrurile au evoluat foarte mult, azi ti se vorbete i
ti se explica despre aptitudinile de lidarsip mai bine zis despre cum sa faci s-
i dezvoli cat mai repede paranoia de lidarsip. Ce bine sunt nrdcinai unii
cu-multe-titluri i tare putini neuroni n egocentrismul patologic, pardon, n
competiia 'sanatoasa'! D-aia mecanismul economico-social, la randul lui, ii
recompenseaz cu-multele-si-frumoasele-titluri.
Balada geologului rnit i a lui noe, marinarul cel vestit.
A fost odat ca niciodat un geolog, cam grbit de felul lui, insa la
nceput nu i-a dat nimeni seama de asta, nici chiar el, dar n-a trebuit sa
treac multa vreme pana ce s-au lmurit cu toii. Acum mai multe mii de ani n
regatul nostru rou locuitorii au ajuns ntr-un trziu prea trziu pentru cei
din nchisorile politice, de la canal.
La concluzia ca aa nu se mai poate, nu mai e chip de trit. Astfel,
prin intermediul lovilutiei au hotrt sa preschimbe regatul rou ntr-unul
verde cursul valutar era foarte bun i i-au zis ca vor avea numai de ctigat.
Zis i fcut, s-au apucat cu toii de treaba i cu avant gospodresc au nceput
sa vopseasc fiecare crmid rosie n culoarea verde. Toate bune i frumoase
pana cnd cu stupoare au constatat ca vopseaua era expirata, fusese fabricata
cu mult timp n urma, pe vremea vestului slbatic, scria pe eticheta, dar
meterii i artizanii notri i uitaser ochelarii acas, aa explicau ei faptul ca
nu tiau sa citeasc pe vremea aia, spsit recunosc, nici eu nu tiam sa
citesc. Astfel frumosul regat rou amenina sa se transforme ntr-unul vnat.
Dezastru!
n acel moment de maxima ncordare sociala a aprut meterul
meterilor, salvatorul nostru, al tuturor, eternul suferind mesia, calare pe-un
cal alb ce scotea flcri pe nri: geologul erau rateurile motorului disimulate
de refleciile vinete. Toat suflarea regatului i-a pus speran-n el ce
becgraund! Cariera universitara, conferine. ntr-un cuvnt mare specialist n
crmizi i pietre. A urmat bine cunoscuta campanie de intoxicare n masa i
dup numrarea crmizilor multi i-au dat atunci cu crmid-n co. ace,
pardon, cap, i eu mi-am dat, da' sa nu mai spunei la nimeni toat lumea a
rsuflat uurat.
 'Am identificat marea problema: Agricultura!
S-a auzit trmbita manipulata de el i de minile lui drepte, ca multe
mai avea. Agricultura este falimentara, uitai ce scrie aici: In epoca pietrei
agricultura era falimentara pentru ca atunci se nsmna n piatra seaca, iar
pentru fiecare trei semine semnate se recolta numai una. aa este i acum,
din fiecare trei semine semnate doua se ciordesc da' cine le ciordea n-am
aflat nici pn-n ziua de azi. Vom rempari pmntul!' se va redistribui cu
mare atenie, mult mai eficient, srcia i mizeria, n special cea morala.
Pmntul ncepuse sa se rempart inca din epoca apei sau a potopului,
cum vrei s-i zici. Cum care epoca apei? Cea care a urmat imediat dup epoca
de aur. mprirea respectiva se fcuse ca la piaa libera, cine ddea mai mult
ciordea mai mult, conform zicalei: daca nu dai, nu ai. Unii au luat mai mult,
alii au primit mai putin, de! Cine-mparte parte-i face. Unii cate un certificat
de proprietate, dup aceea l-au transformat n sanciunile pe prostie pe care le-
au schimbat la bursa adevratelor valori morale pe un baton de salam -inclusiv
unul, nu-l tii tu. Alii numai cate doi metri ptrai, suficient cat sa aib sub ce
se ascunde. Unii numai cte-o sacoa, cat pentru cteva ghivece de flori pe care
le-au mprit cu duiosenie la studeni, dup ceafa. Din cauza asta lucrurile
mergeau aa de prost.
'Acum am terminat cu remprirea, sa vedei ca de maine vor ncepe sa
rsar numai crmizi verzi, va asigur ca scpm att de crmizile roii cat i
de cele vinete.' In febra rempririi nu i-au dat seama ca tot dintre ei printre ei
il mpriser. Unii, mai iuti de mana, schimbar repede macazul, i-au vrsat
pe fata apa i i-au luat n brae piatra. Ei credeau sincer ca acum pmntul
este la ei, dar tot la ei rmsese. Cum lucrurile nu se mbunteau de nici o
culoare i din ce n ce mai multe crmizi deveneau vinete s-a auzit nc-o data
trmbita: 'Stim care este problema: n-avem suficieni ciocli cu diploma. Sigur ca
da, uitai ce scrie aici: In epoca pietrei cei mai luminai, nvai i respectai
ceteni erau cioclii pe vreme aia n-aveau diplome, n-avea cine sa le emit. In
acest sens vom nfiina cat mai multe universiti care sa produc pe banda
rulanta ciocli cu diploma. Din cauza faptului ca-n aceste triste vremuri de
vopsit cioara nregistrm din ce n ce mai multe cereri de debranare i
strmutare la subsol, la doi metri dedesubt, am hotrt ca fiecare scara de bloc
sa beneficieze de serviciile unui cioclu cu diploma legal desemnat. Acesta
mpreun cu colaboratorii lui asistenii cioclului cu diploma erau tot ciocli cu
diploma, da' nu dduser suficienta spaga pentru a primi oficial postul ii vor
ndruma i conduce civilizat, cretineste, pe ultimul drum pe cei ce s-au saturat
sa le tot fie ciordita speran i revopsita crmid.' * De mii de ani mulimea
nu face altceva dect s-i revopseasc ciorile i crmizile, sa schimbe o
fantasma cu alta, un mesia psihopat cu-un altul i mai psihopat, o religie c-o
alta politica, exact ca Bula n armata: 'Baieti! Astzi schimbai lenjeria.' 'Uraa!'
'Intre voi.' 'Uhh!' *
Dup patru ani btui pe muchie de ncercri susinute de reintroducere
n cotidian a valorilor morale ale epocii pietrei sau a legii vestului slbatic,
cum vrei s-i zici s-a auzit pentru ultima oara vocea geologului: 'Ramai
sntoas cucoana, io-mi fac valiza i plec!' Insa un cunoscut de-al meu, care
era n randul din fata, mi-a zis imediat dup aceea ca nu astea au fost ultimile
lui cuvinte, a mai optit ceva, aa ca numai pentru el: 'Dupa mine potopul!'
Adevrat a mai grit, singurul lucru adevrat pe care-l spusese n ultimii patru
ani, pentru ca dup aia a revenit apa, a renceput potopul.
Si ca-n orice poveste cu final neateptat, ntr-un trziu s-a auzit o voce
din mulime: 'Regele rou a murit! Triasc marinarul!'
Speranele tuturor au renscut dintr-o data: 'A venit marinarul! Ne scap
el de ape, de potop, ca d-aia-i marinar!'
*
Ce-au realizat pana la urma locuitorii regatului rou? Au schimbat
'maria' cu plria mpucat cu aceeai 'marie', da' cu mai multe plrii, ce la
randul lor sunt schimbate 'democratic' o data la patru ani mai nou la cinci
i-au schimbat pe nedemocraticii dumnezei din vechime cu democratic aleii
strigoi din 'democratie'.
Ce n-au vzut locuitorii regatului rou? N-au vzut ca 'maria' este
nconjurat de bieii cu ochii injectai, de psihopatii regresivi. P-tia n-aveau
cum s-i vad, erau prea multi i se pierdeau n zare. Cineva a spus cndva: n-
au vzut pdurea din cauza copacilor. S-a nelat amarnic: n-au vzut ngerii
din cauza strigoiului.
Ce-a reuit sa fac pana la urma geologul nostru nu trebuie sa ne mai
explice cineva, tim foarte bine, i-acu' mai pu. Rcede. Ca om el a crezut sincer
ca va putea realiza ceva pozitiv, asta se poate citi n ochii i pe fata lui drumul
spre iad e pavat cu intenii bune. A crezut sincer ca va putea influenta n bine
lucrurile poate va ntreba specia i va nva cum se trage apa, de-o mai avea
cu ce, sa ntrebe aa cum credem toi, i eu, i tu i Nae i Mitica, i toat
mica noastr clica i hidrologii i cizmarii i ucile, pana i marinarii.
Referitor la cum se formeaz i dezvolta ceea ce este ascuns n spatele
aciunilor omului din ziua de azi s-au pus bazele unei tiine denumita
psihologie. * Unii inca n-o recunosc drept tiin, din motive lesne de dedus, n
pofida faptului ca omul a fost preocupat de suflet, de mreia spiritului, inca
din primele zile ale existentei sale. Cu mare prere de rau trebuie sa
recunoatem ca religia a reprezentat prima forma de abordare psihologica a
existentei umane, religia este strmoul psihologiei, este mumia vie care acum o
mortifica. * Obiectul studiului psihologiei este omul, obiectul studiului geologiei
este piatra. Putem afirma cu mana pe inima c-ar fi indicat ca geologii s-i
conduc spre economia de piaa libera pietrele lor vnt din pupa!
Nu pe oameni, daca n-au habar despre ce-i aia om sau ce-i aia
psihologie. i asta numai pentru a nu-i mai lasa manipulate multele-titluri i
creierul prespalat de religii mpreun cu cei ce l-au votat ca nite aparent
nevinovai, inclusiv unul, cu neuronul devastat de ape, de potop.
Lipsa cunotinei de cauza nate montri, sau fantasme cu dumnezei,
strigoi i specialiti n geologie. Asta sa fie cauza din care cel mai iubit dintre
pmnteni ajunge curnd sa fie cel mai blestemat dintre ei?
Cinii latr, da istoria continua nestingherit sa se repete. Tot istoria ne
arata ca acelai lucru s-a ntmplat cu majoritatea psihopailor regresivi ce-au
segregat de-a lungul timpului n fruntea mulimilor mii de scuze, pentru o
clipa am uitat ca astzi nimeni n-are habar despre ce-i aia istorie iar
momentul istoric reprezentat de decesul balaurului rou a oferit unica ocazie
de-a nelege cat mai bine profunzimea psihotica a naturii umane.
*
Ce-au obinut n final locuitorii regatului rou? Au obinut asistenta
financiara, au obinut ceva care a nceput imediat sa fie redistribuit, intre ei, tot
intre aia cu ochii injectai.
Cineva a spus cndva: Datoria externa nu e a mea, nu e a voastr, ci a
urmailor votri, i-a urmasilor-urmasilor votri, n veacul vecilor. Adic a celor
pe care ar trebui s-i iubim i s-i ocrotim cel mai mult, n acest sens cu toii
ne-am propus sa le-o druim cu draga inima, cu ocazia aniversarii primei zile
de natere, urmnd ilustrele exemple oferite de ntregul continent african i de
cel sud-american: au tot pltit, cu vrf i ndesat, nchipuite datorii externe
contractate cu secole n urma. Conform zicalei: dup noi potopul!
Apoi chiar ca nu-i putem lsa pe ciorditorii la drumul mare, sau pe
motenitorii lor direci, s-o plteasc ei, ne mustra contiina, ar fi pcat de
dumnezeu ca elitele mafiote oficiale sa rmn fara slugoi, fara carne proaspt
de tun.
Unora, multora, foarte multora, odat cu dispariia blndului balaur
rou, li s-a oferit ansa de-a se nate pentru a doua oara, de-a-i construi o
societate model, li s-a oferit ansa sa uziteze de acea contiin specifica naturii
umane, dar au considerat n unanimitate c-i mult mai plcut de vor continua
sa se tearg la cu. Vnt cu ea au mai rmas unii, mai multi i mai asiatici de
felu' lor, poate ei.
*
Marinaaarii freecau puunteaa, Vaa sa ziiica ce fceau?
n secolul XXI o elita politica dintr-un regat tare ndeprtat a inut o
conferin de presa n care s-a referit la soarta ctorva tineri conaionali czui
n plasa unora cu kalasnikovu-n mana mai mult ca sigur il i votaser.
Aburind concluzie a fost pe cat de limpede p-atat de feroce. In linitea
mormntala consecutiva declaraiei s-a auzit vocea unui mscrici care pentru
o singura clipa i-a uitat condiia i incontient a realizat ca mai deine o
uoar urma de suflet: 'Si asta ce nseamn?' Promtul rspuns, nsoit de
rnjetul de la sine neles, a fost: 'Ghici!' unora le sunt suficiente doar cteva
luni de zile pentru a regresa la cel mai bestial stadiu cu putin imaginabil.
*
Psihoza regresiva.
Dup cum am vzut, pe fondul fobiei fata de genital adultul regreseaz n
plan fantasmatic la stadiul oral, canibalic, iar comportamentul pur psihotic
rezultat l-am denumit psihoza regresiva.
Psihoza regresiva, ca rezultat al autocastrarii sufleteti, consta n
reducerea tririlor emoionale ale individului, implicit a capacitii lui
intelectuale, la stadiul animalic primitiv specific bestialitii Mreei Frici. In
condiii propice, ntr-o perioada scurta de timp, individul regresat anuleaz n
el nsui orice urma a evoluiei naturale a naturii umane, i digera contiin,
devine un monstru, o bestie pura, un psihopat n toat puterea cuvntului un
adevrat lider, o adevrat elita.
Amploarea autocastrarii sufleteti determina apariia n individ,
potenialul lider, ori, pentru a evita monotonia, criminal n masa, a zbaterii
psihotice intru compensarea energiei vitale legata de frica ancestrala, zbatere ce
consta n apelarea unei doze substaniale de elemente fantasmatice
compensatorii n vederea substituirii deficientei sufleteti n neutralizarea
fluxului frustrrilor cotidiene. Avem tendina sa credem ca elitele care aduna cu
migala prin intermediul crimei economice legalizate averi nemsurate, sau urca
la tribuna i susin cu ardoare un anumit crez politic criminal, sunt mnate de
un exces de vitalitate. Nimic mai fals, aciunile lor sunt n exclusivitate dictate
de morbiditatea psihotica. Insa obinerea poziiei de lider nu aduce de la sine
mult dorita dispariie a neidentificabilei dureri sufleteti pricinuita de
abandonul fundamental, influenta autocastrarii nu numai ca nu dispare, din
contra, se accentueaz: faptul ca obinnd poziia de lider nu-i aduce mult
necesara linite interioara devine un supliment de frustrare ce se adug
imediat fluxului frustrrilor care i-aa nu puteau fi neutralizate. Astfel va fi
nevoit sa apeleze la o doza i mai mare de elemente fantasmatice compensatorii,
iar nlnuirea dintre fantasmaticul devenit patologic i puterea autoritara
insuflata de poziia de lider determina regresia la stadiul bestial desvrirea
identificrii cu strigoiul, stpnul lumii, sau desvrirea psihozei regresive.
Pe 'scurt': Individul nu se simte n apele lui, nu dispune de suficienta
energie vitala pentru a contracara fluxul frustrrilor cotidiene, nu tie din ce
cauza-l doare sufletul i-i stabilete un obiectiv despre care crede c-i va
rezolva toate problemele. Se zbate cu toat fora s-l ndeplineasc i pana la
urma il atinge, dar i da seama ca de fapt n-a obinut nimic, il mcina aceleai
probleme, sufletu-i este din ce n ce mai chinuit, i-i stabilete un alt obiectiv,
mult mai mre. Se zbate din ce n ce mai mult pentru a-l atinge i pe acesta,
obine ce i-a propus, dar realizeaz ca nici acum nu i-a rezolvat problemele,
durerea sufleteasca-l chinuie la fel de tare. i stabilete un alt obiectiv, i mai
mre. Pana ce-ajunge sa se hrneasc cu sngele cald i viii ficai ai semenilor
lui. Aceasta din ce n ce mai accelerata alergare n jurul cozii induce ruperea
completa de realitatea nconjurtoare i reprezint regresia emoional,
sufleteasca, la stadiul animalic primitiv specific epocii pietrei n deplina
concordanta cu ancestralul Mreei Frici regsit cu mare acuratee n mizeria
morala a zilei de azi.
nc-o data: Liderul este un individ special, demn de toat mila, un om
grav bolnav sufletete, cu sufletul prins n menghina Mreei Frici, care
acumuleaz constant frustrarea cotidiana fiindc nu dispune de suficienta
energie vitala pentru a o neutraliza. Elitele zilei de azi sunt pur i simplu cele
mai pure victime ale atavicei frici, sunt oamenii care au avut cel mai mult de
suferit sufletete de pe urma abandonului fundamental generat de toxicul
mediu familial monogam n care au fost obligai sa se nasc i sa se formeze ca
pseudooameni, iar continua zbatere intru compensarea energiei vitale ii obliga
sa ajung n top, sa devina lideri paranoici.
Am descoperit maina timpului: Autocastrarea sufleteasca indusa de
abandonul fundamental inca din prima zi de viaa ii ia pe anumii indivizi din
secolului XXI i-i arunca napoi n timp, cu mii de generaii n urma, cnd
singurul lucru pe care tiau s-l fac era sa ia bata-n mana i sa niruie
creierii semenilor lor pe pereii peterilor. aa se soluiona atunci criza de
suprapopulare, tot aa este soluionat i astzi: prin intermediul Marelui
Mcel Economic Mondial.
Cu toate ca att suferina sufleteasca a elitelor din domeniul politicii, cat
i cea a mafioilor economici, haita oamenilor de afaceri posesori de averi
inimaginabile, provin din abandonul fundamental i urmare autocastrarii pe
fondul fobiei fata de genital evolueaz n psihoza regresiva, suntem nevoii sa
observam ca forma pura a psihozei regresive este regsita la liderii economici n
timp ce elitele religioso-politice dezvolta o forma complementara denumita
paranoia de lidarsip ambele ntrupnd amplitudinea maxima a
egocentrismului patologic, un egocentrism pur oral, canibalic.
*
Ajutai de psihoza regresiva putem demonstra principiul de baza al
geometriei neeuclidiene: De ce liniile drepte sunt cercuri, sau de ce istoria se tot
repeta. Pornim de la omul primitiv i nvrtindu-ne n cerc ca nite oameni
civilizai ce suntem ca un co. rp ntr-o cldare vom ajunge tot la omul
primitiv, neanderthalianul despre care se crede c-a disprut, dar care continua
sa vieuiasc nestingherit n noi nine.
Omul primitiv s-a transformat din prada n prdtorul suprem i trind
sub imperiul crizei de suprapopulare a nceput sa fie supus unei doze de
frustrare din ce n ce mai mari. In acelai timp a devenit contient de sine
nsui i-a introiectat frica ancestrala rezultnd prima forma de autocastrare
sufleteasca ce s-a redus la apelarea n plan fantasmatic a noiunilor de zei i
dumnezei, iar n plan biologic la dezvoltarea fobiei fata de genital indusa de
mediul familial monogam. Dintotdeauna omul s-a identificat n fantasma cu
creatorul divin, universala plsmuire, eterna confuzie dintre real i nchipuit,
unii chiar s-au autointitulat zei muritori rege pentru o zi, sau pentru cteva
clipe de visare cu ochii deschii. Iar cel ce s-a zbtut cel mai tare s-i
dovedeasc asemnarea cu dumnezeul a fost propulsat prin intermediul
segregrii n fruntea gloatei, a aprut elita psihopatul regresiv, suferindul de
paranoia de lidarsip. Constantul efort psihotic al liderului n a-i compensa
morbiditatea sufleteasca din surse exterioare, din surse pur fantasmatice,
determina desvrirea psihozei regresive reducndu-l la stadiul bestial
digerarea propriei contiine, revitalizarea animalicului ancestral motenit de la
Mama Natura iar accelerata acumulare de putere politica a avut drept rezultat
apariia primelor imperii: suportul concret, real, al paranoiei de lidarsip, al
mobilului patologic de a fi stpnul lumii, dumnezeul. Imperiile au reprezentat
dintotdeauna zone de dominare, aceeai dominare economica ntlnit i-n
secolul XXI. Desigur, astzi nu mai este nfptuit cu sabia, ci cu instrumentele
moderne printre care banca mondiala i fondul monetar international ajutate
din cnd n cnd de portavioane nici mcar un singur zombi n-are voie sa
ias din rand, toi trebuie sa imbrace-n mod civilizat uniforma. Elitele politico-
economice de azi, ce hrnesc prin toate mijloacele morbiditatea fantasmatica
actuala: mumifierea socialului prin dezumanizanta competiie 'sanatoasa'
egocentrico-patologica, nici mcar nu-i dau seama de ceea ce fac, sunt grav
bolnave sufletete. Liderii materializeaz eterna degradare n sine a naturii
umane, multimilenara psihoza degenerativa: psihoza regresiva. In atitudinile
liderului modern, pe toate planurile n care acesta activeaz, este identic regsit
comportamentul omului primitiv, preistoric mai bine zis, se regsete
impotenta sufleteasca a celui ce domina, a neanderthalianului din i de lng
noi.
*
Psihoza individuala a elitei, deficitul morbid de vitalitate resimit la vrf,
caracteristica esenial a tot ceea ce are legtur cu conceptul de lider, a fost
constant transferata n macro, n social comburantul psihologiei maselor
prin intermediul autoregenerantei manipulri de tip religios. Exemplul oferit de
lider, substitutul palpabil al lui dumnezeu, se transfera intrinsec, chiar daca
nu-i propovduit prin ndemnuri explicite: aa este bine! Ca el trebuie sa
procedeze toat suflarea! Toi trebuie sa fie drji, viteji, impuntori, cu dragoste
i supunere intru dumnezeii i strigoii din ceruri, toi trebuie sa devina nite
psihopai model. Iar cu trecerea timpului morbiditatea specifica paranoiei de
lidarsip a nceput sa fie regsita n suportul biologic al gloatei pe terenul atent
pregtit de autocastrarea fiecruia mai bine zis, n suportul biologic al
indivizilor ce cu obedienta se ngrmdesc sa formeze masa de manevra:
Scderea vertiginoasa a vitalitii speciei se materializeaz astzi prin explozia
epidemiei de obezitate. Pseudospecia om-hipopotam, formata din indivizi cu
ritm metabolic din ce n ce mai sczut, cu vitalitate biologica din ce n ce mai
diminuata, este o evidenta atotcuprinztoare, ne-a lovit pe toi, i reprezint
incarnarea n biologic a psihoticului ntlnit la vrf, a morbiditii distructive
specifice Mreei Frici ancestrale.
*
Naturala frica, proiectata de Mama Natura numai cu scopul de-a proteja
viaa, s-a metamorfozat prin intermediul familiei monogame i contiinei n
frica morbida: Specia umana, omul modern aa cum il tim noi, este o specie
pe cale de dispariie. Pe fondul ascunderii fricii fata de contient, a
transformrii ei n frica invizibila prin intermediul psihoticei culturi pioso-
religioase, asistam astzi prin intermediul fobiilor manifeste la nivel individual
traduse prin infinitatea fobiilor, religiozitilor i superstiiilor ce caut sa
ascund disperarea la revitalizarea ancestralului refuz al propriei finiti n
timp dezvoltat n sufletul plpnd al strmoului nostru, omul-cimpanzeu.
Astfel, frica de moarte expandata la dimensiuni apocaliptice n etapa
preconstienta printr-un factor biologic concret: mediul olfactiv familial
monogam, transcede prin intermediul universalizrii personalitii psihotice a
epocii noastre n ancestralul refuz fobic al condiiei umane regsit n cotidian
prin alergarea disperata intru dobndirea mntuirii, recte revitalizarea la infinit
a psihozei n masa: tradiional religie aplicata. S-a nchis cercul.
Eroi au fost, eroi sunt inca.
Sirul povestioarelor de genul celor de mai sus poate continua la nesfrit,
oricine vrea sa vad va putea vedea, vorba-ia: bate i vei fi btut! Toate crile
de istorie sunt populate cu numele scrise cu litere mari, de-o chioap, ale
celor mai mari suferinzi de paranoia de lidarsip care au trit vreodat n
sistemul nchis, acele multiple ntrupri ale strigoiului: ramsesi, alexandri
macedoni, huni attile, hannibali, gingis-hani, burebiste, cezari, napoleoni,
nelsoni i multi-multi alii care au murit de multa vreme pe cei ce mai sunt
inca n viaa ii excludem, dar ii putem include n randul celor ce vor muri n
secolul XXI.
Oare cum o putea cineva cu pretenia ca deine cel putin un neuron
funcional sa scrie cu litere mari, sa arate respect fata de cei mai mari criminali
ai Istoriei, fata de cei de mana crora sau din ordinul crora au fost mcelrii
zeci de mii, sute de mii, milioane de oameni, fata de adevraii Eroi?
Unii cu mintea rvit chiar cred c-au existat procese n care
inculpaii au fost acuzai de crime mpotriva umanitii; unul cu mintea i mai
rvit crede sincer ca mine-poimine vom regsi n crile de istorie capitole
ntregi dedicate eroicei tipologii reprezentata de jack spintectorul i omologii
lui. Oare cum o putea cineva sa scrie cu litere mari acele noiuni care sunt
inconfundabile prin definiie cu noiunea de crima, de crima mpotriva
umanitii? Cum este posibil ca cineva sa arate respect fata de degradarea i
degenerarea criminala? O fi avnd aceasta atitudine vreo legtur cu
personalitatea psihotica a epocii noastre?
Cu universurile paralele, real versus fantasmatic, intre care
penduleaz natura umana? Sau sa fie doar o chestiune de interpretare pe
fondul predominantei stri sufleteti provenita din prima zi de viaa n cadrul
minunatei familii monogame: abandonul fundamental?
Recte nevoia de protecie, nevoia de dumnezeu, nevoia omului modern
de a-i pleca fruntea n fata unui strigoi n carne i oase, n fata protectorului
lider psihopat, n fata suferindului de paranoia de lidarsip.
Sigur ca da! Sigur ca acetia au fost Eroii, sigur ca trebuie sa rmn
adevraii eroi fiindc au fost lideri, lideri nenfricai, viteji, au fost cei ce s-au
aflat la un moment dat n fruntea gloatei. Daca li s-ar spune copiilor la coal
ca aceti psihopai au fost Cei Mai Mari Criminali pe care i-a cunoscut
umanitatea, atunci copiii se vor ntreba imediat:
Dara elitele politico-economice de azi ce fel sunt?
Ca tot lideri sunt i tia punct
*
Cei mai reprezentativi psihopai au fost mereu n frunte, din toate
timpurile au condus omenirea, o fac i-n secolul XXI.
Desigur, astzi exista minunatele sisteme educaionale cu bine definitul
rol de a-i nva pe copii i tineri sa respecte crima cu toat fiina lor, sa se
nchine la ea i sa fie oricnd gata s-o nfptuiasc oficial, sub cimpanzeic
jurmnt, mbrcai n uniforma strategiile elaborate de alexandru macedon,
hannibal, napoleon sau nelson, adevrate genii militare, eroi magnifici, fecunde
spirite intru rspndit moartea, durerea i suferina cu viteza luminii, sunt cu
sfinenie predate n diverse scoli i academii militare, alturi de nvmintele
provenite din crile omului-cimpanzeu i versurile de la vai ascunselea cu
strigoi, simbolurile mortificrii, simbolurile tradiiei retrograde.
Cineva a scris cndva despre blestemul pmntului i al iubirii pe
vremuri blestemul n cauza se studia la liceu n cadrul orelor de literatura, nu
stiu de-o mai fi n programa colar astzi, este posibil ca orele sa fi fost
redirecionate pentru studiul religiei aplicate. Intreaband pe oricine despre ce-i
amintete din ceea ce scrie acolo am fcut-o mai mereu nu vom fi surprini
de faptul ca majoritatea ne vor spune ca era vorba despre nite flci, mai
revoluionari de felul lor, care i-o tra. Nspirau de mama focului uneia proaspt
moarte. Despre secventa cu copilul urlnd de Foame i stricatul gaurii nu-i
aduce mai nimeni aminte aceeai ncrctur emoional i conotaie sexuala
este regsita i aici. Despre maleficul infinitelor forme de ntrupare a mreiei
sufleteti a neanderthalienelor elite, indiferent de micimea planului lor de
manifestare, nu-i aduce nimeni aminte. De ce?
Fiindc n-au fost nvai sa gndeasc aa cum ti se aterne, aa vei
dormi! Un psihotic zombi vei deveni. Au fost nvai ca elitele trebuie sa fie
respectate, ascultate, adulate, aplaudate i votate doar nu ei sunt cei mai
monstruoi psihopai dintre toi? Desigur, educatorii i profesorii n-au nici o
vina, ei au tot interesul s-i educe pe tineri n spiritul plecrii capului n fata
celor mai 'democratic' alei dintre alei, n spiritul splrii creierului prin
replicarea amplificata n ei nii a cluzitoarei iluminri psihotice regsite la
vrf, dar mai ales n spiritul recunoaterii Eroismului Criminal drept cea mai
nltoare valoare morala pentru ca la randul lor sa poat degusta sngele
semenilor lor cu zmbetul pe buze. Hai sa ntrebm extraterestrul.
ntr-o seara, pe cnd ma plimbam prin pat, m-am mpiedicat de-un
extraterestru abia aterizat n sistemul nchis. Cum habar n-avea pe ce lume se
afla, am speculat momentul pentru a-i cere prerea n legtur cu subiectul ce
ma frmnt de ceva vreme. Mai nti i-am explicat ca pe planeta noastr exista
mai multe categorii sociale: categoria x care se ocupa cu. i obine veniturile X,
categoria y ce are salariile Y i tot aa pana am ajuns la educatori i profesori
despre care i-am spus ca din cate stiu eu au cele mai mici salarii posibile.
Acum l-am ntrebat: 'Dragul meu extraterestru, te rog s-mi spui sincer, care
categorie sociala consideri ca reprezint scursura societii umane la ora
actuala?' Ia uite ce mi-a rspuns: 'Ba! Tu-i bati joc de mine? Ce crezi c-s
redus mintal? Oi fi eu extraterestru, da' se cade putin respect, te rog frumos!
Citindu-mi pe fata inocenta a continuat Cum care este scursura
societii? Educatorii i profesorii o formeaz, doar se vede din afara galaxiei ca
valoarea muncii lor este recompensata pe msur stadiului dezvoltrii religioso-
psihotico-socio-culturale actuale.'
 Unul se tot ntreab: Oare i-or fi meritanda profesorii soarta? Oare i-or
fi meritanda hipopotamii bipezi soarta?
*
Este foarte-foarte simplu de observat ceea ce s-a ntmplat n timp:
Apariia primelor forme de organizare sociala i-au permis femeii primitive s-i
abandoneze copilul aflat n stadiul precontient, de fapt nu-l abandona
definitiv, doar il lsa-n grija altcuiva. Abandonul fundamental a generat
explozia Mreei Frici, dureroasa tensiune sufleteasca a generat fobia fata de
genital i astfel au nceput sa se formeze paranoicii i psihopatii regresivi care
au ridicat armate i-au nfiinat religii pentru a mcelri milioane de oameni
astfel nct oamenii de tiin din secolul XXI s-i considere eroi!
Variaiuni pe tema bestialitii regresive.
Miticul avar, individul complet regresat la stadiul oral, suferindul de
forma agravata a psihozei regresive, eternul 'Hagi Tudose', nu mai reprezint
astzi btaia de joc a Scriitorilor i Poeilor, a evoluat, a devenit mult respectata
elita economica, pilonul principal al dezvoltrii economice pe plan local i mai
ales pe plan general, pe plan mondial, cel la care majoritatea zombilor moderni
se duc cu cererea de angajare n mana pentru ca el, n mrinimia lui, n deplina
concordanta cu largheea sufletului lui, sa le ofere un loc de munca, s-i ajute
s-i ctige o bucata de paine sa se integreze civilizat n mecanism lundu-i
n primire Moara lor de Vnt. Nici n-are cum sa mai fie identificat ca atare, el
nu mai reprezint un caz izolat, singular, elementul psihotic perturbator
regsindu-se acum n macro, n masa. Odat cu dezvoltarea constanta a laturii
socio-culturale a naturii umane el s-a replicat n mult mai multe instante i
reprezint substana componenta a comunitii oamenilor de afaceri, mutanii
genetici care au trei, haita grav suferinzilor de psihoza regresiva, liantul
economico-psihotic al aceleiai naturi umane.
*
Tot felu' de oameni de tiin cu-multe-titluri s-au apucat sa teoretizeze
faptul ca anumite deficiente de caracter, recte comportamentul pur psihotico-
bestial generat de psihoza regresiva, reprezint atuuri, avantaje majore n
domeniul economic dominat de legea junglei: competiia 'sanatoasa'. Mai mult
ca sigur reuim sa nelegem din ce cauza Evoluionistul 'a ales' sa vomite
incontinuu.
*
Cineva a spus ca autoritatea exista numai pentru a fi folosita. Putem
completa: Principalul rol al puterii autoritare este acela de a desvri paranoia
de lidersip a individului ce-o deine:
O superputere nucleara a invadat cu ceva vreme n urma un minuscul
'regat' independent nvecinat deoarece cetenii acestuia i doreau sa
construiasc un aeroport. In randul invadatorilor s-au nregistrat i victime, s-
au mpucat intre ei, insa grosul victimelor a fost nregistrat n randul civililor,
ca de obicei. Agresiunea s-a desfurat fulgertor, att de fulgertor nct pana
i elitele 'democratic' alese ai invadatorilor au aflat despre eveniment prin
intermediul buletinelor de tiri televizate. Cei invadai n-au putut riposta i
chiar de-ar fi vrut, nu prea aveau cum s-o fac au fost obligai sa adopte
principiul: sa lsm paranoicul s-i fac damblaua, curnd o s-i treac. ntr-
adevr, nu dup multa vreme i-a trecut, numai ca experienta clinica ne arata
ca unele psihoze sunt ireversibile, nu se pot trata cu nimic, i spre ncntarea
noastr hitlerii de azi, hitlerii secolului XXI, se duc la culcare sprijinindu-i
degeelele pe butonul de start al rachetelor nucleare.
Un alt lider, al unei alte superputeri nucleare, tot 'democratic' ales
gurile rele spun ca dduse i-n patima buturii spernd ca ajutat de alcool va
reui sa fac fata chinului interior, imensei dureri sufleteti izvort din
abandonul fundamental cnd i-a revenit din anestezia generala dup
operaia pe cord deschis prima grija ce-a avut-o a fost sa ntrebe unde-i butonul
cu bomba nucleara. Apropiaii l-au linitit spunndu-i ca tot timpul a dormit cu
capul pe el, n loc de perna a rsuflat uurat i-a adormit imediat la loc.
ntr-o foarte scurta perioada de timp regresia la stadiul animalic primitiv,
paranoia de lidarsip, se desvrete, iar toat energia vitala a liderului politic
ajunge sa fie substituita la nivel fantasmatic de surse exterioare lui, de butoane
cu bombe, identitatea sufleteasca se destrama complet prin psihotica
identificarea cu atotputernicul dumnezeu ce are drept de viaa i de moarte
asupra tuturor semenilor sai. Refuzul fobic al condiiei umane sufocata de
monogamie i suprapopulare se regsete in, i se identifica cu, joaca psihotica
de-a dumnezeu i de-a vai ascunselea cu strigoi.
Tot gurile rele spun ca are grija dumnezeu de napoiaii mintal ce nu-i
pot purta singuri de grija, insa altele susin ca ulciorul nu merge de multe ori
la apa: acum se dezvolta ingineria genetica!
***
Addenda la psihologia maselor.
Mulimea este o aduntur mare de oameni, o gloata. Exact, ca un partid
politic, ca un corp de armata n fruntea cruia se afla o elita psihopata, un
individ grav suferind de paranoia de lidarsip. Multi au fost fascinai de modul ei
primitiv, bestial, iraional i inuman de a se manifesta i exprima, de aceea au
ncercat diverse metode de a-i explica psihologia.
Referitor la psihologia mulimilor s-au scris tone de volume. Le citete
careva?
De aici vedem cu claritate rolul adncirii la snge a crizei de
suprapopulare: gloata nu trebuie sa aib timp sa citeasc, dar mai ales nu
trebuie sa aib timp sa nvee 'cum sa citeasca'. Atunci cum ne-am putea
explica succesul campaniilor electorale din ziua de azi, din secolul XXI? *
Fundamentul luptei pe rm politic confruntarea pasnico-psihotica din
tradiionalele campanii electorale poate fi rezumat n felul urmtor: De ca s-i
lsm pe alii, din alte secte politice de tip haita, sa ciordeasc i sa insele cnd
acelai lucru il putem face foarte bine noi?
Esena maleficei dupliciti, a dominarii, caracterul partinic, reiese i
din etimologia cuvntului partid: tine parte unei haite de ciorditori la drumul
mare condusa de cel mai grav suferind de paranoia de lidarsip membru al
haitei. Sa fim sinceri, chiar n-o fi reuind nici un om de tiin cu-multe-titluri
sa vad cum campania electorala se aseamn perfect cu ritualul religios
clasic: aceeai defulare psihomotorie, aceeai mblare de la tribuna, aceleai
urale, steaguri, maruri i portrete? Exact cum au fost aclamai i adulai acum
civa ani att hitler cat i lenin-stalin poate ne-o fi dor de vreunul din ei, cine
tie. *
*
Cu toii rmnem nmrmurii n fata imaginilor ngrozitoare din zonele
de conflict militar ce ne arata cum grupuri ntregi de civili nenarmai sunt
trimise n neant de o mana de soldai bine instruii i atent motivai. Cauza
incomprehensibilelor omoruri se poate foarte uor explica prin faptul ca-n
sufletul soldatului se regsete multiplicata psihoza liderului, a comandantului.
Nu este neaprat vorba de mreia sufleteasca a liderului suprem, n ultima
perioada acesta nu mai are legturi solide cu soldatul de rand, aici regsim
paranoia de lidarsip a liderului local, a comandantului de pluton, de companie,
divizie. El este cel mai aproape de oamenii din linia nti i cum tot om i tot
lider este, chiar daca se situeaz pe un plan inferior, se supune aceleiai
regresii la stadiul bestial, desvrete n el nsui aceeai psihoza pe care o
transfera instantaneu oamenilor din subordine.
Pe vremuri, cnd liderii supremi se aflau pe campul de lupta, erau
ntlnite frecvent cazuri n care o armata cu mult inferioara numeric reuea s-
i copleeasc adversarii, i de cele mai multe ori acest lucru se ntmpl cnd
liderul nvinilor o rupea la fuga de frica. Atunci ctiga psihopatul desvrit,
cel ce credea cu cea mai mare ardoare n dreptatea cauzei lui, indiferent de cat
de nedreapta era aceasta, cel care se identifica cel mai bine cu atotputernicul
dumnezeu i reuea s-i transfere cat mai eficient propria psihoza n inimile
ostailor prin ndemnuri i exemplu personal vechimea acestui aspect reiese
i din cimpanzeica descriere a rezoluiei conflictului dintre david i goliat.
*
Din cate se tie pana acum, nimeni nu s-a ntrebat de ce trebuie sa existe
gloata, haita, mulimea organizata o fi vorba doar de suprapopulare?
 Si, din cate stiu eu, nici n-a cutat vreo modalitate raional, umana,
de a sugera mpiedicarea formarii ei, de-a anula cumva turbatele efecte
emanate din simplul transfer al bestialitii psihotice a paranoicului lider n
randul masei de manevra, efecte emanate din simpla-i existenta.
n primul rand ne intereseaz acea aduntur de elite regresate la stadiul
de neanderthalian cunoscuta sub denumirea generica de 'parlament', putreda
esen a tuturor aa-ziselor 'democratii' actuale.
Vom avea tendina sa gndim ca 'parlamentul' a aprut ca urmare a
evoluiei pozitive a naturii umane: In timp aceasta a constantat ca liderului
transpus la stadiul animalic primitiv specific Mreei Frici ce-i rescria
identitatea ntruchipat de 'monarhul' absolut, suferindului de paranoia, ii
trebuia anulata autoritatea astfel nct sa se puna capt mcelurilor
nentrerupte rezultate din repetitiva identificare a acestuia cu strigoiul, trimisul
lui dumnezeu pe pmnt. Dup cum bine tim, rzboaiele au scris istoria i s-
au datorat desvririi paranoiei de lidarsip ca urmare a puterii politice
nelimitate deinute de 'monarhi' considerndu-se invariabil salvatorii
popoarelor lor, deveneau cu repeziciune mcelarii supremi ai acelorai popoare
i a celor nvecinate lor. * Acelai efect criminal indus de puterea absoluta,
manifest la scara globala de asta data, rezulta din organizarea economico-
social ce le garanteaz proprietatea privata nelimitata i nengrdit de nimeni
i de nimic celor mai grav suferinzi psihic indivizi aflai n viaa la ora actuala. *
Ne nelm amarnic, apariia 'parlamentului' s-a datorat n exclusivitate
crizei de suprapopulare: Concomitent cu creterea populaiei dintr-un anumit
'regat' a crescut i numrul liderilor de rang inferior propulsai prin intermediul
segregrii n fruntea comunitilor regionale. Acelai motiv psihotic i-a
impulsionat pe liderii din ealonul secund, folosind un termen foarte drag
unora, nspre acapararea unei parti a puterii, a ciolanului, i cum au fost multi
au reuit prin diverse revoluii, mai mult sau mai putin violente, s-l
deposedeze de putere pe 'monarhul' absolut. Per ansamblu apariia
'parlamentelor' actuale transpira din eterna nevoie de asociere a indivizilor n
haita i urmrete aceeai evoluie cu conotaie profund negativa prin care
Mama Natura i-a educat speciile de miliarde de ani: Renuna la 'monarhul'
absolut, caci de n-o faci acesta te va decima. In aceasta ordine de idei
contiin, trstura fundamentala a naturii umane, n-a avut nici un fel de
influenta o noua dovada ca omul modern o deine numai pentru a se terge la
cu. Vnt cu ea deoarece la monarhul tuturor monarhilor, la absolutul creator
al tuturor creaturilor, la dumnezeul i ntruparea sa, strigoiul, inca nu s-a
gndit nici o elita 'democratic' aleasa sa renune n-o poate face pentru ca s-ar
sinucide din punct de vedere politic, politica actuala este o religie pura, o
schiloada religie criminala evoluata. Nu avem altceva de fcut dect sa speram
ca ne vor ajuta teroritii sa deschidem ochii ntr-o buna zi daca intre timp
specia umana nu-i va nchide definitiv.
Ca oricare alta mulime de pe acest pmnt i gloata numita 'parlament'
se supune acelorai legi: i ea segregheaza. Astfel, despre unii dintre indinvizii
aciuai acolo nu se aude nimic fiindc se dau la fund i-i vad linitii de
afacerile proprii eventual ies n evidenta numai atunci cnd arata camerelor
de luat vederi cat de redui mintal sunt iar alii sunt propulsai n frunte, la
tribuna, de unde iniiaz proiectele de legi ce stabilesc tuturor normele de viaa.
Adic ajung n frunte cei mai regresai dintre regresaii la stadiul psihotico-oral,
cei mai primitivi i mai bestiali dintre toi neanderthalienii adunai acolo. Mai
mira pe cineva magnitudinea atinsa de degenerarea speciei umane i de
degradarea mediul nconjurtor din ziua de azi?
*
Asa ca, la orice teorie a psihologiei maselor vrem, se poate recomanda
urmtoarea addenda corrige:
1) Mulimea este obligata moral sa nu aib i sa nu-i propulseze n
frunte nici un fel de lider mai devreme sau mai trziu acesta va regresa, i va
definitiva paranoia de lidarsip i metamorfozndu-se ntr-un adevrat monstru
o va decima, la propriu.
2) Mulimile sunt obligate moral sa se destrame cat mai repede n grupuri
cu un numr de indivizi cat mai mic posibil pentru a evita la maximum
procesul natural de segregare i de apariie a hidosului lider psihopat
includem aici i acel minuscul plan de manifestare a aptitudinii de lidarsip
ntruchipat de noiunea de cap al familiei monogame.
Mulimea organizata, prin grotescul intrinsec, nu face altceva dect sa
amplifice i sa transpun n ea nsi boala i durerea sufleteasca a individului
din fruntea ei, a psihopatului regresiv, a suferindului de paranoia de lidarsip.
Ea ntrupeaz psihoza individuala, din micro, extrapolata n masa, n macro.
Un mic exemplu: Noaptea de Cristal, noaptea geamurilor sparte, momentul
culminant al transferului psihozei lui hitler n minile, inimile i minile
mulimii, a majoritii cetenilor de rand asemenea haitei de cini, este
suficient sa se repead unul i restul ii urmeaz imediat indemnul.
3) Pana i Meterul Manole ne-a spus ca avem obligaia morala sa
convingem zidul, pana i Meterul.
Manole ne-a nvat ca pentru a construi ceva este nevoie sa educam
mulimea, altfel ceea ce zidim ziua se drm noaptea i istoria se tot repeta o
fi auzit careva de el? Au auzit desigur, au auzit suferindele elite, i-au nsuit
nvtura imediat i-o aplica ntocmai:
3bis) Mulimile trebuie sa fie formate numai din indivizi cu creierul
perfect splat i optim nsmnat cu psihoticul germen religios. Au mare grija
ca acest lucru sa nu se schimbe niciodat, sa dinuie aievea, aa cum dinuie
religia, principalul instrument cu care liderii acioneaz, satrul din minile
Giga-Calailor secolului XXI.
*
Esena psihologiei mulimilor o reprezint interdependenta dintre lider i
masa de manevra, cele doua elemente fundamentale inseparabile. Gloata-l
produce pe lider, individul emanat din rndurile ei prin segregare, i-n acelai
timp reprezint suportul indispensabil pentru regresia i aciunile lui
fantasmatico-patologice.
Ce-ar fi ajuns alexandru macedon fara soldaii mobilizai i condui
exemplar n lupte?
i pe care la ntoarcere i-a decimat obligndu-i sa traverseze la pas
desertul. Ce-ar fi ajuns lenin sau hitler fara mulimile crora le-au inut
discursuri nflcrate?
i care au sfrit n gulagurile comuniste sau pe campurile de lupta.
Ce s-ar alege de elitele politicii de azi fara masa de manevra nelat n
campaniile electorale?
i care se transforma vznd cu ochii n interminabilele cirezi de
hipopotami bipezi.
n acelai timp amploarea psihozei liderului depinde forte mult de
suportul ce-l obine din partea masei de manevra, adncimea regresiei lui la
cele mai animalice stadii provine din feedbackul primit din exterior, este
susinut de aplauzele, uralele si, mai nou pentru unii, numrul de voturi
provenite din mulime. Gloata la randul ei, pentru ca nu tie ce face, informaia
nu este scrisa nici n atent studiatele cri ale omului-cimpanzeu i nici n
versurile de la vai ascunselea cu strigoi, i pune toate speranele n lider, il
susine moral cum poate mai bine cateodata-l mai i mpuca, pentru a-i
mplini visul paranoic: contopirea cu dumnezeu, dar asta-i doar excepia ce
ntrete regula. Astfel se obine mult doritul perpetuum mobile care i-a
dovedit din plin puterea de regenerare funcionnd perfect, fara ntrerupere, de
tare multe mii de ani de zile.
Explicaia mecanismului transferului psihozei liderului: psihopatul
desvrit, n sufletul fiecrui individ component al gloatei, al masei de
manevra: psihopatul potenial, este foarte simpla: Componenta fantasmatica de
compensare ajunsa la nivel patologic specifica autocastrarii sufleteti extreme,
impecabile, a liderului paranoic gsete teren fertil i rodete armonios n
componenta fantasmatica de compensare indusa de autocastrarea sufleteasca
inerenta fiecrui individ uman provenit din familia monogama afectat de
abandonul fundamental generat la randul lui de dezlnuirea aceleiai Mree
Frici.
 Realitatea cotidiana ne-o demonstreaz cu vrf i ndesat: In timp ce
fiecare elita politica sau economica vorbete despre progresul social, despre
progresul economic, despre bunstare, prosperitate i armonie sociala, i chiar
crede sincer n ceea ce spune crede pentru ca este bolnav, sufer de o forma
agravata a psihozei regresive rezultatul durerii sufleteti de o bestialitate
crncen ce-l sfie este la fel de vizibil:
Infecia morala religioasa se rspndete mai ceva ca o ciuma tot mai
multi oameni i pierd vieile n tot felul de atentate teroriste, iar miliarde de
oameni devin obezi practicnd pioenia i castitatea dumnezeiasca, dar mai
ales cznd prada impotentei sufleteti.
Suprapopularea face ravagii tot mai multi oameni sunt subjugai
srciei materiale, dimensiunile ghetourilor crescnd ca din apa i alimentnd
optim mizerabila morala religioasa.
Mcelul economic nflorete pe tot cuprinsul sistemului nchis sute
de milioane de oameni sunt rpui de nfometare, exodul migrator a luat
proporii inimaginabile, multe milioane de oamei i copii cad prada traficului de
carne vie i prostituiei infantile, iar miliarde de oameni cad prada epidemiilor
moderne consumnd produse toxice i degenerative frumos ambalate.
n pofida tuturor evidentelor, elitele noastre psihopate sunt n continuare
aplaudate, adulate i votate.
*
Universalitatea autocastrarii sufleteti i-a transferului psihic ne explica
la randul lor din ce cauza apar n fiecare zi tot felul de secte religioase i partide
politice conduse de psihopai deosebit de periculoi -adevarate pericole sociale,
bombe biologice cu efect ntrziat aa cum cu civa ani n urma s-a format,
i-n foarte putin timp a adunat zeci de mii de adepi, secta ce-a declanat
atacul cu sarin asupra magistralelor de metrou. i sa nu cumva sa uitam, cele
mai periculoase bestii cu chip de om sunt cele care i-au definitivat
morbiditatea psihotica prin multe scoli i universiti, adic prin minunatele
sisteme educaionale moderne ce promoveaz i susin optim egocentrismul
patologic frumos coafat cu denumirea de competiie 'sanatoasa': Cei care au
executat atacul cu gazul uciga aveau diplome universitare, chiar studii
postuniversitare i obinuser merite deosebite pe parcursul pregtirii
profesionale similar i cei ce-au ajutat la parcarea avianelor n zgrie-nori.
Daca ncepnd de maine unul iese n fiecare zi n fata blocului pentru a
se masturba ntr-o poziie yoga stand pe cap i le spune privitorilor c-aa intr-
n transa pentru a stabili puntea de legtur cu divinitatea sau nu-s-ce entitate
spirituala suprema, este garantat faptul ca-n cteva sptmni mii de indivizi,
din toate paturile sociale, se vor apuca i ei sa se masturbeze alturi de el i-n
aceeai poziie cu el aa cum mii de membri ai sectelor religioase se nchin n
fiecare zi la temple ale soarelui, la cai luminoase, la nu-s-ce extrateretri, aa
cum zeci de mii de membri ai oricrui partid politic i aplauda frenetic liderul
paranoic i cum aberaia intelectuala ce-a pngrit numele lui da Vinci a ajuns
instantaneu bestselar.
Oamenii sunt disperai, competiia 'sanatoasa' la nivel economico-social
nflorete corespunztor pe fondul abandonului fundamental i-a pulverizrii
spaiului vital resimit de fiecare individ. Indiferent de pregtirea profesionala i
de educaia primita omul zilelor noastre este scos din mini, este pur i simplu
sufocat de suprapopulare omul a fost, este i va ramane un animal, un animal
care pentru a trai are nevoie de un anumit spatiu vital, iar efectul de bumerang
al convieuirii armonioase n marile orae, n marile aglomerri urbane, pune
cum nu se poate mai bine umrul la modelarea omului zilei de azi: omul-
hipopotam cu creierul perfect splat.
Toate activitile sectelor religioase, incluznd i maleficele religii oficiale,
n special nclinaia lor fireasca spre crima, se reduc la problema spaiului vital
al individului. Agresiunea ndreptat asupra spaiului vital al fiecruia dintre
noi reprezint principala sursa a distructivului supliment de frustrare
acumulat n cotidian, frustrare care este preluata de un supliment fantasmatic
compensator psihoza invizibila, considerata naturala, considerata sntate
mintala curata i defulata psihomotor printr-un ritual de timp religios: tumbe,
nchinciuni la mortciuni de tip strigoi, bieli, intonri de imnuri i cntece
de proslvire a ceva, nu conteaz ce, maruri pe strzile localitilor n urma
soboarelor de ciocli cu diploma sau a diverilor guru, incluznd i elitele din
politica, s.a.m.d. Numai ca amplificarea peste msur a laturii fantasmatice
compensatorii conduce la depirea aa-zisului prag patologic cu minunatul
efect de a declana explozia a tot felul de psihoze manifeste: obsesii, manii,
isterii, paranoi, schizofrenii. Atentate teroriste, rspndire de sarin.
In ciuda variatelor denumiri, toate sunt psihoze fundamentate fobic,
sunt produsul Mreei Frici ancestrale.
*
Interdependenta dintre defularea ritualica n somatic i regresia
sufleteasca la stadii bestiale se regsete n absolut toate aspectele vieii elitei,
inclusiv n cele ce nu au nici o tangenta cu viaa politica, de exemplu mersul.
Analiznd vizual mersul pe jos al unui grup de politicieni lund n calcul
imaginea de ansamblu: inclinarea corpului, flexiunea picioarelor, gestica
s.a.m.d. suntem izbii de perfecta similitudine cu cea a mersului unui grup de
maimue. Astzi exista posibilitatea analizei video cadru cu cadru, dar nu este
necesar vreun program ultraperformant, se vede cu ochiul liber. Afirmaia nu
este valabila n cazul individului izolat, atunci cnd este singur pana i
paranoicul politician reuete s-i controleze micrile, insa n grup se
declaneaz transferul prin regsirea sprijinului exterior oferit de cei din jur, i
simindu-se n largul lui, printre cei de teapa lui, controlul dispare i da cu
uurin bestialitatea pe fata.
*
Amplificarea i rspndirea fulgertoare a psihozei n cadrul grupului
este pusa pe rol de faptul ca fiecare membru component al gloatei reprezint un
substitut al liderului i acioneaz ca atare: fiecare individ i automodeleaz
gndurile, aciunile i se identifica cu liderul n sensul de a se convinge pe sine
ca lidero-dumnezeul exista pentru a-l proteja, apara i a-i asigura linitea
sufleteasca pentru a echilibra invazia Mreei Frici. Psihoza n grup se
autohraneste, se autoregenereaza prin intermediul transferului psihic exact
aa se ntmpl i-n cazul terapiei de grup. Invariabil gloata se destrama
instantaneu odat cu dispariia fizica a liderului psihopat: irealul vis de
superioritate al fiecrui individ component al gloatei, identificarea cu lidero-
strigoiul, se destrama imediat, mulimea este readusa cu picioarele pe pmnt,
este smulsa din gheara bolnavei fantasme i retrimisa n real.
Pe acest aspect se bazeaz tacticile militare actuale unde principalul
obiectiv il reprezint eliminarea grabnica a liderului advers, a suferindului de
paranoia de lidarsip din tabra adversa, pe cel din propria tabra inca n-a
reuit s-l dibuiasc nimeni. Acelai obiectiv major il au i politiile n lupta
mpotriva bandelor certate cu legea, dup capturarea liderului banda mafiota se
destrm de la sine. Oare cnd vor purcede i la decapitarea mafiilor oficiale,
'democratic' alese?
Pentru ca i ele funcioneaz pe acelai principiu, principiul haitei de
ciorditori la drumul mare.
Similar, transferul psihic este identic regsit i-n cazul metodei 'terapiei
de grup' inventata, pentru a ctiga multi bani cinstii, de unii arlatani cu-
tare-multe-titluri i foarte putini neuroni: indivizii ce formeaz grupul vor caut
invariabil protecia oferita de lider i de gloata organizata, haita, fiindu-le
barata calea de a-i regsi independenta, de-a nelege ce este aceea frica i-a
se smulge din fantasmaticul patologic pentru a redescoperi realul cotidian,
mocirla morala cotidiana din care s-au refugiat n psihoza exact acelai
principiu de funcionare il are i religia aplicata, psihoza n masa care
furnizeaz pe banda rulanta clieni pentru 'terapia de grup'. Mai trebuie sa
spunem ca n cadrul grupului supus terapiei energia vitala a indivizilor este
semnificativ castrata de o doza foarte mare de frica ancestrala care implica o
compensare fantasmatica patologica pe msur i de aceea fiecare din cei
prezeni i mbogete creativitatea patologica foarte uor ascultnd povestirile
celorlali cea mai puternica arma este jetul emoional numit cuvnt i poate
ajunge mult mai uor la crima sau sinucidere. Indivizii cu multe-titluri ce
practica terapia de grup ar trebui sa tie ca soluia suferinei sufleteti trebuie
s-o gseasc numai pacientul i ca cea sugerata hipnotic de terapeut de pe
poziia liderului are valoare zero da, da' de pe urma unui grup se ctig mult
mai multi bani cinstii.
Pe acelai efect se bazeaz i actualii arlatani care ctig tot grmezi de
bani cinstii practicnd exorcizri n grup n multele zone geografice aa-zis
civilizate.
* Desigur, transferul este prezent i-n cazul terapiei individuale, n relaia
psiholog-client, insa cel putin aici lipsete haita, aici clientul ramane numai cu
sistemul sau psihic de aprare mpotriva frustrrilor cotidiene agresiunile din
exterior ndreptate mpotriva sufletului sau fragil i-n consecin ii va fi mult
mai uor sa neleag ce este aia frica i sa redescopere realitatea din jur da,
dar aa durata terapiei se scurteaz simitor i cum mai ctiga psihologii
notri grmezi de bani cinstii? *
*
Transferul psihic este i fundamentul hipnozei, este mecanismul ce-i
asigura funcionarea. Cu mare bucurie putem observa ca-n ultima vreme au
aprut d-alde flacaneata cu-multe-titluri care practica terapia prin hipnoza
eludnd complet contientul cliento-pacientului tot de pe poziia liderului,
desigur. Le-am putea recomanda elitelor aciuate prin 'parlamente' sa le ofere
cte-un fotoliu de 'parlamentar' i l-alde flacaneata cu-multe-titluri-hipnotice,
pentru ca astfel, mai mult ca sigur, visul lor de suflet, izbugnirea celui de-al
treilea Mare Mcel Mondial, se va materializa grabnic i va reui i gloata sa
se trezeasc din somnul cel de milenii.
*
Transferul bolnavelor fantasme fantasme psihotice, morbide de la lider
spre gloata reprezint estenta psihologiei mulimii, el regsindu-se i-n micro,
unde este tradus de preluarea integrala a psihozei printeti de ctre copil, insa
cea mai importanta proprietate a lui este aceea de a transcede orice fel de
granite, inclusiv pe cele stabilite de scurgerea a mii de ani de zile:
Faptul ca omul de tiin cu-multe-titluri de astzi vorbete mai mult
dect laudativ, artnd respect i supunere, vis-a-vis de monstrul psihopat
ntruchipat de elita politico-militara ce-a vieuit acu' multe mii de ani, de
exemplu alexandru macedon, reprezint materializarea aceluiai transfer
hipnotico-psihotic de la lider spre elementul component al masei de manevra
ntruchipat de individul tremurnd violent de frica pe fondul strii sufleteti
izvort din abandonul fundamental al resimirii unei impresionante nruriri
a fantasmaticului de compensare indus de propria autocastrare sufleteasca.
Astfel, momentul referirii la eroicul monstru il trezete pe acesta la viaa, este
revitalizat n mintea i sufletul celui care vorbete despre el, iar aciunea terorii
sufleteti devine instantaneu vizibila: ii aprecieaza inteligenta i eroismul, i
pleac privirea n fata lui, ii recunoate mreaa putere autoritara i nu-l poate
identifica drept ceea ce de fapt a fost: un Criminal n Masa.
Fondul autocastrarii sufleteti a celui din clipa de fata reprezint
suportul concret al teleportrii n timp a psihopatului de demult, mai bine zis
de regresie n timp, cu secole sau milenii n urma, a capacitii intelectuale, a
comportamentului i strii emoionale a contemporanului nostru, iar morbida
frica este cel mai bine detectabila la vrf: Istoricii de azi habar n-au de ce-i aia
istorie din simplul motiv ca habar n-au despre ce-i aia om cu toii suntem
grav lovii de refuzul fobic al condiiei umane.
*
Universalitatea transferului psihozei: Daca n timpul ultimului Mare
Mcel Mondial un psihopat a ordonat construirea lagrelor n care au fost
ncarcerai cei din rasele 'inferioare', atunci toat lumea a considerat ca aa
este corect i la randul lor i-au construit propriile lagre de detenie unde i-au
nchis pe ceilali ca doar 'noi' n-om fi mai prosti. Ura de rasa, ca de altfel orice
crez politic trmbiat de la tribuna, este identica din punct de vedere funcional
ritualului religios, reprezint o modalitate fantasmatico-patologica de
neutralizare a frustrrilor acumulate n cotidian, a tensiunii sufleteti
distructive, i atinge o cota de incidenta similara ritualului religios: unii au urat
'rasa inferioara', alii au urat pieile roii, unii mai continua s-i urasc pe negri,
toi ursc femeia, psihopatii regresivi de elita ursc specia umana, peste toate
suprapunndu-se ura fata de cei din zonele foarte srace i cultul mndriei
naionale propovduit atent pe fiecare centimetru ptrat de pe suprafaa
sistemului nchis vorba-ai, ai notri ca brazii, cu mucii pa piept.
Suntem obligai moral sa nu-l consideram drept psihopat numai pe hitler,
el i-a avut numeroi omologi contemporani rspndii n toate zonele
sistemului nchis, identici lui n toate aspectele, ca doar nu numai el a fost un
mre lider paranoic. Marele necaz este ca mai are o mulime de omologi i
astzi, de atunci n-au trecut dect cteva zeci de ani i este de bun simt sa
observam ca natura umana n-a avut la dispoziie suficient timp pentru a evolua
i-a depi stadiul existenial copleit de multimilenara psihoza hrnit de frica
ancestrala i ascunsa de religiile aplicate. Multele milioane de copii disprui la
adpostul Marelui Mcel Economic Mondial actual au depit de multa vreme
numrul victimelor din lagrele de exterminare naziste se apreciaz ca anual
sucomba-n ghearele srciei milioane de copii! aa ca fiecare om de afaceri i
fiecare politician, deci fiecare suferind de psihoza regresiva i paranoia de
lidarsip, i poate calcula cu uurin cota lui parte la crima mpotriva
umanitii. Da, dar ei pesc n lumea de apoi n linite, n pace i armonie,
fara a deranja vreun cioclu cu diploma, vreun 'democratic' ales s-au vreo elita
mafiota coproprietara a vreunei corporaii multinaionale. In plus, acestea sunt
Crime Oficiale, perfect legale, garantate constituional odat cu garantarea
proprietii private nelimitate, nimeni nu poate fi acuzat de nfptuirea lor ii
vor judeca i-i vor acuza generaiile ce vin tare din urma.
Foarte multi din oamenii aa-zis civilizai au tendina sa cread ca de
ceea ce se ntmpl n zonele lumii a treia sunt vinovai numai oamenii de
acolo, doar ei sunt primitivi, ei se mcelresc intre ei, ei i condamna proprii
copii la inaniie, ei defrieaz. Mai nimeni nu-i pune problema din ce cauza
acolo religiile fac ravagii -similar, nimeni nu catadicsete sa fac vreo legtur
dintre religii, fantasma patologica, interminabilul sir de crime produs n numele
lor, i faptul ca au nceput sa se prbueasc zgrie-norii sau sa sara n aer
garniturile de metrou mai nimeni nu se ntreab din ce cauza acei oameni nu
beneficiaz de educaie, mai nimeni nu-i pune problema din ce cauza trebuie
sa plteasc sume exorbitante pentru achiziionarea de armament
ultramodern. Sa ntrebm vreo elita psihopata cu funcie de menejer pe la
banca mondiala, poate ne va explica el, cu lux de amnunte.
Ca tot am zis ca nu numai hitler a fost un lider criminial, hai sa ncercm
s-i facem i lui putina dreptate, ca om a fost i el, ca noi toi de altfel, tot din
familia monogama a provenit i el. Asemenea noua tuturor de o copilrie
traumatizanta a avut i el parte, la fel ca noi, numai ca noi suntem fericii, noi
nu ne dam seama de asta: fericii cei saraci cu duhul!
Tot ca noi toi a trit i el ntr-un mediu social sufocat de
suprapopulare i tot modelul pioeniei culturale i-a definitivat i lui
personalitatea, la fel cum ne-o modeleaz i noua. Dup cum am vzut,
abandonul fundamental i frica, fobia, stau la baza morbiditii psihotice a
indivizilor ahtiai dup averi nelimitate:
Cine l-a ajutat cu sume enorme de bani pe hitler sa acapareze puterea
politica? Elita societii, oamenii de afaceri, psihopatii regresivi, cei ce deineau
puterea economica, cei care-i doreau din tot sufletul lor chinuit de durere sa
devina nemuritori acumulnd averi i mai mari.
Cu ce fel de activiti s-au ocupat majoritatea strmoilor 'rasei
inferioare' de cnd au pus prima data piciorul n Europa? Cu activiti
bnoase, dintotdeauna numele i sufletul lor chinuit a fost legat de averi
frumuele, de multi bani!
Un rspuns perfect la respectarea cu strictee a tradiionalelor valori
morale ale familiei monogame alturi de pedepsirea exemplara a adulterului.
Doar n cartea omului-cimpanzeu, citita, recitita i rscitita, scrie cu litere cat
capul lor de mari ca greelile prinilor psihopai ahtiai dup averi nelimitate
vor fi pltite de copii. De data asta nu le-au pltit numai copii, le-au pltit i
nepoii i strnepoii i stra-stranepotii i str-str-str. i toate acele multe
milioane de oameni i copii ce i-au gsit sfritul prin nfometare, mpucai,
sau n camerele de gazare. * Mulumit acelorai valori, proporionat
ntreptrunse familiei monogame, astzi lucrurile au evoluat substanial, astzi
urmare competiiei 'sanatoase' i egocentrismului patologic pltete toat
lumea, cu vrf i ndesat, astzi efectul de sera conduce la topirea calotelor
polare, El Nino face ravagii, amploarea uraganelor creste, creste ca din apa i
procentajul hipopotamilor bipezi. *
Putem dormi linitii, durerea sufleteasca promovata de familia
monogama a devenit astzi cea mai nltoare valoare morala identificabila cu
garantarea constituional a proprietii private nelimitate cu cat mai mare
averea, cu att mai bine, cu att mai mult respect insufla, cu att mai
viguroasa-i psihoza criminala.
Contemporanii notri s-au gndit sa deschid un muzeu al
Holocaustului, pe buna dreptate, victimele mcelurilor umane, toate victimele
mcelurilor umane, ar trebui comemorate n fiecare zi. Insa un muzeu al fricii
psihotice inca nu s-a sinchisit nimeni sa inaugureze. Stai linitit! Nici nu
trebuie sa construiasc vreunul, ele exista deja, sunt nenumrate, numai ca au
alte denumiri, cel putin deocamdat: lacase de cult, piramide, sfinci, desene
de la nazca s.a.m.d. monumentele Monumentalei Frici. i nici un muzeu al
lcomiei morbide. i din astea sunt destule, nenumrate: impuntoarele sedii
de zeci sau sute de etaje ale concernelor, companiilor i corporaiilor
internaionale, naionale, multinaionale, intercontinentale, interplanetare,
intergalactice i panuniversale. Iar despre muzeul crizei de suprapopulare prin
care religiile, liderii politici, onu i unicef condamna anual la moarte prin
nfometare milioane de copii opunndu-se cu ndrjire educaiei i folosirii
mijloacelor contraceptive ce sa mai vorbim, el se numete sistemul nchis, care
tot nchis va ramane multa vreme de aici nainte punct
*
Mecanismul economic axat pe piaa libera.
Latura economica a naturii umane este parte integranta a psihologiei
colective, sau a psihozei colective, cum vrei s-i zici, i subliniaz cum nu se
poate mai bine amestecul exploziv rezultat din combinaia dintre competiia
'sanatoasa' specifica pieei libere i religie ca instrument de manipulare
psihologica.
Ce legtur o fi avnd economia cu psihologia? Are. Orice activitate
tangenial omului are profunde legturi cu psihologia, inclusiv istoria, pentru
ca orice este fcut este fcut numai cu sufletul. In orice creeaz omul civilizat al
secolului XXI regsim mreia sufletului lui, regsim morbidele fantasme
psihotice, regsim paranoia i grandomania, respectiv psihoza regresiva, cu
toate ca unii n-ar vrea sa fie asa, mai ales atunci cnd este vorba despre
activitile culturale cu arma n mana sau numai de operele de arta cu caracter
economic acea moderna modalitate, similara prestidigitaiei, prin care ni se
sugereaz ca victimele sucomba numai din vina lor. Am putea zice ca pana
acum am spus destule despre aspectul economic, ca n-ar mai fi necesar de
adugat nimic pentru ca simim deja pe pielea noastr efectele-i magnifice
printre care i epidemia de cancere ale pielii rezultata n urma distrugerii
protectorului strat de ozon. Inca putin, sa ascultam i povestea regatului
insular:
Acu mai multe mii de ani a existat i-un regat insular ai crui locuitori
au fost mai mereu ndemnai s-i atace vecinii pentru a-i extinde teritoriul,
conform tradiiei imperiale ce s-i faci! Populaia cretea constant, da'
ciudoasele insule nu voiau nici n ruptul capului sa creasc i ele pentru a le
face loc la toi. La un moment dat regatul insular a ajuns sa atace prin
surprindere un nou regat, mult mai mare, ce slluia pe o insula i mai mare,
de dimensiunea unui continent, i de care era desprit de-un ocean ntreg. Nu
mult dup aceea a ncasat n freza doua frumusei de bombe atomice i s-a
linitit subit. Analitii politico-istorico-militari nu-i dau nici astzi seama ce
anume l-a determinat pe micuul imperialist david sa regreseze att de puternic
nct sa se cread mai dumnezeu dect orice dumnezeu i s-l provoace pe
adormitul goliat tiind ca n-are nici o ans sa ctige rzboiul mpotriva lui.
Micuul david a hotrt s-l trezeasc din hibernare pe goliat fiindc dorea s-l
ajute s-i rezolve problema demografica, i cum nu l-a lsat inima s-i
decimeze proprii supui, aa cum au fcut-o majoritatea liderilor comuniti, a
hotrt sa apeleze la ajutorul lui, de fapt chiar l-a rugat frumos. Iar goliat n-a
stat deloc pe gnduri, i-a oferit imediat soluia, i-a decimat pe capete.
Dup rzboi regatul insular era la pmnt, economia-i era distrusa
complet i de aceea a luat n brae modelul 'democratic' al economiei de piaa
libera care i-a druit multi copii frumoi. In civa ani nu numai ca s-a refcut
complet, ba a ajuns sa fie unul dintre cei mai mari exportatori de aparatura
electronica i automobile. ntreaga societate a prosperat i astfel au aprut
primele megalopolisuri simbolul armoniei creierelor perfect splate ajunse n
culmea efectului de suprapopulare, a dezintegrrii sufleteti a individului
uman. Istoria se repeta ntruna, abia sunt mai multi adunai ntr-un spatiu
restrns i-o epidemie, un atac cu sarin asupra magistralelor de metrou sau un
cutremur ori alt dezastru natural sunt mai 'eficiente'. Efectul suprapunerii
culturii economice de import peste multimilenara cultura psihotica a ieit
imediat la suprafa -aviz amatorilor posesori de bombe nucleare.
Timpul a zburat foarte repede i de-atta competiie 'sanatoasa' au
nceput sa se nasc i copii cu malformaii. Unul dintre aceti copii
recunoscut i pe alte meleaguri ca fiind o problema serioasa a fost reprezentat
de faptul ca din ce n ce mai multi dintre tinerii aflai n competiie alegeau
calea cea simpla, calea profitului maxim raportat la un efort minim, aceea de a-
i ucide adversarii, pe colegii lor de coal. Oamenii notri de tiin cu-multe-
titluri au gsit imediat explicaia fenomenului: Adolescenii n cauza s-au lsat
subjugai de fantasmele criminale. Sigur ca da! Sigur ca numai fantasmele
adolescenilor pot fi criminale, sigur ca fantasmele suferinzilor de paranoia de
lidarsip care au declanat i continua nestingherii sa declaneze rzboaie
imperialiste nu au cum sa fie criminale, doar ei sunt 'democratic' alei. Mai
mult, n nici un rzboi sau mcel uman n-a fost ucis nimeni niciodat, absolut
nimeni. i nici fantasmele de grandomanie psihotica din umbra mcelului
actual plmadit de comunitile oamenilor de afaceri, de elita sociala suferinda
de psihoza regresiva, nici ele n-au fcut niciodat nici mcar o singura victima,
nici mcar un singur copil n-a murit vreodat de Foame. Oare ce parere-or avea
oamenii de tiin cu-multe-titluri despre faptul ca sute sau mii de copii i
adolesceni sunt obligai sa vieuiasc unul peste altul, calare peste grmad,
supui claustrofobiei, enorm de multe ore pe zi zi lumina n unele zone
geografice n acele minunate cldiri denumite scoli? O fi auzit vreun om de
pseudotiina despre ce-i aia spatiu vital minim necesar i obligatoriu fiecrui
animal uman?
ntr-adevr, criza de suprapopulare este doar o pura speculaie a unor
mini rtcite.
Dar cea mai frumoasa ntrupare a debilitaii sociale a fost urmtoarea:
Cineva, un binevoitor cruia suntem obligai moral s-i mulumim din inima
pentru ca ne-a ajutat sa vedem mai bine, a interpretat versetele unei profeii i-
a anunat ca pe 4 iulie 1999 va avea loc sfritul lumii. Din aceasta cauza,
aproape n unanimitate, locuitorii regatului insular au dat buzna s-i
mntuiasc sufletele, au alergat cat i-au inut picioarele spre multimilenara
barca de salvare: lacase de cult, unde s-au asezet cumini la cozi de zeci de mii
de persoane pentru ca cioclii cu diploma sa le ofere ultima binecuvntare, iar
binevoitorul dumnezeu sa le ierte toate pcatele i s-i primeasc n mpria
lui cei mai reprezentativi s-au adunat n parcuri unde i-au fcut corturi i-
au ateptat ncreztori sfritul lumii. Unii cu-multe-titluri au denumit tiinific
fenomenul: isterie n masa. O fi auzit vreun extenuat de-atatea-multele-si-
frumoase-titluri despre psihoza n masa, despre fantasma patologica cu gratie
propovduit de tradiionalele religii aplicate? Sau despre ce-i aia Mreaa
Frica?
*
Spal-le creierul! Tampeste-i i subjug-i! Prin intermediul crilor
omului-cimpanzeu cu zei, dumnezei, strigoi, toalete, reincarnri i nirvane
purgative, al reclamelor comerciale mincinoase i al mblatelor campanii
electorale combinaia letala dintre egocentrismul patologic coafat sub
denumirea de competiie 'sanatoasa' i religia aplicata nate monstruozitatea
psihotica a zilei de azi.
Morala: Nu batei cuie-n geam!
Degeaba progresul economico-tehnologic atinge culmi impresionante
daca din punct de vedere sufletete individului uman i se desfiineaz
identitatea, ii este rpit n totalitate spaiul vital, este masacrat sufletete,
rezultatu-i unul singur: dezastrul social. i n-ar fi exclus urmare vreunei
catastrofe naturale, cu prima ocazie, sa asistam la redescoperirea
tradiionalelor valori morale ale canibalismului propriu-zis, ruda de snge a
canibalismului socio-economic actual practicat de elitele suferinde de psihoza
regresiva, recte de haitele de 'democratic' alei aciuai prin tot felul de
'parlamente': devoreaz-i aproapele, smulge-i amara bucata de paine de la
gura!
Problema suprapopulrii este o problema globala pentru ca problema
religiei aplicate este o problema globala. La randul ei problema religiei aplicate
este o problema globala pentru ca problema Mreei Frici este o problema
ancestrala, o motenim din mosi-stramosi-stramosi-stramosi! De la creatorul
nostru: maimu, iar ea o motenete de la strmoul ei. Faptul ca prin
intermediul competiiei 'sanatoase' lupta cu Moara de Vnt -individul uman
este obligat sa se zbat din zori i pn-n noapte pentru o bucata de paine
reprezint cea mai importanta frana aplicata progresului cultural, reprezint
metoda optima de mpiedicare a ruperii omului secolului XXI din gheara
criminalelor tradiii religioase iar se nchide cercul.
*
Tema pentru acas: 1) Descoperii asemnarea dintre teoria hazardului
aplicata legilor pieei libere i jocul de societate denumit ruleta ruseasca mare
pcat ca celui ce-a descoperit ruleta ruseaca nu i-a fost decernat vreun nobil
premiu de recunoatere internaional, probabil fiindc n-a fost schizofrenic,
mai tii.
2) Descoperii legtura dintre dezvoltarea economica de tip arhaico-
imperialisto-criminal axata pe meninerea cu orice pre a unui procent 'sanatos'
de omaj i adncirea crizei de suprapopulare iar cnd creterea demografica
nu face fata, cu mrirea prin lege a vrstei de pensionare, conform directivelor
congreselor europene.
3) Descoperii legtura dintre meninerea cu orice pre a strii de fierbere
n suc propriu la nivel social i posibilitatea ca masa de manevra sa neleag
principiile de funcionare ale Morilor de Vnt, adic ale mecanismului economic
axat pe legea pieei libere i proprietatea privata nelimitata.
Bibliografie: Testamentul politic al Poetului.
 *
O mulime de oameni de tiin cu-multe-titluri, veritabili saltimbanci,
purttorii de cuvnt, mai bine spus lingtorii n cu. Vnt, ai bieilor cu ochii
injectai ai celor cu 'mainile curate', ai purttorilor 'gulerelor albe' oficiale,
cum vrei s-i zici afirma cu patos ca legea junglei economice este barbara,
inumana, arhaica, dar ca pn' acu' nu s-a gsit altceva mai bun care sa i
funcioneze.
Ncazu-i ca la mintea lor nici ca se va gsi vreodat, de unde nu-i nici
dracu' nu cere!
Fluiditatea regresiei.
Cu mare prere de rau suntem nevoii sa constatam ca psihoza regresiva
n individ are un caracter fluid: Cei supui regresiei penduleaz rapid intre
stadiul de bestie i cel de om civilizat. Daca regresia ar fi definitiva i s-ar
manifesta incontinuu atunci lucrurile ar fi foarte simple pentru noi pentru ca
am putea mobila cldirile 'parlamentelor' cu copaci i liane astfel nct elitele
'democratic' alese sa se simta-n largul lor.
Fluiditatea regresiei ntlnit la vrf este identica n coninut cu arta
disimulrii: n timp ce poarta cmaa alba i cravata liderii notri susin pe
ascuns cu fonduri exorbitante mai nou lucrurile au evoluat semnificativ, o fac
pe fata focarele de lupta armata, bile de snge, sau susin cu nflcrare
valoarea morala a activitilor de spionaj economic, adic a ciorditului oficial la
scara internaional oare pentru ce-om mai caut s-i bgm la nchisoare pe
hoii de buzunare din tramvaie? s.a.m.d. Afind imaginea unui om civilizat,
cult, impecabil din punct de vedere moral, elita lovita de paranoia de lidarsip
caut sa ascund cu buna tiin latura bestiala ce se contureaz din ce n ce
mai pregnant n sufletul sau.
Fluiditatea regresiei, cu scepticismul de rigoare, poate fi considerata
vinovata de aparita momentului fatidic n care individul redescoper subit ca
deine contiina contiina ctiga pentru moment teren n fata Mreei Frici
ca este un om cu suflet cald, ca este fundamental bun strmoul omului n-a
fost un prdtor sngeros, din contra pe care metaforic l-am putea denumi
drept ntia noapte de dragoste fata de conditia-mi umana, ultima zi de lupta
impotrima mea insima. i acest lucru este subliniat de faptul ca o parte a
politicienilor, vizualiznd n ce ra. Masite au intrat, i dau urgent demisia, iar
alii procedeaz brbtete: ramai sntoas cucoana, io-mi fac valiza i plec!
*
Istoria zilelor noastre ne vorbete despre nenfricatul erou lupttor
mpotriva apartheidului care din dragoste de oameni, n spiritul celor mai
nobile i mai profunde sentimente umane, i-a petrecut mare parte a vieii n
nchisoare. Insa dup ce-a fost eliberat i-a ajuns o mrea elita 'democratic'
aleasa, a regresat subit la stadiul bestial i mprietenindu-se cu ahtiaii dup
averi nelimitate nu i-a mai pasat de suferinele semenilor sai, de aceeai
culoare cu el. Sa fie din cauza ca secretarul general onu are o anumit culoare
a pielii?
Vorba cuiva. Mreaa lui realizare a fost aceea ca presiunea
demografica nu s-a mai rezolvat prin lupte sngeroase, oamenii nu s-au mai
mcelrit la propriu intre ei, el i-a ajutat sa sucombe linitii, n pace, fara
violenta, rpui de srcie, malnutriie i SIDA. In schimbul speranelor dearte
a reuit s-i determine pe oameni sa continuie sa accepte sa triasc n condiii
economice, i mai ales culturale, similare iluminatei epoci a pietrei. * Acelai
obiectiv l-au avut n vedere i unii geologi cu-multe-titluri, n alte zone
geografice, desigur, dup iluminatul model implementat de cel mai iubit fiu
mpucat al poporului mare noroc ca pe alocuri se ciordete la capu' gol. *
Dup ce i-a terminat mandatul a redevenit om, privind n urma a
contientizat ce-a fcut i drept urmare a afirmat ntr-o conferin de presa ca
nu este un sfnt, ci un om ca toi ceilali supus aceleiai psihologii. * De aici
se vede cel mai bine diferena de culoare, unii, tot foti 'democratic' alei, i-acu'
mai plutesc n incontien. * nelegem foarte bine ce s-a ntmplat cu el, insa
incomprehensibil este faptul ca tinerii i copii sunt educai s-l vad ca pe un
erou i sa i-l aleag drept tel ntunecat ce le va lumina calea n viaa dup
eterna cluza psihotica de tip strigoi.
*
Avem la dispoziie i analiza comportamentala a monstruoasei tipologii a
fotilor capi ai familiilor mafiote, oameni care au vieuit perioade lungi de timp
subjugai bolnavelor fantasme, au trit ntr-un univers paralel n care ei erau
dumnezei i de unde au ordonat nenumrate crime. Ajuns n boxa acuzailor,
trezit la realitate, il capo di tuti capi i-a recptat instantaneu umanitatea,
descoperim n fata noastr un om mai mult dect normal, care tremura de frica
la fel cum o fac toi oamenii i care el nsui se ngrozete de gravitatea faptelor
sale. O poate face pentru ca acum este contient de ele, cercul fantasmatic
vicios alimentat de puterea autoritara, de arogarea dreptului de viaa i de
moarte asupra semenilor sai, s-a rupt, iar regresia la stadiul bestial i
dovedete reversibilitatea.
Cu o oarecare nuanare ne ntlnim n cazul criminalilor n serie ajuni
n nchisoare, aici nu toi redevin oameni, unii raman subjugai fantasmelor
psihotice, n cazul lor psihoza este completa, nu mai dispun nici n cea mai
mica msur de energia lor vitala absolut toat energia sufleteasca le este
prinsa intru neutralizarea efluviului fricii ancestrale. Insulta insultelor
mpotriva oricrui bun simt uman este ca tocmai cei ce-i recpt umanitatea,
tocmai cei ce devin contieni fata de ceea ce-au fcut sunt trimii pe scaunul
electric nu mai merita sa triasc pentru ca acum au redevenit oameni n
timp ce ceilali sunt nchii ntr-un azil de nebuni.
Daca se poate considera ca un singur individ uman merita sa fie
condamnat la moarte nseamn ca fantasma este aspectul ce trebuie complet
eradicat i-atunci toi oamenii ar trebui condamnai instantaneu la moarte,
fantasma se confunda cu nsi natura umana. De fapt cu toii suntem, ne-a
condamnat Mama Natura, iar faptul ca rmnem subjugai refuzului fobic al
condiie umane tremurnd violent de frica, nedetinand suficieni neuroni
pentru a nelege acest lucru simplu, erupe n eternele zbateri psihotice
generatoare a imensei mizerii morale din jurul nostru.
Mitul duplicitii intrinseci a fiinei umane este regsit n artistic
prezentata poveste a doctorului 'Jekyll' i a domnului 'Hide' rareori Artistul
sau Poetul se neal, ei se exprima cu sufletul.
Dr. Jekyll & Mr. Hide incarnai n liderul economic de tip mafiot sunt pusi
n evidenta atunci cnd acesta devine membru al unui club unde intra n
contact cu oameni necunoscui care nu au idee, cu toate ca ar putea bnui,
despre chinul interior ce-i macin sufletul. El caut cu disperare s-i arate
umanitatea, sa arate ca are o inima calda i c-i pasa de ceea ce se ntmpl n
jurul lui, dorete sa se prezinte ntr-o lumina pozitiva, sa fie recunoscut ca om,
ceea ce de fapt i este, este un om ca toi ceilali toi oamenii sunt
fundamental buni la suflet, numai criza de suprapopulare l-a obligat pe omul
primitiv sa devina propriul lui prdtor, s-i hcuiasc semenul i sa
inventeze monogamia, din nefericire i-n secolul XXI oamenii tot primitivi au
rmas, chiar daca unii i-au arogat cu nesimire multe-si-frumoase-titluri.
Daca din cele ce-am afirmat pana acum se poate deduce ca n principiu
elita noastr caut refugiu n alcool ca sursa compensatorie exterioara
datorita regresiei la stadiul oral indusa de reprimarea culturala a sexualitii
mbinata cu fobia fata de genital aprut pe fondul abandonului fundamental
promovat de familia monogama, acum putem arunca o privire de ansamblu: In
putinele momente de luciditate, cnd devine contient de ceea ce-a ajuns, i
nu-i face deloc placere s-i admire latura malefica, presiunea frustrrii il
doboar aruncndu-l n fantasmele beiei, n autodistrugerea cu ajutorul
alcoolului fantasmele interioare, sufleteti, nu mai fac fata. Toate comunitile
umane i au exemplele lor: 'A murit sracu' de tnr, a fcut ciroza
-pancreatita sau infarct i ce de bani avea, cate vile, cate maini.' aproape
toate bolile cu finalitate n degradarea biologica a individului uman sunt boli
sufletestiderivate din i hrnite de Mreaa Frica.
Frumuseea provine numai din interior, are o natura pur sufleteasca,
biologicul reflectnd perfect mreia spirituala: Frica.
*
 Strns legata de fluiditatea regresiei, cu toate ca nu pare a fi, este i
noiunea de sintonie specifica naturii umane acea stare de bine, ca i cum am
fi pe aceeai lungime de unda, pe care o simim n prezenta unor persoane. Sa
mai punem ceva paie pe foc contrazicndu-i pe cei ce considera ca este de
invidiat individul plin de viaa, care are foarte multi prieteni, care participa
susinut la viaa sociala i-i umple timpul cu o mulime de activiti benefice,
eventual cu acte de caritate i strngeri de fonduri n numele salvrii pdurilor
sau a speciilor de animale. Nu de puine ori hiperactivitatea ascunde nevoia de
a fi mereu n preajma cuiva, mascheaz frica de-a ramane singur cu sine
nsui, implicit nevoia de-a uita de durerea sufleteasca. Nu de puine ori
numele-i este legat de-o avere frumuic i-n acelai timp sunt vizibile multe
kilograme n plus -iar pn' la insomnie, diabet, psihoza manifesta. Nu mai este
cale lunga.
*
Suntem tentai sa credem ca aspectul fluid al regresiei ofer o raza de
speran. Presupunnd prin absurd ca presa scrisa, audio-vizualul, realizatorii
de reportaje, interviuri i filme documentare i-ar reconsidera poziia fata de
posesorii de averi inimaginabile i-n loc sa fac plecciuni n fata lor, s-i gdile
sub barbie i s-i linga-n cu. Vnt, le-ar prezenta fotografii nfindu-i
nclecai pe avionul turboreactor proprietate personala alturi de fotografii ale
copiilor deformai din cauza malnutriiei, ale imensului numr de copii ce trag
sa moara din cauza srciei i-a mizeriei, atunci ar exista ceva anse de-a-i
vindeca de psihoza regresiva, de-a-i rupe din cercul vicios al paranoicelor
fantasme grandomane pentru a-i readuce n real, cu picioarele pe pmnt.
Astfel ar putea i elitele grav lovite de suferin sufleteasca realiza ca pentru
rezolvarea crizei de suprapopulare nu mai este nevoie ca mcelul economic sa
rpun milioane de copii i zeci de milioane de oameni anual, pentru ca intre
timp s-au inventat mijloacele contraceptive sau ca dezvoltarea se poate
materializa n mod civilizat, respectnd individul uman i nu clcndu-l n
picioare i obligndu-l sa se dea cu capul de toi pereii sau sa se retrag n
psihoza deoarece a ajuns omer.
S-ar prea ca politicienii de azi, n special cei tineri, au puterea sa
neleag ce reprezint religiile, familia monogama, abandonul fundamenal,
fobia fata de genital i rolul fricii ancestrale ca sentiment definitoriu ce hrnete
i transforma n patologic latura fantasmatica de compensare specifica naturii
umane. C-i vor da curnd seama ca este mult mai uman ca mulimea de
oameni predestinata a fi rpusa de mitraliere, tancuri sau portavioane sa nu se
mai nasc, altfel spus ar putea bnui ca mcelurile umane nu reprezint
metoda optima de rezolvare a presiunii demografice, ci contracepia.
 Din nefericire lucrurile nu-s chiar att de simple, elitele zilei de azi sunt
oameni grav bolnavi, foarte grav bolnavi sufletete, n mintea lor lovita de
paranoia ncape doar o singura idee: cu cat sunt mai multi oameni subjugai
srciei i mizeriei, cu cat sunt mai multi oameni n suferin, cu att li se pare
ca puterea i averile lor sunt mai mari, cu att li se pare c-s mai nemuritori
dect nemuritorii. Autocastrarea le-a rpit n totalitate bunul simt,
egocentrismul patologic ii obliga sa regreseze la stadiul intelectual al maimuei
urltoare de la tribuna.
Ei sunt ntr-adevr foarte pioi, arata un deosebit respect intru dumnezei
i strigoi bucurndu-se sincer atunci cnd vad copii cutndu-i de mncare
prin gunoaie sau cum inundaiile rad de pe fata pmntului localiti ntregi i
de aceea tin la dreapta lor reprezentanii oficiali ai sectelor religioase:
srbtorile naionale, diversele comemorri ale evenimentelor istorice, sunt
incontinuu ntinate de nesfrite soboare de ciocli cu diploma, iar strngerile de
fonduri destinate ajutorrii comunitilor umane aflate n suferina se fac tot
sub aripa ocrotitoare a sectelor religioase oficiale. Astfel, conform metodelor
moderne de influenta subliminala intru desvrirea doctei nelciuni, se
continua pe toate fronturile spiritual nltorul proces de cretinizare a masei
de manevra, de afundare a ei n infecia morala tradiionalist identic definita
prin: propirea crimei mpotriva umanitii n numele lui dumnezeu.
Asemenea mulimilor ce nu cu mult timp n urma aclamau arderea pe
rug a ereticilor, tot aa nici politicienii de azi nu pot lua poziie vis-a-vis de
concreta preacurvenie spirituala intrinseca religiilor aplicate, caci ar ramane
fara posibilitatea de a-i neutraliza frica. Denunndu-i propriul dumnezeu
fantasmagoric ar ramane cu ea-n brae i s-ar da cu capul de perei de aici
denumirea de Mreaa Frica.
*
Necazul nu-l reprezint faptul ca elitele 'democratic' alese n-au auzit de
existenta prezervativului sau a steriletului, ci manualele de utilizare a lor,
instruciunile de folosire. Pentru a putea parcurge un manual de utilizare
individul n cauza trebuie sa tie sa citeasc, dar elitele zilelor noastre nu mai
au nici un singur neuron disponibil n acest sens, i-au direcionat i pe aceia
putini, fracturai de psihoza cum or fi ei, spre nelciune i ciordit la scara
planetara i-au dedicat zeului Ban, conform organic ntreptrunsei regresii la
stadiul oral a ntregului univers social actual.
Astfel ne putem da seama ca problema secolului XXI n-o reprezint
miliardele de oameni care-n loc sa citeasc instruciunile de folosire a
steriletului sau prezervativului pentru a beneficia de o viaa n armonie cu
specia i a reduce substanial doza frustrrilor cotidiene la care sunt supui i
care-i nnebunesc citesc instruciunile de folosire a kalanikovului, manualele
pentru confecionarea bombelor i-i definitiveaz formaia culturala din
paginile crilor scrise de omul-cimpanzeu n timp ce cioclii lor cu diploma le
promit o viaa sexuala mplinit, le promit ca vor strange-n brae duzini ntregi
de femei tinere i frumoase, dar nu pe lume asta, ci pe lumea cealalt, dup ce
vor deveni martiri intru slava lui dumnezeu, intru slava Giga-Prostiei Umane.
Problema actuala o reprezint religia aplicata, metoda oficiala de nelare
docta prin ascunderea Mreei Frici intru transformarea masei de manevra
ntr-o nesfrit cireada de zombi ntrupai n hipopotami bipezi.
*
Srim n sus de bucurie, se ntrevd zile nsorite, am ajuns n secolul
XXI: oamenii de afaceri de azi au nceput s-i viziteze pe psihologi! Vor sa se
vindece de psihoza regresiva!
Da-da, da' de unde.
Nuuu, nici vorba de-aa ceva, psihopatii regresivi de elita viziteaz
cabinetele psihologilor pentru ca acetia s-i ajute s-i dezvolte capacitile
psihice intru a obine un i mai mare succes n afaceri, pentru a-i pregti sa
ciordeasc i mai mult! Sa regreseze i mai tare! S-ajung veritabili
neanderthalieni plimbrei cu avioane turboreactoare proprietate personala.
Iar psihologii ii ajuta, cum sa nu, ce nu fac ei pentru a ctiga un ban
cinstit, un ban muncit.
*
Totui, trebuie sa fim obiectivi, au aprut deja civa 'sociologi' n
contextul culturalo-politico-economic actual noiunea de sociologie este prin
definiie lovita de nulitate, este doar o vorb-n vnt, ca i democraia de altfel
care au identificat criza de suprapopulare cu posibila extincie a speciei umane,
insa firava voce le-a fost nbuit imediat, gura le-a fost instantaneu astupata
de valul de mizerie morala propovduit prin intermediul religiilor aplicate de
prea-inaltii ciocli cu diploma i de prietenii lor elitele 'democratic' alese, de
psihopato-mafiotii propii gratie nelepciunii divine dar mai ales retardului
intelectual al masei de manevra indus cu ajutorul sistemelor educaionale
moderne n vrful ierarhiei sociale actuale.
Singura speran ne-o ofer cultura, mai bine zis.
*
Oamenii de cultura.
Ce fac oamenii de cultura?
Ma rog, pseudocultura de ghetou, cum vrei s-i zici. Pai ce sa fac? i
ei p-acolo ca bieii, cnd nu aleg s-i monteze microcentrale de apartament
defecte, atunci s-apuca de urlat la luna trecuta i la stelele verzi prin tot felu' de
gazete i crulii, de! Trebuie sa ctige i ei un ban cinstit. Alii ne arata cu lux
de amnunte cum au fost orbii din partea stng pe cnd au vrut sa tranziteze
spre economia de piaa libera, cri accesibile doar aa-ziselor elite, iar pe copii
i tinerii din ziua de azi care i-a-mbracat! Sa nvee despre religie i s-neleag
fantasma cu strigoiul ce le va lumina calea n viaa: venii de luai lumina! Sau
iluminare intelectuala cu lumnarea; venii sa va dea taica cioclu' cunoatere
pe cale bucala, se recomanda o nghiitur de vin dup aceea, sa taie greata,
exact ca la circ, ca-n filmele cu prosti. i unul a fost orbit n aripa stng, n-a
neles nimic, de! Nimeni nu-i obligat sa fie inteligent.
Tot ei apar pe micul ecran n emisiuni de subcultura transmise la ore de
maxima audienta alturi de prietenii i omologii lor, de aceeai teapa cu ei,
cioclii cu diploma, costumai n uniforma de rigoare. Era o vorba din popor: Zi-
mi cu cine te-nsoeti ca s-i zic cine eti!
Majoritatea cioclilor cu diploma produi pe banda rulanta n diverse
universiti de profil sunt oameni grav bolnavi sufletete, iar cu ajutorul aa-
ziilor oameni de cultura ajung n fata clasei de copii, n scoli, pentru a ajuta la
procesul de zombificare a acestora prin intermediul transferului psihozei. Prin
lege copii sunt obligai sa nvee la coal despre religia aplicata, prin lege copii
sunt obligai la hcuirea sufleteasca practicata de psihopatul adult din fata lor,
bolnavul mintal care le preda religie mare noroc ca-n ultimul timp cioclii cu
diploma au nceput sa nu mai umble cu ghilotina la ei, unii mai mecheri au
inlocutit-o cu kalanikovul. Oare ce om cu toi boii acas s-ar nghesui la vreo
universitate pentru a-i lua diploma de cioclu?
La un moment dat un asemenea cioclu cu diploma parca era cioacla,
adic de sex feminin le-a cerut elevilor s-i aduc certificate de spovedanie i
adeverine de mprtanie. Unul dintre prini s-a grbit sa i le ofere sub
forma unui pumn intre frumoii i sincerii ochi ce-au devenit instantaneu maro
substituind parafa sau stampila necesara. Oare peste cate mii de ani vor
catadicsi prinii se ofere certificate similare i politrucilor sau oamenilor de
subcultura de ghetou ce-au reintrodus studierea religiei aplicate n coal?
Unul se tot ntreab daca nainte de-a avea mrlnia sa se considere
oameni de cultura or fi avut bunul simt sa citeasc i ei vreo carte. De pioenia
culturala actuala nu-s vinovate nici elitele politice i nici cele economice, sunt
i ei nite oameni cu sentimentele i fricile lor, mai mult sau mai putin
patologice, pe ei att ii duce mintea cea regresata, de unde nu-i nici dracu' nu
cere. Omul este un animal cultural, aa c-i la mintea cocosului sa ne dam
seama ca de Mega-Inselatoria Culturala actuala sunt responsabili oamenii de
cultura. Oamenii de cultura sunt cei ce hrnesc dezastrul sistemelor
educaionale actuale, ei sunt cei ce mielete se fac ca nu vad reclamele la
detergeni cu vitamine sau la medicamentele din iaurt ambalat la linguri
poate cumpra i ei i-s tare mulumii. Iar peste toate mai au i tupeul
nesimit sa afirme c-i doare sufletul paranoic atunci cnd afla ca adolescenii,
tinerii i oamenii obinuii se sinucid pe capete n timp ce toate 'parlamentele'
din sistemul nchis adopta politici de stimulare a creterii demografice n sensul
pulverizrii spaiului vital al individului uman pulverizare identica n coninut
cu scoaterea din mini, cu dezintegrarea sufleteasca extrema, cu calcarea n
picioare i batjocorirea la snge a masei de manevra.
Apropo, ntr-o anume zona geografica unii oameni de cultura i-au fcut
harachiri, iar alii, din alte zone, au apelat la puca de vntoare.
Foarte putini au fost Oamenii de Cultura care au vrut sa ne nvee sa
vedem dincolo de bine i de rau, care ne-au artat cum se rugau dacii sau care
au dorit sa ne trateze de descompunere. Din nefericire foarte putini ii citesc la
coal copii i tinerii trebuie sa nvee sa practice religia aplicata iar
nefericirea cea mai mare este ca i acei putini care-i citesc nu reuesc s-i
neleag: frica-i atotcuprinztoare.
*
Artitii au sufletul cald i simt mizeria ce ne nconjoar, ei urca pe scena
i prin cntece ne ndeamn sa luam atitudine fata de elitele politice, bncile
mondiale i politicile criminale actuale, ne roag din tot sufletul sa simim i
noi.
Dar ce fac unii dintre aceti artiti? Ne ndeamn sa nlocuim liderii
politici n carne i oase cu liderii fantasmagorici din crile omului-cimpanzeu
i din versurile la vai ascunselea cu strigoi. Adic sa nlocuim dezastrul actual
cu dezastrul originar, cu dezastrul care a nscut i a crescut toate dezastrele ce
i-au urmat, cu dezastrul aflat la baza Giga-Prostiei Umane, cu fantasma
patologica.
Este foarte adevrat, sufletul cald tot suflet ramane, el simte c-l doare
i-att.
*
Mai nou, dup studii i cercetri adnci, escroci superevoluati pretind c-
au descifrat secretele coduri ale lui da Vinci regula: pentru a mulge bani
frumoi de la cei inteligeni, da' multi, este indicat s-i legi voma intelectuala
de nume celebre. Toi indivizii cu respect intru dumnezei i strigoi alearg cat ii
tin picoarele i buzunarele s-i obin mntuirea, n acest sens cheltuind
chibzuit o mulime de bani. aa ca cineva trebuie sa fie pe faza i s-i adune.
Unii, mai opacifiai de felul lor, caut tot felul de organizaii oculte, cupole,
masonerii i francmasonerii ce manevreaz din umbra, nu-s n stare sa vad ca
totul este pe fata, probabil fiindc sediile de zeci de etaje ale corporaiilor
internaionale sunt prea mici, trebuiesc construite unele mai mari, ca desenele
de la nazca, din desert nu de alta, ci doar pentru a le vedea mai bine
dumnezeii din ceruri, din avion sau de pe orbita.
 O paia vomita n balta, descifrnd secrete coduri, i-o mulime de
mscrici realizeaz iruri interminabile de documentare pentru a dezintoxica
balta n cel mai pur spirit ecologic posibil. Sigur ca da! Sigur ca numai paia
este vinovata, doar paia a defecat i instantaneu produsul intelectual a
devenit bestselar. Insa cu religiile, recte Giga-Inselatoria Mondiala, cu psihoza
umanitii, cu eterna cretinizarea dirijata a masei de manevra, n-are nici un
mscrici al Circului Politico-Economic Mondial nici o treaba, nu-i bate
nimeni capul sa realizeze documentare despre dezvelirea la fata a religiilor le-o
fi i lor frica.
De fapt i de drept, conform tradiiei, fundamentat istoric, esena lumii
civilizate moderne s-a materializat dintotdeauna prin aceea ca escrocii i
psihopatii cei mai periculoi au beneficiat de onoruri i avantaje materiale,
alturi de o unanima recunoatere a eroismului i naltei valori morale
criminale, n timp ce adevrai Oameni de Cultura i adevrai Oameni de
tiin au sfrit n srcie i mizerie, iar crilor scrise de ei, muncii lor de-o
viaa, daca iniial nu s-au pierdut pentru a fi redescoperite peste zeci sau sute
de ani, li s-au dat foc n aplauzele mulimii. Cu ceva vreme n urma, la moarte
unuia din ei, a fost cu meticulozitate consemnat: 'A fost ngropat un om care nu
a realizat nimic, care i-a trit viaa n zadar.' Astzi o mrea universitate ii
poarta numele, iar aici s-au aciuat o mulime de indivizi cu-multe-titluri i
creierul prespalat crora nu le pasa de faptul ca aievea i-l pngresc mergnd
pe burta punnd cu srguin umrul la propovduirea multimilenarelor
valori morale tradiionale, a tradiionalismului mortifiant, a tradiionalismului
mumifiant.
*
Inginerii i arhitecii notri, mini luminate, dup ce-au spat tuneluri
mree, au construit poduri i canale i mai mree, locuri geometrice
nepredestinate a fi locuite, s-au apucat sa proiecteze cldiri de sute de etaje,
adevrate orae pe verticala, unde vor vieui laolalt, n deplina armonie, zeci
sau chiar sute de mii de persoane, oamenii civilizai ai secolului XXI. Este foarte
adevrat ca arhitecii nu-s obligai sa dein noiuni de psihologie, iar unul ar
avea tendina s-i sftuiasc sa nu cumva sa lase posibilitatea deschiderii
ferestrelor la etajul cu numrul 200 pentru ca locatarii vor simi n adncul
sufletului nevoia s-i ia zborul, fara aripi sau parauta. Insa n-are cum s-o
fac pentru ca daca respectivele ferestre nu se vor putea deschide atunci
claustrofobia, lipsa acuta a spaiului vital, ii va stimula pe aceiai locuitori sa
se hcuiasc intre ei. O adevrat dilema, poate cocaina, morfina i opiul vor
oferi soluia strigoiul este deja depit. Dar astea-s fleacuri, copilrii,
proiectele n cauza vor prinde viaa numai daca se dovedete rentabilitatea
economica a cldirii, banul conteaz nu vieile oamenilor oricum nu-i obliga
nimeni sa aleag sa locuiasc acolo, sunt liberi sa fac ce vor, sa fac fata cum
or putea crizei demografice, sa se mute n alta galaxie de exemplu.
Sunt semne clare ca omul civilizat al secolului XXI va renuna curnd sa
se mai nchine la tot felul de mortciuni iluzorii precum dumnezeii sau strigoii,
deja alege concretul, realul: zeul Cont Bancar, sfnta Carte de Credit, sfintele
Bancnote s.a.m.d. adevrate valori morale, nltoare simboluri ale omeniei
psihotice, profunde chiar.
*
Insa putem dormi linitii, astzi progresul tehnologic ne sare n ajutor,
tehnologia digitala vine cu pasi repezi n sprijinul naturii umane: O serie de
indivizi, cu mintea de mult ntunecat de dorina de a ctiga multi bani
cinstii, vin sa ne explice noua cum folosesc ei aparatele de fotografiat digitale,
telefoanele mobile i transmiterea de date prin satelit atunci cnd se nghesuie
sa fotografieze i sa rspndeasc n toat lumea imaginile mcelurilor umane
din zonele de conflict interreligios unde un atentator sinuciga explodeaz ntr-
un grup de copii de alta religie. Oare peste cate mii de ani s-o inventa i
tehnologia digitala care sa trimit tot prin satelit i religiile aplicate? Sa le
trimit undeva n afara Sistemului Solar, n afara Caii Lactee, mai bine n afara
ntregului univers uman.
*
Mai nou a emanat gloata oamenilor de-stiinta-cu-multe-titluri ce cu srg
s-au apucat sa caute forme de viaa pe alte planete, i numai pentru ca pe
planeta noastr exista atta viaa nct merita sa ne batem joc de ea. Dup
cum a ateptat miliarde de ani pana s-o descopere careva, viaa extraterestra
mai poate atepta civa, numai egocentrismul patologic morbid al celor cu
multe-titluri nu mai poate atepta deloc. Ei sunt fizicienii, matematicienii i
astro-fizicienii provenii din familii monogame i se gndesc la civilizaii care pot
administra ntreaga energie a unei stele sau a ntregii galaxii, chiar au calculat
n cate mii de ani vom ajunge i noi la acest nivel. Sunt att de opacifiai i
privesc nainte n timp att de departe nct nu vad ca lng ei ntreaga
comunitate umana se nchin la zei, dumnezei i strigoi aa cum o fcea acum
multe mii de ani n urma fantasmele profund patologice n care triesc
multele-lor-titluri-premii-si-diplome-de-onoare nu difer din punctul de vedere
al finalitii n nici cea mai mica msur de fantasmele criminalilor n serie. In
stupiditatea lor bolnvicioas sunt sinceri, n sinea lor chiar cred ca
umanitatea va apuca acele zile nsorite probabil, numai daca evoluia va reui
sa plmdeasc omul-bacterie, fiin inteligenta ce nu va mai putea nici tine-n
mana kalanikovul i dinamita, nici urla de la tribuna i nici nu va mai avea
nevoie sa se cstoreasc pentru a forma celula de baza a societii cu scopul
de a-i distruge sufletete propriile progenituri.
 *
Oare cat o mai fi pana cnd le-o trece btrneilor asupra crora s-a
pogort harul divin pentru a-i indemna s-i educe pe tinerii lor sa devina
atentatori sinucigai prin mintea cea rvit ca adevraii Oameni de tiin
se fac vinovai de faptul ca dumnezeul lor adic ei nii nu mai este
stpnul atotputernic al sistemului nchis? Sa vedem de le-o mai fi bine
oamenilor de pseudotiina de ghetou cu-tare-multe-titluri-medalii-premii-de-
recunoastere-internationala-si-diplome-de-onoare sa mearg pe burta. Putem
sa punem rmag ca nu peste multa vreme academiile, universitile i
laboratoarele de cercetare tiinific vor beneficia de-un grad de securitate mai
ceva ca bazele militare ultrasecrete, iar multele-lor-titluri paranoice se vor putea
deplasa numai nsoite de multe grzi de corp nu de alta, ci doar pentru a-i
ajuta s-i in-n continuare gura, aa cum benevol, cu inima deschisa, o fac
acum, doar apa-i mica.
A vzut cineva vreun om de tiin cu-multe-titluri protestnd la vreo
reuniune la nivel nalt a celor mai mari opt psihopai regresivi ai lumii? Nu,
pentru ca le este tare frica de ei, sunt mafioii oficiali, 'democratic' alei
mpotriva suferinzilor de paranoia de lidarsip protesteaz numai tinerii cu
pieptul gol i sufletul curat.
S-o fi gndit vreun om de tiin cu-multele-lui-titluri cu tot sa ntrebe
vreun psihopat regresiv de elita care deine avioane turboreactoare proprietate
personala i-o avere cat s-i ajung pentru un milion de viei, la ce-i folosete
acea avere?
La altceva dect s-i hrneasc psihoza regresiva i paranoia
dominnd i distrugnd sistemul nchis dup cum vrea pu. Nga lui?
Nu s-a gndit. De ce nu s-a gndit?
Nu s-a gndit pentru ca la randul lui prietenul nostru cu-multe-titluri
este tot un paranoic i considera ca paranoia i psihoza regresiva reprezint
sntate curata, normalitate curata. ntr-adevr, multimilenara psihoza
propovduit de tradiionalele religii a ajuns n secolul XXI sa fie invizibila, n
secolul XXI psihoza umanitii a ajuns sa fie considerata sntate mintala
curata.
Asa ca este nevoie ca oamenii notri de tiin cu-tare-multe-titluri sa
renune la acele multe-si-frumoase-titluri care le substituie foarte eficient
procesul gndirii i s-i dea seama ca nici ei n-au trei, ci tot doua, aa cum tot
doua au i milioanele de copii rpui anual de malnutriie. Adic s-i dea
seama de propria lor paranoia de lidarsip, de propria lor psihoza, pentru ca i
ei sunt grav atini de autocastrarea sufleteasca i de fobia fata de genital
dezvoltate pe fondul abandonului fundamental, doar i ei s-au format ca fiine
pseudocivilizate n cadrul minunatei familii monogame. Mai mult, s-i
neleag propriul refuz fobic al condiiei umane i sa nvee sa respecte omul
nvnd sa se respecte pe ei nii pentru a nu-i mai respinge din fata
campului lor vizual superinteligent pe semenii care mor nainte de termen
rpui de srcie, gloane, bombe i obezitate fiindc-i resping visceral propria
finitate n timp, fiindc-i resping propria moarte. Adic s-i dea seama ca
toat viaa lor ncununat de multe-si-frumoase-titluri nu fac altceva dect sa
tremure violent de frica, de frica morii.
Astfel s-ar putea sa poat identifica att bestialitatea mortifianta regsita
la vrf i considerata drept elitism, cat i promotoarea psihozei umanitii:
religia aplicata, alturi de copilul ei de suflet: familia monogama, drept izvoarele
tradiionale ale dezastrului speciei umane i s-i dea seama ca trebuiesc
aruncate numaidect n latrina, la groapa de gunoi a istoriei.
*
A asea judecata de apoi.
Toi asemenea unuia, unul la fel ca ceilali. Daca cineva are impresia ca
n-a experimentat pana acum pe propria lui piele un anumit grad al paranoiei
de lidarsip sau al psihozei regresive cu fata umana ca forme predominante de
sublimare negativa atunci ori se minte cu neruinare ori a avut un mare-mare
noroc unul n-a fost att de norocos. Impotenta sufleteasca masculina tinde
spre 100%, iar datorita influentei culturale inerenta fenomenelor de dominare
bestiala i identificare ajunge sa repun ntr-o mare msur i acea parte
esenial a speciei umane denumita femeie. In general un x sau y au ajuns n
poziia de mare psihopat regresiv de afaceri, sau de mare suferind de paranoia
de lidarsip n politica fiindc pur i simplu au avut ghinion, aa s-a ntmplat,
destin curat ntreaga istorie ne-o dovedete cu vrf i ndesat: cel ce
dobndete putere regreseaz la nivel bestial. * Apropo, de-i mai aduce aminte
cineva despre acei adolesceni care ne rup pomii din fata casei, ne omoar
motneii, ne vandalizeaz casa scrii sau ne dau foc la maini, atunci ar fi
indicat s-i dea seama ca trebuie s-i scoat palaria-n fata lor, inca mai au
sufletul curat i se exprima sincer fata de mizeria morala din jurul lor, inca nu
s-au apucat de ciordit cu acte-n regula i nici de ragnit de la tribuna. Dar sa
revenim la oile noastre. *
*
Direct spus, conceptul de lider, lumina cluzitoare, este Purulenta
Buba, buba care supureaz de mii de ani fara ca s-i pese cuiva, de cnd s-a
produs revelaia i-a fost inventata divinitatea, zeul sau dumnezeul, elita
elitelor, cel mai lider dintre toi liderii, de cnd a fost introiectata Mreaa Frica.
Oare s-o fi ntrebat careva de unde provine expresia populara cu pestele care de
la elita se-mpute? ntr-adevr, duhoarea actuala este divina, mirosul crimelor,
al descompunerii morale i-al mcelului economic i au originea n divinitate,
se confunda armonios cu dumnezeul i fiul sau, strigoiul.
Este dreptul fundamental al oricrui lider sa gndeasc 'dupa mine
potopul' i nu pentru ca ar fi mai negru dect dracu', ci din simplul motiv ca
este i el un om asemenea noua tuturor i se supune aceleiai psihologii, i el
provine dn minunata familie monogama. A gndi 'dupa mine potopul' este
specific fiecrui individ, este o revolta sfidtoare n fata inevitabilului i
reprezint traducerea n limbaj popular a universalului refuz fobic al condiiei
umane, o caracteristica esenial a naturii umane care i-a neagat i continua
s-i nege condiia fiindc, de frica, inca nu-i poate accepta finitatea n timp,
dureroasa idee a propriei mori aspect pus n evidenta de unanim
mbriatul dezastru socio-cultural actual, de lupta surda mpotriva mediului
nconjurtor i a suportului biologic intru transformarea contiincioas n
hipopotam biped.
Toat prezentarea de mai sus a liderului, psihopatologia conceptului de
elita, nu reprezint nicicum vreo mrea descoperire de ultima ora, altcineva,
mult mai inteligent, a exprimat ideea prin doar doua cuvinte: Puterea tmpete!
Puterea politica sau puterea economica. Aceste doua cuvinte, un
adevr fundamental, au fost rostite cu foarte mult timp n urma, dar n-au avut
nici un efect asupra contiinei contemporanilor i urmailor lui aveau alta
treaba, mult mai importanta: tremurau de frica. Inca de pe vremea romanilor
oamenii luau masuri mpotriva regresiei n individ: Victoriosul general, clrind
sclipitorul car de lupta, era uzual ntmpinat n uralele mulimii, iar sclavul de
lng el ii optea din cnd n cnd la ureche: 'Esti muritor!' Metoda s-ar putea
aplica foarte bine i-n secolul XXI, liderilor de azi, n special celor nclecai pe
portavioane. Faptul ca liderul este un om ca toi ceilali, cu sentimentele i
fricile lui, n-are nici apte capete, nici coarne, coada i copite, se ngemneaz
perfect cu faptul ca personalitatea psihotica a epocii noastre este regsita n
fiecare individ uman i ne mpiedic sa vedem, ne ntunec mintea, ne face sa
consideram abnormitatea, psihoza, drept cea mai firesca normalitate.
Minunata influenta a existentei instituiei liderului mai are i urmtorul
efectul de bumerang: Cnd omul obinuit vede suferina semenilor lui i zice
ca de alinarea durerii acestora se vor ocupa elitele, ca d-aia-s elite, iar elitele se
ocupa imediat, fac ceea ce stiu ele mai bine sa fac, le amplifica suferinele
peste limita suportabilului susinnd creterea demografica alturi de
cronicizarea srciei i mizeriei morale propovduit de religii. In pofida tuturor
evidentelor nici un singur om obinuit nu-i da seama ca oricnd poate ajunge
n postura celui care sufer avem metode eficiente de contracarare, ne
nchinm bolborosind 'sa ne fereasc dumnezeu'.
 Unul se apuca sa zic: Pentru ca raul sa triumfe este suficient ca oamenii
obinuii sa nu fac nimic dar pentru asta omul obinuit trebuie s-i rezolve
problema fricii ancestrale, problema propriei lui psihoze, numai aa va putea sa
tina ochii mintii larg deschii.
*
Regresia rapida la stadiul animalic a individului ce se trezete n poziia
de lider se datoreaz aceleiai tinerei a naturii umane fata de Mama Natura.
De zeci de milioane de ani strmoii omului s-au comportat animalic, i-au
dominat teritoriul, i-au btut i alungat semenii ce-l nclcau. Astzi natura
umana nu este suficient de rezistenta, orict de educat i cult ar fi cel ce devine
lider, dobndind ntr-un fel sau altul putere de dominare economica sau politica
asupra celorlali, n el se trezete la viaa animalul ancenstral i se va comporta
ca atare: ii va calca n picioare pe semenii lui n timp ce poarta costum, cmaa
alba, cravata i ragneste de la tribuna asemenea tigrului mblnzit care
devine agresiv i-i ataca fatal dresorul la cea mai mica urma a mirosului de
snge. Numai ca bestialitatea tigrului este sincera, naturala, pe cnd n cazul
psihozei regresive i a paranoiei de lidarsip avem de-a face cu bestialitatea
docta, cu bestialitatea educata prin diverse scoli i universiti nalte. Este
numai de datoria noastr sa ne dam seama ca psihotica bestialitate socio-
economica din jur este de departe patologica i nu sntate mintala curata
precum ne nva multimilenara tradiie pioso-religioasa.
Daca inem din toat inima la statutul nostru de oameni civilizai i
educai, atunci este nevoie sa nvm cum sa ne mpiedicm pe noi nine sa
mai devenim elite, lideri i efi, astfel nct puterea sa nu ne mai tmpeasc i
sa ne transforme n deraiai mintal, n paranoici i psihopai regresivi de mare
succes este nevoie sa nelegem ca egocentrismul patologic se regsete fidel
n competiia 'sanatoasa'. Abia apoi ne vom putea gndi s-i marginalizam n
sens recuperator, curativ, pe psihopatii ce arata deosebite aptitudini regresive
sau nclinaii spre paranoia de lidarsip, pana atunci nimeni nu-i mai breaz ca ei
eterna psihoza a umanitii este universala, fiecare din noi suntem parte
aceleiai specii i aceleiai organizri sociale de tip monogamico-degenerativ. Cu
alte cuvinte suntem nevoii sa nvm ce-i aia Mreaa Frica pentru a putea
arunca la lada de gunoi a istoriei psihoza i noiunea de elita politica sau
economica de la toate nivelurile, nu numai la vrf.
Este nevoie sa menionm faptul ca cel mai distructiv i provocator de
suferin impact la nivel social nu-l datotam elitelor propriu-zise, marilor
suferinzi de psihoza regresiva mpovrai de grija unor averi colosale, acetia
stau bine ascuni n lumea lor preistorica, nu au obiceiul de a intra prea des n
contact cu gloata i-n plus, un om relativ normal face tot posibilul sa pstreze o
distanta de siguran de minim zece metri fata de ei -simt cumva un efluviu
mortifiant inexplicabil venind din direcia lor. Adevraii responsabili de mizeria
morala din jurul nostru i de faptul ca spitalele i azilele psihiatrice sunt pline
pana la refuz sunt semielitele, o categorie sociala mult mai numeroasa i cu un
impact mult mai mare asupra masei de manevra. Semielitele sunt acei oameni
suferinzi de forma maxima, n sensul gravitaii, a psihozei regresive i paranoiei
de lidarsip, dar care nu dein averi foarte mari i nici n-au ajuns n poziia de
neanderthalieni urltori de la tribuna uzual sunt fericiii posesori a numai
ctorva multe kilograme n plus fata de greutatea normala, sunt familiti
convini unde distrug sufletete civa copilai i manifesta o atitudine de
respingere violenta fata de orice are legtur cu activitatea sexuala. Aceasta
categorie sociala, prin numrul exorbitant, formeaz maleficul ansamblu socio-
economic de mori cu ciocanele destinat distrugerii sufleteti a masei de
manevra, ansamblu aflat n slujba elitelor propriu-zise, a psihopailor de top, i
este formata din multitudinea de efi, sefuleti, directorai i tot felul de menejeri
care au n subordine civa oameni cu care intra zilnic n contact direct pentru
a le devora de vii ficaii surprini n nelepciunea populara prin expresia: Pn'
s-ajungi la dumnezeu te mnnc de viu ngerii. Explicaia maleficitii
impactului provocat la nivel social este aceea ca semielitele se afla ntr-o acerba
zbatere psihotica intru promovare, i doresc i se zbat din tot sufletul lor
chinuit de durere i autocastrare s-ajung n poziia de top, sa fie recunoscute
drept elite propriu-zise, n perfecta concordanta cu sublim de perfecta boala
psihica ce le sfie.
Unii au zis ca ntotdeauna gradul de civilizaie al oamenilor a fost
supraevaluat, s-or fi nelat?
*
Deocamdat animalul tot animal ramane, tot n biologic ramane ancorat,
indiferent de cat de mult l-am obliga sa mediteze la condiia lui, indiferent de
cat l-am educa. Mcar p-asta s-o nelegem i sa facem ceea ce ne cere specia
sa facem: Sa ne recuperam energia vitala din ghearele autocastrarii sufleteti,
din ghearele morbidei frici, i sa nvm sa ne fu. Garim n pat, nu sa ne fu.
Garim semenii la cap devorndu-le de vii ficaii astzi nu mai trebuie sa fim
pioi, intre timp s-au inventat o mulime de metode contraceptive.
*
Suntem nevoii sa mai ateptm vreo cteva, multe, generaii pana ce
elitele regresate la stadiul animalic primitiv, indivizii cei mai grav lovii de
suferin sufleteasca aruncai cu mii de generaii n urma i care nu pot
pricepe nimic din ceea ce se ntmpl n realul cotidian sa dispar de la sine,
de btrnee. Unii denumesc asta drept evoluie, numai ca tare-i probabil sa
dispar specia umana naintea lor, i-atunci nu mai are cine evolua.
Deocamdat nimeni nu-i poate ajuta, nimeni nu-i poate ndruma cu vorba
buna spere un sanatoriu de specialitate n ciuda faptului ca att psihoza
regresiva n forma ei pura cat i paranoia de lidarsip sunt foarte uor tratabile,
tuturora le este Frica. Apoi astfel de sanatorii nici nu prea exista, ar fi o idee sa
transformam lacasele de cult.
Visuri de copil tmpit.
*
Trim ntr-o lume n plina micare, evoluia spirituala face pasi uriai, iar
discursul de mai sus este de mult timp depit, au nceput deja s-apara pe
micul ecran o mulime de tineri care afirma ca-n ochii lor politicienii reprezinda
ntruparea celei mai deczute spete umane psihoza regresiva ncepe sa fie
dibuita! In acelai timp se simte tremurul de frica pe fata i-n vocea lor cnd
spun ca anumii politicieni de elita reprezint perfecta ntrupare a satanei
revarsatoare de moarte i durere de jur mprejur sa speram c-i pot explica
i din ce cauza. * Durerea-i ca de cele mai multe ori paia urltoare de la
tribuna este pur i simplu un om de paie, un autentic actor de mana a treia
care din cnd n cnd este sacrificat pentru a mbrobodi mai bine masa de
manevra i a continua ascunderea Maga-Minciunii Mondiale: dominarea
ntregului sistem nchis de ctre impotenta sufleteasca. Exact ca pe vremea lui
al capone, mscriciul fotogenic este mpins n fata s-l vad gloata, iar 'baietii
buni' lucreaz din umbra. De atta amar de vreme nu reuim sa ne dam seama
ca o data la patru sau cinci ani nlocuim 'democratic' un mscrici paranoic
cu-n altul i mai paranoic, sau nite mafioi regresivi cu alii i mai regresivi.
Adevraii eroi sunt bine ascuni prin sediile concernelor i corporaiilor, la
adpostul prevederilor legilor fundamentale, elitele elitelor, complet regresaii la
stadiul oral, psihopatii desvrii, ntruprile zeului Ban, stindardul
degenerrii speciei unii din ei stau ascuni prin buncre, nu ies niciodat la
lumina zilei, sau de-o fac, umbla cu o armata de grzi de corp dup ei, la fel ca
il capo di tuti capi, numai ca tia-s oficiali. *
ncet-ncet, tr-grpi, bunul simt specific naturii umane ncepe sa
scoat capul la lumina, de foarte mult timp s-a zbtut n van s-o fac, iar ziua
judecii contiente, o fata morgana, pare a fi aproape, din ce n ce mai
aproape.
*
n pofida existentei unei alternative viabile: punerea pe rol a contiinei,
redescoperirea ei, toate evidentele indica faptul ca drumul spre extincie
ramane adevrata cale a mntuirii, singura cale veritabila calea Mreei Frici.
Obsesia controlului.
Apariia constiinei i-a mai ridicat omului inca o problema delicata,
obsesia controlului i astzi mai acuta ca oricnd. Datorita faptului ca este
contient vis-a-vis de aciunile sale omul nostru are impresia ca este stpnul
realitii nconjurtoare, c-o poate controla n orice moment i nu numai att,
ca trebuie s-o controleze orice s-ar ntmpla aspectul fantasmatic specific
naturii umane, nsi dezvoltarea gndirii n abstract, i-a dovedit deja
caracterul iluzoriu. Astfel, viaa de zi cu zi a omului secolului XXI este
subjugata obsesiei controlului ce funcioneaz asemenea unui paravan la
adpostul cruia frica viscerala se ascunde i erupe nestingherit n toat
splendoarea ei n-am grei deloc afirmnd ca obsesia controlului induce la
suprafa orbirea relaional i-n profunzime orbirea culturala. Nu mai ncape
vorba ca obsesia controlului i are originea n deja obsedanta frica
ancestrala, n teama feroce fata de necunoscut, fata de impalpabilul
necontrolabil.
Trauma.
Puterea i mreia fricii ca sentiment definitoriu al naturii umane mai
este pus-n evidenta i de sindromul post traumatic, acel complex emoional
care practic rescrie ntreaga viaa a individului supus accidenctal
experimentrii iminentei morii pe campul de lupta, n cele cteva minute
extinse la dimensiunea eternitii premergtoare prbuirii avionului sau n
clipele dinaintea unui accidenct perceput a avea consecine fatale sigure.
Momentul traumatic afecteaz contiina individului pana n cele mai obscure
strfunduri, iar comarul declanat ulterior de repetitiva retrire n vis, sau
chiar cu ochii deschii, a nefericitei ntmplri arata ca ntreaga fiin, inclusiv
ancestralul ce-l ntruchipeaz, caut o soluie, caut sa rezolve cumva
insolvabila problema a dispariiei fizice, a inevitabilei mori caut s-l ajute sa
se mpace cu condiia umana, sa depeasc subtilul refuz fobic.
Trauma ca supliment imens de frustrare amplifica autocastrarea
sufleteasca intru acapararea unei mari parti a energiei sufleteti a celui afectat
nu putini au fost aceia care au inebunit definitiv de frica, ntreaga energie
vitala le-a fost acaparata, s-au retras n psihoza cu scopul de a se proteja fata
de acutizarea insuportabilei dureri sufleteti rezultata din trecerea brusca n
prim plan a inevitabilului sfrit. Astfel, n majoritatea covritoare a cazurilor,
sunt apelate elemente fantasmatice compensatorii i sunt ntrite punctele de
sprijin iluzoriu: Unul descoper divinitatea, se arunca cu ochii mintii larg
nchii n braele vreunei religii sau chiar i-o inventeaz p-a lui considernd ca
nu-s-ce nger i-a bgat coada pentru a-i salva viaa nu poate concepe faptul
ca n-a murit datorita unei pure ntmplri, ca pur i simplu a avut noroc. Altul
ncepe s-i dedice viaa familiei acordnd o atenie deosebita rudelor apropiate
i propriilor copii pn' atunci aproape ca nu-i vedea, privea prin ei, il interesa
numai grosimea portofelului sau chiar se recstorete cu persoana de care
tocmai divorase. El considera c-i canalizeaz ntreaga energie sufleteasca
spre nobilul scop reprezentat de armonia relaiilor interumane, insa ceea ce
face de fapt este ca extrage, la adpostul reciprocitii relaiei afective, prin
intermediul transferului psihic, n cel mai cras mod egoist posibil, energie vitala
de la cei din jurul lui similar copilului ce se preface bolnav pentru a primi
atenia cuvenita cu scopul de a scpa de insuportabila presiune a abandonului
fundamental. Persoanele apropiate, urmare anestezicului mascat de nobleea
afectului, nu resimt vreo pierdere efectiva imediata, insa propria lor
autocastrarea suporta o influenta categorica n sensul prelurii unei parti a
durerii sufleteti a celui afectat.
Individul traumatizat ar face bine s-i reverse suplimentul de
'afectivitate' crescnd i nvluind cu dragostea 'protectoare' un pui de pisica,
de exemplu, i va compensa cu siguran mare parte a morbiditii din
vitalitatea animluului. Apoi este mai mult dect imposibil sa reueasc sa
maltrateze sufletete un animal de companie fata de o fiin umana adesea
propriul copil. Era o vorba din popor: Din bucata mea de paine am crescut un
om i-un caine.
Omul m-a prsit i nu revine nici chemat, iar cinele se ntoarce
chiar de-l gonesc i-l bat. La un moment dat tensiunea sufleteasca negativa
oferita cu draga inima, n necunotin de cauza, fiinei umane de lng noi se
ntoarce spre sursa, se ntoarce nspre noi cu dobnda de rigoare, insa un caine
este suficient de inteligent astfel nct s-o ignore, el ne va iubi mereu, indiferent
de cat de negru i traumatizat ne este sufletul. Apoi mai este vorba i despre
spaiul vital: n general spaiul vital minim al indivizilor aparinnd unor specii
diferite nu intr-n conflict, ci se poate suprapune fara probleme.
Aceeai disperare de origine traumatica o ntlnim cu mare acuratee
deghizata n dragoste, n afect cu conotaie pozitiva, la cioclii cu diploma care
exteriorizeaz o profunda pioenie i-un har deosebit atunci cnd ne vorbesc
despre tot felul de dumnezei i strigoi mortifiani. Cioclii cu diploma compun
acea categorie sociala distincta formata din cei mai periculoi psihopai aflai
printre noi deoarece intrnd n contact cu mulimi de oameni rspndesc
psihoza cu o eficienta uimitoare, cu viteza luminii. In secolul XXI psihoza
umanitii nu mai poate fi contientizat, mulumita lor a devenit invizibila,
este universala, generalizata, iar daca ne gndim ca se sprijin pe acel simplu
transfer psihic, pus n evidenta i descris n amnunt cu secole n urma, ne
dam seama de catastrofa n care se scalda realitatea sociala actuala i de rolul
malefic jucat de elitele 'democratic' alese i de prietenii lor cu-multe-titluri.
Este foarte bine cunoscut faptul c-o nflcrat declaraie de dragoste sau
exteriorizarea unei viguroase afectiviti ascund egocentrica disperare nscut
din frica, ascund nevoia disperata de a fi iubit sau de a fi tratat cu afeciune,
dar mai ales disperarea n fata singurtii, a abandonului, n fata abandonului
fundamental. Insa ceea ce-i mai putin cunoscut, mai bine zis ascuns n mod
criminal cu buna tiin de ctre prietenii notri oamenii de tiin cu-multe-
titluri, este faptul ca abandonul fundamental este atent cultivat de familia
monogama celula de baza a organizrii sociale actuale, izvorul degenerrii
speciei umane, sursa psihologica a epidemiei de obezitate, a egocentrismului
patologic, a eternei crize de suprapopulare i-a dezastrului economico-socio-
ecologic ce marcheaz nceputul secolului XXI.
*
Tot proiectarea traumatica n prin plan a inevitabilei mori ne explica i
sentimentul de 'vina al supravietuitorului' individul uman se simte vinovat c-a
supravieuit accidenctului n timp ce oamenii din jurul lui au murit. Durerea
lui sufleteasca n-are absolut nici o legtur cu vreo contiin suprancrcat
sau cu vreo moralitate, cu vreo lege a echilibrului sau cu vreo 'dupa fapta i
rasplata'. Izvorate pur i simplu din frica, din frica de moarte, chinul lui
interior provine din faptul ca s-a convins cu ochii lui, din nefericire n mod
traumatic, ca-ntr-o buna zi va muri i el. Mreaa Frica este peste tot, ne
influeneaz viaa i aciunile n orice moment, ne transforma n psihopai, din
pcate a rmas invizibila, ochii mintii omului superevoluat din secolul XXI n-o
pot distinge, suntem orbi i continuam sa rmnem n bezna ajutai de cultura
psihotica, de tradiional cultura pioso-religioasa. Absolut toat suferina
sufleteasca pe care sunt obligai s-o triasc ghinionitii ce-au experimentat
trauma pe pielea lor o datoreaz mult iubitelor religii, metodelor oficiale de
ascundere a fricii cu scopul cretinizrii masei de manevra i transformrii ei n
slugoi.
*
Astfel putem contura primordiala consecin a nlnuirii dintre frica
ancestrala proiectata n mod traumatic n prim plan i obsesia controlului:
viaa de apoi, viaa consecutiva morii. Inventnd fantasmatica viaa de apoi
omul nostru a dobndit iluzoriul control asupra ne controlabilului, a obligat
continuitatea existenial astfel nct s-o poat controla i drept urmare sa
poat dormi linitit fara a se mai da cu capul de perei de frica
necunoscutului, de frica morii. Fantasma patologica dumnezeul, strigoiul,
viaa de apoi, reincarnarea.
A avut i continua sa aib funcia de drog, de medicament opiaceu
care sa atenueze ravagiul produs de explozia fricii n contient.
Pare mai mult dect hilara ncercarea de-a demonstra caracterul pur
fantasmatic al continuitii existeniale dup moartea fizica, totui. In primul
rand, daca ar exista minunata neltorie propagata de milenii de religii, atunci
ar mai fi inventat Mama Natura frica?
Acel extraordinar instrument prin care constrnge orice fiin vie sa se
cramponeze de viaa. N-ar fi lsat ea speciile s-i trimit indivizii n ghearele
morii pentru a ajunge cat mai repede n linititele pajiti pline de verdeaa din
lumile de apoi? In al doilea rand, daca o parte a contiinei umane ar transcede
morii prin intermediul presupusei portie de trecere n lumea spiritelor, atunci
nseamn ca toi cei ce-au murit pn' acu' au fost n unanimitate redui mintal.
Pai cum altfel? N-ar fi avut niciunul att de putin bun simt sa foloseasc
aceeai porti de trecere pentru a se ntoarce i-a ncerca sa opreasc cumva
eternele mceluri umane, inclusiv Marele Mcel Economic Mondial actual?
Oare putem sa credem ca nu-s-ce universuri paralele sau lumi ale spiritelor se
hrnesc din nentreruptul urlet de durere al omului viu din sistemul nchis?
Omul de azi a evoluat foarte mult, i-a dezvoltat n aa hal capacitatea
intelectuala nct a ajuns sa se ca.re pe el de frica fata de nimic: dup moarte
urmeaz nimic, vidul absolut deci vidul absolut exista. Contiina i are
sediul n creierul uman, sufletul omului i are sediul n tot sistemul nervos
central uman, contiin este modelata de ancestrala evoluie a sistemului
nervos central, iar moartea biologica a creierului are drept consecin dispariia
att a contiinei, cat i a sufletului. Da, moartea fizica ne rpete sufletul,
definitiv: Mama Natura a creat animalul uman i la ajutat sa evolueze n acest
univers, aici este viaa noastr nu-n universuri paralele. aa ca ar fi cazul ca
ncepnd cu secolul XXI sa nu ne mai lsm n primul rand pe noi nine sa ne
batem joc de viaa noastr i-n al doilea rand sa nu le mai permitem nici
multiplelor categorii de prieteni s-o fac.
*
Acum putem identifica boala sufleteasca a indivizilor autointitulai
mediumuri, a celor ce se ocupa de fenomenele paranormale precum vntoarea
de fantome, sau de stabilire a unei cai de comunicare cu lumile spiritelor unii
chiar sunt posesori de multe-si-nobile-titluri i-au nfiinat societi de
cercetare tiinific a paranormalului, de! Au reuit ntr-un trziu sa observe ca
miciuna cu strigoiul ncepe sa dea rateuri i-s disperai intru elaborarea unei
noi metode de manipulare a masei de manevra, bine ancorata tiinific de asta
data. * Din cauza ca-n ziua de azi tot mai multi ncep s-arunce strigoiul n
latrina, bieii cu ochii injectai caut sa recupereze imediat terenul pierdut,
apar peste noapte tot felu' de indivizi dubioi bine pltii care ne povestesc
despre fantomele plimbree, despre castelele i hotelurile bntuite de fantome,
nu de strigoi, pentru a nu crea confuzie n mintea celor ce se spala regulat pe
cap cu detergeni cu vitamine. Mult a fost. Destul mai e! S-au nscut deja
civa oameni, din nefericire prea putini, care lupta cu ardoare sa demonteze
escrocheriile psihopailor ce susin ca aud sau vad fantome i ca le
nregistreaz 'stiintific' existenta. Oare cnd s-or apuca sa demonteze i
fantomele fantomelor: religiile aplicate, incarnarea psihozei umanitii? *
 Atitudinile unor astfel de indivizi sunt consecina traumei, trauma
reprezentata de contientizarea propiei mori. Nu-i pot nelege propria durere
sufleteasca generata de frica, din care cauza se avnta cu nfrigurare n lupta
mpotriva condiiei umane: tot spera ca n-or sa moara definitiv dup ce dau
coltul erupia pe fondul autocastrarii a aceleiai atavice frici specifica
tipologiei liderului, individul ce dezvolta n sufletul sau paranoia de lidarsip,
despre care am vorbit anterior. i ei au mare nevoie de ngrijiri medicale de
specialitate, dar nu numai ca nu-s ndrumai ctre vreun azil, ba chiar sunt
ncurajai sa produc filme documentare pentru a-i populariza dejeciile
sufleteti toat lumea are nevoie de iluzie, toi vor sa cread ca sfritul nu-i
definitiv, aa ca de aici se poate ctiga cinstit o grmad de bani.
Marele necaz este ca-n ciuda atingerii secolului XXI oamenii continua sa
fie profund afectai sufletete de contientizarea propriei mori, trauma
implicita ne determina sa luptam cot la cot cu cerbicie mpotriva condiiei
umane refuzul fobic al condiiei umane. i astzi frica ancestrala provoac
trauma sufleteasca, trauma ce-l ajuta i ea cum poate mai bine pe omul
modern sa se transforme contiincios n hipopotam biped, sa se arunce cu
sufletul deschis n braele degenerrii biologice practicnd pioenii religioase
pentru a-i mbuna pe strigoii ce-i ateapt sufletul pe lumea ailalt.
*
Astzi gloate ntregi de scelerai ahtiai dup bani scriu cri
propovduitoare de mntuiri i multe alte aberaii culturalo-religioase. Oare din
ce cauza astfel de vome intelectuale ajung imediat bestselaruri? Din ce cauza
masa de manevra le cumpra, le citete i le recunoate instantaneu
nltoarea valoare morala? Gravitatea situaiei nu este conturata de bogata
oferta n produse ale subculturii de ghetou, ci de cultivarea prin nelciune i
minciuna a cererii fata de imorala morala pioasa frumos ambalata prin
manipulare psihologica n masa.
Esena manipulrii psihologice este data de exacerbarea la maximum a
impactului sufletesc provocat de Mreaa Frica, a traumei sufleteti, prin
blocarea culturala a cailor contiente de indentificare a fricii, n timp ce
individul este mngiat pe cretet de tot felul de btrnei reprezentani ai
'autoritatii' i ludat pentru curajul i drzenia de care da dovada n viaa de zi
cu zi atunci cnd i depete contracandidaii hrnirea egocentrismului
patologic prin cultul competiiei 'sanatoase' la nivel social, prin cultul zeului
Ban n plan economic dar mai ales atunci cnd, cu acelai curaj, nva sa
mnuiasc mitralierele, bombele sau alte arme intru cultivarea mndriei
naionale, a slavei numelui lui dumnezeu i a Crimei Oficiale. Sau: exacerbarea
aporiei culturale, adncirea misterului existenial, cu scopul cretinizrii n
masa.
 Daca avem curiozitatea sa rsfoim internetul gsim gratuit o infinitate de
pagini de-o frumusee intelectuala deosebita, adevrate opere de arta creativa
care denota o vasta cultura i-o adnc nclinaie spre studiu din partea celor
ce le-au scris. Insa pe ce sunt fundamentate aceste creaii intelectuale?
Pentru ca degaja ntr-adevr un efort intelectual semnificativ. Pe
neleptele cri i pe versurile de la vai ascunselea cu strigoi scrise de
strmoul nostru, scrise de cimpanzeul care a trit acum cteva mii bune de
ani!
Mai bine zis de hibridul om-cimpanzeu: cu nfiare de om modern i
minte de cimpanzeu. Dar daca acest imens efort intelectual, acesta vasta
revrsare creativa de energie vitala ce provine de pe fiecare metru ptrat al
suprafeei sistemului nchis, s-ar fundamenta pe legile mecanicii cuantice, de
exemplu? Unde-am ajunge? i i-ar mai curge snge din urechi? Sau ar mai
trebui sa curg snge uman pe lng bltoac de petrol? Nu-nu, n nici un caz!
Toat fora mintii noastre, toat energia noastr sufleteasca, toat creativitatea
noastr, trebuie dirijate pentru a ne hrni sufletul traumatizat, pentru a hrni
Mreaa Frica.
S-ar prea ca avem nevoie de cenzura, ca trebuie s-i cenzuram pe
escrocii paranormalisti bntuii de fantome, pe mediumuri sau exorciti, pe cei
care publica i comercializeaz crile cimpanzeilor, versurile cu vai ascunselea
prin marea moarta mi pare rau pentru Marea Moarta, Nazca sau alte locuri
geografice, insa n contextul tradiionalelor crime mpotriva umanitii este
obligatorie litera mica pe cioclii cu diploma, membrii cei mai de seama ai
sectelor oficiale s.a.m.d. Soluia n-o ofer cenzura, niciodat cenzura n-a
realizat nimic i nici ca va realiza vreodat, adevrata soluie o reprezint
sistemele educaionale moderne. Suntem nevoii sa mai aruncam o privire
asupra lor, asupra modelarii sufleteti prin intermediul culturii, mai bine zis
asupra tradiionalelor sisteme traumatizante de educaie: trauma, disoluia
sufleteasca i impotenta sufleteasca hrnite oficial acestea pregtesc prin
zombificare masa de oameni consumatoare de paranormal, cri cimpanzeice
sau orice alta forma spirituala de materializare a retardului intelectual.
*
Modelarea culturala prin teroare.
Observnd copilul de civa aniori cum timorat i ndreapt n primii
ani paii spre acel modern templul al terorii denumit coal, il ntrebm de ce
tremura, de ce-i galben la fata: 'Mi-e frica sa nu m-asculte!' sau 'Mi-e frica sa
nu ne dea extemporal!' 'Pai n-ai nvat?' 'Ba da, cum sa nu, am nvat, n
fiecare zi nv, dar tot mi-e frica. De se ntmpl sa iau o nota proasta, mai
nou un calificativ inferior pentru ca se mai ntmpl, nu-i asa?
 Atunci mama cu creierul prespalat ma cearta, eventual ma bate, din
dragoste bineneles.'
*
ntr-un anumit moment al aventurii lui prin gradina paradisiaca
printului rou, de undeva de peste secole, i-a fost druit un sfat nelept.
Cineva, un binevoitor de mult trecut n lumea umbrelor, l-a sftuit sa
porneasc la propriu n cutarea timpului pierdut. De fapt il mai cutase o
data, dar la figurat, spre finalul adolescentei lui trzii, ntr-o ntreag vacanta
de vara, printre cisternele de alcool cu aplomb ingurgitate, cu dictionaru-n
mana dintotdeauna a avut probleme n legtur cu readucerea imediata n
contient a nelesului cuvintelor rar folosite, atunci nu tia de ce, doar le
considera nfloriri artistice, inutile cumva i-a petrecut nopile nstelate
cutnd extaziat timpul pierdut.
* Axioma: Cnd ne apucam sa citim ceva trebuie sa inem neaprat cont
de un aspect extrem de important: Vom avea mare grija sa nu care cumva sa
citim acea prefa scrisa de vreun oarecare om de pseudocultura-de-ghetou-cu-
multe-titluri pentru ca prin intermediul cuvintelor exotice, armonios mbinate
n eruditele fraze, avem mari anse sa dobndim acea parte a creierului
prespalat inerenta multelor-lui-titluri. De vrem sa 'privim' ceva, atunci este
indicat s-o facem cu 'ochelarii' proprii, nu cu ai altuia. Prefaa ar trebui
interzisa prin lege, de fapt chiar o interzice legea bunului simt, din pcate
nimeni n-a auzit de existenta lui, exista i funcioneaz optim doar
egocentrismul patologic i paranoia de lidarsip a multelor-lor-titluri. Apoi cine
mai e ca ei? Cine mai are mai multe titluri ca ei? *
Tot cutndu-i el timpul pierdut, asa, a redescoperit acel univers paralel
n care i-a trit copilria. Aici, numai n lumea lui, fiecare bucic, orict de
mica, de metal i avea mirosul ei, diferitele tipuri de materiale: lemn, plastic,
pietre, cauciuc, hrtie, totul, absolut toate-i aveau mirosul lor specific legat
la ochi putea recunoate orice dup miros. Peste ani s-a trezit c-i pierduse
aproape n totalitate simul olfactiv i n-a tiut de ce, a pus-o pe seama
deceniilor de peste doua pachete de igri pe zi. A continuat sa caute timpul
pierdut i-a retrit acele momente fericite cnd dup civa ani de coal
primara peste uniforma de pionier mai primise i-un nurule, iar educatoarea-
l desemnase s-i ajute pe civa dintre colegii lui cu rezultate foarte slabe la
nvtur pentru a primi i ei cravata rosie de pionier. A acceptat bucuros i
mndru de el a plecat haihui prin cartier unde, n dup-amiezi ploaioase, acas
la colegul lui citeau leciile mpreun, i fceau temele mpreun, nvau bine
mpreun, nvau pe dinafara poezia, iar pentru verificare-l 'asculta' pe colegul
lui care dovedea ca tie foarte bine mama acestuia i-a spus ca-n fiecare zi
fcea i ea cu el acelai lucru, doar era casnica, dar n-a luat-o-n seama. A doua
zi, tremurnd de emoie, printul rou se atepta sa vad rezultatul efortului lui
i s-i primesc laudele de rigoare. Dar stupoare, ridicat la lectie-n picioare
colegul lui nu putea articula un sunet, nici o singura vorba, nimic, mormnt,
acelai lucru de fiecare data acelai lucru se ntmpl cu toi colegii lui, i
meru diriginta-l mustra din priviri. N-a putut sa neleag, oricum nu-l interesa
prea tare, abia atepta sa se termine orele pentru a mearge la joaca, sa nale
zmeul fotbal nu putea juca, il mpiedic rahitismul, i se-ndoiau oasele, insa
i-a rezolvat mai trziu problema: cu pasta de dini. * Da, printul rou a avut
cravata de pionier, a avut nurulee, a primit premii, meniuni i diplome, a
avut tare multe rezultate bune, insa toate astea nu l-au mpiedicat ca ntr-o
buna zi-nsorita s-ajung internat la spitalul de nebuni unde pentru a beneficia
de cteva ore de somn odihnitor avea nevoie de o doza de tranchilizante pe
msur unei cirezi de elefani aduli. *
Cutnd timpul pierdut a retrit momentul n care alergnd cu mare
viteza prin gradina paradisiaca a dat cu capul ntr-un copac, mai gros de felul
lui, mult mai gros i mai solid dect s-ar atepta oricine dar a avut noroc, a
scpat ca prin urechile acului i i-a pierdut memoria, i-a pierdut aproape
toat memoria, dar nu de tot, peste ani a descoperit ca amintirile sunt acolo
intacte, acolo undeva bine ascunse. Dar nu i-a pierdut numai memoria atunci,
i-a mai pierdut i simul echilibrului, cteva zile a putut merge doar inndu-
se de perei, aproape o luna ntreag a mers mpleticit, parca era beat i azi
mai cade cteodat din picioare fara motiv. i tia, pentru ca citise, de voie, da'
mai mult de nevoie, despre cerebele, hipotalamusuri i alte mecherii cu funcii
ancestrale.
Insa a fost nevoie sa vina nceputul secolului XXI i sa vad cum cineva a
primit nobile premii internaionale pentru studierea sistemului olfactiv al
omului pentru ca printul rou, la mintea lui cea de pe urma, s-i dea seama
ca la nceput a fost mirosul, ca s-i dea seama ca mirosul provine din
ancestral, de dinaintea speciei umane. i-a dat ntr-un trziu seama ca izbitura
de copac l-a ajutat s-i piard parial i simul mirosului, acel simt al
mirosului care l-a asfixiat de cnd se tie. * i doar au existat culturi antice
care, folosind beioare parfumate n milioane de nuane, ne-au vorbit despre
curgerea lina. Dar e att de greu, mai ales atunci cnd, urmare atentei educaii
cu draga inima mprtit de cei ce ne iubesc att de mult, ne lsm prini n
lupta cu Moara noastr de Vnt. Ce-atatea curgeri line, astea-s imposibil de-
neles, mult mai simplu ne este sa ne educam copii n spiritul competiiei
psihotice, n spiritul morbiditii. Mai mult, trebuie s-i nvm de mici cu
greutile vieii pentru ca atunci cnd se vor mari sa fac fata cu succes
infecioasei mizerii morale sociale din jur lor, s-o considere normalitate curata,
sa puna cu succes umrul la adncirea ei i sa se zbat din toate puterile
pentru ca scabrosul tradiionalism religios sa dinuie la infinit. *
Cu oarece sovaila l-a pocnit revelatia-n co. ace, a regsit timpul. Treptat a
putut s-i dea seama ca Mreaa Frica provine dintr-un ancestral i mai
ancestral dect mirosul sau simul echilibrului o fi faut el multe greeli pe
parcurs, dar a simit ca trebuie sa puna pe hrtie. Da, omul este un animal cu
sentimentele i fricile lui, un animal puternic legat de ancestral.
Printul rou i-a adus aminte cum i se fcea pielea de gin atunci cnd
intra n casa la colegii lui cu rezultate foarte proaste la nvtur, il izbea n
moalele capului mirosul, acea duhoare de mascul feroce n clduri, miros pe
care-l simea la toi brbaii aduli i-i venea sa fuga, sa intre n pmnt se
refugia mereu n braele bunicii care vzndu-l speriat ii povestea cu dragoste
despre strigoi oferindu-i n dar suplimentul comensator intrinsec fantasmei
patologice, i tot ea-l nva ca zona genitala este spurcata, scrboas,
ajutndu-l s-i definitiveze fobia fata de genital. i-a mai adus aminte cum
copil fiind nu se putea apropia de cai, mirosul calului il nnebunea, a regsit
timpul i-a asociat mirosul calului cu poezia despre calul ucis cu snge rece i
faptul ca atunci cnd i-a fost citita a plans o sptmn ntreag nici astzi
nu poate urmri filme cu i despre cai.
Timpul regsit l-a lmurit pe printul nostru de ce colegii lui nu reueau
sa scoat o vorba la lecie cu toate ca nvau: erau traumatizai de otrvitorul
mediu familial monogam n care erau obligai sa triasc i care-i tortura
sufletete, ii pulveriza, ancestralul le rescria identitatea, Mreaa Frica ii
zombifica. * Daca privim prin prisma sistemului psihic de aprare observam la
copilul traumatizat de toxicul mediu olfactiv din familie o atitudine de
respingere violenta a agresiunii, respingere defensiva provenita din ancestrala
frica. In perioada preconstienta copilul a fcut o perioada mare de timp efortul
de a compensa agresiunea prin uitare, sistemul lui de aprare s-a format pe
aceasta nevoie de-a respinge i uita cat mai repede. Exact acelai lucru se
ntmpl i cu informaiile provenite din lecii, el i-a format intre timp
contiin, insa aceasta este veriga cea mai slaba a sufletului uman i este
rescrisa instantaneu de ancestrala frica funcie de sensibilitatea lui olfactiva. In
consecin sistemul psihic de aprare trateaz informaiile provenite din coala
drept agresiuni ce trebuiesc respinse prin uitare, iar memoria lui are vizibil de
suferit. nva, tie foarte bine, insa uita repede. *
Asa ca, ntr-un final dramatic, printul rou i-a dat seama ca de-ar fi
durut prostia, ar fi fost tot timpul rguit.
Astzi toat lumea tie ca memoria contient este cea mai proasta
calitate a intelectului uman, este cel mai slab atribut al lui pentru ca este
ultima formata n cursul evoluiei i ca oricnd este copleit de celelalte funcii
solid nrdcinate n ancestral uitam att de repede! Insa nimeni nu-i da
seama ca la coal copiilor le este testata memoria! Li se pun note proaste pe
memorie! Toat lumea tie ca hrtia are cea mai buna memorie, mai nou banda
magnetica, disketa, hard-discul, cd-ul sau dvd-ul, totui continuam sa ne
batem joc de copii notri cu inima deschisa, s-i calcam n picioare, s-i
maltratam sufletete n acea moderna instituie denumita coal, sau templul
terorii.
Unul, mai educat prin sistemele moderne de educaie de felu' lui, se tot
ntreab daca vreun om de tiin cu-multe -titluri o fi catadicsit la randul lui
sa se ntrebe din ce cauza cel mai mare Creier al lumii n copilria lui a fost un
elev mediocru? Sau, chiar nici un om de tiin cu-multele-lui-titluri, care
susine nflcrat manifestarea competiiei 'sanatoase' n cadrul grupului de
elevi, nu reuete s-i dea seama ca cei ce-au inventat hrtia n-au fcut-o
pentru ca se aflau n vreo competiie 'sanatoasa' cu vreun psihopat regresiv de
elita mare proprietar al vreunui trust international de presa? Ci au fcut-o doar
pentru ca au putut beneficia de acea energie vitala, de energia sufleteasca pe
care omul a primit-o-n dar de la Mama Natura i pe care se chinuie din
rsputeri s-o castreze cat mai mult i cat mai eficient.
*
Absolut toi copii mici nva, toi i fac temele, mai greu este cu cei care-
s att de traumatizai nct nici mcar nu se pot concentra sa citeasc lecia.
Tuturora le ramane imprimata undeva esen, numai ca n-o pot exprima n
cuvinte, pur i simplu uita. Daca cei cu note proaste n-ar putea sa nvee nimic
i i-ar merita notele mici atunci n-ar putea sa nvee nici sa mearg pe trotuar,
ar rupe-o pur i simplu la fuga pe mijlocul strzii printre rotile mainilor.
Pentru ce li se pun copiilor note proaste i calificative inferioare? Pentru
ca superinteligentii aduli ntrupai n educatori, profesori i alti oameni de
tiin cu-multe-titluri sa se simt bine haranindu-i egocentrismul patologic:
artnd cat de mare o au ei cnd i bat joc de copii, cnd ii traumatizeaz i-i
calc-n picioare. Aceasta atitudine criminalo-distructiva pur i simplu nu mai
poate fi tolerata. Metoda de motivare prin segregare descoperita de omul-
cimpanzeu, tradiional acordare a notelor i calificativelor copiilor n anii de
coal, este mai mult dect criminala, reprezint al doilea strat al fundaiei
transformrii omului modern n zombi, mai nou n hipopotam biped. Pentru a-
i dezvolta capacitatea intelectuala, mai bine zis pentru a se dezvolta pur i
simplu, copilul n-are nevoie de nici un fel de note sau calificative, el are nevoie
de cldur sufleteasca, are nevoie de un mediu fizic salubru n care sa se simt
acceptat i iubit, are nevoie de spaiul sau vital pe care nu-l are i nici c-l va
avea n viitorul apropiat. In aceste condiii va putea beneficia de ntreaga sa
fora sufleteasca pentru a distinge singur ce este bine i ce este rau, n-are
nevoie sa fie 'stimulat', terorizat, cu note bune, proaste, cearta i btaie. Adulii
redui mintal considera ca sufletul n formare al copilului mic este similar cu-al
lor, atunci de ce nu le vine ideea sa populeze 'parlamentele' cu copii n locul
btrneilor degenerai?
*
Claustrofobia resimit n coal, n clasa de elevi, nu se rezuma numai
la suprafa fizica limitata, ci la faptul ca linitea necesara desfurrii orelor
se impune prin teroare, grupul de copii pstreaz linitea de frica. Nici nu se
poate altfel pentru ca unui singur educator sau profesor ii sunt alocai un
numr enorm de copii, iar tendina lor naturala este sa se joace, sa se mite, ar
sta cumini i-ar pastra linitea de buna voie numai de-ar fi bolnavi asta se i
urmrete: sa fie transformai n psihopai, sa fie mbolnvii sufletete. Nu pot
fi pregtii mai multi educatori i profesori pentru ca nu-s bani, mafioilor
aciuai prin tot felul de 'parlamente' nu le-ajung banii din bugete pentru a-i
ciordi ei i pentru a stimula creterea demografica asfel nct sa nu se vad
Marea Ciordeala, d-apoi pentru a-i folosi n educaie. Mai mult, putinii bani
trebuiesc cheltuii chibzuit: pentru a construi lacase de cult, tancuri i
portavioane n secolul XXI noiune de cultura se confunda cu cea de psihoza,
cu psihoza umanitii.
Desigur, este posibil ca educatorul sa le capteze atenia cu dragoste, cu
inima deschisa, insa acest lucru este imposibil din punct de vedere fizic, cere
din partea lui un efort sufletesc enorm i de-ar face-o, chiar de-ar ti cum s-o
fac, atunci consumul de energie vitala l-ar extenua, n cteva zile n-ar mai fi-n
stare sa se ridice din pat. Specia nu i-a acordat femeii energie sufleteasca
pentru a creste i educa 40 de copii dintr-o data, iar despre brbaii angrenai
n nvmnt la clasele de copii mici ce sa mai vorbim, maine -poimaine i vor
face implanturi mamare.
Va veni curnd i ziua cnd copilul va beneficia de cel mai fundamental
drept al omului: dreptul de a i alege educatorul sau profesorul ca persoana
fizica. Daca pe Prinii Retardai nu i-i poate alege, atunci mcar sa poat
respinge un educator psihopat care-i inspira teama i nelinite, care-l
traumatizeaz sufletete.
*
Transferul psihic al durerii sufleteti a liderului, educatorul, ctre masa
de manevra, grupul de copii, funcioneaz optim n coal, i nu numai ca
funcioneaz, chiar este esena procesului educaional. Notele pe care le obin
la examenele de absolvire nu depind de capacitatea lor dect ntr-o foarte mica
msur, cea mai mare pondere revine psihozei prinilor, profesorilor i
educatorilor care i-au format iar faptul ca multi copii i tineri abandoneaz
coala este n exclusivitate datorat paranoiei de lidarsip a educatorilor i
profesorilor, reprezint oglinda fidela a mizeriei lor sufleteti pe care nu vor s-o
vad, nu vor s-o recunoasc pentru a rezolva-o intru protecia sufletului fraged
al copiilor pe care cred c-i au n fata doar pentru a-i bate joc de ei.
Insa problema n-o reprezint transferul, ci doza substanial de frustrare
cotidiana la care este supus educatorul, frustrri pe care nu i le poate rezolva
i pe care le transfera cu inima deschisa grupului de elevi. In primul rand
propriul lui conflict cu specia: n secolul XXI absolut nimeni nu are o viaa
intima normala, nimeni nu-i pstreaz igiena sexuala toi trebuie sa se dea
cu capul de perei pentru a se nchina mai abitir la strigoi i-a se apuca legal de
ciordit, pardon, de afaceri. In al doilea rand lipsa cronica a spaiului lui vital:
pentru a beneficia de-o locuin educatorul sau profesorul trebuie sa
munceasc trei viei la rand fara sa mnnce, sau s-i interneze prinii la
azilul de btrni numai cadrele militare trebuie sa primeasc locuina de
serviciu pentru ca este obligatoriu sa fie perfect echilibrate psihic atunci cnd ii
pregtesc pe tineri sa devina criminali oficiali. In al treilea rand. Tare multe
rnduri mai sunt.
Pentru a optimiza procesul educaional, nelegndu-se mai bine pe ei
nii, educatorilor i profesorilor le sunt puse la dispoziie manuale de
pedagogie atent elaborate de oamenii de tiin cu-multe-titluri. ntr-un astfel
de manual, pe parcursul a peste o suta de pagini, ntr-o perfecta limba de lemn,
nu scria nimic, absolut nimic. Mai mira pe cineva faptul ca fiecare educator i
tine orele dup cum ii tuna, mai bine zis dup culoarea cerceafului cu fata la
care s-a trezit de diminea.
*
Peste teroarea indusa inca din prima zi de coal se suprapune armonios
cantitatea foarte mare de informaii, multe perfect inutile, bgat pe gat
copilului cu scopul cretinizrii anticipate, iar efectul este cultivarea respingerii
fata de tot ceea ce provine din direcia scolii. Astfel, putinele lucruri importante
care ar trebui s-i capteze atenia sunt tratate cu refuz noiunile de anatomie
umana printre altele, pentru a evita pe cat posibil sa se mai lase otrvit cu
medicamentele eficiente prescrise de ctre medicii cu-multe-titluri, zeci de ani
de experienta clinica i ochii holbai numai la portofelul aproapelui, ca doar i
ei provin din minunata familie monogama, i ei au nevoie de foarte multi bani.
Si nu numai att, diveri indivizi au nceput sa se vaite ca de la an la an
nivelul de pregtire al absolvenilor scade simitor. Scade proporional cu
creterea psihotica invizibila i transformarea socialului ntr-o masa de
hipopotami bipezi abia pot fi mai uor mbrcai n uniforma i folosii drept
momeala n bltoaca de petrol.
*
 Btrneii cu mintea semiparalizata aciuai prin tot felul de 'parlamente',
observnd obiectiv cum ei nii nu mai pot nva nimic, nu mai pot desfura
nici o alta activitate culturala n afara de ciordit dup cum au fost forai de
psihoza regresiva inca din tineree considera ca adolescenii sufer de acelai
retard intelecutal i ca nu pot face fata nvrii noiunilor de igiena sexuala,
prevenire a bolilor transmisibile pe cale sexuala i contracepie. Din acest motiv
gsesc de cuviin ca este mult mai util ca-n coal, n cadrul orelor de religie
aplicata, adolescenii sa nvee cum sa fac pentru a fi cat mai pioi i-n nici un
caz sa pctuiasc n gnd sau cu fapta invantand despre funcionarea
propriului lor suport biologic, despre lucrurile eseniale propriei lor viei,
propriei lor snti mintale, sau despre raportul i obligativitatea armoniei
individului uman cu propria lui specie.
Enorma presiune frustratoare implicita pioeniei impuse cu fora bestiala
are drept efect reamplificarea traumatica la cote exagerate n mintea i
sufletul adolescentului a momentului contientizrii propriei mori. In fiecare
an n paginile presei scrise i pe micile ecrane vedem cum cu solemnitate
miliarde de oameni se pregtesc, cheltuind sume exorbitante de bani, n
vederea ntmpinrii cretinestei srbtori a crciunului. Insa despre miile de
adolesceni ce se sinucid n fiecare an, poate chiar zeci de mii mai mult ca
sigur tot cu ocazia crciunului nu scrie n nici o presa scrisa i nici la
televizor nu se aude. Ssst! Sunt secrete mafioii au secrete, dintotdeauna
mafioii oficiali au avut secrete. Nu este totul pierdut, a nceput sa se aud la tv
despre adolescenii care-i doresc din tot sufletul sa devina martiri, sa devina
atentatori sinucigai poate cu ajutorul lor, mai tii. Sau poate ca pana i
mafioilor regresivi de elita a nceput sa le tataie cu. Vntul.
Trauma cu-multe-titluri.
Insa trebuie sa fim obiectivi, btrneii aciuai prin 'parlamente' nu-s n
nici un caz oameni de tiin cu-multe-titluri ba unii din ei sunt foti deinui
de drept comun aa ca vom proceda la un mic exemplu vis-a-vis de distribuia
dozei de pioenie invizibila.
Sclipitoarea minte a prietenilor notri de tiin cu-multe-titluri vine sa
ne explice noua procesele fizico-chimice care se desfoar n creierul uman:
dopamine, serotonine i alte subtiliti de acest gen au reuit sa identifice
vreo doua substane cu rol de neurotransmitor, asta n pauza de masa din
timpul cercetrii n vederea descoperirii miilor de substane cu rol neurolitic i
neuroparalizant absolut necesare plmdirii armelor chimice intru rezolvarea
parial a crizei de suprapopulare atunci cnd n fraciuni de secunda
compara conceptele cimpanzeice de bine i rau, drept urmare, n situaii de
extrema urgenta, apare empatia ce determina comportamentul eroic al unui
individ uman obinuit. Unii chiar s-au apucat sa conceap 'constiinte sociale de
grup', inca nu i-au dat seama ca omul secolului XXI nu deine nici un fel de
contiina morala, d-apoi.
S-ar putea sa ma nel, deine cu siguran contiina de haita, de
haita de ciorditori la drumul mare, specifica transferului psihotic n cadrul
haitelor de psihopai regresivi, elitele zilei de azi strns unite n jurul vreunei
secte denumita partid politic. * Cred ca este nevoie sa introduc conceptul de
psihoza retrograda, psihoza care sa defineasc retrogradarea capacitii
intelectuale i-a coeficientului de inteligenta a oamenilor de tiin cu-multe-
titluri din secolul XXI la nivelul capacitii intelectuale a omului-cimpanzeu
care scria cri. Abia acum reuesc sa neleg de ce unii psihologi nu se mai
opreau din scris, tot inventau nevroze, psihoze i psihonevroze. Apropo,
noiunea de nevroza nu exista, este doar o denumire mai dulce atribuita
psihozei cu un caracter mai bland, cu o forma de manifestare mai putin
agresiva. *
Noiunea de frica nu exista n vocabularul lor, i nici c-au auzit ca mai
este ceva dincolo de bine i de rau -degeaba au trecut secole de cnd au fost
explicate pe nelesul tuturor principiile de funcionare ale identificrii,
transferului afectului i doliului, pioenia religioasa invizibila anuleaz orice
urma de evoluie a naturii umane din mintea i sufletul multelor-lor-titluri.
Individul uman adult plnge, i exteriorizeaz tristeea, afectul, atunci
cnd afla ca i-a murit un prieten nu fiindc-l doare sufletul fata de ce-a pit
prietenul lui, pe cel din cosciug oricum nu-l mai doare nimic i nici nu-l mai
sufoca mizeria morala din jur, aa c-ar trebui sa se bucure pentru el, a scpat,
ci fiindc-l doare sufletul de el nsui. El se plnge pe sine deoarece i da
seama ca ntr-o buna zi va ajunge i el n cosciug, se identifica perfect cu cel
din cosciug, mai bine zis plnge de frica, plnge de frica morii, plnge pentru
ca nu tie ce-l ateapt dup ce-o sa moara, aa cum nu tia nici omul-
cimpanzeu de-acum multe mii de ani cnd a inventat pentru prima data
dumnezeii. * Acum deducem din ce cauza exista oceanele n sistemul nchis i
n-am fcut nici mcar o singura sptura arheologica: apa srat provine din
lacrimile omului primitiv, cred ca de cnd i-a dat seama ca exista i ca ntr-o
buna zi va muri a tot plans zeci de mii de ani la rand cam aa ar trebui
prezentat omul primitiv n cele documentare: plngnd n hohote, plngnd cu
sughiuri, nu plin de vitejie cu suli-n mana luptnd cu taurul precum ne
nva religia aplicata. Dar putem dormi linitii, azi nu mai plnge, azi este
drz, viteaz i curajos pentru ca intre timp a inventat fantasma patologica. * Iar
despre faptul ca transferul psihic transcede milenii, nu numai bariera viata-
moarte, am vorbit putin mai nainte.
Astfel ne putem explica din ce cauza un om obinuit devine erou i-i
pune n mare pericol propria viaa pentru a salva viaa unui necunoscut
surprins de exemplu de un incendiu: de frica, de frica morii. Individul uman
lupta cu cerbicie mpotriva condiiei umane: 'Acel necunoscut nu trebuie sa
moara pentru ca nici eu nu vreau sa mor! Nu, vreau, sa, mor, niciodat!'
esena refuzului fobic al condiiei umane. Exact n acest sens Mama Natura a
proiectat ancestrala frica.
Exact n acest sens suferinzii de psihoza regresiva aduna perfect legal
prin ciordit i crima averi inimaginabile, averi care sa le asigure un trai decent
sute de mii de viei la rand: pentru ca ei n-or sa moara niciodat, mai bine zis,
nu vor sa moara niciodat. Aici nu este vorba despre contradicia cu faptul sa
psihoza regresiva se sprijin pe fobia fata de genital i se materializeaz prin
regresia fantasmatica la stadiul oral, din contra, este doar o completare:
Constrns de Mreaa Frica, explodata prin intermediul abandonului
fundamental, psihopatul regresiv se vede obligat sa refuze la nivel psihic
trecerea n etapa sexuala, refuza curgerea lina a torentului vital, refuza
algoritmul ciclic prin care specia dinuie, intra ntr-un puternic conflict cu ea,
ramane fixat n etapa orala, ramane un etern copil i-n consecin devine
nemuritor ntr-adevr, ciorditorii oficiali n-or sa dispar niciodat, sunt
nemuritori, din fericire numai n plan fantasmatic, numai la nivelul bolii
psihice de care sunt subjugai. * Cndva cineva a spus ca brbatul adult este
un copil mbtrnit. Oare de unde i-o fi venit ideea? Oare din ce cauza cei mai
reprezentativi psihopai regresivi, pardon, ciorditori, pardon, oameni de afaceri
de mare succes sunt brbai? *
Daca oamenii de tiin cu-multe-titluri apeleaz la antiteza cimpanzeica
dintre bine i rau, la tot felul de mecanisme de comparare a pedepselor i
rasplatelor de origine divina, pentru a explica empatia sau altruismul specifice
impulsurilor de moment, reaciilor viscerale ce apar n fraciuni de secunda i
care nu ating n nici un fel contientul, deci se coboar la un infect nivel de
pioenie religioasa mai ceva dect cel mai nrit habotnic, atunci ce sa le mai
cerem la btrneii aciuai prin tot felul de 'parlamente' cnd promulga legi ale
nvmntului i legi ce supraforteaza creterea demografica? tia-s aciuaii,
cu tia defilam!
Numai ca nu mai e timp, se dezvolta al dracu' de repede ingineria
genetica.
*
Variaiuni pe tema traumei.
Se spune ca att hitler cat i ttuca stalin au ajuns montrii psihopai
care-au ajuns din cauza c-au avut parte de o copilrie traumatizanta. Nimeni
nu vrea sa vad ca de la nceputul timpurilor, n cadrul minunatei familii
monogame, absolut toi copii au avut i continua sa aib parte de aceeai
copilrie traumatizanta. Dar chiar nimeni nu-i n stare sa vad ca-n ultimii 60
de ani au murit din cauza srciei mai multi copii dect toate crimele de care
au fost fcui responsabili hitler i stalin la un loc?
Crimele puse n crca lor sunt de fapt crimele nfptuite de natura
umana, de acea natura umana psihotica modelata de milenii de cultura
tradiionalist, modelata de aceeai cultura psihotico-religioasa ce continua sa
guverneze maiestuos i-n secolul XXI. Daca hitler sau stalin n-ar fi existat,
atunci astzi am fi vorbit despre alti individivizi, cu alte nume proprii, scrise tot
cu litera mare, n spatele crora ar fi fost aruncata vina. Toate mcelurile
umane, absolut toate crimele nfptuite de natura umana, se datoreaz eternei
impotente culturalo-intelectuale a aceleiai naturi umane, sunt rezultatul
maltratrii spaiului vital al individului inca din prima lui zi de viaa i al
conflictului dintre specia umana i spaiul fizic limitat din sistemul nchis,
esena crizei de suprapopulare. Sistemul nchis a trebuit sa se autoregleze, a
trebuit s-i pstreze echilibrul, integritatea. Sistemul nchis continua sa se
autoregleze, continua sa ia masuri, continua sa gseasc soluii mpotriva
suprapopulrii: specia umana se transforma vznd cu ochii ntr-o
pseudospecie degenerata, epidemiile moderne fac ravagii, psihoza regresiva
compenseaz cu succes crimele vechilor rzboaie, mulimi de adolesceni cad
prada consumului de alcool, a tot felul de droguri i sinuciderii, i mai cate i
mai cate.
Sigur ca da! Sigur ca numai hilter i stalin sunt vinovai, sigur ca numai
ei au fost nite montri psihopai, nite criminali n masa, deoarece toi ceilali
lideri au fost i sunt eroi valoroi, conform tradiiei, conform tradiiei religioase.
Sigur ca trebuie sa artm un respect deosebit cioclilor cu diploma, bestiilor
psihopate cu chip de om, groparilor culturii, pardon, propovduitorilor acelei
culturi ntemeiate de iluminata minte a omului-cimpanzeu, strmoul nostru.
Sigur ca trebuie sa artm un profund respect btrneilor ce bntuie tot felul
de 'parlamente' i promulga legi care susin material i spiritual creterea
demografica. Insa durerea cea mai mare este ca tot noi ii alegem sa ne
extermine, sa ne extermine 'democratic', deci nu-i vina lor, nu ei trebuiesc
acuzai de crime mpotriva umanitii, ci fiecare din noi fiecare din noi
formam natura umana, acea comedie mai mult sau mai putin de vina fiecare
om obinuit, fiecare zombi cu creierul perfect splat i trecut prin moara cu
ciocanele denumita sistem educaional modern. Fiecare din noi avem o singura
grija, un singur tel, un singur ideal suprem: sa se transformam cat mai repede
copii n veritabili hipopotami bipezi.
Multi l-au acuzat pe hitler c-a pervertit tiina n numele crimei
ideologice, da' oamenii de tiin cu-multe-titluri de azi ce fac? Ei nu pervertesc
tiina n numele mcelului economic, ei n nici un caz nu pervertesc tiina n
numele zombificarii tinerei generaii, intru transformarea tinerei generaii n
slugi impecabile, n slugoi perfect calibrai scopului mafioilor economici,
suferinzilor de psihoza regresiva, ei n nici un caz nu pun umrul la nfptuirea
soluiei finale n problema speciei umane.
Hitler a fost un psihopat, el nu tia ce face, nu tia pe ce lume triete,
insa prietenii notri cu-multe-titluri stiu pe ce lume triesc, stiu ca am ajuns n
secolul XXI era noastr.
*
Am afirmat ca mecanismul economic reflecta cu fidelitate mreia
spirituala a omului modern, iar acum vom urmri procesul de feedbak: cum
influeneaz competiia 'sanatoasa' extazul sufleteasc al tnrului n formare, al
copilului i adolescentului armonios traumatizat n cadrul familiei monogame.
n pofida faptului ca antisexualitatea pioasa se manifesta astzi mai
puternic ca oricnd, putem afirma ca viaa sexuala a cuplurilor din secolul XXI
a suferit un salt calitativ deosebit: astzi nici mcar un singur adult nu are
parte de o viaa sexuala naturala, insa toate cuplurile practica sexul n grup.
Grupul este format din: sotia, soul i zeul Ban. In fiecare aternut este nelipsit
zeul Ban, aproape toate familiile cu excepia ciorditorilor oficiali au probleme
din cauza banilor, de aici ostilitatea manifesta dintre soti sa nu mai amintim
i despre entropia cuplului monogam prin urmare copii lor beneficiaz de-un
mediu emoional exemplar. Starea de tensiune din familie se rsfrnge asupra
copilului percepnd-o drept o negare agresiva a spaiului sau vital, a propriei
sale identiti. N-are cum sa se simt bine, ocrotit, ntr-un mediu dominat de
ostilitate, insa noi vedem pe micul ecran cum cohorte de ciocli cu diploma ajuta
cuplurile fericite sa srbtoreasc nunta de argint, de aur, de platina, de
uraniu mbuntit, de portavioane, de sarin. Astfel, mai mult ca sigur, nu
peste multa vreme vom vedea i srbtorirea extinciei speciei umane,
srbtoare organizata i condusa tot de cioclii cu diploma, desigur.
Peste acestea se suprapun traumatic claustrofobia resimit n coal,
inerenta frustrare ca nu este primul, aa cum ii cer superinteligentii aduli
docta acutizare a segregrii intru zombificare i lipsa spatiilor de joaca
specifica aglomerrilor urbane prin unele zone geografice copii ce se jucau
fcnd glgie pe aleea din fata blocului au murit de piatra aruncata n cap de
la etaj toate contribuind la aceeai negare traumatica a spaiului sau vital.
Urmeaz bomboana de pe coliva atunci cnd atinge vrsta pubertii i face
cunotin cu binecuvntat pioenie impusa cu fora de mediul social o
noua i foarte importanta negare a spaiului sau vital.
Sirul continuu de negri ce-i asalteaz spaiul vital, pulverizndu-i
identitatea, suprapuse peste faptul ca specia-l obliga prin intermediul
transformrilor hormonale sa nu fie pios n cazul puberilor obezi, cu ritm
metabolic sczut i dereglri hormonale intrinseci, se obine mult doritul
echilibru: ei pot fi mult mai uor pioi, n-au mari probleme vis-a-vis de
respectarea dumnezeietii castiti il determina pe adolescentul nostru sa
considere ca are sufletul negru, murdar, infect aa-l i-nvata religia aplicata,
daca nu-i pios, sau nu poate sa fie pios, nseamn ca are sufletul vndut
diavolului. Aceasta constatare are un puternic efect traumatic, ii redeteapt
tririle sufleteti din perioada n care a devenit contient de faptul ca ntr-o
buna zi va muri, durerea sufleteasca-l copleete i uneori alege sa scape de ea
chiar prin moarte. Adolescenii i tinerii se sinucid, aleg moartea, tocmai din
dragoste de viaa, infecia morala sociala axata pe pioenia religioasa invizibila
le neaga bucuria vieii refuzndu-le din toate direciile identitatea.
Dragostea de tata.
Ce-o fi cutnd dragostea la trauma? Multe din cele spuse pana acum,
mai ales obligativitatea ca masculul adult, brbatul, sa prseasc spaiul vital
al nou-nscutului i copilului mic, par a se mpiedica de-o evidenta concreta:
dragostea artat de absolut toi tatii fata de proprii copii.
Am afirmat faptul ca impotenta sufleteasca masculina care se regsete
obiectiv n impotenta sexuala evideniat de universalitatea ejaculrii precoce
ntlnit la toate categoriile de brbai tinde asimptotic spre 100%. Am vzut
ca psihoza regresiva reprezint prelungirea fantasmatica a etapei orale n viaa
adultului. tim ca cei mai reprezentativi psihopai regresivi sunt brbai
elitele posesoare de averi inmaginabile. Se vede din avion faptul ca cei mai
reprezentativi suferinzi de paranoia de lidarsip, ca forma complementara a
psihozei regresive, au fost i sunt brbai din toate timpurile brbaii s-au
aflat n fruntea armatelor ce-au plmadit infinitul sir al mcelurilor umane.
tim ca psihoza regresiva este indusa de fobia fata de genital care la
randul ei izvorte din abandonul fundamental promovat de familia monogama
pe fondul exploziei olfactive a Mreei Frici n timpul etapei preconstiente.
Recunoatem faptul ca abandonul fundamental reprezint un foarte puternic
factor traumatizant i-am artat ca prin definiie brbatul este mult mai fricos
dect femeia, el motenete o doza mrita de frica ancestrala care sta i la baza
agresivitii, agresivitate care la randul ei este identica impotentei sufleteti a
se vedea i remarcile drgstoase la adresa prietenilor notri cu-multe-si-
frumoase-titluri emanate de rndurile de fata.
Am vzut ca-n timp fobia fata de genital s-a materializat n viaa de zi cu
zi n ura fata de femeie, n subjugarea i dezumanizarea ei pentru a fi
transformata n obiect ce poate fi canibalizat ingurgitare specifica etapei orale.
tim ca-n timp fobia fata de genital a nceput sa fie regsita n pioenia
invizibala caracteristica socialului actual esena impotentei sufleteti. tim ca
fobia fata de genital a impus n timp castitatea i celibatul cioclilor cu diploma
membri ai unor secte religioase oficiale refuzul fobic al propriului suport
biologic identic cu refuzul fobic al condiiei umane, recte cu refuzul fobic al
propriei mori indus de Mreaa Frica ancestrala.
Regsim la nivel social castrarea energiei vitale a speciei, legarea unei
importante parti a energiei vitale a dragostei creatoare de viaa de morbida frica
psihotica, prin intermediul fantasmei patologice cu dumnezei i strigoi i a
antisexualitatii pioase invizibile. tim ca astzi gradul de civilizaie impune
renunarea manifestrii explicite a urii fata de femeie implicit a xenofobiei i
urii de rasa insa impune aceeai exacerbare a pioeniei invizibile, respectiv a
efectului fobiei fata de genital, intru exacerbarea competiiei 'sanatoase' prin
intermediul instituiei denumita familie monogama.
Deducem ca brbatul adult, sufocat de pioenie i rpus de fobia fata de
genital, de impotenta sufleteasca, cu fluxul dragostei creatoare de viaa castrat
i compensat prin ciordit, dumnezei i strigoi, distingnd datorita purului bun
simt uman falsitatea unor astfel de mortciuni reci, caut s-i ndrepte
afectivitatea ctre o fiin cu suflet cald. Dar cum dragostea spre femeie-i este
interzisa de obligativitatea de a fi pios, cast religia aplicata il nva ca este o
dragoste murdara, obscena, i ca adulterul este un pcat de moarte iar n
cadrul cuplului monogam entropia impusa de specie il ndeprteaz de unica
femeie accesibila, rezulta ca o substituie cu dragostea fata de copil, o fiin cu
suflet cald, dar prin care este satisfcut pioenia invizibila: copilul nu este
perceput ca un obiect sexual.
Dragostea brbatului adult fata de propriul copil este o dragoste pur
fantasmatica, o dragoste falsa, castrata, cu simplul rol de a induce manifestri
psihotice fragedului suflet n formare, de a-i induce boala sufleteasca. Iar
exacerbarea acestui aspect fantasmatic spre patologic are drept rezultat
pedofilia i acea prostituie infatila ce-a atins proporii de epidemie.
*
Prin intermediul exprimrii cu inima deschisa a afectiviti morbide fata
de copii, de-a lungul timpului cioclii cu diploma au cucerit inimile mamelor, ale
femeilor, le-au distrus viaa, le-au maltratat sufletete i fizic, iar astzi
continua cu succes sa le ajute sa se transforme cat mai repede n adevrai
hipopotami bipezi. Amploarea mcelului suferit de acea parte esenial a speciei
umane denumita femeie este ilustrata de afirmaia unuia dintre Prinii
psihologiei moderne care dup o viaa ntreag dedicata nelegerii sufletului
uman a ajuns la concluzia ca n-a putut nelege acel simplu, curat i plin de
dragoste materna, suflet al femeii.
Cioclii cu diploma aparinnd sectelor religioase ce le impun castitatea au
recurs la pedofilie din dragoste, nu din ura, nu pentru ca au vrut sa fac rau,
sa provoace suferina, ci pur i simplu din dragoste. Adultul pedofil practica
pedofilia din dragoste, din acea dragoste castrata, aa ca nu trebuie bgat n
pucarii, el este un simplu suferind psihic, asemenea noua tuturora, ce trebuie
tratat i ngrijit pentru a-i nelege frica i-a scapa de fantasmele morbide
daca cineva trebuie bgat la nchisoare, atunci ntreaga societate ar trebui pusa
numaidect dup gratii, mai ales cioclii cu diploma i elitele 'democratic' alese
care i-au hrnit dezvoltarea comportamentului psihotic. In acelai sens, n
fiecare zi, i tatl practica aceeai pedofilie fata de propriul copil, numai ca
dragostea lui nu implica organele sexuale, n rest este identica.
Oare de ce femeile nu practica pedofilia? Cumva din cauza faptului ca lor
Mama Natura nu numai ca nu le-a interzis s-i manifeste dragostea fata de
copil, ci chiar le-a impus-o? Maimuoiul adult, strmoul nostru, n-a artat
niciodat dragoste fata de propriile progenituri, asta a fost n exclusivitate
treaba mamei maimu, din contra, i-a gonit i i-a btut atunci cnd se mreau
i-i ameninau teritoriul pe care el il domina cu succes -doar tim ca oamenii
primitivi au trebuit sa migreze pentru a lua n stpnire noi teritorii ale
frumoasei grdini paradiziace: sistemul nchis.
*
Sa nu nelegem greit, aici nu vorbim despre faptul ca suntem fiine
civilizate i ne tratam copii, generaia tnr, cu respect i cldur sufleteasca
pentru ca i ei sunt fiine umane nu conteaz prea mult faptul ca mor de
Foame cu miloanele n fiecare an, i ca pe noi ne doare-n cu. Vnt ci despre
manifestarea nefiresca a dragostei exemplificata n cotidian de acel 'vin la tata
sa te pupe!' adresat de brbatul n stare de ebrietate propriului sau copil o
dragoste morbida exprimata de brbatul adult, dragoste cu adnci rdcini
fantasmatico-patologice, o curata boala psihica, cea mai clara evidenta a gravei
suferine sufleteti indusa de abandonul fundamental pe calea fobiei fata de
genital ntreg socialului actual aceeai forma de manifestare a eternei psihoze
a umanitii atent exploatata economic de reclamele comerciale ce ni-l
nfieaz pe grijuliul ttic inndu-i n brae copilul foarte mic i
preocupndu-se de viitorul lui psihotico-luminos.
*
Insa putem dormi linitii, astzi impotenta sufleteasca masculina,
pentru a pastra inestimabila valoare morala a tradiionalei pioenii religioase,
este tratata cu viagra de pe urma creia elitele mafiote ctiga aceleai
grmezi de bani cinstii.
*
Tineree far' de btrnee i viaa far' de moarte.
Din punctul de vedere al Mamei Natura degenerarea provocata de
btrnee este un adevr esenial ce nu poate fi pus la ndoial i corespunde
epuizrii treptate a energiei vitale atribuita de specie indivizilor ei -conform
ceasului biologic specific. In lumea slbatic, unde fiecare individ lupta cu
ajutorul ghearelor i al colilor intru dominarea resurselor din teritoriu, este o
regula generala ca exemplarele tinere sa le elimine pe cele btrne care uneori
ajung sa sfreasc la propriu nainte de termen exista i specii care au
dezvoltat un anumit grad de organizare sociala tolernd prezenta animalelor
btrne n cadrul comunitii. Nu de puine ori exemplarul btrn evita lupta
deschisa, se recunoate nvins pentru a-i proteja pielea, egocentrismul
autoconservator il ndeamn sa predea tafeta pentru ca fora lui vitala
identica n coninut cu capacitatea reproductiva s-a diminuat semnificativ.
Pentru Mama Natura esena luptei pentru dominarea teritoriului are o singura
direcie: tinereea nvinge btrneea, i orict de imoral ar aprea acest fapt el
reprezint politica de baza a speciilor. Speciile sunt interesate numai de un
singur lucru: asigurarea continuitii existentei lor, aa ca dau ctig de cauza
exemplarelor tinere i viguroase pentru ca acestea sunt cele ce prin reproducere
asigura apariia unei noi generaii cat mai viabile i-n plus i pot apra puii cat
mai eficient.
*
Suportul biologic al naturii umane nu face excepie, animalul uman
mbtrnete i treptat degenereaz, numai ca-n cazul omului se ridica
problema contiinei. Orict de btrn ar fi din punct de vedere fizic individul
uman are impresia ca sufletu-i ramane tnr, ca poate gndi la fel de bine, are
impresia ca deine controlul, ba chiar mai mult dect att, ca aciunile i
atitudinile lui sunt acum mult mai valoroase deoarece se bazeaz pe o lunga
experienta de viaa. Aceasta este accepiunea de baza a socialului actual, insa
marele necaz este ca lucrurile stau tocmai pe dos: Degenerarea provocata
individului uman de btrnee este dentiic regsita n degenerarea pe care
specia umana o resimte n secolul XXIicu toate ca este foarte tnr pe scala
evoluiei, natura umana sufer deja grav de btrnee, de mbtrnirea
prematura, i este la un pas de moarte.
Peste diminuarea naturala a energiei vitale se suprapune suplimentul de
frustrare materializat de faptul ca btrnul observa ca oasele-i ncep sa
scrie, iar bomboana de pe coliva o reprezint ideea apropierii inevitabilului
sfrit, perspectiava apropiatei mori frica de moarte ptrunde treptat n prim
plan i capt aspect traumatic fiind potenata i de consecin biologica a
mbtrnirii: nu mai este interesat de activitatea sexuala. Mormntul, groapa ce
prinde-un viu contur n fata ochilor lui, ii neutralizeaz mare parte din putina
energie vitala ce i-a mai rmas, expansiunea autocastrarii sufleteti atinge cote
exponeniale, iar aspectul fantasmatic compensator, urmndu-i obedient
cursul, capta rapid tenta patologica o vorba din popor spune ca la vrsta
naintat btrnul da-n mintea copiilor.
 Pentru ca nu tie ce este aia, ba dintotdeuna s-a considerat un curajos,
un drz, btrnul are neaprat nevoie de-un supliment fantasmatic
compensator exagerat de cele mai multe ori regsit n fantasma patologica
furnizata i propovduit de religiile aplicate pentru a neutraliza distructiva
erupie a fricii ancestrale ce-i castreaz semnificativ putina vitalitate rmas, n
acest sens rmnndu-i o infima cantitate de energie sufleteasca disponibila
altui scop. El este prins n gheara unui ritual psihotic prin care se pregtete
susinut intru reprezentaia finala: moartea nu de puine ori vedem cum,
czut pe gnduri, suspina cu patima. Astzi, n toate zonele geografice, de
departe cea mai mare parte din indivizii ce practica asiduu religia aplicata, cei
care viziteaz regulat lacase de cult, membrii de baza ai diverselor secte
religioase, sunt btrnii care respecta cu strictee valorile tradiionale, i n-o fac
pentru c-ar fi prosti!
Stiupid pipal doar au mare nevoie s-i compenseze fantasmatic
traumatica frica de moarte aprut n prim plan. Intre degenerarea indusa de
btrnee i degenerarea indusa de multimilenara tradiie religioasa exista o
perfecta rudenie de snge, i cum n secolul XXI ntreg sistemul nchis continua
sa fie sufocat de tot felul de religii aplicate, iar niciunul dintre btrni nu este
contient de faptul ca ancestrala frica ii vlguiete energia sufleteasca, i-aa
diminuata natural, deducem ca btrneea implica acutizarea grava a
multimilenarei psihoze a umanitii, psihoza religioasa, i-i induce btrnului o
forma veritabila de psihoza manifesta: psihoza btrneii.
La ora actuala aproape ca nu exista btrn care sa nu se gndeasc n
fiecare seara, nainte de-a adormi, la vreun dumnezeu sau strigoi care-i
ateapt cu cldur sufletul mbtrnit, iar de cineva nega acest fapt, atunci
minte cu neruinare. Psihoza btrneii este evideniat de faptul ca toate
'parlamentele' pline ochi cu btrnei, de pe toat suprafaa sistemului nchis,
susin cu vigoare att monstruoasa perpetuare la infinit a religiei aplicate, cat
i revigorarea constanta a moralei traditionalisto-pioso-retrogrado-degenerative
specifica gradului de subcultura antisexuala de ghetou din ziua de azi. Asfel,
degenerarea naturala specifica btrneii se regsete, prin intermediul psihozei
induse cu succes, n degenerarea biologica a speciei umane axata pe lupta
surda mpotriva propriului ei suport biologic: cirezile de hipopotami bipezi.
Ca orice psihoza de altfel, i psihoza btrneii implica aceeai zbatere
psihotica intru compensarea energiei vitale rpit prin autocastrare de Mreaa
Frica, similara din toate punctele de vedere psihozei regresive: btrnelul se
nghesuie sa fac tot felul de afaceri prin care sa ciordeasc din ce n ce mai
mult se grbete pentru ca simte ca se apropie ceasul sa i le ia cu el la
groapa dar mai ales se strduie s-ajung prin 'parlamente' i la diverse
tribune de unde sa mproate masa de manevra cu dejecii sufleteti cu o
eficienta cat mai mai mare intru adncirea mizeriei morale religioase, a
alimentarii varsarilor de snge uman pe campurile de lupta i mai ales intru
lrgirea grabnica a masei de hipopotami bipezi. Desi identica n coninut cu
psihoza regresiva manifesta n plan fantasmatic la adult, psihoza btrneii
sufer o cretere a gravitii distructive deoarece este strns legata de stimulii
provenii de la suportul biologic: btrnul vede cu ochii lui cum oasele-i ncep
sa scrie.
*
Problema traumei sufleteti provocata de contientizarea statutului de
btrn are un impact important asupra sistemelor educaionale, mai bine spus,
amplifica transferul efectelor traumei nspre grupul de copii i tineri. In
nvmnt btrnii pot activa nestingherii pn' la vrsta de 145 de ani unii
chiar ajung sa fac pe ei, fara a-i da seama, n fata grupului de studeni;
mintea acelui om a reprezentat ceva la vremea ei, pentru ce este nevoie sa se
fac acum de ras?
In timp ce cadrele militare pot iei la pensie la vrsta de 45 de ani.
Este foarte logic: societatea are mare nevoie de btrnii din nvmnt pentru
ca ei sunt cei ce pun activ umrul intru zombificarea tinerei generaii, de
cadrele militare btrne nu mai are nevoie, acetia lucreaz deja cu tinerii
mbrcai n uniforma, cu tinerii zombificati.
Btrnii din nvmnt, pentru ca mintea ncepe sa li se rveasc
accelerat, i cum nu mai au probleme vis-a-vis de propria lor viaa sexuala, nu
mai au nevoie, considera ca nici adolescenii nu trebuie sa se preocupe de
sexualitate divinul lor rol este acela de-a se pregti optim pentru a deveni
slugoi ireproabili. Au mbtrnit att de tare nct au uitat ce-au trit i-au
simit pe vremea cnd erau adolesceni, apoi, de-atta viaa sexuala armonios
mplinit n cadrul minunatei familii monogame, au ajuns sa renune de buna
voie la propria lor sexualitate cu foarte mult timp nainte de termen, inca de pe
vremea cnd mai aveau o vitala nevoie de ea pentru a-i pastra sntatea
mintala. In plus, n-au cum s-i nvee pe adolesceni despre sexualitate pentru
ca nici ei n-au habar despre ce-i aia dragoste sau fcut dragoste, n-au fcut
niciodata-n viaa lor asemenea obsceniti, aa c-i trimit la taica cioclul cu
diploma, sa le explice groparul tinereii lor despre taina sfintei cstorii i
despre misterul existenial cloaca autoritii religioase, motenit integral de
autoritatea politica: numai un grup restrns de psihopai trebuie sa dein
cheile complicatului mister, gloata trebuie ndobitocita i subjugata, chestia-ia
cu mafioii i secretele lor, despre care de secole ne-a tot vorbit Scriitorul.
n acelai timp paranoia de lidarsip face ravagii la profesorii btrni,
uzual unui astfel de individ nu trebuie s-i adresezi nici un cuvnt, n fata lui
trebuie sa stai numai cu capul plecat. Daca vreun student nesimit are curajul
s-i exprime opinia atunci il lasa imediat repetent unul a avut colegi deosebit
de inteligeni care din acest motiv au fost nevoii sa se mute n alt centru
universitar. Apoi, antisexualitatea pioasa cotidiana impune n randul tinerilor o
stare sufleteasca specifica adolescentei ntrziate i-n acest sens sunt foarte
receptivi n fata transferului durerii sufleteti de la baza paranoiei de lidarsip a
profesorului btrn astzi adolescenta ntrziat este mpins spre vrsta de
30 de ani.
O legtur extrem de importanta cu educaia copilului mic, a
precolarului, o arata i faptul ca sufletul adnc traumatizat i-n plina formare
al acestuia intr-n contact cu puternica psihoza a buncilor btrni care sunt
copleii de frica apropierii inevitabilului sfrit mama n-o poate face, are alta
treaba, trebuie sa le-o su. Rada psihopailor regresivi de elita cu ambele mini
n lupta ei cotidiana cu Moara de Vnt. Transferul psihic are loc la nivel ridicat
i copilaul are toate ansele s-ajung un psihopat desvrit. Suplimentul
fantasmatic de compensare indus de autocastrarea sufleteasca a copilului mic,
aflata inca sub dominaia abandonului fundamental de care n-a putut uita
complet, reprezint un teren fertil pentru preluarea patologicului supliment
fantasmatic de compensare specific autocastrarii extreme a btrnului de lng
el. * Nu stiu daca mai este cazul, dar. Sa nu ne nchipuim ca acest transfer se
produce ca prin farmec, similar vrjilor fcute de Vrjitoarea din povesti, el se
bazeaz pe influenta strilor emoionale a persoanei de lng noi, pe expresia
fetei acesteia, pe suspinurile i mai ales pe cuvintele spuse de ea cea mai
distructiva arma este jetul emoional produs de cuvinte. * Bunicilor care nu i-
au rezolvat problema fricii tuturora ar trebui sa le fie interzisa apropierea la
mai putin de zece metri de proprii nepoi clduroas dragoste artat de
bunici nepoeilor lor se ncadreaz n aceeai categorie psihopatologica a
dragostei de tata: o dragoste pedofilica.
*
Tenta patologica imprimata de btrnee aspectului fantasmatic
compensator este foarte clar subliniata de faptul ca adevrai Oameni de
tiin, oameni crora le datoram enorm, care au pus bazele nelegerii
sufletului omenesc, au ajuns la btrnee s-o apuce pe calea cea dreapta a
pioeniei religioase, a misticismului. Dar cum inca erau contieni de
maleficitatea religiei aplicate clasice, au ales s-i inventeze propria lor religie, o
religie despre tot felul de transcendete spirituale similara din toate punctele
de vedere vechilor cri ale morilor scrise de strmoul nostru, omul-
cimpanzeu. i-atunci ce sa le mai cerem btrneilor aciuai prin tot felul de
'parlamente'?
*
 Insa btrneii din 'parlamente' au un atu foarte important, ei nu mai
lupta cu mintea, ghearele, colii i muchii lor atrofiai, ei lupta cu portavioane
i bombe nucleare. i nu numai ca nu evita lupta, ci-o caut, ei dau ordin
pentru pornirea Mcelurilor Umane Moderne, ei pornesc voioi la pescuit prin
bltoaca de petrol n timp ce semenii lor, conaionalii lor rpui de srcie, sunt
necai de inundaii fiindc n-au avut bani suficieni sa fuga din calea lor. Aflam
cu stupoare ca acum civa ani nite btrnei grav bolnavi fizic, suferid de
grave afeciuni neurologice cu expansiune degenerativa accelerata, care la
sfritul mandatului aproape ca nu mai tiau nici cum ii cheama, au inut ani
de zile strns la pieptul lor butoanele bombelor nucleare.
Totui, hai sa mai fim sinceri nc-o data, nici un btrn devenit lider
politic nu va declana holocaustul nuclear, n cazul lui psihoza nu-i completa,
inca funcioneaz fluiditatea regresiei, el mai dispune contient de o parte a
energiei lui vitale. i asta nu din cauza vreunei moraliti, din cauza ca l-ar
durea sufletul ca miliarde de oameni i-ar pierde vieile, n nici un caz, oricum
nu-l doare sufletul de faptul ca milioane de copii mor de Foame n fiecare an, ci
de frica, ii este tare frica, ii este tare frica de moartea ce-ar chema-o cu mnua
lui. Apoi, cate universiti trebuie sa frecventam pentru a ne da seama ca
ameninarea cu atacul nuclear este pur psihologica i se bazeaz pe Mreaa
Frica?
Problema ar fi ca nu cumva butonul cu bombe sa ncap pe mana
vreunui nepot de-al lui hitler, a unui psihopat complet care nu mai tie ce-i aia
frica, pentru ca tim foarte bine ca unul ca asta va putea ctiga linitit
alegerile 'democratice' doar sunt atia specialiti cu-mute-titluri ce se ocupa
de organizarea optima a campaniilor electorale. i mai tim ca familia
monogama i cultura psihotico-religioasa ii produce pe banda rulanta, pentru a
ne convinge nu trebuie sa depunem vreun mare efort intelectual, doar sa ne
uitam atent n oglinda.
*
Psihoza btrneii se mpletete armonios cu bestialitatea orala specifica
psihozei regresive i are drept efect faptul ca-n absolut toate 'parlamentele' nu
se discuta dect despre bani, omul nu mai exista, zeul Ban este atotputernic.
Oare cat de sntoi la minte pot fi acei btrnei care hotrsc sa aplice politici
de stimulare a creterii demografice vznd mulimi de copii cutndu-i de
mncare prin grmezile de gunoaie, cerind pe strzi i prin tramvaie, dndu-se
cu capul de perei prin orfelinate sau dormind prin canalizri? Oare cat de lovii
de psihoza sunt, sau n ce fel de realitate fantasmatico-patologica triesc, acei
btrnei aciuai prin 'parlamente' care stiu foarte bine ca milioane de copii sunt
rpui anual de malnutriie i srcie i cu toate astea aplica politici de
stimulare a creterii demografice?
 Cum am putea s-i denumim pe acei btrnei aciuai prin 'parlamente'
care-n loc sa aloce fonduri pentru ngrijirea i tratamentul psihologic al copiilor
abandonai, care se 'leagana' n continuu i se dau cu capul de perei, aleg sa
foloseasc banii din bugete, adic banii masei de manevra, pentru a construi
noi lacase de cult, pentru a amplifica i mai tare morbiditatea sociala implicata
de religia aplicata intru obinerea unui numr i mai mare de copii care sa se
dea cu capul de perei i sa se bie incontinuu?
Oare ci neuroni ntregi mai dein astfel de epave umane?
*
Cndva masa de manevra le-o su. Rdea cu ambele mini psihopailor
regresivi de elita, adic timp de 24 de ore pe zi pentru ca erau sclavi sau iobagi,
i cnd dormeau munceau pentru ei, le-o su. Rdeau cu spor. Lucrurile au
evoluat putin, gloata a mai fost decimata de nite rzboaie, ku klux klan-uri,
molime i la un moment dat n-a mai fost formata din sclavi, ci din parial
sclavi, pentru ca le-o su. Rdeau psihopailor regresivi de elita numai cu o
mana i trei degete, recte munceau n mine, fabrici i pe camp doar 16 ore pe
zi, restul timpului erau liberi i erau tare fericii. Lucrurile au mai evoluat
putin, masa de manevra a mai fost decimata un picule: rscoale, greve,
revoluii, rzboaie, una-alta, pana ce-a ajuns sa fie formata din semisclavi
pentru ca le-o su. Rdeau psihopailor regresivi de elita numai c-o singura
mana, ziua de lucru ajunsese la 12 ore. Dar nesimitele de lucruri tot evoluau:
un rzboi, multe greve, multe demonstraii violente, gloate decimate, aia-aia, i
uite aa masa de manevra a ajuns sa fie formata din slugoi cu carte de munca,
pentru ca le-o su. Rade psihopailor regresivi de elita doar cu trei degete, astzi
ziua de lucru a ajuns nesimita la 8 ore pe zi.
Unul, mai evoluionist de felul lui, crede sincer ca va fi nevoie de cel de-al
treilea Mare Mcel Mondial pentru ca btrneii cu mintea semiparalizata i
axata pe ciordit la scara planetara aciuai prin tot felul de 'parlamente' s-i
dea seama ca lucrurile evolueaz. Abia dup ce holocaustul nuclear va mai
rezolva criza de suprapopulare vor putea i btrneii notri sa vad asta
numai daca n-au fcut deja cataracta ca astzi n fabrici i uzine nu mai
lucreaz zeci de mii de muncitori, ci robotii industriali, sau ca pe camp nu mai
sunt mprtiai milioane de rani, pentru ca o mana de oameni cu tractoare i
combine pot administra ferme de mii de hectare, sau ca-n nvmnt un
educator are n grija tot 40 de copii, ca pe vremea cnd toat lumea trebuia sa
cobore n acele mine de crbuni n care azi procesele de extracie sunt n mare
parte mecanizate, i mai cate i mai cate. Sigur ca va fi nevoie sa mai curg
fluvii de snge uman pentru ca btrneii aciuai prin 'parlamente' sa observe ca
astzi omajul a atins cote impresionante, ca tinerii se sinucid pe capete sau c-
au ajuns sa se mpute intre ei ori sa ias pe strzi pentru a da foc la maini i
la ghetouri. i nu numai ca nu mai au neuroni, la btrnee rata de pierdere a
neuronilor creste exponenial, de aceea btrnul ajunge sa dea-n mintea
copiilor, pentru a-i pocni revelaia astfel nct s-i dea seama ca etern
batjocorita masa de manevra n-ar mai trebui sa continuie sa fie formata din
slugoi cu carte de munca, ci din slugue umile cu contract legal de munca i sa
le-o su. Rada eternilor psihopai regresivi de elita numai c-un singur deget,
adic ziua de lucru sa ajung la 4 ore pe zi.
Oricum toat lumea trebuie sa triasc ntr-un fel sau altul adevrat,
unii se mai sinucid oricum toat lumea trebuie sa mnnce ceva, dar de ce sa
se bucure de-o viaa cat de cat linitit cnd foarte bine se pot da cu vigoare cu
capul de toi pereii fiindc sunt omeri, sau de frica sa nu-i piard locul de
sluga, pardon, de munca?
Nu, n nici un caz, btrneilor mortificai le este mult mai uor sa
mituiasc masa de manevra cu alocaii pentru copii de valoarea salariului unei
duzini de profesori astfel nct sa fie obinut mult dorita armonie sociala
urmare eliberrii de criza de suprapopulare. Api ce-i doare pe ei? Pana cnd
eternii 'decretei' vor ajunge tineri omeri i-or pune mana pe topoare ei or sa fie
de multa vreme oale i ulcele dup noi potopul! Nu trebuie sa omitem nici
faptul ca pentru a-i ajuta pe btrnei sa neleag mai bine cursul evolutiv al
lucrurilor se ridica diveri oameni de tiin cu-multe-si-frumoase-titluri, erijai
n analiti socio-politico-economici, care le recomanda cu cldur sa ofere
psihopailor regresivi de elita, prin noi i superevoluate legi destinate
recunoaterii valorii umane a omului secolului XXI, posibilitatea sa ciordeasc
i mai mult astfel nct sa fie create cat mai multe locuri de sluga, economia sa
prospere, iar adolescenii sa se-mbete de fericire i sa nu mai dea foc la maini
i la ghetouri.
Sigur, trebuie sa fim obiectivi i sa artm ca btrneii aciuai prin
'parlamentele' europene arata o deosebita grija pentru masa de manevra fcnd
apel la toi cetenii sa propun soluii problemei ridicata de religia aplicata i
fiica ei de suflet, monogamica pioenie antisexuala retrogrado-traditionalista,
una dintre cele mai mree realizri ale nceputului sugrumat de btrnee
secol XXI: afeciunile psihice explicite pe teritoriul mreei uniuni au atins
orgasmicul procent de 25% din populaie. Boala Psihica a umanitii nu se mai
vede, dar nu pentru ca nu este explicita, ci pentru ca este considerata sntate
mintala curata, pentru btrneii notri europeni nchinciunile la tot felul de
strigoi sau la alti mori cu ochii la fel de mori, ce numa-n bolnavele lor
fantasme religioase se arata la fata, reprezint normalitate curata, i asta
numai fiindc aa i-au nvat pe ei bunicii lor: sa respecte multimilenara
tradiie psihotica. Oricum, ajuta i ei cum pot, dau directive sa fie rezolvata
problema omajului, presiunea demografica i scoaterea din mini a masei de
manevra prin ridicarea vrstei de pensionare la valoarea de 70 de ani, astfel
nct sa fie siguri ca vor fi pusi n cosciug i cobori n groapa direct din jilul
de 'parlamentar' european.
'Ai de pu. Ngile noastre cu btrneii notri cu tot!
i cu prietenii notri cu-multe-titluri cu tot ca naintea lor va ajunge-
n cosciug specia umana.
n secolul XXI specia umana continua sa fie condusa spre extincie de
indivizi foarte grav bolnavi psihic.
*
Si se mai i trezesc nite oameni de tiin cu-alte-tare-multe-titluri sa ne
explice noua teoria evoluiei: cum de-a lungul timpului stpnul sttea-n castel
la cldur, iar gloata sttea la poarta castelului tremurnd cu capul plecat i
mana-ntinsa. Eh! Ziua cnd gloata va nva ce este aia elitism, recte psihoza
regresiva i paranoia de lidarsip, pentru a putea ridica privirea i-a vedea
degenerarea mintala provocata de btrneea ce umple absolut toate
'parlamentele' din sistemul nchis, este tare aproape, i sa te tii atunci multe-si-
frumoase-titluri.
Sracu' primu' mare Evoluionist al lumii, numai dumnezeu tie ce-o fi
fost n sufletul lui de-a ales sa vomite incontinuu.
mbtrnirea prematura n zonele urbane.
Daca tot am amintit de mbtrnirea prematura, hai s-o legam putin i de
reala criza de suprapopulare, cea specifica marilor aglomerri urbane c-aa-i
n tenis.
Sondaje de opinie recente evideniaz faptul ca-n mega-orasele cu care ne
mndrim att de mult viaa sexuala a majoritii adulilor se rezuma la
nflcrat partida de dragoste cu durata de douazecisitrei de secunde de
sambata-seara, aa-zisul sex de uichend. In acelai timp, diferite categorii de
oameni ai muncii ne povestesc cum i doresc din tot sufletul lor chinuit de
durerea invizibila ca mega-orasul n care muncesc cu avant revoluionar sa fie
cel mai mare, cel mai frumos, cel mai bogat. i ca ei sunt gata sa fac totul, sa
nu precupeeasc nici un efort, pentru a ajunge cat mai rapid pe culmile
'socialismului stiintific' i ale 'comunismului' specific impotentei sufleteti ce
ne-a cuprins pe toi psihopatii regresivi de elita i freac palmele,
multimilenarul carusel de splat creiere funcioneaz perfect!
Mai apar pe micul ecran nite indivizi autointitulai profesori-doctori-si-
multe-alte-titluri, mari specialiti n medicina moderna, care ne spun cat de
mndri sunt ei ca astzi sperana de viaa a cetenilor psihotici din lumea
civilizata a ajuns sa depaseaca substanial vrsta de 75 de ani comparativ cu
40, cat era acum cteva milenii i ca acest lucru il datoram numai i numai
mreelor realizri ale medicinei ultimelor decenii unul, mai modern
medicinizat de felu' lui, se tot ntreab de-or fi auzit multele-lor-titluri despre
ce-i aia ceas biologic specific fiecrei specii.
Tot statisticile ne spun ca astzi vrsta de debut a menopauzei la femei se
situeaz undeva n intervalul patruzeci i ceva cincizeci i ceva de ani funcie,
n principiu, de condiiile generale de viaa ale femeilor noastre.
Scrierile cu valoare de document istoric de acum cteva milenii ne spun
ca-n acele timpuri unele femei au nscut copii n jurul vrstei de 100 de ani.
Da, toate scrierile din vechime au avut caracter religios, acela era stadiul
evoluiei culturalo-psihotice a umanitii la vremea respectiva nu-i problema,
a rmas acelai i astzi n-avem altele, dar asta nu nseamn ca n-au valoare
de document istoric. Trebuie s-avem ncredere n bunul simt modelat de frica al
strmoului nostru om-cimpanzeu i sa ne dam seama ca n-a pus n crc
dumnezeilor fantasmagorici faptele omului, pentru c-i era tare frica de
dumnezei el n-a pus n crc dumnezeilor faptul ca fraii mai cini la suflet se
mcelreau incontinuu intre ei, aa precum o fac i astzi, n secolul XXI era
noastr se temea de dumnezei, se temea sa nu cumva s-i manie de-o face.
ntrebare de o suta de puncte: Indivizii carei specii guvernate de Mama
Natura de pe ntreaga suprafa a sistemului nchis i mai petrec mai bine de
jumtate din viaa la menopauza?
Nici uneia! Absolut nici uneia. Cnd indivizii din slbticie nu se mai pot
reproduce specia lor ii lasa sa moara linitii, nu mai are nevoie de ei. Numai
degenerata specie umana a reuit s-ating o astfel de mreaa performanta.
Cele cteva milenii de monogamie i maltratare a spaiului vital prin urbanizare
au ajuns sa mbtrneasc prematur din punct de vedere biologic acea etern
clcat-n picioare parte esenial a speciei umane denumita femeie. Dar putem
dormi linitii, sperana de viaa la femei este mult mai mare dect la psihoticii
brbai regresivi care trebuie sa bage-n gura doua pachete de igri pe zi
cunosc foarte bine unul din asta cteva cisterne de alcool s.a.m.d. Cele cteva
milenii de monogamie, urbanizare, goana dup mncare i alergare cu ochii
scoi din orbite dup Bani, au ajuns sa trimit specia umana mcinat de
obezitate cu-n picior n groapa, daca nu cu ambele.
mbtrnirea prematura a speciei este reflecia n oglinda a btrneii
'sfatului batranilor', a bttoarei la ochi btrnei ntlnit n absolut toate
'parlamentele' sistemului nchis nu-i problema, nici n cu. Vnt nu ne doare,
dup noi potopul!
Apoi, despre medicina super-ultra-moderna, ar fi indicat sa le spun
cineva multelor-si-frumoaselor-lor-titluri sa i-o bage cat mai repede-n cu. Vnt,
altfel batem n cuie capacul cosciugului speciei umane ramase deja fara sistem
imunitar, rmas deja fara energie vitala creatoare de viaa. Care-i problema
lor? Doar ctig grmezi de bani cinstii i dup ei potopul!
 Eternul refuz fobic al condiiei umane.
*
Unul, mai regresat de felu' lui, crede sincer ca generaiile viitoare, copii i
tinerii de azi, vor nva sa fuga mncnd pmntul de aglomeraia, de lipsa
acuta a spaiului vital i poluarea fonica specifica zonelor urbane moderne, i
ca acest lucru se va ntmpla curnd. Da' de unde atta fuga! Toi adolescenii
i tinerii alearg cu sufletul la gura n direcie contrara, se strduiesc cat pot de
tare s-ajung n supercivilizatele centre urbane cu milioane, sau zeci de
milioane, sau sute de milioane de locuitori. Se nghesuie sa ajung n buricul
trgului pentru ca acolo-i Banul! Acela este mreul templu al zeului Ban.
Au uitat ca astzi exista internetul, au uitat ca astzi pot discuta cu toat
lumea, ca pot vizita toat lumea din fotoliul de acas. Da, dar de suntem
singuri, cu o carte-n mana sau n fata monitorului, suntem singuri cu noi
nine i ne npdete durerea sufleteasca, ne npdete ancestrala frica, ne
npdete abandonul fundamental i dam fug-n buricul trgului, la grmad,
n haita, ca nite oameni civilizai ce suntem conform instruciunilor genetice
aflate pe gena cu numrul y situata pe cromozomul x i descoperita de diveri
montri retardai mintal din domeniul ingineriei genetice, dar putem dormi
linitii! Pentru asta au fost premiai cu nobile premii internaionale. Contiina
bat-o vina!
Numai din cauza ei suntem contieni de noi nine, numai din cauza
ei am introiectat frica i cutam protecie n haita, n elitele psihopate sau n tot
felu' de strigoi, numai din cauza ei inca nu reuim sa fim contieni de ceea ce
suntem de fapt: nite animale primitive care tremura violent de frica la fel cum
au fcut-o strmoii lor de multe milioane de ani.
i vor aduce aminte, cu siguranta-i vor aduce aminte atunci cnd i vor
vedea copii i nepoii ntrupai n hipopotami bipezi deja au ajuns s-i vad.
In plus, pentru a scpa de singurtate, de Mreaa Frica, de abandonul
fundamental, se vor grbi sa aduc pe lume civa copilai pe care s-i aib
lng ei, sa le tina de urat, i crora sa le transfere cu dragoste printeasc
psihoza, eterna psihoza a umanitii.
*
Pentru a coafa degenerarea inerenta btrneii, regsita prin tot felul de
'parlamente' contra cost, se nelege de la sine n sensul punerii ei pe picior
de egalitate cu vrsta adulta, oamenii de tiin cu-multe-titluri au tot plmadit
frumoase teoretizri ale 'masochismului mortifier', manifest la copii i tineri,
care sa puna n evidenta existenta unei nchipuite nclinaii spre morbiditate, a
unei dorine ascunse de autoflagelare dup multimilenarul model religios
sau, conform unui eec raional inerent debutului psihologiei moderne, sa
ncerce mpingerea n copilrie ori tineree a vreunui 'tanatos', a vreunui
'instinct al mortii'.
Degeaba stimai prieteni, nu-s dect frumoase castele de nisip, nu
rezista, nu raman n picioare nici la cea mai mica rafala a vntului numit bun
simt: moartea este visceral legata doar de btrnee mai ales legtura dintre
moartea naturii umane, la care asistam cu zmbetul pe buze, i btrneea
tradiionalei culturi pioso-religioase ngemnata perfect cu btrneea regsit
n absolut toate 'parlamentele' din sistemul nchis. Care specie de pe lumea
asta i mai mpinge subtil, asa, degeaba, de amorul artei, indivizii tineri spre
moarte sau spre autoflagelare? Numai iluminata minte paranoica a omului de
tiin cu-multe-titluri din acest nceput de secol XXI, atent modelata de eterna
psihoza a umanitii, poate concepe aa ceva. Ce s-i faci! De-atta capacitate
de-a raiona n abstract, care mai da i pe de-alturi, a uitat ca i el este un
simplu animal, parte unei simple specii.
*
Acum sa suprapunem minunatele caliti intelectuale induse de
btrnee peste minunatele caliti sufleteti specifice tuturor elitelor, ca doar
absolut toi btrneii aciuai prin 'parlamente' sunt la randul lor nite mree
elite, i sa vedem ce iese.
Reiese faptul ca trebuie s-avem mare grija de speciile de maimue din
slbticie pentru ca nu peste multa vreme ele vor fi cele care vor repopula
sistemul nchis i le vor povesti nepoilor ca la un moment dat, pierdut n
negura vremii, n sistemul nchis a trit omul modern cruia Mama Natura i-a
oferit n dar contiina i care a ales sa se tearg la cu. Vnt cu ea desigur,
ajutat de eternele soboare de ciocli cu diploma.
*
Despre valoarea celui tnr n raport cu btrnul cu prea multa
experienta de viaa nu mai trebuie sa adugm nimic. Daca nvechitul
mumifiant ar fi fost mai valoros dect curenia sufleteasca a tnrului cu
pieptul gol maltratat de politii la demonstraiile 'ilegale', atunci astzi am
continua sa ne legnm de ramurile copacilor cu toate ca am ajuns pe Luna,
tradiia religioasa ne ndeamn sa urcam napoi n copac, poate inca nici n-am
reuit sa coboram de-a binelea.
Ar fi cazul sa recunoatem faptul ca am ajuns n secolul XXI i sa
nvm sa ne scoatem plria n fata celui mai tnr dect noi sper sa
pstrez o doza suficienta de bun simt pentru a reciti aceste rnduri peste vreo
civa ani, nu prea multi.
*
Demolam-demolam, da' ce punem n loc?
 Demolam economie de piaa libera, demolam proprietate privata
nelimitata, demolam piedestalurile i tribunele liderilor paranoici de elita,
demolam sediile companiilor i corporaiilor psihopailor regresivi de elita,
demolam sediile oficiale ale cioclilor cu diploma. Multi au vrut sa demoleze cate
ceva la viaa lor putini au fost aceia ce-au neles ce-i aia curgere lina a
metaforicului fluid vital. Dar ce punem n loc? Doar am vzut ce-au fcut
comunismul, socialismul tiinific i tot felul de revoluii i rezoluii onu.
Majoritatea ne punem aceasta ntrebare, insa acum tim ca este o
ntrebare tipica obsesiei controlului, o ntrebare izvort din Mreaa Frica.
Maimua, strmoul nostru, trebuia ea sa vad asa-n zare, printre frunze, de
frica sa nu vina vulturul i s-o ia-n gheare.
Nu trebuie sa demolam nimic, nu trebuie sa omoram sau sa bgm n
nchisori pe nimeni, nu trebuie sa luam nici o arma-n mana i sa facem vreo
revoluie. Este vorba doar despre cultura, despre faptul ca este nevoie sa
nelegem stadiul culturiipsihotice n care ne aflam i sa apelam la acea reala
noiune de moralitate complet diferita de cum este perceputa ea acum
dragoste fata de om, fata de noi nine i de semenii notri, nu fata de
mortciunile fantasmagorico-patologice, dumnezeii i strigoii, care ne
alimenteaz refuzul fobic al condiiei umane.
Doar trebuie sa ne dam seama ce este aia Frica i cum ne transforma ea
pe toi n veritabili psihopai prin intermediul familiei monogame motenit de
la strmoul nostru, omul-cimpanzeu unul, mai psihopat de felu' lui, baga
mna-n foc ca dup aceea vor disprea treptat toate bolile psihice, cele
epidemice i toate nchisorile din sistemul nchis, i nu numai att, chiar vom
reui sa deschidem sistemul.
*
Doar omul-cimpanzeu ne-a spus ca la nceput a fost cuvntul! i a avut
dreptate, mare dreptate a mai avut, pentru ca ntr-adevr, la nceput a fost cu.
Vntul, adic suportul biologic, acel suport biologic de care de milenii ne batem
cu perversa perseverenta joc. Iar suportul biologic este dominat de Mreaa
Frica ancestrala pentru ca pe maimu n-au apucat-o crizele de isterie sa se
cread curajoasa asemenea btrneilor paranoici cu portavioane de azi i s-l
ia la btaie pe tigru, ea s-a ascuns de frica, n-a atacat asemenea btrneilor
fasciti posesori de rachete balistice nucleare i care-au dat n mintea copiilor
de-atta experienta de viaa. * Au nceput s-apara pe micul ecran nite indivizi
denumii istorici cu-tare-multe-titluri care cu vocea tremurnd de frica ne spun
ca un anumit rzboi de eliberare s-a transformat n rzboi de ocupaie.
Srcuii de ei, se vede din avion ca n-au citit n viaa lor vreo carte de istorie,
nici n-aveau cum s-o fac, doar sunt istorici cu-multe-titluri, pentru ca de-ar fi
citit vreuna ar fi reuit i ei s-i dea seama ca absolut toate rzboaiele de
eliberare ce-au avut loc de-a lungul timpului n sistemul nchis s-au
transformat n rzboaie de ocupaie. Dintotdeauna masa de manevra i-a vrsat
sngele n tot felul de rzboaie de eliberare pentru a nlocui nite psihopai cu
alii, pentru a nlocui nite lideri paranoici cu alti lideri i mai paranoici, iar n
ultimul timp unii dintre ei s-au autointitulat 'democratic' alei. *
*
Astzi majoritatea copiilor i tinerilor sunt prini n sistemele
educaionale i-ar fi posibil ca ntr-o perioada foarte scurta de timp sa neleag
ce este aia Mreaa Frica, chiar daca profesorii lor, adulii, nu-s n stare s-o
fac.
Dar astea-s deja visuri de baba rmas fata mare.
Apoi, de vor nelege, copii i tinerii vor proceda s-i roage frumos pe
btrneii aciuai prin tot felul de 'parlamente' sa ias la pensie, sa se duc-n
parc sa se plimbe, sa joace o tabla cu cei de vrst i mintea lor, sa bea o bere,
sa se duca la staiune la munte sau la mare, la azilul de btrni, sau unde vor
ei, numai prin 'parlamente' sa nu mai stea i sa mumifieze specia umana
vorba-ia, cu dup chipul i asemnarea lor.
Parca strmoul nostru, acel om-cimpanzeu de care tot facem bclie,
cu bunul lui simt de cimpanzeu ce tremura de frica, ne-a nvat ca pentru a
culege ceva este indicat sa nu semnm n piatra seaca, ntr-un suflet
traumatizat, ci pe teren fertil, ntr-un suflet care-i nelege legtura
fundamentala cu propriul suport biologic, cu propriul cu. Vnt. A vrut sracu'
mai multe, a vrut sa ne nvee sa nu ne mai batem joc de copii notri pentru ca
greelile prinilor vor fi pltite de copii; sa nu-i mai hcuim sufletete ca ne
bate entitatea de deasupra noastr: specia, se manie i declaneaz apocalipsa
transformndu-se n pseudospecia om-hipopotam; sa nu-i mai transformam n
gloata sau masa de manevra pe care s-o calcam n picioare c-o sa ajungem sa
cunoatem iadul extinciei, sa nu le mai extirpam intelectul pentru a-i
determina sa gndeasc la fel ca pe vremea epocii pietrei pentru ca nu peste
multa vreme vom ajunge iar n epoca pietrei n acea epoca n care maimuele
dominau planeta i cnd nu existau nici geologi nici alte categorii de oameni de
tiin cu-multe-titluri.
*
Marele necaz este ca nelegerea influentei sufleteti a Mreei Frici i-ar
cere btrnului sa fac un efort peste msur capacitii energiei lui vitale, ar
putea s-o fac pana la urma, ntr-o perioada de timp mai lunga -sistemul lui
psihic de aprare fundamentat pe frica a funcionat o perioada foarte mare de
timp n modul psihotico-religios, este mult mai solid ancorat n fantasmele
patologice insa ce rost are cnd ii este mult mai uor sa rmn prins n
eterna psihoza i sa continuie sa se nchine contiincios la tot felul de strigoi.
Iar btrnii se ocupa de creterea i educarea copiilor i tinerilor, i tot btrnii
aciuai prin 'parlamente' stabilesc tuturor normele de viaa, aa ca nu-i greu de
intuit faptul ca psihoza va continua sa bntuie planeta pentru multe secole de
aici nainte dup o att de lunga era glaciara cu greu se va face primvara
pentru specia umana.
*
Astzi vedem ca ncepe sa se mai mite cate ceva, daca pana ieri se vars
snge uman pentru a stabili granite, acum granitele ncep sa dispar, ncep sa
se formeze uniuni care nu mai au n frunte un lider paranoic. Din nefericire
uniunile sunt dominate tot de 'parlamentele' n care sunt aciuai tot btrneii i
unde se discuta aproape tot timpul tot despre Bani, tot ofrande i nchinciuni
zeului Ban se-aduc. Va veni i ziua cnd vor disprea toate granitele i se va
vorbi despre comunitatea umana, despre om nu despre zeul Ban. Intre timp
uniunile noastre ar face bine s-i dea seama ca trebuie sa fac ceva cu religia
aplicata, sa ia cumva atitudine, altfel, vorba-ia, fuse-fuse, da' se duse.
*
A aptea judecata de apoi.
Astzi am reuit sa stpnim cunoaterea, ne sta mintea-n loc privind un
tratat de neurologie: zeci de volume, zeci de mii de pagini, sute de mii de
scheme i seciuni, milioane de denumiri tiinifice de specialitate, miliarde de
fraze explicative, o adevrat construcie n abstract demna de domeniul
stiintifico-fantasticului -am ajuns n secolul XXI.
Cu toate acestea nu reuim sa nelegem o vorba simpla din popor:
Mncm de frica morii! Pentru a o putea pricepe avem nevoie de tratate de
psihologie. Nu reuim sa nelegem ca ne transformam n hipopotami bipezi de
frica, de frica morii.
Iar pentru a nelege faptul ca diversele categorii de psihopai regresivi de
elita aduna averi inimaginabile -aduna mncare cat sa le ajung milioane de
viei la rand tot de frica, tot de frica morii, este ceva de domeniul mileniului
patru i-n acest sens vom avea nevoie de supertaratate de psihologie.
Apoi pentru ca sa nelegem ca acel extraordinar de complex sistem
nervos central descris amnunit n modernele tratate de neurologie, acea
bijuterie vie plmdita pe parcursul a miliarde de ani de Mama Natura, este
mcelrit pe campurile de lupta, este rpus de epidemiile moderne, este obligat
sa moara de inaniie, sau este trimis n neant nainte de termen din cauza
multimilenarei psihoze a umanitii ce-i trage seva din ancestrala frica, este
deja de domeniul mileniului cinci i atunci vom avea nevoie de giga-mega-
supertratate de psihologie.
Da. Din nefericire trebuie sa recunoatem ca avem nevoie de psihologie,
avem mare nevoie de psihologie pentru a neutraliza tradiia, pentru a neutraliza
multimilenarul model cultural pioso-religios care ne transforma n veritabili
psihopai, ne mortifica i ne obliga sa degeneram. Avem nevoie de psihologie
pentru ca inculcarea religioasa practicata astzi cu un deosebit succes la scara
planetara i trage seva din aceeai psihologie, religia aplicata este ea nsi o
psihologie, prima forma de psihologie descoperita de omul-cimpanzeu care de
cum a cobort din copac s-a ca. Rat pe el de frica i-a hotrt sa fac tot
posibilul sa urce napoi, i nu numai att, ne-a lsat cu limba de moarte s-o
facem i noi, oamenii secolului XXI.
Avem nevoie de psihologie pentru ca nu mai putem sa gndim, avem alta
treaba, mult mai importanta: tremuram de frica. Tradiionalul model cultural
pioso-religios ne mngie pe cretet i ne lauda curajul, drzenia i vitejia
primite-n dar induse hipnotic de la dumnezeii i strigoii notri astfel nct,
mesmerizandu-ne, sa nu ne putem contientiza frica i sa ne ntrupam civilizat
ntr-o masa de psihopai, ntr-o adevrat masa de manevra, ntr-o cireada de
hipopotami bipezi.
Si mai avem nevoie de psihologie pentru a ne apra specia de ultimile
cuceriri realizate pe trm tiinific de prietenii notri oamenii de tiin cu-
multe-titluri care activeaz srguincios n domeniul ingineriei genetice. Suntem
obligai moral sa trimitem cat mai repede religia aplicata n crile de istorie
astfel nct copii notri sa poat sa gndeasc i sa n-ajung cobai pentru
clonrile i psihotico-ingineria lor genetica.
Avem mare nevoie de psihologie pentru a-i ajuta pe toi oamenii de tiin
cu-multe-titluri sa se smulg din multimilenara tradiie cretina i sa nu mai
considere ca omul secolului XXI este un curajos, un viteaz i-un drz pentru c-
a ajuns sa mnuiasc portavioane i alte arme de distrugere n masa. S-i
ajutam s-i dea i ei seama ca i lor ancestralul le rescrie identitatea
impunndu-le paranoia de lidarsip drept limpede i luminoasa judecata, i nu-
n ultimul rand, sa reueasc i ei sa vad ca omul secolului XXI este cel mai
fricos animal existent n sistemul nchis, pentru ca omul este singurul animal
care a introiectat Mreaa Frica.
Vom reui sa ne amputam vreodat rdcinile psihotice?
Pe viu.
***
Modelul energetic al naturii umane.
n pofida faptului ca denumirea de model energetic al omului a fost de-a
lungul timpului ciordita de tot felu' de escroci cu sau fara diplome, ncepnd de
la cerculeele plasate deasupra capului ngerailor i pana la supersofisticatele
mainrii de trasat grafic aura corpului dup amprenta degetului mic de la
piciorul stng -simboluri evidente ale eternului refuz fobic al condiiei umane
ne vedem obligai s-o folosim i noi. Pornind de la ideea ca nsui universul
nostru a pornit din acel big-beng cu toate ca unul, mai dubios de felu' lui, are
dubii solide n legtur cu vreun beng-beng care ne spune ca toat materia
din jurul nostru provine din acea pura energie de la nceputuri i ca inteaga
viaa de pe planeta noastr o datoram energiei solare, vom proceda la ceea ce
ne pricepem mai bine: la o recapitulare uitam att de repede!
Specia atribuie animalului uman o anumit cantitate de energie vitala,
energia sufleteasca specifica ceasului biologic i-l obliga s-o foloseasc n
interesul ei cu simplul scop de a-i asigura continuitatea, perenitatea.
In sensul protejrii energiei vitale creatoare de viaa specia l-a dotat pe
strmoul animalului uman cu o arma esenial: frica ancestrala sau Mreaa
Frica, coloana vertebrala a la fel de ancestralului egocentrism natural
cunoscut sub denumirea de instinct de conservare. Aceasta arma esenial,
folosita de zeci de milioane de ani pe parcursul evoluiei, aparine esenei
suportului biologic al naturii umane i a fost preluata integral de omul zilelor
noastre
ncepnd din prima sa zi de viaa individul uman face cunotin cu
realitatea nconjurtoare, cu lumea, prin intermediul sufletului sau complexul
senzitivo-emotional modelat de evoluia speciei pe parcursul a zeci de milioane
de ani i care la un moment dat a dotat indivizii cu contiin, cu capacitatea
de a fantaza cu ochii deschii i de a raiona n abstract
La fel de ancestrala sensibilitate olfactiva a nou-nscutului plasat n
familia monogama determina explozia efluviului naturalei frici ancestrale,
explozie denumita aici abandon fundamental, i este susinut de urmtoarele
elemente concrete:
Influenta distructiva a feromonilor brbatului adult ce-i invadeaz
spaiul vital
Dezechilibrul feromono-hormonal al mamei nsi, pe fondul
dezechilibrului sufletesc indus de gradul ei de autocastrare
Realitatea socio-economica ce-o obliga pe aceeai mama s-l lase
singur n ptuul frumos decorat cu jucrii, n luminoasa camera a copilului,
departe de pieptul ei, departe de singura hrana sufleteasca obligatorie
debutului cunoaterii realitii nconjurtoare, departe de vitala hrana olfactiva
oferita de proprii ei feromoni
Izvorul fricii este invizibil, frica nu pote fi contientizata deoarece
provine din stadiul precontient, din primele zile de viaa, perioada n care
individul uman inca nu este contient de nimic
Frica invizibila leag intru neutralizare, n mod traumatic, o anumit
cantitate de energie sufleteasca.
 Explozia fricii ancestrale capta un caracter profund negativ, este falsa,
morbida, iar partea din energia vitala smulsa i pstreaz caracterul pozitiv i
este veritabila
Energia vitala smulsa astfel individului reprezint autocastrarea
sufleteasca gradul de manifestare al autocastrarii la adult difer funcie de
sensibilitatea fiecruia, de cantitatea de cunotine obiective extrase selectiv din
modelul cultural i este esenial influenat de condiiile de mediu socio-
economic n care se dezvolta ca om, de amploarea frustrrilor cotidiene
La un moment dat individul introiecteaza frica de moarte devenind
contient de propria finitate n timp i intru neutralizarea ei, n acelai mod
traumatic, este atrasa o i mai mare cantitate de energie vitala, gradul
autocastrarii sufleteti se amplifica
Specia impune fiecrui individ adult s-i foloseasc energia vitala n
interesul ei, iar cum parte a acesteia nu este disponibila, fiind folosita intru
neutralizarea morbidului efluviu invizibil al fricii, rezulta o zbatere continua de
tip psihotic n vederea substituirii ei, drept pentru care este apelat un
supliment fantasmatic compensator. Frica fundamentala este eludata complet
de contiin, este invizibila i poate fi anihila contient numai n plan
fantasmatic, n mare, prin intermediul fantasmei patologice: fantasma
religioasa, metaforic ilustrata de cel mai mare Poet al nostru, poate al lumii, i
explicata pe nelesul tuturor de cel mai mare Adolescent Miop al planetei
Elementelor fantasmatice le sunt treptat asociate elemente palpabile,
reale, ce urmeaz a le substitui integral, consecin direcata a visceralei obsesii
a controlului
Rezulta metamorfoza egocentrismului natural fundamentat pe pozitiva
frica protectoare a vieii n egocentrismul patologic fundamentat pe frica
morbida, psihotica, i este materializata pe calea fobiei fata de genital n
regresia la stadiul oral: tulburarea curgerii line a energiei sufleteti, atent
descrisa i prezentata de.
Filosoful Antic
Egocentrismul patologic, ca forma obiectiva de exteriorizare a
impotentei sufleteti generalizate, este prezent n viaa noastr de zi cu zi coafat
cu denumirea de competiie 'sanatoasa' la nivel socio-economic, are un caracter
universal i-l putem detecta prin:
Voina de putere i dominare morbida, descrisa de cel mai mare Filosof
al galaxiei, denumita aici paranoia de lidarsip, respectiv psihoza regresiva, intru
punerea pe rol a interminabilului carusel al mcelurilor umane
Refuzul fobic al condiiei umane, nfiat poetic de cel mai mare
Moralist al tuturor timpurilor i care consta n respingerea viscerala a ideii
propriei mori cu consecina ridicrii fantasmei patologice i a religiei aplicate
la rang de perpetuum mobile
Dorina psihotica de-a avea cat mai multi copii, regsita aici sub
denumirea de criza de suprapopulare indusa cultural, ca sursa fantasmatica de
compensare a deficitului energiei sufleteti rpit fiecrui individ de
autocastrare
Ansamblul tuturor acestor factori, poetic prezentai de Scriitorul
Psiholog, au drept consecin universalizarea personalitii psihotice a epocii
noastre, iar mreia ei o datoram numai i numai acelui 'Wish You Were
Here'cantat i rascantat pe aproape toate scenele lumii punct
*
Cum avem nevoie sa ne stimulam intelectul i prin intermediul simului
vizual, riscnd sa dam n patima teoretizrilor cu multe lacune, vom proceda i
la o reprezentare grafica. Desigur, aduncandu-ne aminte de indemnul: 'Hei,
Gringo, pstreaz lucrurile simple.', vom ncerca sa plasam cat mai multe
elemente pe un segment de dreapta pentru ca ne este foarte uor ca pe strada
noastr s-o luam la stnga sau la dreapta -introducand puine elemente
specifice geometriei n plan multora ni s-a ntmplat sa ne rtcim n propriul
cartier i evitnd complet geometria n spatiu doar tim ca la nlime ne
cam ia cu ameeala.
1. Din ancestral specia aloca fiecrui individ al ei o cantitate limitata de
energie vitala la un moment dat toate fiinele mor: continuitatea speciei
energie vitala reproducere.
Energia vitala este atribuita indivizilor cu un unic i simplu scop:
asigurarea continuitii speciei prin reproducere.
2. In timp, pe parcursul evoluiei, n vederea protejrii energiei vitale
creatoare de viaa specia a modelat o parte a ei transformnd-o n egocentrism
natural: pericole hrana continuitatea speciei.
Egocentrism natural axat pe frica energie vitala relaia cu mediul
nconjurtor reproducere.
Atributul de baza al egocentrismului natural consta n preluarea
ancestralelor frustrri cotidiene de factura strict individuala asigurarea
continuitii existeniale a individului:
Protecia n fata pericolelor din partea mediului. Principala arma de
protecie n vederea evitrii lor fiind frica ancestrala
Asigurarea hranei.
Egocentrismul natural acioneaz n individ (simbolizat aici prin ) n
vederea adaptrii egocentrice la mediul nconjurtor i are loc prima criza de
suprapopulare din istoria umanitii, criza ce-a avut drept rezultat desclecatul
maimuei din copac.
 3. Aciunea constanta a egocentrismului natural n cazul oamenilor
primitivi, n vederea optimizrii relaiei cu mediul nconjurtor, a avut drept
consecin apariia contiinei, a fantasmaticului natural care a nceput sa
preia treptat o parte din frustrrile cotidiene: frustrri cotidiene continuitatea
speciei egocentrism natural axat pe n frica ancestralafantasmaticul natural -
constiintaenergie vitala4 relaia cu mediul optimizarea relaiei cu mediul
reproducere.
Apariia contiinei o datarm n primul rand fricii ancestrale: Mreaa
Frica a mpins-o de la spate pe maimu cobort din copac sa ia piatra-n
mana pentru a arunca dup tigru, ea nu i-a dezvoltat contiina inventnd
utilaje agricole, tractoare i combine, precum ne sugereaz cele documentare
lovite-n freza de pioenia religioasa. Cred ca s-a neles destul de bine pana
acum, totui. Retardaii cu-multe-titluri ne spun ca omul primitiv i-a dezvoltat
contiin, capacitatea intelectuala, fiindc s-a apucat sa mnnce carne!
In deplina concordanta cu cimpanzeicul principiu de acumulare a
cunoaterii pe cale bucala, per os, denumirea tiinific. Api i din cauza
faptului ca omul secolului XXI continua sa mnnce carne va ajunge mai
repede specia umana n cosciug.
4. Dezvoltarea continua a contiinei a condus la o cat mai buna adaptare
la mediu, adaptare care la randul ei a produs un al doilea val de suprapopulare
ce i-a determinat pe oamenii primitivi sa migreze. Suprapopularea a condus la
randul ei la creterea frustrrilor cotidiene i la explozia n contient a fricii de
moarte urmare viguroaselor mceluri dintre comunitile nvecinate.
Autocastrarea sufleteasca s-a produs, iar omul primitiv a descoperit fantasma
patologica religioasa drept supliment fantasmatic compensator ataat
fantasmaticului natural devenind acel psihopat care aa a rmas pn-n
zilele noastre.
Obinem astfel structura energetica a psihicului omului de astzi:
frustrri cotidiene continuitatea speciei.
Egocentrism frica expandata natural axat pe prin - frica ancestrala
autocastrare -*- contiina <- fantasmaticul -*- compensator cu <- tenta
patologica-*- energie vitala castrata4 psihoza manifesta fluiditatea regresiei
impotenta sufleteasca personalitatea psihotica a epocii noastre.
n primul rand suplimentul fantasmatic compensator desenat aici ca o
entitate separata este parte integranta a contiinei i uzual acioneaz n
fundalul ei.
Dimensiunile alocate n grafic nu corespund proporional realitii
obiective: coloana alocata contiinei cu tot cu fantasmaticul compensator este
mult supradimensionata aici, omul zilelor noaste dispune contient doar de
aproximativ 10% din capacitatea creierului sau, deci trebuie sa ne-o imaginam
mult-mult mai mica. Ce rol o avea restul de 90%? Are, i unul foarte important:
este destinat a fi manipulat prin intermediul religiilor, al campaniilor electorale
i al reclamelor comerciale intru propovduire degenerrii speciei umane, a
transformrii ei n pseudospecia om-hipopotam.
n plus, diagrama este statica i pentru a ne-o imagina dinamic, funcie
de individ i condiiile lui specifice de mediu, ne vom gndi la led-urile de la
miniorga combinei muzicale. Sgeile orizontale (> i ) reprezint presiunea
exercitate de fiecare componenta i direcia posibila de deplasare dinamica.
Expansiunea ancestralului n componenta structurii sufleteasti este
indusa cultural prin intermediul familiei monogame i n acelai timp este falsa
deoarece pericolele mortale din partea mediului nconjurtor au disprut din
calea omului civilizat. N-au disprut n totalitate, insa daca ne prinde
cutremurul acas, n luminosul apartament de la etajul apte, n-avem ce sa
facem altceva dect sa observam cum ritmul cardiac ni se ridica spre zona de
infarct i sa speram ca elitele cu succes posesoaro-conducatoare a companiei
specializate n construcii civile implicata n plmdirea blocului sa nu fi ciordit
prea mult din materialele specificate n proiectul de execuie.
Doza crescuta a frustrrilor cotidiene are la randul ei rolul de a largi
autocastrarea i implicit doza fantasmaticului compensator unul dintre cele
mai grave efecte fiind apariia schizofreniei.
Suplimentul fantasmatic compensator caracterizat de tendina patologica
este ataat contiinei i depinde de gradul de autocastrare. Ii este asociat n
diagrama faptul ca cei mai nefericii dintre noi ajung sa dezvolte simptome de
psihoza manifesta, dar trebuie sa precizam ca simptomele se exteriorizeaz
numai prin intermediul contiinei atunci cnd presiunea lui o copleete
ajungnd s-o substituie n parte sau integral. In acelai timp acioneaz asupra
contiinei ca un supliment de frustrare deoarece soluiile propuse de el sunt
invariabil foarte greu de acceptat de contient. * Nu de puine ori indivizi de o
pioenie religioasa exemplara se surprind njurnd dumnezeul sau strigoiul n
gura mare. * i tot prin intermediul contiinei, mai bine zis substituind-o
parial, i mprumutnd tendina de bestialitate animalica a fricii ancestrale,
cea care-l apeleaz, ii regsim influenta n personalitatea psihotica a epocii
noastre, principala relaie cu realitatea nconjurtoare a individului uman lovit
n moalele capului de civilizatorul secol XXI:
Refuzul fobic al condiiei umane, sau comportamentul psihotic indus
de enorma exacerbare a fricii de moarte, comportament care n secolul XXI este
considerat perfect normal, pentru btrneii aciuai prin 'parlamente'
nchinciunile la tot felul de dumnezei i mortciuni de tip strigoi reprezint
sntate mintala curata.
 Egocentrismul patologic tradus prin competiia 'sanatoasa' i cultul
zeului Ban la nivel socio-economic i progeniturile lui de suflet:
Psihoza regresiva nharea de averi nelimitate = hrana n cantiti
nemsurabile
Paranoia de lidarsip identificarea cu strigoiul = dominarea
teritoriului
Criza de suprapopulare indusa cultural de cioclii cu diploma i
prietenii lor de elita, btrneii aciuai prin 'parlamente' = cu cat mai multi cu
att mai fericii, pana ce-or ajunge sa se mnnce intre ei, ca de mcelrit se
tot mcelresc de vreo tare multe mii de ani fara ca s-i pese cuiva
Rezultatul n biologic al ingurgitrii unui supliment enorm de hrana
specifica roztoarelor oarecilor de camp i mamiferelor carnivore felinelor
= cirezile nesfrite de hipopotami bipezi.
Energia sufleteasca rmas disponibila i contiina lupta la randul lor n
vederea neutralizrii invaziei fricii ancestrale i a fantasmaticului compensator
patologic, iar aici intervine rolul malefic al modelului pioso-cultural actual axat
pe religia aplicata: ascunderea fricii, invizibilizarea ei pentru a nu fi detectata
de contiin intru zombificarea masei de manevra i meninerea ei ntr-o
continua stare psihotica.
Contiina face eforturi disperate n meninerea controlului i datorita
faptului ca din cnd n cnd reuete sa contracareze invazia ancestralului
asistam la ceea ce am definit prin fluiditatea regresiei.
Impotenta sufleteasca, urmare castrrii concrete a energiei vitale, se
regsete in:
Impotenta sexuala masculina cu tangenta asimptotica spre 100%, n
special ejacularea precoce
Frigiditetea femeii parial sau completa
Sindromul apariiei adolescentei precoce i tendina ei de finalizare
spre vrste trzii cu aceeai tenta de universalizare
i nu n ultimul rand, mbtrnirea prematura, recte micorarea
vrstei de apariie a menopauzei vizibila n special la femeie.
Cazul psihozei complete apare atunci cnd contiina este invadata
definitiv de fantasmaticul compensator de factura patologica coloana
contiinei i a fluiditii regresie dispare.
n cazul psihozei indusa de btrnee, cnd energia vitala scade accelerat
n mod natural, toate cele patru componente se comprima semnificativ i cum
contiin este veriga cea mai slaba, fiind ultima aprut n cursul evoluiei,
cedeaz prima, este sugrumata intre autocastrare i suplimentul fantasmatic
de compensare devenit cu claritate patologic judecata btrnului este treptat
preluata de fantasmaticul patologic, respectiv de ploconelile n fata psihoticelor
iluzii: dumnezeii i strigoii. Istoria ne vorbete despre o mulime de regi sau
mprai care n ultimii ani de viaa au dezvoltat forme groaznice de paranoia, ii
ucideau aproape pe toi cei care le ieeau n cale, i-au ucis pana i proprii
copii.
Poate ne ntrebam acum unde este celebrul sistem psihic de aprare.
Este ntreaga schema, mai putin frustrrile cotidiene, suntem noi nine, este
sufletul nostru, acel suflet modelat de-a lungul evoluiei n timp si, din pcate,
mortifiat i-n ziua de astzi de Mreaa Frica ancestrala.
Iar daca adugm i frustrrile cotidiene obinem spaiul vital al
individului uman.
Pentru adultul prins n menghina civilizrii psihotice principala frustrare
cotidiana provine din impulsul de a dinui al speciei, frustrare preluata de
energia vitala castrata deformata corespunztor de pioenia invizibilizata pe
calea fobiei fata de genital indusa la randul ei de cimpanzeicul model cultural
monogamic i regsita n degenerarea biologica: acelai hipopotam biped.
*
Alte dovezi istorico-experimentale.
Mreia aspectului fantasmatic exprimat artistic, ca element esenial
specific naturii umane, contiinei, este cel mai bine ilustrata la vrf:
ntr-o parte il avem pe Adolescentul Miop ce-a trecut prin proza
fantastica, a dispus de suficienta energie sufleteasca pentru a merge mai
departe, a neles ce-i aia fantasma patologica, iar prin ceea ce a creat,
incluznd monumentala contribuie la studiul i nelegerea religiilor lumii ca
produs al psihozei strmoilor notri, i-mi pare att de rau ca n-a spus-o
direct, pe leau i-a dobndit statutul de pilon al culturii moderne.
De cealalt parte il avem pe Aventurierul Romancier, considerat de
asemenea, i pe buna dreptate, unul dintre pilonii culturii moderne, care a
rmas prins n fantasme, n-a dispus de suficienta energie vitala pentru a se
smulge din ghearele lor, a cutat cu nfrigurare sa scrie cartea vieii sale chiar
de-ar fi scris-o, tot n-ar fi recunoscut-o ca atare, durerea sufleteasca,
abandonul fundamental, n-ar fi disprut odat cu scrierea ei s-a necat n
alcool, psihoza l-a dobort i-n final a ajuns s-i zboare creierii cu puca de
vntoare.
Partea de ansamblu fiind reprezentata de multitudinea romanelor
tiinifico-fantastice, frumoase vise cu ochii deschii, care nu numai ca
subliniaz importanta fantasmelor, ba chiar legifereaz faptul ca fantasma se
confunda cu nsi natura umana. * Multe din ele au devenit bestselaruri. Din
nefericire orice aspect pozitiv al creativitii naturii umane este pngrit de
rapacitatea economica, de zeul Ban, de aspectul material specific psihozei
regresive, cel putin deocamdat. Mai mult ca sigur cel ce-a cltorit imaginar
spre centrul sistemului nchis se rasuceste-n mormnt, de 'bucurie'. *
Pn' la urma i la coada, doar de noi depinde daca lsm sau nu
fantasmele creative sa devina patologice i sa ne acapareze toat energia vitala,
doar de noi depinde daca vrem sa nelegem ce-i aia Mreaa Frica.
O cura psihologica reuita se termina uzual printr-un acces de plans.
ntrebare de o mie de puncte: Ce trire emoional fundamentala a
hotrt Mama Natura, n inteligenta ei dobndit pe parcursul a miliarde de ani
de experienta de viaa, sa fie descrcat prin plans de omul civilizat i pios al
secolului XXI?
Mreaa Frica!
Api, stimai prieteni, cu sau fara multe-si-frumoase-titluri, Mama
Natura e de miliarde de ori mai inteligenta dect noi, cu ingineria noastr
genetica cu tot, cu ingineria noastr genetica prin care ne strduim s-o
distrugem, sa ngropm tocmai venicia care ne-a creat, s-o ngropm pe Mama
Natura ajutai de eternele soboare de ciocli cu diploma, desigur.
Experienta ne vorbete despre tendina de revenire a simptomelor dup o
cura psihologica reuit. O fi chiar att de greu sa deducem faptul ca prin mult
ludata cura nu s-a reuit eradicarea profundei surse psihotice: Mreaa Frica,
ci doar a sosiilor acesteia? Adevrate umbre fantomatice frumos botezate,
artistic chiar, i rezultate din supraturarea aspectului fantasmatic de
compensare indus de autocastrarea sufleteasca i de fobia fata de genital a
celui care le-a imaginat pentru ca i el a provenit din aceeai familie
monogama i a fost victima aceluiai abandon fundamental. * Mare pcat ca
Prinii psihologiei moderne n-au atacat motenirea culturala monogamica.
Oare cata suferina ar fi fost eradicata? Ci adolesceni i tineri nu s-ar mai fi
sinucis? *
Unul, mai fricos de felu' lui, crede sincer c-ar fi timpul sa pricepem o
vorba simpla din popor: sa nu mai facem din nar armsar! i s-o lsm mai
moale cu scenele originare, conversiile isterice, simboluri de corp reflectate prin
paravane, perdele de fum i oglinzi concave, convexe, conexe i-multe-alte-exe,
ca ne rad i curcile!
Apropo, pana i-un copil de grdini poate identifica simbolul falic
adnc nfipt n inima fantasmei patologice. Mama Natura n-a modelat nimic cu
gndul la simboluri, oglinzi, paravane i aburi fantasmatici, ci pur i simplu s-a
bazat pe experienta ei ancestrala i pe ancestralele ei instrumente: frica
ancestrala i simul olfactiv. aa ca, deocamdat, avem alta treaba, mult mai
stringenta: se tot dezvolta ingineria genetica i inca n-am reuit sa ne rezolvam
problema pusa de Mreaa Frica, ea ne transforma n psihopai, inca n-am
reuit sa ne rezolvam problema religiei aplicate i se vede cu ochiul liber ca nu
mai avem prea mult timp!
Da, au fost bune la vremea lor, ne-au ajutat sa nvm sa gndim, ne-au
forat sa ne batem capul cu ele luni sau ani de zile, numai ca le-a trecut
vremea, i-au trit traiul, i-au mncat mlaiul, vorba-ia, intre timp lucrurile
au devenit simple, dezarmant de simple, aa precum i cea curgere lina a
metaforicului fluid vital ar trebui sa fie. i tot ala, fara titlu' de psiholog de felu'
lui, crede la fel de sincer c-ar fi cazul sa ne tergem la cu. Vnt i cu psihologiile
pioso-morale, i cu psihologiile pioso-diferentiale, i cu psihologiile pioso-
industrialo-economice, i cu psihologiile pioso-militare, i cu psihologiile pioso-
sociale, i cu psihologiile pioso-umaniste, i sa ne bgm pu. Nga n toate
pioso-sociologiile, mai bine zis scabroso-sociologiile care frizeaz n cel mai
grotesc mod posibil cel mai elementar bun simt uman, pentru ca deocamdat
avem o treaba mult mai importanta, avem de rezolvat problema Psihologiei:
cronica problema ridicata de Mreaa Frica s-a cronicizat la maximum, a
ajuns n stadiul metastazic punct
*
A opta judecata de apoi.
Putem foarte bine observa ca mileniile de pioenie religioasa i de regim
alimentar specific roztoarelor, felinelor i mutelor beive s-ar putea sa nu fi
reuit sa modifice esenial amprenta genetica a speciei umane i-n consecin
actuala epidemie de obezitate sa se datoreze n cea mai mare parte gradului
ridicat al autocastrarii sufleteti fundamentata de abandonul fundamental
inerent familiei monogame i hrnita de agresiunea enormei doze a frustrrilor
cotidiene specifica marilor aglomerri urbane recte transformarea n
hipopotam biped sa fie indusa n cea mai mare parte de modelul cultural pioso-
psihotic, de invizibila Mreaa Frica ce la randul ei imprima un caracter de
falsitate morbida crizei de suprapopulare din ziua de azi.
Mai este vorba i despre influenta cretino-traditionala: se cstoresc albi
cu albi, surzi cu surzi, bolnavi de TBC cu bolnavi de TBC, obezi cu obezi, iar
faptul ca multi copii din prini obezi devin obezi s-ar prea ca se datoreaz n
special faptului ca motenesc o doza mrita de sensibilitate n fata fricii, o doza
mrita de frica ancestrala, i-o sensibilitate olfactiva semnificativa.
Oricum, fora i viteza de recuperare din gheara morbidei degenerri
indusa de abandonul fundamental i monogamie este evidenta. Omul secolului
XXI, prin intermediul contiinei, mai are inca posibilitatea de a beneficia optim
de energia sufletesca primita n dar de la Mama Natura nvnd sa se mpace
cu propriul suport biologic i cu propria lui specie respectndu-i i
netulburndu-i curgerea lina.
Sa mai vorbim putin i despre sex.
 Ce tot spunem asta aici despre legtura dintre lipsa activitii sexuale i
transformarea n hipopotam biped? Doar vedem cu ochii notri ca-n lumea
civilizata adolescenti-i ncep viaa sexuala inca de la grdini i epidemia de
obezitate tot face ravagii.
Hai sa aruncam pe furi o privire asupra unei discuii dintre adolesceni:
'O vezi p-aia vrule? Bruneta din dreapta. I-am pus-o asear de cinci ori, de
cinci ori la rand sa moara masa car' te minte!' 'Asta-i joaca de copii mancati-a,
io' la alea doua blonde din stnga, 'colo la chioc. Eh! Acu' doua zile am facut-o-
n trei, d-aia n-am ajuns ieri diminea la coal, toat noaptea am tras la rame.
Mama i ce mai ipau! Ce le mai plcea! Desear ma vad cu aia rocat,
vorbescu ea, la o adica-i dau un bip sa vii i tu, da' nu cu mana goala, aduci
vreo doua sticle de trotil i-o facem lata.'
Sa nu ne facem iluzii discuiile dintre adolescente nu deviaz mai deloc
de la linia de baza aa au nceput cu jumtate de secol n urma cnd sexul la
grmad, alcoolul i drogurile erau mn-n mana, i tot aa continua i-n
iluminatul secol XXI. Adolescenii notri fac dragoste cu ei nii, cu propria lor
frica i cu propriul lor suflet adnc traumatizat i autocastrat, i hrnesc cu
succes egocentrismul patologic, se masturbeaz n doi, nu de alta, dar singuri
s-ar plictisi. Implicarea emoional i vreo oarecare urma de cldur sufleteasca
sunt inexistente, ba chiar sunt percepute drept slbiciuni, iar mai trziu, un
eventual contract de cstorie se ncheie numai dup studierea atenta a
contului bancar al partenerului aceeai stupida atitudine de vitejie i drzenie
tipica impotentei sufleteti. Chiar ca ajungem la vorba dieteticienilor de serviciu,
dect aa mai bine se apuca de not sau atletism, vor arde mai multe calorii.
*
Apoi despre ce atta pioenie invizibila? Cele mai bine de cinci decenii de
la debutul revoluiei sexuale au nceput sa dea roade: tensiunile la nivel social
s-au mai diminuat, oamenii discuta liber despre sex, fac sex pe ntuneric cu
necunoscui, cifra de afaceri din prostituie i industria pornografica tinde s-o
depeasc pe cea a armamentului greu.
Adulii ajung ntr-adevr sa se comporte 'civilizat', i nu pentru ca intre
timp au absolvit cursuri universitare, ci doar pentru ca prin intrarea n
adolescenta ntrziat mare parte a energiei lor vitale se ndreapt nspre
adevratele valori morale recunoscute la nivel social: ciorditul cu acte-n regula,
cultul zeului Ban, cariera profesionala de semielita atinsa de paranoia de
lidarsip si, eventual, cariera politica subjugata integral paranoiei de lidarsip.
Faptul ca prostituia nflorete pe zi ce trece ilustreaz fara drept de apel
culmile din ce n ce mai nalte atinse de expansiunea impotentei sufleteti pe
fondul fobiei fata de genital prostituia este una dintre fiicele de suflet ale
egocentrismului patologic cronicizat.
 Paginile presei scrise i audio-vizualul vuiesc necontenit datorita
scandalurilor sexuale n care sunt implicate elitele pline de grmezi de bani,
cele din domeniul economic i cele din politica, cu ale cioclilor cu diploma au
lsat-o mai moale, dar nu pentru c-ar fi disprut dintr-o data, ca le-ar fi luat
dumnezeu cu mana, ci fiindc strica imaginea religiei aplicate i-i posibil sa se
trezeasc gloata din somnul cel de milenii. Foarte adevrat, bestialitatea elitelor
nu este regsita numai prin birourile companiilor, corporaiilor sau prin sediile
'parlamentelor', ea reflecta perfect i impotenta lor sufleteasca, oglindita de
impotenta sexuala: La ce le-o fi trebuinda s-i descarce animalica presiune
dintre picioare chinuind o tnr prostituata, sau, mai grav, o copila este
adevrat ca numai pentru douazecisitrei de secunde cnd foarte bine se pot
rezolva singuri, la baie sau la toaleta?
*
Insa nu este totul pierdut, pe micul ecran apar din ce n ce mai des
sexologii de serviciu cu-multe-si-frumoase-titluri care ne nva despre sex
hrnindu-ne egocentrismul patologic! Ei ne povestesc cu lux de amnunte ca
ceea ce vedem prin filmele porno, faptul ca o femeie simuleaz orgasme
nentrerupte timp de 15 minute, sau ca ferocele mascul trage voinicete la rame
tot atta timp, este ireal, pentru ca actul dureaz enorm de mult i are rolul de
a-i induce privitorului o acuta lipsa de resprect fata de sine nsui. S-au
inspirat, desigur, i sexologii notri din afirmaiile altor bestii cu-multe -titluri
care ne spun ca imaginile fotomodelelor de pe coperile revistelor sunt maladive,
pentru ca nu aa trebuie s-arate o femeie normala: ca o felina, ca o cprioar.
Nu! In nici un caz, conform aplecrii lor fireti spre docta nelciune, i dup
prerea lor experta, o femeie normala trebuie s-arate ca un hipopotam biped.
Api, manca-i-ar tata de sexologi, cu-multele-lor-titluri cu tot, se vede din
avion ca n-au fcut niciodat dragoste-n viaa lor, ci doar i-au strns cu
gratie-n brae egocentrismul patologic, s-au fu. Garit pur i simplu cu propria
lor impotenta sufleteasca. Insa au mare dreptate, ceea ce vedem prin filmele
porno este ntr-adevr nerealist, dar nu-n sensul precizat de ei, adic aa cum
i ei fac dragoste intensa pe durata a douazecisitrei de secunde, ci invers, n
celalalt sens: a face dragoste nseamn a-i tine-n brae partenerul n care
investeti cldur sufleteasca mult mai mult dect 15 minute. i aici nu vorbim
despre metodele tantrico-stupide de prelungire a actului sexual prin exerciii de
respiraie de tipul ritualului religios, sau prin educarea contient a
contraciilor muchilor perineali. Doar n-am dat n mintea cioclilor cu diploma
pentru a considera ca Mama Natura a modelat specia umana prin ritualuri
religioase sau contracii contiente ale muchilor intracranieni.
Nu, problema este putin mai subtila, este de factura psihologica, lucru
care le scapa prietenilor notri sexologi de serviciu cu-tare-multe-titluri pentru
ca mintea le este paralizata de frica i dusa pana pe culmile paranoiei de
lidarsip. Este vorba pur i simplu despre suflet, despre frica: Brbatul suferind
de impotenta sufleteasca, de va proceda sa neleag ce-i aia Mreaa Frica, s-o
scoat afara din el, pe ochi, nelegnd cum se formeaz fobia fata de genital i
care este rolul ei n modelarea psihicului lui, atunci i va putea elibera 'organul
sexual' prin 'organ sexual' nelegnd toi neuronii pe care-i deine, ntreaga
reea nervoasa din cutia craniana i mduva spinrii de tensiunea sufleteasca
distructiva izvort din frica invizibilizata cu ajutorul religiilor, va scpa de
efectul castrator n biologic produs de autocastrarea sufleteasca i-i va nvinge
impotenta sexuala manifesta uzual prin ejaculare precoce. 'Organul sexual' se
va desensibiliza i va putea s-i pstreze fara efort erecia n timpul actului
denumit fcut dragoste acea dragoste ce se face cu sufletul, nu cu organele
genitale att timp cat are nevoie partenera pentru a atinge un numr suficient
de orgasme presrate i cu celebrele big 'O-uri', orgasmele abdominale, funcie
numai de ea, poate mai puine, poate mai multe. * Este nevoie sa recunosc
faptul ca celebrele sosii vnate cu succes n timpul aa-ziselor cure psihologice
reuite au i ele un rol: acela de a desensibiliza numai zona genitala, unul i-a
tot vnat vreo trei sosii din astea de aici o fi provenind constatarea din popor:
brbatul este ceva inutil n jurul pu. Ngii? *
n cazul n care partenera se plictisete repede, urmare propriei ei
impotente sufleteti, i are tendina de a-l trimite la celebrii sexologi cu multe-
titluri i minte de cimpanzeu scriitor de cri pentru a se trata de cea ejaculare
tardiva ejaculata prea precoce de iluminata lor minte, atunci nu trebuie dect
s-i dezvluie i ei despre ce-i aia Mreaa Frica. Unei femei ii este mult mai
uor s-i recupereze energia vitala din gheara autocastrarii, am putea zice
doar fiindc pe ea specia o iubete mult mai mult, dar nu degeaba: de
integritatea sufleteasca a femeii are cea mai mare nevoie pentru a-i asigura
perenitatea, insa realitatea este ca nivelul de debut, din copilria mica, al
autocastrarii sufleteti la femeie este mult-mult mai mic dect la brbat
-autocastrarea ei creste substanial pe parcurs datorita iluminatului model
culturalo-religios axat pe dezumanizare i canibalizare, pe transformarea ei
ntr-un obiect cu care impotentul brbat poate face tot ceea ce vrea pu. Nga lui
atrofiata cultural.
Numai ca apare o mica problema, cuplul nostru fericit, care a renvat
cum se face dragoste cu sufletul, nu cu organele genitale, s-ar putea ca dup
aceea sa nu mai aib cheful necesar pentru a se repezi sa le-o su. Rada cu
ambele mini psihopailor regresivi de elita n lupta de diminea pana seara
cu Moara de Vnt.
*
 Si daca tot am reuit sa ntrezrim cum se face dragoste cu sufletul, este
bine sa le reamintim partenerilor, care se iubesc acum att de mult, ca nu
peste multi ani specia cu entropia ei i va baga coada i le va ordona s-i
gseasc fiecare un alt partener, pe care s-l iubeasc tot la fel de mult, mai
ales atunci cnd cuplul nostru mparte aceeai locuin i se calca toat ziua
pe btturi agresndu-i unul altuia spaiul vital. Cnd va veni acea vreme,
pentru ca i-au recuperat sufletul din gheara bestialitii ancestrale, se vor
bucura din toat inima pentru bucuria i fericirea fostului partener, i-n nici
un caz nu vor mai fi sugrumai de gelozia cu tenta canibalica, orala, tipica
psihozei regresive respectiv egocentrismului patologic i impotentei sufleteti.
Este adevrat, relaia se poate prelungi n timp n cazul n care partenerii
dein fiecare locuin lui, respectndu-i pe cat posibil propriul spatiu vital
minim acum nu mai trebuie sa stea grmad, n haita, conform stupido-
instructinilor 'genetice' descrise de diveri geneticieni cu-multe-titluri-scelerate,
au scos din ei Mrea Frica i nu-i mai npdete durerea sufleteasca,
abandonul fundamental, atunci cnd sunt singuri cu ei nii.
*
Morala: Facei dragoste! Nu multi copii care s-ajung sa se mcelreasca
intre ei prin tot felul de rzboaie avem posibilitatea sa ne nelegem Frica i sa
anihilam astfel criza de suprapopulare indusa cultural de arhaico-bestialele
tradiii pioso-religioase susinute de btrneii casto-degenerati intelectual
mpini de la spate de psihoza regresiva i paranoia de lidarsip sa se aciueze n
haitele denumite partide politice de tip secta religioasa i sa populeze cu succes
elitist acele cloace tipologice denumite generic 'parlamente'.
Marile Spirite ale umanitii au ales sa nu aduc pe lume copii nu fiindc
n-au vrut sa le ofere moartea-n dar, mai mult ca sigur deineau suficienta for
sufleteasca pentru a le putea explica ce este aia moarte, ci fiindc i-au dat
seama ca nu le-ar fi putut oferi copiilor lor spaiul vital minim de care ar fi avut
nevoie pentru a se dezvolta ca oameni normali i nu ca zombi psihopai.
Creativitate nainte de toate.
Hai sa redefinim i creativitatea: inem neaprat sa creem ceva? Nimic
mai simplu, urmam exemplul unuia dintre cei mai mari Matematicieni ai
notri, care a sfrit de tnr ntr-o mizerie i-o srcie crunta: Luam ceva care
a fost stabilit, demonstrat i btut definitiv n cuie de alii, mult mai inteligeni
ca noi, nelegem foarte bine aspectele n cauza i apoi ncepem sa presupunem
ca una dintre definiii sau axiome are sens i neles exact contrar. Fantazam
cu ochii deschii n aceasta direcie i vedem ce iese. Daca pare interesant
punem pe hrtie, cine tie.
Desigur, avem mare grija ca-n prealabil sa ne fi rezolvat problema Mreei
Frici. Unul, mai fricos de felu' lui, s-a tot crezut ateu de mai bine de doua
decenii, numa' ca abia acum vreo cteva luni a descoperit ca era mai habotnic
dect cel mai nrit habotnic, n-avea curaj sa conteste autoritatea Titanilor
psihologiei, se ca. Ra pe el de frica-n fata lor!
Sa nu uitam, transferul psihic de la lider la gloata transcede milenii.
aa ca s-a apucat sa scrie, i-a fcut-o la foc automat, suntem n criza de timp!
Se dezvolta al dracu' de repede ingineria genetica.
*
Profeii despre ce-am scris.
Acum sa fiu sincer pana la capt, poate crede cineva ca prin ce-am scris
nu m-am identificat perfect cu strigoiul, cel ce le tie pe toate i face ceea ce
vrea pu. Nga lui?
Fcnd desigur eforturi disperate pentru a produce ceva coerent, cat
de cat inteligibil, nu numa' epitete. Sau, i mai frumos, ca tunnd i fulgernd
la adresa diverilor prieteni cu-multe-titluri i-a prietenilor lor btrnei de elita
nu m-am identificat cu acel hitler care tuna i fulgera de la tribuna mpotriva
'rasei inferioare'?
Ce s-i faci, sechelele psihozei raman, i hitler a fost un om, nimeni nu-i
extraterestru. Este obligatoriu sa nelegem ca semenul nostru, cel de lng noi
pe care-l vedem suferind de Foame sau aciuat prin vreun 'parlament', nu este
nici mai prost i nici mai inteligent dect noi diferena este ca unii pot sa
ciordeasc, iar alii nu cu toii facem parte din aceeai specie, numai ea este
deasupra noastr inclusiv prietenii notri cu-multe-si-frumoase-titluri, care-
ar face bine sa i le bage mai repede-n cu. Vnt.
Si pn' la urma i la coada n-am fcut altceva dect sa inventez o noua
religie prin care am ales sa nu ma mai nchin la tot felul de mortciuni de tip
strigoi, ci la Mreaa Frica, pentru ca frica este ancestrala, e-n noi dinaintea
noastr, dinaintea apariiei omului modern, i va ramane-n noi multa vreme de
aici nainte aa ca trebuie s-avem n continuare grija s-o activam optim prin
intermediul cimpanzeicei tradiii monogamice.
Nu trebuie exclusa nici posibilitatea sa ma fi-nselat, cu dioptriile de-acu'
att am putut sa vad, iar ansele de-a vedea mai bine de-att sunt foarte mici:
mbtrnesc, degenerez. Este perfect posibil ca fantasmele grandomano-
morbide specifice elitelor suferinde de psihoza regresiva i paranoia de lidarsip
s-i arate mreia n viaa de zi cu zi pentru ca omul modern nu mai doarme
suficient. S-ar putea ca oamenii de tiin cu-multe-titluri sa inventeze curnd
un medicament modern, administrat pe cale bucala desigur, astfel nct elitele
noastre sa poat dormi mai mult, de exemplu 24 de ore pe zi apte zile pe
sptmn timp de 4-5 ani, exact cat dureaz mandatul de 'parlamentar'
ciorditor din amara bucata de paine a gloatei.
 Apropo, prietenii notri de tiin cu-multe-titluri inca n-au aflat din ce
cauza trebuie sa doarm omul modern, ce s-i faci! Prin crile omului-
cimpanzeu citite de ei nu scrie despre somn, i-n acest sens au nclecat
voinicete pe tomografe cu rezonanta magnetica i pe tot felul de aparate de
pictografiat encefalograme avem spate! Avem tomografe cu care putem lua-n
mana i degusta aa cum ne-a nvat omul-cimpanzeu: sa primim cunoaterea
pe cale bucala. Asta e, Mreaa Frica, generatoarea paranoiei de lidarsip, nu-i
lsa sa gndeasc, aa cum nu m-a lsat nici pe mine aproape un deceniu-
jumate. Mreaa Frica e tare mrea, i mai e i ancestrala peste toate! Doar
Printele psihologiei moderne ne-a spus de mai bine de-un secol ca omul
trebuie sa doarm pentru ca frageda contiina sa se poat odihni n lupta ei cu
ancestralul pe care trebuie s-l in-n frau, i a avut dreptate cu toate astea
copii trebuie sa nvee astzi la coal despre religie.
Dup ce-i vei nvinge frica, am putea sa denumim procesul drept
reintroiectie contient a fricii, o sa observi ca nu vei mai avea nevoie de 8-10
ore de somn pentru a te trezi mai obosit dect te-ai culcat, i vor fi suficiente 3-
5 ore, treptat desigur, pentru a-i recupera toate forele i vei observa ca visele
din timpul somnului nu mai au nici un fel de coninuturi manifeste i latente,
se duc pe apa smbetei visele halucinante, comarurile i transpiraia nocturna
urat mirositoare. Vei visa frumos, lin, coerent, ca i cum ai fi treaz, ancestralul
te va ajuta, va fi acum de partea ta i nu mpotriv-i, aa precum l-a ajutat i
pe Pcala, copacul i-a oferit solutia-n somn! Mai mult dect att, kilogramele-n
plus se vor topi de la sine, fara nici un fel de efort.
Adio, dar raman cu tine.
n cazul n care pn-n acest moment n-ai simit cum Mreaa Frica vrea
sa ias i nu iese-n cinci minute, nici ntr-o zi, ci-n cteva luni bune atunci
revino asupra construciei sistemului psihic de aprare, datoria lui este sa se
apere. i-o face. Respinge ceea ce-ai citit tratnd cu scepticism. Apoi porneste-n
cutarea timpului pierdut: ncepi de la cele mai recente amintiri de impact
emoional i cobori treptat n timp pana la perioada preconstienta privindu-le
pe toate prin prisma Mreei Frici ncet-ncet i vei aduce aminte totul,
emoiile raman perfect ntiprite, cea mai mare parte a sufletului nostru o
formeaz ancestralele emoii, nu raiunea rece.
Si nu uita: Numai Tu nsui te poi autocastra sufletete!
Ajutat atent desigur, de eternele soboare de ciocli cu diploma.
***
Am venit, am vzut, m-am retras. Din specie.

SFRIT