Parohia Sfânta Irina

ÎNDRUMAR DE
SPOVEDANIE

1
 Îndrumări generale:

1. Este foarte important rug ciunea înainte de spovedanie (vezi rug ciunile
de mai jos)
2. Cum lucr m virtutea r bd rii când aștept m la spovedanie.
 De multe ori pierdem starea de poc inț de dinainte de spovedanie
prin faptul c ne tulbur m , fiindc anumiți frați ai noștri sunt
chemați înaintea noastr .
 Ar trebui s știm c este necesar s oferim prioritate copiilor și
p rinților acestora, femeilor îns rcinate, bolnavilor sau persoanelor
cu probleme speciale ale c ror probleme le cunoaște în mod special
p rintele duhovnic.
 Dac apar probleme speciale, e important s faceți cunoscut acest
lucru p rintelui duhovnic.
 Cât aștept m intrarea la spovedanie, trebuie s c ut m starea care
ne apropie de poc inț exersând Rug ciunea inimii, alte rug ciuni
sau citirea din c rțile de înv ț tur ortodox .
 Faț de cei noi veniți s ne purt m cu mult dragoste ca Dumnezeu
s ne socoteasc și nou din plata pe care aceștia o vor lua prin
îndreptare. E posibil ca noi s fim primii lor apostoli și trebuie s
vad c suntem urm torii lui Hristos.
 Un mare duhovnic ne învaț c ar trebui s ne concentr m
spovedania în maxim 7 minute, mai ales când sunt foarte mulți care
așteapt împreun cu noi. Dac nu reușim s concentr m
spovedania în șapte minute, nici în mai mult timp nu vom putea
spune tot ce avem pe suflet.
 Pentru cei cu probleme mai deosebite, pot cere p rintelui duhovnic
o întâlnire în afara programului obișnuit.

Rug ciune de umilinț pentru recunoaşterea p catelor

a. „Doamne mult milostive, Dumnezeule preabune, Sfinte, Care

iubeşti numai binele şi urăşti tot răul, rogu-Te, nu te uita la mul imea
păcatelor mele, ci priveşte la mine, fiul cel risipitor, la oaia cea rătăcită care
îmi recunosc vina mea şi vin la Tine, mâhnit cu inima, zdrobit şi ruşinat
cerşind iertare. Doamne, fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu este

2
pururea înaintea mea. Sunt greu tulburat, zdruncinat şi nemângâiat. N-am
linişte, nu am odihnă în Sufletul meu, văzând că m-am pus cu trup şi Suflet
în slujba diavolului. Cunosc că prin multele şi feluritele păcate, pe Tine,
Părintele şi Dumnezeul meu cel preabun Te-am jignit, mâhnit, amărât şi Te-
am mâniat foarte mult. Păcatele mele apasă cumplit asupra mea, întocmai ca
o piatră foarte grea şi rău mă mai chinuiesc. Ce voi face? Scula-mă-voi şi mă
voi duce la Tatăl meu şi din adâncul inimii păcătoşite, voi zice, ca şi fiul cel
rătăcit: „Tată! Am greşit la cer şi înaintea Ta…” Aceasta voiesc să o fac
chiar acum. Pentru aceasta cu căin ă mă rog ie, iartă-mă pe mine
păcătosul.
Doamne, eu nu mai cutez să mai vin la Tine în starea aceasta păcătoasă în
care mă aflu, dacă nu m-aş fi întărit de cuvintele milostivirii Tale: „Veni i la
mine to i cei osteni i şi împovăra i şi Eu vă voi odihni pe voi… Eu nu voiesc
moartea păcătosului, ci doresc să se întoarcă de la calea lui cea rea şi să fie
viu!” Cuvintele acestea mă încurajează foarte mult a veni înaintea Preotului
Duhovnic şi a-mi mărturisi păcatele, acestui minunat împuternicit al Tău,
care stă văzut în Scaunul Sfintei Spovedanii, în locul Tău, Dumnezeul meu,
Care stai nevăzut acolo de fa ă şi primeşti mărturisirea cea adevărată, pe care
o facem noi păcătoşii. Rogu-Te Doamne, luminează-mi mintea, deschide-mi
inima şi buzele mele, să spun numai adevărul şi să-mi mărturisesc toate
păcatele mele. Nu mă lăsa, Doamne, ca din vreo frică sau ruşine, să ascund
vreun păcat şi să-l las nemărturisit, ci luminează-mă, Doamne, ajută-mă să-
mi reamintesc şi să-mi mărturisesc toate păcatele mele, mari şi mici, cu toată
umilin a, zdrobirea inimii şi căin a, înaintea Preotului Duhovnic şi a Ta, cu
hotărârea de a le părăsi desăvârşit şi a face roade vrednice de pocăin ă ca
astfel să fiu iertat ca şi mul imea Magdalenelor, Samarinencelor, Zaheilor,
tâlharilor şi a altor păcătoşi, pocăi i după dreptarul dreptei-credin e
creştineşti, care acum se veselesc în Raiul desfătărilor, îndulcindu-se pururea
de nemărginita frumuse e a Fe ei Dumnezeirii Tale. Astăzi vreau a face o
mărturisire cât mai amănun ită, şi mai bună, mai desăvârşită, aşa ca şi când
ar fi cea din ceasul despăr irii Sufletului meu de trup. Ajută-mi, Doamne, ca
să fac această adevărată mărturisire, pentru că eu nu cunosc, ci numai Tu
singur, dacă voi mai avea vreme şi prilej să mă mai mărturisesc vreodată, ori
cu această mărturisire voi merge înaintea Ta, Preadrepte Judecătorule.
Doamne Dumnezeule, astăzi doresc din toată inima a mă întoarce la Tine, a
mă cură i de toate păcatele, Părintele meu Cel preabun, pe Care Te-am jignit
şi mâhnit şi a mă mântui de tot păcatul. Puterile mele cele slabe încă nu sunt
în stare a mă ajuta pentru a face aceasta. Deci, rogu-mă ie, Dumnezeule,
Părintele milostivirilor, ajută-mă a face şi a desăvârşi această cură ire de
păcate. Rogu-Te, Doamne, fie- i milă de mine şi iartă-mă. Doamne, Iisuse

3
Hristoase, Mântuitorul şi Dumnezeul meu, Tu ai venit în lume să mântuieşti
pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu. Ajută-mi, Doamne, Care ai
venit să chemi, nu pe cei drep i ci, pe cei păcătoşi, la pocăin ă, cheamă-mă şi
pe mine păcătosul. Ajută-mă a alerga la Tine, Izvorul vie ii şi Lumina lumii,
Care luminezi tuturor. Primeşte-mă pe mine, păcătosul. Ajută-mă a alerga la
Tine, la milostivul Scaun al judecă ii Tale de aici de pe pământ, la Sfânta
Spovedanie. Pentru minunata Ta întrupare, activitate Mesianică, Patimă,
Crucificare şi moarte pe Cruce, pentru mântuirea noastră şi pentru
preamărita Ta Înviere, rogu-Te pe Tine, Care ai iertat pe vrăjmaşii Tăi
răstignitori, iartă-mi şi mie toate păcatele mele!
Dumnezeule, Duhule Sfinte, mângâietorul, Vistierul bunătă ilor,
înzestrătorule al nostru, cu toate bogatele Tale Daruri şi Dătătorule de via ă,
vino şi la mine păcătosul, cură eşte-mă cu Darurile Tale cele bogate,
întăreşte-mă în tot binele şi ajută-mă să mă mântuiesc şi să redobândesc
fericirea, în Împără ia Ta cea Cerească, începând de aici de pe pământ.
Dumnezeule cel Preamărit în Sfânta Treime, cea de o Fiin ă şi nedespăr ită,
Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, ajută-mă să mă cură esc de toate păcatele la
Scaunul Judecătoresc şi milostivnic al Sfintei Spovedanii, de aici de pe
pământ şi să- i slujesc ie totdeauna cu trup şi Suflet, că ie se cuvine,
Doamne, toată Slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”

b. „ ie, Doamne, Celui Ce e ti Unul bun i Care nu ii minte răul, Î i

mărturisesc păcatele mele. La tine cad strigând eu, nevrednicul: gre it-am,
Doamne, gre it-am i nu sunt vrednic să caut spre înăl imea cerului din
pricina mul imii nedreptă ilor mele. Dar, Doamne al meu, dăruie te-mi
lacrimi de pocăin ă, Cel Ce e ti Unul Bun i Milostiv, ca prin acestea
rugându-mă ie, să mă cură esc mai înainte de sfâr itul meu de tot păcatul.
Căci prin înfrico ătoare i groaznice locuri am a trece odată ce mă voi
despăr i de trup, i mul ime de demoni întuneca i i lipsi i de omenie mă vor
întâmpina atunci, i nimeni nu mă va înso i ca să-mi vină întru ajutor sau să
mă izbăvească. Pentru aceea cad înaintea bunătă ii Tale, să nu mă dai celor
ce mă batjocoresc, nici să se laude cu mine vrăjma ii mei, Bunule Doamne,
nici să zică: în mâinile noastre ai venit i nouă ne-ai fost dat. Nu, Doamne,
nu uita mărinimiile Tale i nu-mi răsplăti mie după fărădelegile mele, nici nu
Î i întoarce fa a Ta de la mine. Ci Tu, Doamne, mustră-mă, însă cu milă i
îndurare, ca să nu se bucure de mine vrăjma ul meu. Ci stinge înfrico area
lui care o îndreaptă asupra mea i toate lucrurile lui le zădărnice te. i dă-mi
cale neîmpiedicată către Tine, Bunule Doamne, pentru că i de am păcătuit,
n-am alergat la al tămăduitor i n-am întins mâinile mele către Dumnezeu

4
străin. Nu lepăda, dar, rugăciunea mea, ci auzi-mă întru bunătatea Ta i
întăre te inima mea întru frica Ta. i să fie harul Tău asupra mea, Doamne,
Lumină mai presus decât toată lumina, Bucurie mai presus decât toată
bucuria, Odihnă mai presus decât toată odihna, Via a cea adevărată i
mântuirea, care rămâi în vecii vecilor. Amin” (Starețul Gheorghe Z vorâtul
din Zadonsk)
Rugăciune pentru părintele duhovnic

„Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, care pe desfrânata i pe

tâlharul i-ai primit, prime te i rugăciunea mea pentru robul tău, duhovnicul
meu (numele) ales de Tine să poarte povara păcatelor mele în fa a Ta, a a
cum Tu por i povara lumii întregi în fa a Tatălui Ceresc. Iartă-i toate
gre elile lui pentru dragostea i jertfa stăruitoare ca să pun început bun de
pocăin ă eu, oaia rătăcită. Cercetează-l degrabă i vezi nevoile lui. Vindecă-l
de toată boala i întinăciunea trupeasca si sufletească i de slăbiciunea firii
celei căzute. Izbăve te-l de to i vrăjma ii văzu i i nevăzu i, de tot răul i
ispitele ce i-au venit pentru păcatele mele. Spore te-i în elepciunea,
îndelunga răbdare, lini tea, pacea i mul umirea sufletească, înmul e te-i
puterea, spore te-i blânde ea i purtarea de grijă i împline te toate cele de
folos lui. Dă-i minte luminată i pricepere sfântă care se pogoară de la Tine,
împăratul Luminii. Bine-spore te în el Doamne i dăruie te-l sănătos,
îndelungat în zile, drept învă ând cuvântul adevărului Tău. Amin.
Împărate Ceresc, Mângâietorule, deschide stavila cerului i plouă
peste duhovnicul meu (numele) bel ug de har i bogată milă. Pogoară-te
asupra lui, odihne te în el pururea i revarsă peste el mul imea îndurărilor
Tale. Amin.
Maica Domnului, acoperă cu Atotputernicul tău Acoperământ pe
robul tău, duhovnicul meu (numele) i roagă-te Bunului Dumnezeu să-l
miluiască pentru rugăciunile tale. Izbăve te-l de toată ispita trupească i
sufletească, cură ă-l, tămăduie te-l, întăre te-l i sănătate deplină dăruie te-i.
Amin.
Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te Domnului să miluiască i să
mântuiască pe duhovnicul meu (numele), pentru rugaciunile tale.
Cuvioase Arsenie cel Mare, roagă-te Bunului Dumnezeu să miluiască
i să mântuiască pe duhovnicul meu (numele), pentru rugăciunile tale.
Cele nouă Puteri Cere ti, Sfin ilor Români - mucenici i muceni e,
cuvio i i cuvioase - Preacuvio ilor Părin i ai no tri i sfin ii a căror
pomenire se face astăzi, împreună cu to i sfin ii, ruga i-vă lui Dumnezeu să
miluiască i să mântuiască pe părintele meu duhovnic (numele) pentru
rugăciunile voastre. Amin.”

5
Păcatele care opresc de la Sfânta Împărtășanie și canonisirea lor după Sfintele
Canoane

1. Fermec torii sau vr jitorii, 20 de ani s nu se împ rt șeasc .

2. Cei care se duc la fermec tori, 6 ani s nu se împ rt șeasc .
3. Cei care dau în c rți, care dau cu bobii, care ghicesc în cafea, care dau cu ghiocul, care
descânt si cei care se duc la ei; cei care poart talismane, buruieni descântate sau
altceva de acest fel; cei care pun semne la copii si la vite s nu se deoache, 6 ani s nu
se împ rt șeasc .(Canonul 61 Trulan.)
4. Cine cheam vr jitori sau fermec tori pentru a face r u altora, ca un ucigaș se
socotește si 20 de ani s nu se împ rt șeasc .(Canonul 72 al Sfântului Vasile cel
Mare.68.)
5. Preacurvarii (Cei c s toriți, desfrânând cu persoane str ine c s torite se numesc
preacurvari.) , homosexualii ,cei care se împreun cu dobitoacele, cei ce se împreun
cu femeile lor peste fire, 15 ani s nu se împ rt șeasc .
6. Curvarii (Curvie se cheam atunci când doi nec s toriți sau v duvi desfrâneaz .),
șapte ani s nu se împ rt șeasc .
7. Cine va curvi cu sora lui de un tat si de o mam , 20 de ani s nu se împ rt șeasc .
8. Cine va curvi cu nora sau cu mama soacrei, 11 ani s nu se împ rt șeasc .
9. Cine va curvi cu cumnata lui sau cu vara primar , 10 ani s nu se împ rt șeasc .
10. Cine va curvi cu a doua var , 9 ani s nu se împ rt șeasc .
11. Cine va curvi cu nașa care 1-a botezat, 20 de ani s nu se împ rt șeasc .
12. Cine va curvi cu cum tra, adic cu mama nașei care a botezat, cine va curvi cu dou
surori sau, femeia, cu doi frați, 11 ani s nu se împ rt șeasc .
13. Cine va curvi cu mama vitreg si cine a dezvirginat o fecioar mai mic de 12 ani,
acela 12 ani s nu se împ rt șeasc .
14. Cel ce a curvit cu femeia sa peste fire, s nu se împ rt șeasc 15 ani; la fel si femeia
se canonisește dac a fost cu voia ei; iar dac a fost silit (adic f r voia ei), 6 ani s
nu se împ rt șeasc .
15. Cel ce s-a c s torit a doua oar , 1 an s nu se împ rt șeasc .
16. Cel ce s-a c s torit a treia oar , 10 ani s nu se împ rt șeasc ; iar de are copii si are
sub 40 de ani, 5 ani s nu se împ rt șeasc . Dac a trecut de 40 de ani si are copii, s
nu i se mai îng duie a treia c s torie.
17. A patra c s torie nu este îng duit .
18. Dac se va împreuna cineva înainte de cununia religioas , 1 an s nu se împ rt șeasc .
19. Dac cineva va curvi cu mama logodnicei lui sau cu o alt rud a ei, acea c s torie se
oprește.
20. Cel ce a f cut malahie (masturbare), 40 de zile s m nânce hran uscat si s fac câte
o sut de m t nii pe zi, si cu mare c inț în suflet hot rându-se de a nu mai greși; se
poate împ rt și cu Sfintele Taine. Dac nu îndeplinește canonul ar tat mai sus, 1 an s
nu se împ rt șeasc .
21. Femeia fiind în timpul periodului, adic în zilele necur ției ei, s nu se împreune cu
b rbatul.In duminici si s rb tori, miercuri si vineri si în cele patru sfinte posturi de
peste an, soțul ei si soția s se p streze în cur ție
22. Cei care fac malahie unul cu altul sau femeie cu femeie, 80 de zile s se canoniseasc
mâncând hran uscat în toate zilele si f când câte o sut de m t nii pe zi. De nu va
împlini acest canon, 2 ani s nu se împ rt șeasc și s fac câte o sut de m t nii pe
zi.
23. Cel ce a ucis de bun voie, 20 de ani s nu se împ rt șeasc .

6
24. Cel ce a ucis f r voia lui (din greșeal ), 10 ani s nu se împ rt șeasc .
25. Cel ce a ucis în r zboi sau ap rându-se de tâlhari, 3 ani s nu se împ rt șeasc .
26. Cel ce de bun voia lui s-a lep dat de Hristos si revine, la sfârșitul vieții lui s se
împ rt șeasc .
27. Cel ce din cauza chinurilor s-a lep dat de Hristos, 8 ani s nu se împ rt șeasc .
28. Cel ce a furat și singur a spus fapta sa, dup ce va înapoia cele furate, 1 an s nu se
împ rt șeasc ; iar dac a fost descoperit de alții, 2 ani s nu se împ rt șeasc și s
înapoieze cele furate sau costul lor, dac nu le mai are.
29. Jefuitorii de morminte, 10 ani s nu se împ rt șeasc .
30. Furtul de cele sfinte, fie din biseric sau din alt parte, 15 ani s nu se împ rt șeasc .
31. C lc torii de jur mânt, ca și cei care au jurat strâmb, 10 ani s nu se împ rt șeasc .
32. De va muri pruncul nebotezat din neglijența p rinților, aceștia 3 ani s nu se
împ rt șeasc și s fac câte o sut de m t nii pe zi.
33. Femeia care și-a omorât pruncul f r s vrea, în timpul somnului, 7 ani s nu se
împ rt șeasc .
34. Femeile care își omoar pruncii în pântece, care avorteaz sau fac raclaj, 10 ani s nu
se împ rt șeasc , iar dac se feresc s nu fac copii, 1 an s nu se împ rt șeasc .
35. Femeia care pierde pruncul f r voia ei, 1 an s nu se împ rt șeasc .
36. Cel ce oc r ste sau batjocoreste pe cineva, trei zile s se afuriseasc si s m nânce
numai pâine cu ap . pentru c : " ... cel ce va zice fratelui meu nebun, vinovat este de
gheena focului " (Matei XIII, 12).
37. De va avea cineva vrajb asupra altuia și unul dintre ei moare f r ca ei s se fi
împ cat, cel r mas în viaț se oprește de la Sfânta Imp rtașanie 1 an, și timp de 40 de
zile va merge la mormântul celui mort și-și va cere iertare cu lacrimi de durere, și va
face câte 50 de m t nii pe zi.
38. Dac va oc rî și va batjocori cineva pe p rinții s i, cu greu canon s se canoniseasc ,
iar dac îi va bate, pe unul ca acela numai arhiereul, iar la mare nevoie și preotul,
poate a-l dezlega de acel mare p cat și numai dup ce și-a împlinit canonul ce i-a fost
dat și numai dup ce și p rintii lui iar și 1-au primit și 1-au iertat.
39. P rinții care îsi neîndrept țesc copii, pe unii iubindu-i iar pe alții defâimându-i, deși ei
sunt cu bun cuviint , și nu le impart drept zestrea ce li se cuvine, dac nu se vor
îndrepta s fie lipsiți de Sfânta împ rt sanie și lep dați de Biseric , adic s se
afuriseasc .
40. Acela care ar oc rî, ar bârfi, ar necinsti sau ar bate pe vreun preot, chiar dac ar fi
preotul vinovat, unul ca acela va fi dat anatemei si lep dat de la Biseric ca unul ce s-a
îndep rtat de Sfânta Treime si la un loc cu Iuda va fi partea lui si 2 ani s nu se
împ rt seasc , chiar de 1-ar lerta preotul, c ci zice Scriptura: "Pe mai marele
poporului tău să nu-1 vorbesti de rău".
41. Cel învr jbit cu cineva, mai înainte de a se împ ca, nu poate intra în biseric si nici s
trimit prinos si s fac câte 50 de m t nii pe zi pân ce se va împ ca cu cel pe care 1-
a sup rat, cerându-si iertare cu toat umilinta, iar dac acela este vinovat si tot el nu
vrea s se împace, vina r mâne asupra lui, iar acesta nu mai este sub canon.
42. Dac va mânca cineva de dulce miercurea sau vinerea precum și în Postul Pastelui, 2
ani s nu se împ rt seasc (F r numai cei ce au pogor mânt deoarece sunt bolnavi,
etc.).
43. Dac va intra cineva ca s se roage cu ereticii: catolicii, protestantii, adventistii,
poc itii, martorii lui Iehova, baptistii și altii de acest fel, dau dac va mânca la
praznicele lor, unul ca acela s se afuriseasc și dac nu.se va c i s se taie cu totul de
la Biserica lui Hristos, ca unul ce a c zut din har.

7
 44. Dac va lucra cineva în duminici sau în s rb tori, s se afuriseasc , far numai dac va
face aceasta f r voia lui.
45. Acela care nu merge la Sfânta Liturghie trei duminici la rând, s se afuriseasc , far
numai dac este greu bolnav, încât s nu poat ieși din cas .
46. Dac a știut cineva despre altul c p c tuiește și nu 1-a oprit, cu toate c putea s -1
opreasc , unul ca acela s se canoniseasc , la fel cu acela care a s vârsit p catul.
47. Dac cineva se împodobeste ca s fac sminteal și se d cu mirodenii, dac își
vopsește p rul, unghiile, fața, sprâncenele și buzele, s se afuriseasc (Canonul 103
Trulan).
48. Sinucigașului nu i se face prohodire (înmormântare cu preot) și nici în cimitir nu se
îngroap ; aceasta îns numai dac n-a fost inconstient (nebun) când s-a sinucis.
49. Dac cineva ar vrea s intre în cler, dar a c zut în vreunul din p catele prev zute mai
sus la punctele: 1 pân la 19 inclusiv, de la 23 si pân la 27 inclusiv, acela nu se mai
poate face preot.

ÎNDREPTAR LA SPOVEDANIE

Ce urm ri are p catul.

R ul pricinuit de el

1. Prin p cat pierdem darul cel mai presus de fire ce-l avem de la Dumnezeu. F r acest dar,
sufletul r mâne slut.
2. Prin p cat Duhul Sfânt este luat de la noi şi nu mai suntem recunoscu i fii.

3. Prin p cat pierdem fericirea veşnic a raiului; pierdem posibilit ile unirii cu Dumnezeu şi
petrecerea împreun cu sfin ii; pierdem lumina veşnic şi odihna.
4. Câştig m iadul cu focul cel nestins şi cu întunericul cel ce este totdeauna.

5. Prin p cat pierdem toate bun t ile pe care le-am f cut înainte, c ci Dumnezeu te va judeca în
ceea ce te va g si f când.
6. Prin p cat pierdem ajutorul lui Dumnezeu (atât cât eşti în p cat).

CELE 10 PORUNCI
Porunca întâi: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alţi dumnezei afară de
mine.
1. Crezi în Dumnezeu?
2. Crezi în Sfânta Treime?
3. Îl adori pe Dumnezeu?
4. Îl iubeşti?
5. Îl cunoşti? Te-ai silit spre a afla ceva despre Dumnezeu din c r ile Sfintei Scripturi,
c r ile bisericeşti sau de altundeva?
6. Nu cumva crezi în farmece?
7. Nu ai umblat pe la ghicitori, prezic tori?

8
 8. Nu faci spiritism?
9. Nu crezi în vise? Crede numai în Dumnezeu.
10. Nu cumva dai mai mult cinstire unei fiin e sau lucru decât lui Dumnezeu?
11. Nu pre uieşti banul, mâncarea sau vinul, femeia sau b rbatul, mai mult decât pe
Dumnezeu?
12. Ai cârtit vreodat împotriva lui Dumnezeu?
13. Nu ai dezn d jduit din cauza vreunui necaz, sup rare sau orice alt r u venit asupra ta?
14. Nu te-ai împotrivit adev rurilor şi înv turii creştine?
15. Nu ai citit c r i împotriva credin ei?
16. Nu ai dat altuia s citeasc ?
17. Nu ai fost la adun rile necredincioşilor?
18. Nu ai citit c r ile şi revistele lor cu scopul afl rii altui adev r decât cel al Bisericii?
19. Nu ai ap rat necredin a sau sectele sau mahomedanismul?
20. Nu ai dus daruri sectarilor?
21. Nu crezi în credin e deşarte sau p gâneşti? C mi-a ieşit un preot înainte îmi merge
r u, mi-a ieşit un coşar îmi merge bine, mi-a ieşit cu plinul sau cu golul etc.?
22. Este Dumnezeu centrul preocup rilor tale?
23. i-ai pus întotdeauna n dejdea în Dumnezeu?
24. Crezi c exist Rai sau Iad?
25. Crezi c va fi Judecat ?
26. Nu te încrezi prea mult în bun tatea lui Dumnezeu şi în felul acesta nu te temi de
judecat ?
27. Nu crezi c Dumnezeu nu te mai poate ierta din cauza prea multelor (tale) şi grelelor
p cate?
28. Ai cerut totdeauna ajutorul lui Dumnezeu?
29. i-ai f cut regulat rug ciunile? Seara, diminea a şi la prânz?
30. La Biseric mergi regulat?
31. La rug ciune şi în Biseric te gândeşti numai la Dumnezeu?
32. Peste zi î i mai aduci aminte de Dumnezeu?
33. Mul umiri I-ai adus lui Dumnezeu dup toate fapteletale?
34.Şi înainte de a face ceva I-ai cerut ajutorul?
35. Rug ciunile nu le spui câteodat numai din obicei sau s te scapi?
36. Nu te gândeşti în alt parte în timpul rug ciunii?
37. Nu- i vin gânduri c nu te mai po i mântui?
38. Nu ai amânat poc irea spre b trâne e?
39. Nu cau i s mergi târziu la Biseric ?
40. Ascul i slujba atent?
41. Nu râzi, nu vorbeşti sau nu te ui i dup lume în Biseric ?

Porunca a doua: Să nu-ţi faci chip cioplit nici asemănarea vreunui lucru, din
câte sunt în cer, pe pământ, în ape sau sub pământ, nici să te închini lor, nici să
le slujeşti.
1. Nu cumva crezi c unii oameni sunt mari şi au valoarea pe care a avut-o
Mântuitorul? Exemplu: filosofii sau şefii de religii.
2. Crezi în Sfintele Icoane?
3. Cel de închinare le dai?
4. Nu crezi cumva c Icoana este chiar Sfântul pe care îl zugr veşte?

9
 5. Nu cumva crezi în oameni-femeia ta, b rbatul t u, copilul t u, etc?
6. Nu te închini vreunui lucru, banului, mânc rii, b uturii sau altor pl ceri?
7. Nu cumva mintea este singura ta lege şi faci numai ceea ce- i spune ea?

Porunca a treia: Să nu iei Numele Domnului Dumnezeului tău în deşert.

1. Ai înjurat vreodat de Dumnezeu Tat l sau de Mântuitorul Iisus Hristos?
2. Ai înjurat de Îngeri, Arhangheli?
3. Ai înjurat de Sfânta Fecioar ?
4. Ai înjurat de Sfin i, Biseric , Paşte, Candel , Icoane, Cruce şi altele?
5. Ai adus numele Domnului drept m rturie mincinoas ?
6. Ai luat altfel de m rturii: ochii t i, via a ta, mântuirea sufletului t u? C ci Mântuitorul
a zis: Vorba ta să fie da şi nu; căci ce e mai mult vine de la diavol.
7. Ai dr cuit? Ai trimis pe al ii la dracu sau pe tine?
8. Ai obiceiul s blestemi pe cei ce- i fac r u? Mântuitorul ne-a înv at s ne rug m
pentru ei.
9. Jur mânt fals ai depus?
10. Dar jur mânt adev rat?
11. Nu întrebuin ezi ca jur mânt formula "z u", care este prescurtarea lui "pe Dumnezeul
meu"?

Porunca a patra: Adu-ţi aminte de Ziua Domnului, şase zile să lucrezi, iar a
şaptea să o serbezi.
Ziua Domnului este Duminica. Aceeaşi valoare o au şi toate s rb torile instituite de Sfânta
Biseric , de peste an.
1. inut-ai toate Duminicile şi s rb torile?
2. Fost-ai în toate aceste zile la Biseric ?
3. Cei din casa ta le-au inut, au fost la Sf. Biseric , nu i-ai oprit pentru vreun lucru?
4. Altora nu le-ai dat de lucru în aceste zile? Nu mergi prea târziu la Biseric ?
5. Ziua Domnului o serbezi cum trebuie? Sau e pentru tine o zi obişnuit sau o zi de
chefuri şi petreceri? Diminea a mergi la Biseric ? Dup mas citeşti c r i folositoare,
ziditoare de suflet?
6. Te îngrijeşti de suflet mai mult în aceast zi decât în altele?
7. Nu ai f cut sau ai participat la cl ci?
8. Nu te por i cu necuviin în Biseric ?
9. Nu ai hulit Biserica şi pe slujitorii Sf. Altar?
10. Pe preo i îi cinsteşti ca pe slujitorii lui Dumnezeu? Nu-i batjocoreşti? Nu-i bârfeşti
spunându-le p catele?
11. Te rogi pentru ei? Îi ascul i?

Porunca a cincea: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta ca să-ţi fie ţie bine şi să
trăieşti ani mulţi.
1. Nu i-ai b tut p rin ii sau socrii?
2. Nu i-ai înjurat sau persecutat?
3. Ai ascultat sfaturile lor?

10
4. Nu i-ai înşelat cu ceva?
5. Nu le-ai speculat buna credin ?
6. Când au fost în necazuri i-ai ajutat?
7. Slujbe dup moarte le-ai f cut?
8. Fra ii, surorile, le-ai ajutat?
9. Ai purtat grij de so ie, de copii? C ci Sf. Pavel zice: Dacă nu poartă cineva grijă de
ai lui şi mai ales de cei din casa sa, s-a lepădat de credin ă şi este mai rău decât un
necredincios. (1 Timotei 5, 8)
10. Nu i-ai b tut so ia? Nu te-ai purtat r u cu ea? N-ai înjurat-o?
11. So ul i l-ai cinstit? So ia sau so ul i-ai iubit ca pe tine însu i?
12. Nu i-ai înşelat so ul sau so ia?
13. Nu i-ai f cut via a mai grea? Nu eşti cic litor?
14. De cele sufleteşti ale celor din casa ta te-ai îngrijit suficient?
15. Cum te-ai purtat cu p rin ii sufleteşti? Naşi, profesori, preo i? I-ai respectat şi i-ai
ajutat?
16. Nu ai fost obraznic sau înc p ânat cu p rin ii?
17. Nu i-ai sup rat? Mâniat?
18. Nu i-ai vorbit de r u, batjocorit?
19. Nu ai râs de neputin ele lor?
20. Ai luat seama s -şi fac datoriile religioase?
21. Nu te-ai ruşinat de ei?
22. Nu i-ai cheltuit banii pe lucruri nefolositoare (tutun sau alte pl ceri) şi în felul acesta
ai lipsit familia de cele trebuitoare?

De eşti p rinte
23. Ai îndreptat pe copii t i pe drumul Bisericii, cu fapta şi cu cuvântul?
24. Nu le-ai dat exemplul t u de certuri, be ii, vorbe porcoase, minciun , furt, necinste,
clevetire, lene?
25. Nu cumva tr ieşti în concubinaj şi copiii v d acest lucru?
26. Pentru faptele rele: certuri, minciun , b taie, furt, i-ai pedepsit? Nu cumva din mil i-
ai cru at?
27. Pentru copiii t i, so ie, so , fra i, surori, p rin i, ai f cut rug ciuni?
28. Nu ai fost prea aspru, sau prea blând cu copiii t i?

Porunca a şasea: Să nu ucizi

1. Nu cumva ai ucis vreodat cu voie sau f r voie?
2. Nu doreşti s ucizi, nu ai gânduri de r zbunare? Ai l udat pe cineva care a omorât?
3. Nu doreşti moartea cuiva, fie pentru a-i lua averea, femeia, b rbatul etc?
4. Nu ai b tut pe cineva?
5. Nu ai amenin at?
6. Nu ur şti pe cineva, eşti împ cat cu to i cunoscu ii?
7. Doreşti r u cuiva, moarte, pagub ?
8. Te bucuri de r ul ce se întâmpl semenului?
9. Cum te por i cu cei din jur?
10. De eşti b rbat ai admis lep darea de copii?
11. De eşti femeie, nu ai lep dat prunc cu voie?

11
 12. Nu ai c utat s te sinucizi direct sau indirect?

Porunca a şaptea: Să nu preacurveşti.

Curvie face cel nec s torit; preacurvie cel c s torit.

1. Nu ai curvit sau de eşti c s torit n-ai preacurvit?

2. Nu tr ieşti în concubinaj?
3. Nu p c tuieşti împotriva firii: onanie sau homosexualitate?
4. Nu cumva pofteşti s curveşti cu b rbatul sau femeia altuia?
5. Nu cau i prilej de curvie?
6. La lucruri ruşinoase nu te gândeşti prea mult?
7. Nu cau i s - i aduci aminte de asemenea scene?
8. Nu vrei s vezi p r ile ruşinoase ale corpului?
9. Nu vorbeşti lucruri ruşinoase?
10. Nu ai citit c r i sau vizionat imagini sau filme care s - i produc pl ceri sexuale?
11. Nu ai îndemnat pe altul s fac acest p cat?
12. Nu ai f cut pe altul s p c tuiasc prin îmbr c minte sau g tire?

Porunca a opta: Să nu furi.

Preotul nu poate ierta furtul neînapoiat; deci s restitui ceea ce ai furat şi apoi spovedeşte-te.

1. N-ai furat bani sau alte obiecte de la stat, societate sau vreun om?
2. N-ai p gubit pe al ii?
3. Pe cel p gubit l-ai desp gubit?
4. De averea altuia, încredin at ie, ai avut destul grij ?
5. Bani sau alte obiecte pe care le-ai luat împrumut, le-ai restituit?
6. Ai primit lucruri furate?
7. Lucrurile g site le-ai dat înapoi?
8. N-ai schimbat hotarele p mântului cu vecinul t u?
9. N-ai îndemnat pe altul s fac acest lucru?
10. N-ai luat dobând prea mare?
11. N-ai falsificat vreo marf , n-ai vândut-o ca marf bun ?
12. La cântar sau socoteal n-ai înşelat?
13. N-ai luat de la cel mai mic decât tine lucruri cu de-a sila?
14. N-ai luat mit ?
15. N-ai înv at copiii s fure?
16. N-ai gânduri de îmbog ire pe c i necinstite?

Porunca a noua: Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui.

1. N-ai jurat strâmb?
2. N-ai min it?
3. N-ai adus m rturii mincinoase?
4. Te-ai purtat corect cu semenul t u?
5. Nu l-ai min it?
6. Nu cumva ai purtat minciuni?
7. Nu cumva ai umblat cu poveşti de la unul la altul?
8. Nu cumva ai bârfit pe aproapele?

12
Porunca a zecea: Să nu pofteşti şi să nu doreşti nimic, din ceea ce vezi că are
fratele tău.
1. Dorit-ai femeia, fiica, b rbatul sau fiul aproapelui t u?
2. Dorit-ai averea vecinului?
3. Nu ai dorit starea social a celui mai mare ca tine?
4. N-ai urât din aceast cauz pe vecin?
5. N-ai dorit casa, sau p mântul, sau vita, sau lucrul fratelui t u?

CELE ŞAPTE P CATE DE MOARTE

Mândria
Este izvorul tuturor r ut ilor sufleteşti; ea este o l comie spiritual
pentru care şi dracii au c zut din darul lui Dumnezeu.

1. Nu eşti mândru, f los, închipuit?

2. Nu crezi prea mult în frumuse ea sau averea ta, nu te-ai mândrit cu ele?
3. Cum te por i cu cei mari?
4. Nu dispre uieşti pe nimeni?
5. Stai de vorb cu oricine?
6. Nu eşti f arnic, ipocrit (una spui, alta faci)?
7. Nu te-ai l udat prin fapte, vorbe, îmbr c minte?
8. Nu ai vorbit ceva spre a fi l udat?
9. Nu ai clevetit pe aproapele ca s -i înjoseşti cinstea şi vrednicia şi spre a te ridica pe
tine?
10. Ai r bdat ocara celui ce te-a oc rât?
11. Ai iertat pe cei ce s-au sup rat pe tine?
12. Nu te-ai mândrit cu ştiin a, cu cunoştin ele tale?

L comia
Din abstract, egoismul se concretizeaz prin l comie. Din acest punct de vedere
priveşte Sf. Apostol Pavel când zice c l comia este r d cina tuturor r ut ilor.
1. Nu eşti lacom la mâncare sau b utur ?
2. Nu vrei s strângi avere sau alte lucruri?
3. În strângerea de bani nu eşti lacom, n-ai înşelat pe aproapele t u din aceast cauz ?
4. Nu ai mâncat sau ai b ut pe ascuns?
5. Ai mâncat în s rb tori înainte de Sf. Liturghie?
6. Ai mâncat mort ciuni?

Lenea
Este lipsa de întrebuin are a puterilor trupeşti şi sufleteşti
pe care Dumnezeu ni le-a d ruit ca s le folosim în via a noastr
1. Nu eşti leneş?
2. Nu pierzi timpul f r s lucrezi?
3. Nu te ocupi cu lucruri rele sau deşarte (g tirea trupului etc.)?
4. Rug ciunea o faci regulat?
5. De suflet te îngrijeşti?
6. Datoria ca func ionar, lucr tor, servitor, i-o faci?
7. Nu obligi pe cei mai mici s fac lucrul t u?

13
 8. Nu ai c utat duhovnic mai iert tor?
9. i-ai îndeplinit canonul?

Mânia
Se întemeiaz tot pe pivotul l comiei. Când omul nu-şi poate îndeplini poftele sale, se înfurie
c ci este împiedicat de la scopul s u cel r u. Omul se poate mânia numai contra p catului.
1. N-ai f cut rele în mânie, înjur turi, b t i, etc.?
2. Te mânii des? Cât te ine? Ştii c Sf. Pavel a spus: Soarele să nu apună este mânia
voastră (Efeseni 4, 26) ?
3. Acum eşti sup rat pe cineva?
4. Ai b tut pe cineva cu bâta, cu palma,etc.?
5. N-ai sup rat sau mustrat pe cineva f r temei, cu r utate?
6. Ai dorit r ul celui ce i-a f cut r u? Dar celui ce i-a f cut bine?
7. Nu te-ai mâniat pe vecin pe motivul c e mai bun decât tine? Nu l-ai invidiat? Nu- i
pare r u?
8. Nu ai v rsat sângele cuiva (în be ie)?
9. Nu te-ai rugat (în mânie) s vin r ul asupra vr jmaşilor t i?

Zgârcenia
Este material şi spiritual .
Material este atunci când omul nu voieşte s mângâie trupeşte pe cel s rac,
iar spiritual când nu voieşte s îndrumeze pe cel neştiutor din r utate.
1. Eşti zgârcit?
2. N-ai lipsit de cele necesare pe un vecin din zgârcenie?
3. Ai ajutat pe s rac?
4. La mas ai chemat s raci sau boga i?
Ştii c Mântuitorul ne îndeamn s chem m la mas pe cei ce nu ne pot chema înapoi.
5. Nu vinzi prea scump?
6. Nu înşeli?
7. Nu- i pare r u c ai f cut vreun bine?
8. Nu cumva m nânci pu in, te îmbraci prost (pe tine şi pe ai t i) spre a te îmbog i?
9. Nu cumva nu te îngrijeşti de s n tatea alor t i, copii, so ie, p rin i, fra i, spre a nu
cheltui bani?
Invidia (cearta sau pizma)
Când cel furios nu poate birui cu mânia lui piedicile care i se opun,
şi neputând s fac altceva, se îndulceşte cu inima în patima invidiei,
ca s acopere cinstea şi vrednicia sufleteasc şi trupeasc a aproapelui şi s se înal e el.
1. Eşti certat cu cineva?
2. Î i place s te cer i?
3. Ur şti pe cineva?
4. Batjocoreşti?
5. Sfaturi viclene dai?
6. Acum ai pe cineva invidie?
7. Vorbeşti cu toat lumea?
8. Ai bârfit sau ai clevetit pe cineva? L-ai vorbit de r u?
9. Ai poreclit pe cineva?
10. Nu ai b gat vrajb între fra i?

14
 11. Nu por i pizm pe cineva pentru faptul c e mai bun ca tine sau se bucur de mai
mult cinste, avere, situa ie social etc.?
Desfrânarea (Curvia)
Este tot o l comie, dar nu de ordin material sau spiritual, ci de ordin sentimental.
P catul curviei, ca nici un alt p cat, se face în trup.
Trupul e templul Duhului Sfânt.
(Po i face desfrânare privind sau auzind lucruri care te-ar face s p c tuieşti.Chiar mâncând,
dormind prea mult, vorbind etc.)
1. Ai c zut în curvie?
2. Dar preacurvie?
3. Nu cumva î i place s vezi imagini de tot felul sau s citeşti c r i care te fac s
p c tuieşti cu gândul, nu cumva î i place s ascul i sau s vorbeşti vorbe porcoase sau
de ruşine? S ştii c Sf. Pavel ne spune s nu se aud din gura noastr nici vorbe
spurcate sau porcoase, nici
glume proaste care nu sunt cuviincioase, nici vorbe nechibzuite.
4. Nu cumva î i place s vorbeşti cu rost sau f r rost?
5. Nu te st pâneşte nici o patim ?
6. Nu m nânci sau dormi prea mult? Ştii c tot Sf. Pavel a spus: Toate îmi sunt
îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos (1 Cor 6, 12).
7. Nu ai în cas tablouri cu chipuri goale? Nu le priveşti cu patim ?
8. N-ai curvit cu rudenii de sânge sau cu cele spirituale (fin , naşe)?
9. N-ai pip it trupul altuia cuprins de patima desfrân rii?
10. N-ai vrut s vezi p r ile ruşinoase ale corpului?

P CATE STRIG TOARE LA CER

A. Uciderea cu voie
1. Ai ucis pe cineva?
2. Ai c utat s ucizi?
3. Vrei s ucizi pe cineva?
4. Vrei s te r zbuni luând via a cuiva?
5. Ai b tut pe cineva?
6. Ai certat, ai amenin at pe cineva?

B. Sodomia (împreunare împotriva firii)

1. B rbat cu b rbat sau orice fel de animal?
2. B rbat cu femeie împotriva firii?
3. Onania. Ai f cut onanie?

Oprirea pensiei sau simbriei la orfani, v duve, muncitori, salaria i

1. Ai oprit pensiile sau salariile? Din orice motiv, fie ca desp gubire pentru un lucru
stricat, fie din alte motive?
2. Re ineri par iale sau nedrepte ai f cut?
3. Ai pl tit totdeauna pentru ceea ce i-au lucrat al ii?

15
 Asuprirea v duvelor, orfanilor, invalizilor şi neputincioşilor
1. N-ai b tut copiii, b trânii sau orfanii?
2. Nu i-ai b tut joc de ei?
3. N-ai asuprit pe cel mai mic decât tine?
4. N-ai râs de ologi sau neputincioşi?
5. Nu i-ai nec jit?
6. Nu cumva ai avut datoria s -i aju i şi nu i-ai ajutat?
7. Pe cei ce nu ai avut datoria i-ai ajutat sau ai trecut pe lâng ei ca preotul şi levitul din
Evanghelia cu Samariteanul milostiv?
8. Pe orb l-ai f cut s cad conducându-l r u?
9. De orice neputincios, surd, gângav, şchiop, ciung, chior nu i-ai b tut joc?

DATORII FA DE VIA A SUFLETEASC A APROAPELUI

1. A feri pe altul de a p c tui. Ai ferit sau nu ?
2. A înv a pe cei neştiutori.
3. A da un sfat bun celui ce are nevoie.
4. A ne ruga lui Dumnezeu pentru al ii.
5. A mângâia pe cei întrista i.
6. A suferi cu r bdare când suntem nedrept i i.
7. A ierta greşelile altora.

PORUNCI PRIVITOARE LA VIA A TRUPEASC A APROAPELUI

1. A da hran celui fl mând. Ai dat sau nu?
2. A potoli setea celui însetat.
3. A îmbr ca pe cel gol.
4. A îngriji pe cel bolnav.
5. A primi şi osp ta pe streini.
6. A cerceta pe cei din închisori.
7. A îngropa pe cei mor i.

P CATE STR INE

1. Când sf tuieşti pe altul s p c tuiasc .
2. Când porunceşti altuia s p c tuiasc .

3. Când te învoieşti cu altul la p cat.

4. Când aju i pe altul s p c tuiasc .
5. Când lauzi pe cel ce face p catul.
6. Când po i, dar nu voieşti s împiedici pe altul de a face p catul.
7. Când ştii şi nu spui p catul altuia (s i-l spui)

P CATE ÎMPOTRIVA DUHULUI SFÂNT

1. Nesocotirea harului lui Dumnezeu şi încrederea prea mare în tine.
a. S crezi c Dumnezeu n-are putere s te ierte, e un p cat foarte mare.
b. S crezi c tu eşti totul şi Dumnezeu n-are nici o putere în lume.

16
1. Neîncrederea în Dumnezeu.
2. Împotrivirea la Adev rul stabilit de Sfânta Biseric (s nu crezi în vreo dogm ).
3. Lep darea de Biserica Ortodox . Fereşte-te de aceste p cate, c ci Mântuitorul spune:
Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de
osânda veşnică (Marcu, 3, 29).
CELE 9 PORUNCI BISERICEŞTI
1. Cercetarea Sfintei Biserici în toate Duminicile şi s rb torile legale.
2. P zirea celor patru posturi din an.
3. Respectul fa de fe ele bisericeşti.
4. M rturisirea p catelor.
5. A ne feri de eretici.
6. A ne ruga pentru conduc torii statului şi dreg torii Bisericii ca s avem pace și liniște
pentru sporirea noastr duhovniceasc .
7. A nu face nunt , petreceri, în post.
8. A feri Biserica de a i se înstr ina lucrurile.
9. A p zi posturile şi a face rug ciunile pe care chiriarhul (episcopul) locului le pune în
vremuri grele.
DIFERITE P CATE
1. Neîndeplinirea angajamentelor:
฀ ai îndeplinit pe cele luate în fa a lui Dumnezeu, a ta, a aproapelui?

฀ ai îndeplinit canonul dat la Spovedanie?
1. Furtişag de cele sfinte:
฀ ai min it la Spovedanie?
฀ ai ocolit s spui tot şi din ce motive?
SFATURI
฀ Spovedeşte-te cât mai des cu putinț .
฀ P streaz acelaşi duhovnic.
฀ F - i un serios examen de conştiin înainte de a merge la spovedanie.
฀ Scrie pe hârtie p catele, altfel le po i uita. Apoi arde hârtia imediat.
฀ M rturiseşte singur nu numai p catele f cute ci şi (pe) cele din inim .
฀ Nu ascunde nici un p cat.
฀ Împac -te cu cel ce i-a greşit.
฀ Ocoleşte prilejul de p c tuire.
฀ P r seşte p catul - angajeaz -te c nu vei mai p c tui.
฀ Regret p catele f cute.
฀ Fereşte-te pe cât po i de ele.
฀ Cuminec -te cu fric , cu credinț și cu dragoste. Altfel vei fi osândit.
฀ Îndeplineşte cu sfin enie canonul dat de duhovnic.
฀ Judec -te singur pentru fiecare p cat f cut.

Sfârşit
şi lui Dumnezeu Slav !

17
18
19
20