Aureliu BUSUIOC CARTIER POPULAR

Cind bunicul era nePot...

Aureliu BUSUIOC (1928, CobAlca, azi Codteanca' judelul
Orhei - 2012, Chiqinnu), scriitor romdn' igi ia bacalaureatul la Colegiul
,,C. Diaconovici-Loga" din Timigoara.lJrmeazd $coala Militari de
Ofileri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care, in timpul examenelor
Aureliu BUSUIOC
de absolvire (1949), o pnrnseqte, pentru a se alitura familiei, obligati de
autoritifile sovietice de ocupalie sb se ,,repatrieze". Se afli' in lagirul
sovietic de filtrare de la Sighet (1949-1950). Este depanator-radio la un
atelier din Chiginiu, student la Institutul Pedagogic din Chiqiniu' apoi CAnd bunicul
redactor la Editura de Stat. in 1955 debateazl, editorial cu placheta de
poezii umoristice Prafuri amare gi cu cartea pentru copii La pddure'
LucreaziL in presa timpului. ii apar volumele de versuri Piatra de tncer-
era l]epot...
care, Firicel de floare rard, Dor, Poezii- in 1966 publici romanttl Singur
tn fafa dragostei. l,n 1969,la Teatrul Luceafarul din Chiqiniu ii este
montati piesa R adu $tefan, inthiul ;i ultimul, intetzisi de autoritef duPA
Roman
cdteva reprezentafii. ln 1973 ii, apate romanul Unchiul din Parls, tradus
peste un an in rusi, germani (trei edilii), slovace' bulgari 9.a. in 1986
ii uput. romanul Local - ploi de scurtd duratd. ln 1996 i se decerneaziL
Premiul Nafional. Publici romanele Ldtrhnd Ia lun'd (1997), Pactizhnd
cu iliavolul (1999), Spune-mi Gioni! (2003), Hronicul Gdinarilor (2006)' Edilia a III-a
$i afost noapte., (2012).

,Aureliu Busuioc produce, de fiecare datd, nu texte - de un anume gen

literar -, ci modele. IJn model de care avem nevoie este povestirea.pentru
copii si adolescenli . Este vilrsta ini{ierilor in lecturd. Dacd i{i ratezi cititorul
de aceastd vkrstd, nu-l mai recuperezi niciodatd. Dar dacd il chstigi - va
fi pentru totdeauna. Pe ce se fine, a;adat modelul? Pe vraja "timpului
liieraturii". Pe un adevdr simplu: amintirile trebuie trecute prin filtrul
anilor. $i atunci, un jurnal de adolescenld obline tdrie literard, magicd'
$i atunci realitatea profand devine irealitate sacrd, literard'
Iar lucrurile
obi;nuite incep sd oblind nuan[e de mit. Testul e simplu: e suficient sd
citetti po'lestea bunicului din vremurile mitice, cdnd - incredibil! - eI
era nepot..."
EARTilE R
Mircea V. CIOBANU
 CARTIER
Editura Cartier, SRL, str. Bucuresti, nr.68, Chiginiu, MD2012.
Tel.lfax:022 20 34 91, tel.:02224 0l 95. E-mail: cartierpcartier.md
Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, w. 24,sectorul 2, Bucurelti
Tel.lfax:021 210 80 51. E-mail: romaniapcartier.md
cartier.md

Cnr/k CARTIER potf prlcurate lnline pe shop cartier.md I

;i in toau librdriile bune din Rominia gi Republica Moldoaa
Cartier eBoohs potf 2tucwate Pe iB00ht Barnes &Noble ;i pe cartier.md

Libriria din Centra,hd.

LIBRARIILE CARTIER
Chi;iniu. Tel.lfax:02221 4203
Stefan cel Mare, nr. 126,
intr-o dupi-amia zd de vare, cred cd era prin
E-mail: librariadincentru@cartier.md iunie, pentru ci ciregele erau pe terminate iar ca_
Librdria din H0l, str. Bucure;ti, nr. 68, Chi;iniu' Tel.: 022 24 10 00
E-mail: librariadinhol6cartier.md isele abia incepeau si se ingilbeneasci, l-am zilrit
Comenzi CAR fEA PRIN PO$TA pe bunicul stdnd la misufa de pe terasi, cu o ceq_
CODEX2000, Sr. Toamnei, nr. 24, sectoruJ 2, 020712 Rscuresti, Romania
Tel./fax: (021) 210.80.51
E-mail: romania@cartier.md
culi de cafeain fa1i, tot curi{And la luleaua lui din
www.cartier.md ridicinl de viqin pe care n-am vd,zut-o niciodati
Taxele po;tale sunt suportate de edituri. Plata se face prin ramburs, la primirea coletului.
scoland fum, dar de care bltrdnul nu se putea des_
Coleclia Cartier popular este coordonati de Gheorghe Erizanu
Editor: GheorgheErizanu pnr!i.
Lector: Valentin Gulu
Credir fotografic: Roman Rybaliov Zic ,,L-am zdrit", gi nu ,,I-am vdzut,, pentru ce
Coperta seriei: Yiralie Coroban
Coperta: Vitalie Coroban am trecut ca fulgerul pe lAngi terasl: mama, cu o
Design/tehnoredactare: Valeria Idjilov
Prepress: EdituraCartier nuielugi de liliac in mAni (n-afi gustat niciodati
Tipiriti la Combinatul Poligrafic
aga ceva?), incerca si mi prindl ca s[-mi explice a
Aureliu BUSUIOC
CAND BUNICUL ERA NEPOT... nu gtiu cdta oari de ce nu-i frumos sA arunc cu bo_
Edi;ia a III-a, iunie zorT
Prima edilie a apirur la Editura Prut in 2008.
lovani in curcanul acela infoiat gi prost d.in curtea
Edilia II-a: 2015.
a
vecinului care me ingdnd ,,gdl-ihi-gAl" ori de c6te
@ 20lZ Edirura Cartier, penttu prezenta edigie. Toate drepturile rezervate.
Cir,tile Cartier sunt disponibile in limita stocului gi a bunului de difuzare. ori incerc sI fluier.
Ci4ii
Descrierea CIP a Camerei Nationale a
Busuioc, Aureliu.
Bunicul a fost marinar, cipitan de cursi lungd,
Cind bunicul era nepot... : Roman / Aureliu Busuioc ; cop.: Vitalie Coroban. - Ed. a 3-a. - vila aceasta cu terase gi tot soiul de pomi gi arbugti
Chiqiniu: Cartier,2017 (Combinatul Poligrafic). - 120 p. -
(Colec,tia ,,Cartier popular" / coord. de Gheorghe Erizanu, ISBN 978-9975f9-891-4) a cumplrat-o de cum a iegit la pensie, si, zice el, are
(Seria de autor, ISBN 978-9975-86-039-0).
1000 ex. si mi-o lase mie prin testament cdnd o fi si plece
ISBN 978-9975-86-166-3.
821.135.1(478)-31 la cele sfinte. Cine sunt,,sfintele celea" nu gti;, tot
896
a$a curn habar n-am ce inseamni ,,testament", dar luat el in seam6: a inceput sd dea din parodia lui
ag vrea si vid care o si mai alerge dupi mine cu de coadi de mi-a umplut ochii cu praf. I-ag fi dat
v[rgula cdnd am si fiu eu stipdn aici! O in{eleg pe una peste urechi, dar scheunatul lui m-ar fi tridat.
mama care strigi la bltrdn ,,pugchea pe limba" de Am lnghi{it ,,salutul" lui scrignind din dinli, ori-
fiece dati cdnd bunicul igi face cunoscute planu- cum era de preferat un pic de praf ln ochi nuieluqei
rile de viitor... de liliac...
Dar toate acestea le spun printre altele, princi- Mama tace. Dupi cdteva minute, ii vid picioa-
palul in acele clipe a fost s[ mi ascund cumva de rele purtdnd-o spre scara casei.
furia mamei. $i cel mai potrivit loc mi s-a p[rut a Nu-i nimic, pun eu mina pe tine, haimana
-
ce-mi egti!
fi sub terasi, pentru c[ trebuie si vi spun c[ ,,pun-
tea"' - aga-i zice bunicul - e ridicati pe stAlpi la Bunicul pufnegte.
vreo jumitate de metru de la pimint. Nu-i prima Vesel bunic!
oard cd. mi salveazd, Ei, slavl Domnului, toli gtiu De-ar fi numai si nu plece prea repede la sfin-
ci acest minunat ascunziq ii aparline lui Ricky. tele lui!...
Mama s-a oprit din fugi gi, presupun, cauti ne-
dumeritl in jur. ii vad numai picioarele gi capitul
nuielugei care s-ar fi potrivit foarte bine pe fundul
meu.
Unde-o fi, impielilatul, parci a intrat in pi-
-
mdnt, se plinge ea bunicului. De-ar gti cdti drep-
tate are!
Mai lasi-l s,i tu, face bunicul impiciuitoa il
-
aud sorbind din cafeaua fierbinte. Copil, ce vrei!
Parci tu ai fost mai cu mo! la vdrsta lui?
Cdnd m-am tirAt sub terasi, nici n-am luat
seama la Ricky, foxterierul meu, in schimb m-a

2 etichetl agdlatdde mAner pe care abia se putea citi:
CAnd s-a lisat iar linigtea aceea ingrozitoare
care domnegte la lard ln lungile zlle de vari, am
in{eles cI bunicul gi-a scipat barba in piept qi sfo-
riie incetiqor de parcl, s-ar teme si nu trezeascl pe
cineva; ci vecinul - curcanul cel prost - qi-a strdns
aripile gi molul gi seamlni acum cu o curci plo-
uati, gi c[ mama, la bucitirie, risfoiegte un jurnal
de mode imprumutat de la tanti Aglaia cea cu na-
sul ca o banani, gi nici prin glnd si-i dea cL r{a
din roli a inceput si semene cu un papuc scorojit,
iar bucilelele de varzd, tocati de sub trupul pislrii
par sute de chibrituri arse pdni la capit. Mama are
probleme cu mirosul, cred ci nu poate deosebi par-
fumul franluzesc de oletul nostru, aga ci n-are s-o
deranjeze izul mdncirii arse pinl n-o si dea fu-
mul din rold. Ea continui sd examineze atent cro-
iul unei rochii de pe vremea lui Pazvante chiorul...
Cine ca cine, dar eu gtiu precis ci acuma-i tim-
pul si-mi pi.rlsesc ascunziqul, nimeni nu vede gi
nu qtie nimic, pot si mi urc pe casi dacivreau sau
si mI culc incil{at pe patul din dormitor.
Numai cI altele sunt planurile mele pentru
ziua de azi: ieri am fost in podul casei gi u- d"r_
coperit un geamantan vechi, ros pe la co\uri, cu o
,,Timotheu Bizu, cap..."
Adici bunicul.
incuietorile valizei nu mai tineau, asa cI n_a
fost cine gtie ce problemd s-o deschi d., dar in fala
ochilor mei nerlbditori au apirut nu piagtri gi fi_
gurine de argint gi aur, ci... hirtii. Dosare pAnte_
coase legate cu rafie, caiete si blocnotesuri, jurnale
gi diplome in tartaje de piele...
Am ales la intdmplare coperta cea mai arltoasd
qi am deschis-o. Pe o foaie dubln de hirtie cretati
scria scurt: ,,Diplom6 de traversare a Ecuatorului.
Se atestl prinprezenta ci secundul vasului <Sf pa_
rascheva> Thimoteu Biju a traversat Ecuatorul la
6l'L7" long, la. 17h (Greenwich) pe dara de IL.X.32,,.
$i semndtura:,,Neptun".
Stragnic grimdtic Neptun dsta _ unde l_a pus
p€,,h" ln prenumele bunicului!
A doua coperti s-a dovedit a fi a unui caiet
gcoliresc. Pe prima pagind - imaginea primitivd
a
unui vas cupdnze infruntdnd furtuna, iar pe ur_
mitoarea, cu litere de tipar, scrise de o mdni nu
tocmai grozavd, in ale caligrafiei: ,,|urnal de bord.
Cipitan TIMO BIZO".
 Am reugit si citesc doar inceputul jurnalului: N-aveam de gdnd si fac aqa ceva. Acum, cu atdt
,,ura! Mdine implinesc paisprezece ani, gi-mi 16- mai pu(in, dar nu puteam sd rim6.n dator:
mdne incl un an pini..." Mami, daci-mi mai spui o dati Culai, am
-
,,Pdni ce?" n-am mai reugit si aflu, pentru c[, sI mor!
de jos, din capul scirii, rlsuni glasul de goarni al Mama izbucni in ris:
mamei: Hai, nu mai moare nimeni de atAta treabi!
-
Culai, gtiu ci egti in pod. Coboari imediat, Du-te pdni la prdvilie, s-a terminat sarea... Culi-
-
zbAnluitule, ori lli rup urechile! if[...
Ruptul urechilor nu m[ sperie, au rezistat ori
de cAte ori a pus mama mdna pe ele, dar nu pot
rlbda si mi se spuni Culai! E injositor! E un nume
pe care nu l-ag da nici unui motan rAios. La gcoali
toli au fost invilali (bineinleles, de mine, gi uneori
chiar cu for!a!) si-mi spuni Nic! Aga imi spun Ei
bunicul gi tata, numai mama parcd' at ttli in seco-
lul zece - pretinde c[ a avut un strimoq cu acest
nume qi c[ era un om foarte de treabi. Bine micar
ci nu-l chema Pantelimon sau Sisoe!
Am bigat ,,]urnalul" sub centurl 9i l-am acoPe-
rit cu maioul, apoi am inchis urgent geamantanul.
Am aruncat peste el o mAni de praf - este destul
in pod. Mlsura era necesari pentru ci mi s-a in-
terzis si umblu la vechiturile puse acolo, ca si se
facl qi mai vechi, gi am coborit cit mai degrabi.
Ce-ai ciutat acolo? se riloi mama la mine.
-
De cAte ori si-!i spun? Vrei si dai foc la cas[?

10

3 de cuviinli si imprigtie atmosfera grea gi apas6_
Nici nu vi inchipuili ce grea este viala unui co-
pil singur intr-o familie mare! Ba du-te la prlv[lie
ci s-a terminat sarea, ba adu ziarul din dormitot
ba spali-te pe picioare, ba nu m6nca prune verzi,
ba lasl cilelul in pace c[ ai scos sufletul din e1...
La traiul acesta chinuit mi glndeam in drum
spre prlvilie, dar gi la zilele acelea fericite cind am
ficut un pic de temperaturl gi alergau toli in ju-
rul meu ca slugile in jurul unui prin!!... Ce-i drept,
fericirea a linut doar patru zile, pentru ci intr-a
cincea mama m-a prins incilzind termometrul in
paharul cu ceai fierbinte 9i... Nici nu vi mai spun
cum s-a ficut rogie ca o sfecli, cum m-a luat de o
aripi gi mi-a ficut vint din pat, cum a luat gterga-
rul ud cu care venise si mi-l puni compresi Ei a
inceput si-mi mlsoare cu el spatele, lipind ca din
guri de garpe:
Vasizicl, de asta se mira doctorul ci nu-!i
-
scade temperatura! De asta ne-ai pe toli ca pe
linut
jar! Monstrule! M[garule! Ia uitafi-vi ce potlogi-
rie i-a dat prin cap pezeyenchiului!...
L2
La masi am pistrat cu toli tdcere, eu perso_
nal am m6ncat gi ceapa din supi de credeam ci o
sd-mi intorc stomacul pe dos, doar bunicul a gisit
toare:
- Tin minte qi eu ci printr-a treia sau a patra
eram sdtul de scoall, cdnd un coleg m_a invifat si
beau creti . Zicea ci o sd fac treizeci. gi noui gi am
si stau acasl vreo cdteva zile fard niciun pericol.
Dar nu mi-a spus cdt anume si beau gi am inghi_
{it vreo cinci buclli. Doctorii m-au pus sI torn in
mine vreo trei cildlri de apd ca si-mi spele sto_
macul...
Am luat seama cu coada ochiului ci mama se
schimbi la fald: ba verde, ba rogie, ba vdniti, p6ni
cdnd n-a mai putut rdbda gi a sdrit in picioare:
Termini, tatl, cu amintirile! Din cavza po_
-
vegtilor tale face el toate prostiile! Te rog...
A urmat o zi intreagd a ticerii.
Bunicul s-a culcat devreme, supdrat, nu s_a
mai agezat la masa de scris.
Devreme s-au retras qi babacii. Fdri disculii_
le gi amintirile de pe terasi de pdn6 pe la miezul
nop{ii.
Tristi 2i...
Dar a trecut!
13