Ripensia a invins C. F. R.

cu 4 1 (11 ofografia
JI0Crfitil infat4eavi o faza emotionantá la poarta Ripen-

www.digibuc.ro
 MARELE EVENIMENT ASTRONOMIC AL ANULUI 1936

ARE PE
IDEESOI
pRIMAVARA aceasfa
se va sfársi, in ultima
ei zi,
ment astronomic rar.
cu un eveni-
Vom avea o eclips5 totals
de Soare pe Marea Neagr5.
Banda totalit5tii trece foarte
aproape de tara noastr5.
De peste 200 de ani nu s'a
mai väzuf o eclips5 total5 de
Soare in România. Conform
calculelor, abia la 1961 linia
centralä a unei Intunecimi
de Soare va trece prin apro-
piere de Bucuresti.
De 22 de anis Cie la 21 Au-
gust 1914, nu s'a mai v5zuf
la noi o eclips5 partial5 de
Soarer mai pronuntat5: s5 se
inopteze ziva.
Intunecimile precedenfe au
fost f5r5 important5, Luna
stirbind numai o bucat5 din
Soare si multa lume nici n'a
stiut c'a fost eclips5.
In popor se crede c5 in timpul
infunecimii, vârcolacul eel
mare musca Soarele.
Altii admit ipofeza, ce da-
teaz5 probabil din cele mai
vechi fimpuri preistorices c5
eclipsa ar fi un räzboi Intre
Soare si Lun5.
In copil5rie, and am v5zuf
prima eclips5 de Soare, bine-
inteles partialä, la Iasi, bunica
imi spunea c5 e r5zboi infre
Soare si Lun5". Desi convins,
c5 victoria va fi a Soarelui,
crezánd in puferea focului
s5u, care va frige repede
1 1111A111!MiAmliCHLA
La r a-K e u (Asia Mica) Luna va acoperi 100 la swill din Soare
la Balcic 95, la Bucuresti 91, la Iasi 87 la suti
Eclipsa va fi in dimineafa zilei de 19 lunie, dela r5s5riful
soarelui pán5 la orele 7 diminea-ta. Faza maxima va fi intre
orele 5 si 6.
La 19 lunie, milioane de oameni se vor scula in zori de zi.
La r5s5riful Soarelui, tofi cififorii nostri vor astepfa eclipsa,
preg5fiti cu traditionala bucat5 de stic15 afumatä, la flacára
unei lurnân5ri. Cei din Bucuresti vor pufea observa eclipsa
numai din anumife locuri (dealul Pafriarhiei, dealul Filarefuluis
Cotroceni, Obor, Parcul National dela Bäneasa, de pe terasa
Palatului Telefoanelor etc.), de unde se vede orizontul r5s5ritu-
lui. Cei dela tar5 se bucur5 de orizont integral.
SE VA FACE INTUNERIC IN TOATA TARA
Eclipsa dela 19 lunie 1936 e cea mai mare eclips5 ce va fi
v5zut5 de generatia noastr5.
Calculele arata c5 la Bucuresfi Luna va acoperi 91 la suf5 din
Soare, la Balcic infunecimea va atinge 95 la suf5, iar la
o r f a-K e u i (pe Bosfor) intunecimea va fi tota15, 100 la suf5.
Se va face Infunerec ziva, aproape ca noapfea, pe Intregul
teritoriu al României.
Cei cari vcr dori ins5 s5 observe Intunecimea tota15, vor frebui
sä piece in Asia Mic5, pe malui Bosforului aproape de
Zungulda g, la Fako s, sau eventual in or5selul O r t a-K e u
aproape de Skut a r i, situat chiar pe linia central5 a benzii
totalit5tii.
BANDA TOTALITATII ECLIPSE! DE SOARE
DELA 9 IUNI
Dupd diagram! d-lor
LA ORTA-KEU1 SE VA VEDEA COROANA DE FOC A
PROTUBERANTELOR
La 0 r t a-K e u i, Soarele va dispare cu des5värsire de pe cer
si in locul säu se va vedea coroana rosie de foc a protuberan-
felor, cel mai impresionant fenomen astronomic ce poate fi vgzuf
intr'o viatä de orn.
In afar5 de sute de astronomi, vor pleca mii de furisti din foat5
Europa, din Asia Mic5 si din Egipt spre tärmurile Bosforului,
pentru observarea eclipsei.
Se stie câ astronomii chelfuesc milioane de lei pentru a
vedea o eclips5 de Soare, trimitând expeditii Intr`o insul5 pierdut.5
in largul Oceanului Pacific, sau in coltul de ¡os al Americei de
Suds unde s'a verificat la 1919 teoria lui Einstein.
Eclipse dela 19 lunie, bleep:bid imediat dupe" rciseiriful
Soarelui, pitorescul acestui rar fenomen ceresc va fi deo-
sebit de impresionant.
Eventual se va cinematografia in culori cercul ro--violaceu al pro-
tuberantelor solare. Protuberantele vor ap5rea in clipa când
luna va acoperi Intregul glob solar si vor râmânea suspendate
de-asupra orizontului, timp de dou5 minute, inconjurate de stele,
str5lucitoare ca la miezul noptii.
In clipa cánd se va produce fotalitatea eclipsei, vor prinde sä
str5luceasc5, chiar la Bucuresti, unde intunecimea va fi de 91 la
suf5, stelele de prima márime din Gemeni si Orio n, iar la
O r t a-K e u i se vor vedea, in plin5 strálucire planefele Ve n u s
E 1 936
Florin ti Pe tr e sc u

Faza maxims
la -Bucuresti

toat5 Luna, observai printr'o

sticI5 afumaf5, cu mult5 uimire
chiar cu o v5dit5 neliniste,
cä r5zboiul ia proportii grave
si c5 Luna a muscat jum5tate
din Soare. Mii de oameni
observau ingrijorati fenomenul
ceresc. Cel putin mie imi
fäcea impresia cä oamenii
sunt insp5imântati.
Nori infunecosi ap5reau Pe
cer i mi-era feam5 ca nu
cumva Soarele s5 dispara
pentru totdeauna, in acea
grea tuptä cereasc5. Din feri-
cire Soarele deveni In curánd
iar intreg cum era.
Anul acesta Soarele va trece
la solstitiu, in ziva de 20
lunie, cu o zi mai inainte ca
in alti ani, din cauza lui 29
Februarie.

R.
i No. 4
-)ag.
- /111

www.digibuc.ro
 Eclipsa dela 19 lunie 1936 va
Pa-manful
fi mai pronuntata in sud-estul
tàri i ceva mai slaba in vestul
Ardealului.
In cazul cand un nor va acoperi
eclipsa in unele localitati ale
tarii, se va mai vedea o intu-
Eclipsele totale de Soare necime de Soare, abia de 82 la
stria, in ziva de 30 lunie 1954,
si Mart e, aproplate una de deseaori,--dupä cum; mi scrie un deci peste 18 ani.
Dam mai ¡os märimea eclipsei
al-1'a, la trei grade vest de soare. cititor pasionat de astronomie,
19 iunie 1936, la faza
Spre O r f a-K e u i vor pleca o generatie intreaga, sau chiar dela
mai multe din-17'o anumita re- maxima :
expeditiile astronomice din -Lu-
cia, Grecia, Jugoslavia, Bulgaria, giune a globului, nu sunt hara- Balcic 95 la sufa
Cehosiovada, Franta eventual zite de soarta sa admire un Bucuresti 91 IN
asemenea incomparabil tablou lasi 87
Romania.
Cum insa s'ar putea ca cerul ceresc". Cernauti 83
fie acoperit de nori in multe Zona totaiitatii va incepe in Timisoara 83 IA

localiffi unele misiuni astrono- apropiere de insula Malta, va Oradea 81

mice se vor instala la Fa ko s, taia Grecia, Marea Egee, Asia M. S. REGINA MARIA VIZITEAZA EXPOZITIILE DE ARTA
altele in Rusia i chiar in Japonia. Mica, Marea Neagrä, va stra-
Faza cea mai slaba va fi In ¡u-
bate apoi Rusia, Siberia, insula detul Bihor, 81 la suta. Faza cea Fofografia noastrii o infiitiseaza pe M. S. Regina Maria h
UNDE SE VA VEDEA ECLIPSA Jesso a Japoniei si se va pierde mai mare va fi la Balcic, care expozifia de picturii si scuipturii din salo Mozart.
pe Oceanul Pacific. e localitatea cea mai apropiata
n ziva de 19 lunie, primul con- Durata totalitätii va fi la Ort a de banda
tact dintre Luna i Soare va fi Keui de un minuf si un La Constanta märimea eclipsei va
vizibil la orele 4 si 45 minute sferf.
fi 94, iar pe Insula Serpilor 93.
Pentru acest minut se risca o Prognoza timpului pentru 19 lunie:
pe coasta arabica a Märii Rosii,
cam la jumatate distanta intre calatorie din Europa si din Ame- cerul senin pe M area Neagra
orasele sfinte Mecca si M e- rica 04 la Istanbul, pe Bosfor. si in cea mai mare parte a tarii.
d i n a. S'ar putea ca prin capriciul unui Eclipsa se va vedea dis de di-
Faza maxima se va produce la nour, tocmai in acest minut, mineata, intre orele 4 ¡um. pána
orele 7 si 20 minute in Siberia, edipsa sá ,fie acoperitá de un la 7. intrarea in umbra va in-
cope imediat dupa rasaritul
la 350 km. de orasul 1 r ku ts k, cumulus. Lucrul --- din fericire
iar sfarsitul eclipsei va fi la 9 nu e obisnuit in acest anotimp, Soarelui. Fazele cele mai pro-
si 55 minute (dupä ora Europei pe tarmurile Bosforului asa c e nun-tate vor fi infra orele 5 si 6.
centrale) pe Oceanul Pacific, putin probabil sá se 'ntâmple. L. FLORIN
intre insulele Mariane si In millocul Siberiei, in apropiere
Marshall. de lacul Baika I, durata totali
Eclipsa se va vedea partialä in tätii va fi de 2 minute si 32
Groenlanda, Islanda, Europa occi- secunde. DEMONSTRARE FARA NICI
dentala si centrala, in nordul Ceielalte faze vor tine intre doua
0 OBLIGATIE. A APARATELOR
Africei, in Asia Centrala, in ¡Dana la trei ore. Rolleiflex Ion Pribeagu, cinstif priefenii cu o searii innbinat
Rolleicord umorului. in aceste vremuri de cruntii mizerie,
Alaska, Japonia i Rusia. Macina
FAZELE IN ROMANIA Fofh-Flex aceasta a fast un adeviirat regal.
ZONA TOTALITATII Roland Plinà de farmec si veselie, contributia d-lor Trancu-Ir4
In ultimele dada veacuri "s'a v--
Ex acte Victor Eftimiu, Ury Benador, S. Podoleanu si verva pliñ
Korelle de finerete si antren a lui Ion Pribeagu, care a cefif
Edipsele totale de Soare sunt zut in Romania o singura eclipsa
extrem de rare pentru un anu- mai pronuntaii, anume la 1867, alte aparate eu ramie mondial al
dinteun velum de versuri inedite.
Maoazinuloi fotografie F OTOPTI C" In cadrul Lunei Bucurestilor" Ion Pribeagu pregiiteste
mit loc al Pamántului, incat a- cand a fost o eclipsa inelarä,
iar nu una totala. Bulevardul Elisa bef a 3 a doua searii de umor.

APA DE GURA ODOL împiedic

procesul de fermentare ;i putre-
factie n gura.
ODOL nitur rnirosul urSt din
gura. ODOL invioreazi ;i ricore;te.
APA DE GURA ODOL v d po-
unei curEitiri radicale ;i
totale a gurii. ODOL mentine
dintii snfoi ;i contribuie 1a buna
stare a sinsitStii. gura.
CI., O D 0 L. Nu mentineti numai
dintii s5niito;i, ci íngrijiti de sini-
tatea intregului Dv. organism. COSTUM DE BAE DIN PIELE
DE SOPARLA

Bernice Sheerin, o frurnoasii

din Chicago, a lansat recent
la strand un costum de bae
din piele de sopiirlci, a.-la cum
vedem in fotografia noastrii.

No. 485
R. Pag. 1H
www.digibuc.ro
 Fotografia n o a-
str â infatiseazii ,
fortificarea cetà-
tii Galabot din Su-
nunu! britanic. In
urma ultimelor cu-
ceriri italiene
regiunea obis
nian a Galabatului
trupele en g I e ze
sunt despârtiie de
cele italiane doar
prin ingusta albie,
uscatii a râului
Abnachara.
Lupte scingeroase au
aviuf loc in Nordul
Adis Abebei si se prea
pocte cà impiiratul sa
faces impreunci cu cei
20.000 de oomeni ai
säi un ultim efort de
a impiedica inaintarea
trupeior italiene spre
Dessye. Adis Abeba a
fost teatrui unui febril
exod al populafiei,
care considerii acum
intrarea italenilor ca
Fotografia
noastrii infàfisazii tri.
burile de etiopieni
capitala.

Fotografia aceasta, a
prins febrila evacuare
a Adis Abebei pusti,
munifiuni si tot ce
poate fl rielicat, se
incarcii in grabci in
camioane.

EROISMUL ABISINIENILOR

Câtiva dintre pitorestil râzboinici abisinien isi rotesc

biHe in aier declarându-se hotàriti s lupte pânä la ultimo
picâfurii de soinge si indemnând populatia sò nu se predea
ci sà continue a rezista.
"NEI

PANICA LA ADDIS- ABEBA

Fotografia noastrii a prins atmostera de panices ce dom-

neste in Adis Abeba. Locuitorii se agitá cu totul dezorien-
tali in vreme ce detasamente de trupe pornesc in recu-
roastere.

'otografia noastra inf6ti-

seazii pe cardinalul Cope llo
(dreapta) al Argentinei NOUL PRIM MINISTRU AL JAPONIEI Semnatarii tratatului de ali.
cardinalul Leine al Braziliei. Fotografia noastrii infàfiseaza pe noul prim-ministru al Japoniei, la fereastra rese- antà dintre Irak si regatul
Ei doi sunt sefii biser:cei dintei sala din Tokio, s'alutând cetätenii. care-i fac o manifestatie de simpatie. arab Saudi.
sud-americane.
www.digibuc.ro
 n clopoVscafandru Inzes
frat dupa ultimeie cerinti
ale tehnicei.

IMPUNDUL
OCEAN
BATRANUL NEP TUN ESTE CEL MAI MARE
BOGATAS DIN LUME
N vreme ce dvs. cititi aceste rânduri, un mic vas pluteste dealungul coastelor de Nord-
Vest ale lrlandei. Pe puntea sa se aflä un grup de oameni, strânsi in jurul mai multor apa-
rate, iar un ofiter, purtând pe cap o cascä telefonic5, vorbeste intr'un receptor. Dela o
macara, aruncatä pesfe bord, coboar5 in mare, un cablu de oteL
La 300 de picioare mai jos, inväluit n intuneric si sub teribila presiune a oceanului, o siluetä'
monstruoasä turburä linistea pesfilor, scotocind prin feräria ruginitä, care-a fost odatä un falnic
transatlantic. sutä de suflete i aur in
Acum 19 ani, Lusit a ni a s'a scufundat forpilatä, avánd pe bord o
valoare de un milion de lire, läng5 Kin sal e. Asfäzi, odihna e turburatä de sägetile de lumin
ale lanternelor, pentru scoaterea la suprafatä a acelor bare de aur, care si-au päsfrat valoarea si
strälucirea.
Micul vas este Or phi r, vaporasul de salvare pe bordul cäruia se aflä aparate stiintifice, in
valoare de 15.000 lire sferline si câtiva dintre cei mai cufez5tori scafandri ai lumii. Anul trecuf,
Noembrie, Or p hi r, dupäce a identificat locul unde se gäsia vasul scufundat, a intrat in
in bogätiile de pe
port, spre a ierna. In sezonul aces-1.a, daca vântul si curentii vor fi favorabili,
,L usitania vor vedea iar lumina zilei,
dupä aproape 20 de ani de infuneric.
De succesul acesfei Infreprinde,i depinde
un cästig de mai bine de un milion de
lire sterline. Pânä acum cätäva vreme,
aceastä operä de salvare fusese monopoli-
zatä de Ifalieni si Germani. Dar sindicatul
cäruia-i apartine vatul Or p hir a dobän-
dif drepfuri asupra a 500 din vasele scu-
fundate cunoscufe, si posedä mai laine de
20 de aparate recent inventate, in acest
scop. Reusifa va insemna lansarea unei
noui indusfrii britanice, de pe urma cäreia Scafandrierii executa luzrari
se spera in realizarea unor câsfiguri de zeci grele in fancul de cercetare.
de milioane de lire.
Expertii au socofit c existä 7000 de vase
scufundafe, care meritä sä fie scoase la ilustratia alaturata infatiseaza
suprafatä. Pânä mai acum câtiva ani, cele o schema a operatiillor de sal-
mai mulfe, se aflau ckute la adâncimi vare a bogatiiior unui vas scu-
inaccesibile scafandrilor. Actualmente insä, fundot.
cel putin trei sferfuri dintre ele vor pufea
fi scoase la lumina zílei. Bogätiile strânse Lângá coasta V en ezuelei pu-
pe fundul oceanului sunt de nepretuit. San Pedr o, cu 13
trezeste
Unii spun cä aurul, arginful si bijuteriile milioane lire sterline pe bord.
care-ar fi de pescuit se ridicä la cel putin Lângä Liza r d, alte 4 milioane
un miliard lire sferline. Altii, cä sub valu- lire sterline asteapfä sä fie redafe
rile Oceanului se gäseste aur in cantitäti lurnii. In+ ant-a ducea 4.500.000
mai mari, decâf in toate fezaurele Europei. lire sterline, Flo r en ci a, scu-
In golful V i g o zace epava ruginitä a fundatä in apele de adâncime micä
celui mai mare vas din intreaga flotä spa- ale insulei M u I I, a si dat o parte
scufundaf in racri, de cäfre un amiral mica' din comoara sa de 2 milioane
britanic, dupä infoarcerea sa dela Vera lire s!.er'ine. Si in toatä lurnea se
C r u z. Din cele 24 de milioane de lire aflä semânate schelefele vaselor
aur, care se aflau pe bordul sau, s'a scos moderne, íncärcate cu averi fabu-
o foarte neinsemnatä cantitate la suprafatä. loase.
Un avenfurier scotian a propus guvernului Bogâfiile vaselor vech; sunt
spaniol sä exploreze fundul märii, oferindu-i oricärui orn indräznet. Ei va
90% din rezulfatul íntreprinderii sale. A identifica locul unde se aflä, cu
realizat o avere frumoasä, apoi a imbátat ajutorul unor aparate moderne,
pe confrolorii spanioli si si-a luat drumul care produc anumife sunete, ce-si
spre casä, cu tot aurul. A mai râmas insä gäsesc ecou in massa de metal a
o cantitate foarfe mare, pe fundul märii. epavei. Apoi, intreprinde säpáturi
Un vas furcesc de pirati, incärcat cu bo- in mormántul de nisip, cu pompa
gätii jefuite dela Greci, zace in fundul lini- care inlâtur5 câte o mie de tone
stitelor ape ale golfului N a varin o, scu- de mâl, pe orä. Cu epavele mo-
fundat acum mai bine de un secol, de derne lucrurile ar merge si mai
câtre flofele aliate. usor, dar si profitul ar fi mai mic,
Golful Ta b le este mormânful a mai bine penfru cä legea internationalä il
de 30 de vase, scufundafe ín decurs de obligä pe acela care intreprinde o
100 de ani. Este un mormánt care cuprinde astfel de lucrare sä-si impartá cäs-
avutii in valoare de 20.000.000 lire sferline. 141140%.*.w.kon
tigul cu societätile care-au plâtit
Anul trecut, o companie de salvare tanswftv pentru epavä i cärora le apartine
a adus la suprafafá prima cantitate mare in mod legal.
de monede de aur. Dar anul acesta... ?

No. 485
R. I. Pag. V

www.digibuc.ro
Omul de fer, un costum de scafan-
dru lansat acum câtiva ani, a adus la
In lemäna salvatorilor mii de vase scu-
fundate. Cu obicinuitul costum de cau-
ciuc nu se putea p5trunde decSt p5n5
la 300 picioare adâncime (cam 100 me-
tri). Cu fiecare 10 metri pe care-i co-
boar5 un scafandru, presiunea pe fiecare
centimetru parat din trupul s5u, creste
cu peste un kilogram, asa c5 la o adán-
cime de 30 de metri, el suport5 o greu-
fate total5 de 45 de tone. Numai o
presiune atmosferica corespunz5foare,
creeat5 prin pomparea aerului de sus,
impiedic5 apa s5-1 striveasc5. Aceast5
conditiune i permite s5 respire. AtSta
vreme cât aceastS presiune atmosfericS
se mentine, totul este bine. Dar...
Un scafandru american, care lucra la 30
de metri adâncime, I5ng5 Rio, a alune-
cat Inir'o pr5pastie a fundului, c5z5nd
3 metri mai ¡os, in cáteva
Pampa de pe bord nu i-a putuf procura
imediat surplusul de presiune si marea
inchis pumnul asupra nenorocitului,
intr'o strânsoare de 15 tone. Moartea
sa a fast din fericire instantanee. Dar
munca celor de sus, care-au trebuit mai
tárziu ss-i scoat5 r5m5sitele la suprafatá
n'a fost de invidiat.
Un scafandru italien lucra la o epavS
de räzboiu, când supapa de expulsare,
prin care iese aerul din costum, atunci
cand presiunea interioar5 este mai mare
decât aceea a apei, s'a Inchis brusc.
P5n5 s5 ajung5 a pune mâna pe supap5
costumul s'a umflat c un balon, intin-
0 ceascii cu ceai penfru scafan-
drier.
bratele inainte si ridicSndu-I spre suprafatS. Dar pan5
ajung5 la lumin5, cauciucul plesni si se scufunda din nou, strivit fiind
imediat de presiunea apei, c5reia acum nu i se mai opunea nimic.
5i iarSsi, tovar5sii säi fur5 nevoiti s5 sccatä din clopot; ceeace mai
r5mSsese dintr'un orn.
Dar nu toate prime¡diile sunt eat de spectaculoase ca acestea.
Uneori, când scafandrul respira aer comprimat, o parte din azot i se
No. 485
Pag. VI
secunde.
Mrs. J. S. Perress, invenfatorul unei noui ar-
muri de scafandru aliituri de descoperirea lui.
disolvá in sánge si cand se ridicá la suprafatS,
acest azot caul-5 s5 ias5. Dar dac5 ascensiunea se
face prea repede, prámánii s5i nu-1 pot expulsa, in
aceeasi mäsur5', su i se formeaz6 in artere básicute
de azot. Rezultalul este, in cel mai fericif caz,
niste dureri de nesuportat care-I fac pe individ s5
se curbeze, si poate chiar, o paralizie permanents.
lar in cazul cel mai rau, dac5 besicutele de gaz
ajung la inimä, individul sucombä.
Un costum de scafandru poate cobori repede,
at5ta vreme cât pompele sporesc presiunea afmos-
feric5, dup5 necesitate. Ridicarea la suprafat5, in
schimb, este extrem de inceat5. Pentru a lucra o
jum5fate de ors, la adâncimea de 40 de metri, ii
trebue o or5 ca s5 ajung5 iar la suprafat5. El se
opreste la fiecare metru, cafe 4-6 minute si agä-
fSndu-se de cablu face exercitii viguroase pentru
a elimina gazul disolvat. 0 or5, petrecut5 la 60 de
metri adSncime, inseamn5 o c515torie de 4 ore
adesea printr'o apä rece ca gheata. Toate acestea
la un loe fac ca un orn s5 nu poat5 petrece mai
mult de 12 minute pe zi, in fundul oceanului.
SondSrile la mari adäncimi, cu ajutorul costumelor
de cauciuc, sunt intotdeauna lente si adesea pri-
mejdioase. Dar omul de fer", un sistem modi-
ficat, ce se intrebuinteaz5 pentru Lusitania, a inI5-
turat in mare parte at5t intSrzierile, cát i primej-
diile care p5ndesc, in genere, pe scafandri. Acest
eostum íl protejeaz5 pe scafandru numai prin forta-i
brutS si in aceste conditiuni orice orn poate lucra
ore dearSndul, la cele mai mari adâncimi. In prin-
cipiu este un submarin de un singur orn, fácut din-
tr'un otel foarte rezistent. Un cilindru In formi de
butoi, protejeazS trunchiul scafandrului si alti patru
cilindri mai mici Ii imbracS bratele si pkioarele.
Ligamente extrem de tari lass miscSrilor sale o
www.digibuc.ro
mare libertafe, iar niste m5ini de otel
prev5zute cu ghiare, ii permit sá facs
un nod intr'o funie, sau s5 ridice o
moiedS.
Omul de fer poartá provizii de aer
pentru 12 ore, in butelii de otel,
f5c5nd s5 explodeze" compartimen-
tele de balast, din interiorul costu-
mului se poate ridica la suprafatS,
prin propriile-i puteri. Este ins5 abro-
lut5 nevoe de o legátur5 felefonici
cu cei depe bord.
Cu un astfel de costum, scafandrul
poate lucra usor la 150 m. i chiar
mai ¡as. C5teva experiente, f5cute
f5r5 oameni, au dovedit cá acest
om de fer" poate coborl foarte
bine, paná la 420 m. adâncime, punct
in care presiunea totals atinge 600
tone.
Dar dat fiind volumul sau, omIti de
fer" mi poate pStrunde in interiorul
epavelor. Tot ce rStriâne de f5cut
este sá spargá puntile cu ajutorul
unor explozibile i s5 dirijeze apoi,
prin telefon, operatiunile de pescuire
a continutului.
Dar si In acest caz, scafandrul se
poate gäsi, la un moment dat, in
fata unor mari prime¡dii. Toamna tre-
cula, faimosul Jarret t, explora
fundul oceanului, in ¡urul Lusit a-
nie când se pomeni deoda1-5 in-
tepenit locului. Se prinsese In lantul
ancorei Orphi r-ului, si un colt al
acestei ancore oscila la câtiva centi-
metri de placa de sticI5 a coifului
s5u. Ar fi fost deajuns o singurS lo-
viturS, pentruca o coloan5 de apS
solidSca otelul si formidabila ca o
bombs s'a pitrundS in interiorul cos-
tumului si s5-1 striveascS. Far:5 a-si
pierde calmul, el telefonS celor depe
bord : Coboriti-mii cativa cen-
fimetri mai ¡as" Prezenta
sa de spirit si di6Scia celor de sus ii
salvarS, In cele din urmá, viata si
dupa o or5 era din nou la lucru.
Un alt scafandru, purtánd tot costu-
mul de fer, lucra acum c5tiva ani la
un steamer scufundat, InIStur5nd nisi-
pul cu ajutorul unei pompe puternice.
Deodat5 simfi o loviturS in spate si
stingerea slabei gene de luminä verde
a m5rei ii dSdu de veste c5 peretii
transeii pe care o sSpa, se inchiseser5
asupra lui, ingropându-I de viu, la
zeci de metri adâncime. Timp de
dou5 ore sf6tu el astfel, neputánd
s5 facs o miscare, in cel mai opac
intuneric i neputiand comunica cu cei
de sus, deoarece firul telefonic se
rupsese. Dar amutirea brusca a te'e-
fonului, fusese o instiintare pentru ca-
marazii cari luSnd in grabS alle
pompe luerar5 cu frenezie, II scoaser5
la suprafat5, exact cu o jumaate de
orä mai inainte ca provizia de oxigen
i se epuizeze.
Dar in afarS de aceste aventuri rare,
Omul de fer" a simplificat enorm
munca scafandrilor si probabil cS, cu
vremea, nu vor mai exista pentru el
adâncimi inaccesibile.
DupS problemele presiunii, identifica-
rea locurilor in care se afl5 epavele
au fost intoldeauna una dintre cele
mai mari dificultäti pentru intreprin-
derile de salvare". Dac5 fundul
oceanului ar fi intotdeauna neted,
identificarea punctelor in care zac epa-
vele s'ar face relativ uso-, cu aju-
torul unor cabluri de ofel. Dar fun-
dul este de cele mai multe ori pre-
sSrat cu stânci ascutite, asa c5 afla-
rea unui vas poate fi comparati, in
ce priveste dificultatea, cu incer-
carea de a gSsi catedrala Sft. Paul,
intr'o Londra cufundatà in intuneric,
aruncând dintr'un aeroplan funii,
 dela un cap la celälalt al orasului. Ori de cafe ori un cablu Dupä zece kilometri isi pierdu cunostinta.
se agatä de ceva, coboarä imediat scafandrul. Si daca apa are Cánd se frezi, cu gura plinä de coniac, pe bordul vasului de
salvare", aflä ce se 'ntämplase. Umbra cea intunecaiä fusese
nisip In suspensie, câmpul ski de vizibilitate nu trece de 10 submarin german, care apäruse färä de veste silindu-i pe
metri, chiar daca are la dispozitie pufernice lanterne electrice. un
Desi se cunostea pozitia aproximativä a vasului Egipt, au trecut camarazi sä se indepárteze in grabä. Timp nu mai era pentru
ridicarea scafandrului la suprafatä si salvarea sa n'a fast decáf
ani, pânä când sä se stabileasc5 situatia sa exactä. Si tot atâta
fimp ar fi frecut pánä la determinarea loculu; pe care-I ocupa o mare minune. oceanului:
Lusitania. Dar expertii de pe Orphir au renuntat la dragare. Un scafandru se poate obicinui cu toate primejcliile put-ea uita o
Ei seau servit de echo sounder" adic5 un aparat care cerce- presiunea, rechinii, octopusii, etc. Dar cine-ar
feazä fundul märi, cu ajutorul ecoului siau gäsit epava in 31 viziune ca aceea descrisä de unul dinfre prima scafandri, cari
au pátruns in interiorul epavei Laurentio ?
zile lucrätoare. scria el mai tärziu m'am
Acest ingenios aparat e format din doua pärti, un microfon Cand am intrat in salon" i ceva mai departe
submarin, foarte sensibil si un dispozitiv care serveste la Ian- lovit de ceva. Era un carp omenesc
sarea impulsurilor sonore in jos, cMre fundul märii. Fiecare
vàzui trupuri de barbati, femel si copii. prinsi ca inteo
capcana. in momentul scufundarii vaporului. Toate aceste
impuls loveste fundul i este reflected- iaräsi cätre bord, unde-I stic-
prinde microfonul. Cure suneful are taldeauna, In api, aceeasi trupuri se indreptau spre mine, umflate, cu ochii
Iasi, cu bratelei picioarele contorsionate, si cu pârul
vitezä, rästimpul pe care-I ia coborirea si ascensiunea lui, Miss Sally Sun, fiica pri-
indicä cu precizie adâncimea. riisucit ca o grámadil de viermi era o viziune de
cosmar. Extraordinar. ce atractie pare a exercita mului presedinte al Chinei
Or pbirul a gäsit epava Lu sit a niei in ultima zi a sezo- scafandrul asupra cadavrelor pe care le inteilneste, pe Sun Tat Sen, la strandul
nului, tocmai când era sä se abandoneze lucrärile. Vasul se Waikiki din Honolulu, unde
afia in ultima sectiune care mai rämäsese de cercetat, când
fundul unui ocean."
Dar dach pericolele acestor infreprinderi sunt mari, räsplata nu urmeazii cursurile universi-
omul de la echo sounder" a strigat la un moment dal: Bilieti, tätii din Haway, Si total ei
am gilsit-o". lar ceva mai tárziu, nouä voci de scafanari e de dispretuit. Scafandrul primeste un salariu mare si un
comision de opfzeci de lei de fiecare 80.000 lei aur pe care a fast la rándul lui student
anuntau la felefon : MO aflu pe epavii." al Universitiitii din Haway.
Ar fi insä prematur sä spunem cä aceastä goanä dupa aur va o educe la suprafatä, ceeace inseamnä 800.000 lei pentru o
dura muFf sau putin. Curentii marini rezervä mate surprize,
Incärcätur5 de un milion lire sterline
MINIMISE
uneori scafandrii au gäsit vasele sfärämate, ca niste pusculite
de copii, iar barele si monedele de aur imprästiate pe fund.
Sase sezoane de muncä intensivá au trebuit, pánä cand sca-
fandrii au reusit sä aducä la suprafatä ultimele monede din
cele cinci milioane lire sterline aur, care eau aflat pe bordul
vasului Laurentio, scufundat prin torpilare. Ori de câte ori sca-
fandrii dädeau s intre in camera tezaurului acestei epave, se
desläntuiau furtuni, care-i sileau s urce in grala5 la suprafatä
si sä caute adäpostul portului. Apoi, oridecâteori se'nforceau,
gäsiau sute de tone de otel, Ingrämädite peste fabuloasele
avutii. Dar, desi nu se pufea lucre decät sase luni pe an si cu
toate c fiecare scafandru nu putea face mai muli decât dou5
scufundäri, de cafe 15 minute pe zi, aurul de pe Laurentio a
fost scos la suprafatä, cu o cheltuial5 de 2% din valoarea sa.
In cursul acestor lucräri nu s'a infämplat nici un accident serios,
desi fiecare dintre cei sase scafandri au avut mai multe even-
turi nepläcui-e. Cea mai dramatic5 dintre acestea a träit-o un
scafandru, care se afla pe fundul mrii, odatä, in cursul pri- CONFERINTA SAVANTULUI RUS PROFESOR SCRIABIN Piesa rarà a expozitiei de
melor cercetäri, Incepute chiar in timpul räzboiului. Slam luminä LA INSTITUTUL NATIONAL ZOOTECHNIC
verzuie ce se filtra pánä la el, fusese la un moment dal- aco- Unite, este bocancul urias
peritä de frecerea unui corp, ce-i páruse a fi un peste urias. Savantul rus Scriabin a tinut saptiimcina trecutii o intera- din fotografia noastrii, pe
El se oprise in loc si se uifa ulmit cätre suprafatä, and se santO conferintii la institutul national zootechnic. In foto- care l-a purtat Henric al IV-
pomeni smucit i ridicat de cordon cu o vitezä nebunä. grafia noastrci, dela stanga spre dreabta di. profesor Scriabin, lea de Navarra, in timpul
Dupä câteva secunde, coiful i se sparse, in partea de sus si d. Mihail Ostrovsky, ministrul Sovietelor si di. profesor luptelor sale.
se väzu tras prin valuri, ca o momealä in capätul unei undite..- Udrisky.

0 bluzii de miittase, us:oarii ea un wind,

dar la fel de suseeptibiliiil.
C

si totusi e extrem de simplu

conse'rvati m6tdisurilor farmecul
specific al moliciunii si al mlEi
dierii lor: spòlându-le cu fulgi d(
sifipun LUX", ele Isi p5streciza
intact toatá gama splendoareil

Fotografia noastrii il înfätieazâ pe Grigore Leu Botosanennu,

;mul episcop al Argesului, alaturi de mitropolitul Moldovei,
si de d. Dr. Angelescu, ministrul Instructiunii. etc.

original nu
mai in cu-
NOUll EPISCOPI DE ORADE SI CLUJ
tio albart?,.
Fotografia noastril ii infatiseavii pe nouii episcopi de Oradea
si Cluj : Profesorul Golan, episcop al Clujului si dr. Popovici,
episcop al Oradiei.

www.digibuc.ro
 PRIMA FOTOGRAFIE A TURBURARILOR DIN PALESTINA
Publiciim in aceastci paginii prima fotografie luata in
cursul gravelor turburari care au avid lac recent in
Palestina. Fotografia a fast luata in cartierul arab
înfàtiseazä pe agitatori inainte de a porni la atac.
1.EFUL EXPEDITIEI PORNITE IN CAUTAREA LUI REDFERN, A INURIT
James Ryan, seful expeditiei pornife sö caufe pe aviatorul Redfern. mort
in lungla sud-americand gasit si el o moarte tragied prin lanes. Foto-
grafio noastrii il infatiseaza pe James Ryan dand mana cu frei indieni
din Guiana Olandeza.

NOUL VICE-REGE AL INDIEI

Cu un ceremonial deosebit a
fost primit la Bombay, noul Dr. AL $oimaru despre
vice-rege al Indiei Lordul Lin-
lithgow. Fotografia noastrii
pe noul vke-rege
TONOGLOBINE IRRADIE:
impreunii cu sotia sa Lady Lin- nu-1 mai avea printre noi pe
lithgow fotografiati la sosire. Regretatul medic Al. Soima-
ru, niort de cureind in impre- bunul prieten al celor .sufe-

REPORTAJ RAD1OFONIC
PRIN JOBEN
Recent s'a construit cel mai mic
microfon din lume pentru usu-
rinta transmisiilor dela diverse
adunari. Aparatul de transmisie
se afiii in joben, bateria in
geantii iar microfonul este tinut
in mina%
jureirile cunoscute ne-a scris:
Recomand balnavilor anemiati
Tonoglobine Irradié. Am fort
foarfe multi:ma de rezultafele
ce-am obtinuf".
(ss Dr. Al. $oimaru
chirurg la Spitalul Co gm
Aprecierea de mai sus o inre-
gistrkm azi cu regretul de a
Se poate prezice viitoruI ?
Chestiunea are, evident argu-
mente pro si contra. In pri-
vinta femeii insfi se poate sus-
tine cu autoritate, cà viitorul
prezentul ii sunt conditi-
onate de buna stare a organe-
lor interne.
Inteadevir. cea mai micfi tur-
burare in functiunea glandelor
ovariene, epioragie violenti,
sau alte manifestiri asemanA-
toare pot transforma femeea
inteo epavfi omeneascã: free-
ventele accese de dureri de
cap, greturi i crampe, Ii vor
PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL
AULEVARDUL CAROL. 39
D-NA Dr. M. RABNO'ICI dermatolog specIalizati Ls Zaris si Viéna, trateazir :
negi, pistrui. cosuri, etc. Ingrilirea fetei cu hormoni masage pneurnatice.
Distregerea definitivEi si fird cicatrice a pdrulni de prisos. Släbirea
locala a corpalui pHs masaie electrice, curs de gimnastic â.
Consult. 0-12 si 3-7 p. rn.
rinzi. Reproducem totusi cu-
vintele sale, pentruca ele au
isvorit numai din dorinta de
a veni in sprijinul bolnavilor,
pe care4 avea zilnic sub paza
si Ingrijirea sa, i pentrucd
cuvântul ski trebue sa aibd
ecoul sentim' entelor lui sincer
exprimate i profund umani-
tare.
slabi fatal rezistenta nervoasä,
irascibilitatea ei devenind o
continta amenintare a liniste
ciminului. Dar stiinta a fäcut
progrese. Savantii au descope-
rit preparatul Menoklin", care
poate fi considerat salVatorul
femeii in perioaaa criticfi, cÌi
ji redã calmul i indepärteazã,
ca prin minune orice durere.
Preparatul Menoklin" se ob-
tine la Farmacia Thoiss" ca-
lea Victoriei 124, sau contra
ramburs de lei 125.
TELEFON 3.52.13
Consult. gratuite Miercuri
Nervosil
mor curând!
AI observat la Ras. din c3nd In cand until dintre
urmatoarele semne al unei apropiate istoviri a
nervilor
Irascibilitate, rea dispozitie. trenturAturi, nelinistet, Mai
de inimA, ameteala, tricá, insomnie, vise ndte, amodirea
membrelor, sperieturi, prea mare irascibilitate provocatA
de contraLceri, zgomote, mirosuri, dorinta dupA stupe-
liante, de tutun, alcool, ceai, cafea,bAtaia pleoapelor,nA
dufuri, toane, lipsA de memorie sau a gram:dui, dorinti
san lobil ciudate. Cand unul sau mai multe din aceste
semne de nervozitate se ivesc la d-vs., atunci
nervii d-vs, sunt serios slabiti si au nev oie de intArire.
Nu Eisati ea aceastA stare sil dilinuiasclí., cAd s'ar putea
produce deratari serioase ale activititii mintale, ca aiu-
reli sau acte necontrolate, iar o imbiltrdnire prematurri
moartea sunt consecintele.
Indiferent de unde provine slAbirea nervilar eu
invit sA-mi scrieti. Sunt cu pliicere dispus dispus sí vii.
explic gratis si fara chelfueli de porto
metoda faarte
care vti va provoca o surprizii plricutrt. Ati cheltuit peate
deja multi bani i multA Ilibdare pentru diferite remedii
si In cel mai bun caz ati obtihut numai o usurare trecA-
toare. Eu VA pot asigura. cil cunose o metodA excelentil,
pentru a lapta impotriva slAbirii nervilor d-vs.
Aceastil metodri provoacti in acelas timp o imbuntiatire
a dispozitiei, a plácerei de viatri. a energiei si a puterii
.de mane& ba unii mi-au scris chiar cA se simt ca non
nitscuti dupA intrebuintarea ei. Aceasta este atestat si de
ciltre certificate medicate. VA cost& numai o carte postalA.
vAl trimit o carte foarte instructiva complect gratis.
Dac5 nu puteti scr1e imediat, pástratl
acest anunt.
Postsammelstelle: ERNST PASTERNACK
Berlin s
a. m. Nichaelkirchplatz 13 Abt. 187.

www.digibuc.ro
 711 11

IN LUMEA VEDETELOR
DE CINEMA
DOLORES DEL RIO SE ANTRENEAZA LA ARUNCAREA
CUTITELOR
Dolores del Rio, minunata stea mexicana a filmului american
se afla actualmente la Londra. Fotografia noastra a fast
ivata in eleganta camera pe care Dolores del Rio o ocupa
la hotel Claridge unde se antreneaza la aruncarea cutitelor,
stiinta pe care trebue s'o posede la perfectie pentru viitorul
ei film.
now
JOAN BENNETT 51 CELE DOUA RICE ALE El
Tabloul pe care-I reproducem este opera pictorului
P. Costa si a fast expus la expozitia de pictura
dela Roosevelt Hotel din Hollywood. El o infati-
seaza pe vedeta de cinema Joan Bennett cu cele
doua face ale ei Molinda si Diana.

SHIRLEY TEMPLE A IMPLINIT 7 AN1

Micuto Shirley Temple a implinit la 25 Aprilie
7 ani. 0 vedem in fotografia noastra de-
lectandu-se cu torta pe care i-a facut-o
mama ei cu prilejut acestei aniversari.

Dacti o zi strälucitoare de
primavard vá indeamnd la o
excursie mai intai
ganditi-vä la
Crema sau Ulei NIVEA
Inainte de a ei a aer liber, mosati bine pielea cu Nivea.
Aceasto vó ap6r6 contra or§itei soarelui i mentine pielea
râcoroasá i ragedá. Nivea absoarbe transpiratia preo
mare 5i procuró tenului Dvs. un ()sped tánár i sportiv, otât
DOAMNA ANTOINETTE de admirat. Un masoj
TRANDAFIRESCU EREMIE
bun cu Ulei Nivea, vó
da Sambata 9 Maiu 1936, simtiti ca nou nÓscut
ora 9 seara un concert in un om nou in noua
sala Dalles. Prim6vara! Crema
Concertul va avea loc sub Nivea: in cutii i tuburi
patronajul d-nei Ana Laho-
vary, si cu concursul d-nei cu Lei 17.- Lei 77.-
Silvia Armasescu (piano) si Ulei Nivea : floconul
al guartetului Amicii mu- cu Lei 26.-- Lei 80.-

www.digibuc.ro

o nouà.
infrumusefan
a pielei
intrb siplâinänäsau
Prin acest simplu i nou
tratament atasi la Dv."
puteti obtine in curs de sapte zile o
piele netedi., a1b, catifelati si un ten
minunat. DPecoperite de curând,
mentele curAM albesc pielea,
i Bisurata alini in trei minute,
continute in Crema Tokalon, culoarea
albl (neunsuroasä), Mehra Cremi de
Paris, produc transformarea surprin,
zAtoare a unei piele intunecate, galbene
pätate. Ele pätrund direct in pori
pfinA la 1'1E4,0 ridlcina rAului. Praful
si necuriteniile adfinc infiltrate, unde
sapunul, apa si cremele ordinare nu
pot ajunge niciodati, aceste ingrediente
le disolvA i suprimä iritatia porilor
delicati ai pielei. Asdel inaturfindu,se
cauza cosurilor si a porilor dilatati,
aceste defecte dispar peste câteva zile.
MultumitA acestor minunate ingredi,
ente tonice si albitoare, prelea cea mai
intuneeat i aspri devine repede albA,
netedi i catifelatä. Orice femeie de 40
de ani t3i chiar mai mul -. poate obtine
in scurt timp un ten fraged si limpede
de care orice fati fatal% ar fi
Intrebuintati regulat timp de o siptä,
milnA Crema Tokalon, culoarea albA.
Dita nu vetifi absolut inctintatä de
rezulMte, sl trimiteti borcanul direct
la adresa Serviciului Publicitätii
Bucuresti I, Strada St IonicA No. 8.
De viinzare la toate farmaciile, deo
parfumeriile chn tarL
liOCTO R
IONEL HAIMOVICI
STRADA ITALIANA Nr.5
(colt Bulevardul Carol)
Telefon 382.71
ANTICOR PARFAIT
DACA VA INGRIJITI
de sinitatea Dvs. si doriti sá luari un purgativ,
care sa aibe un efect sigur si usor, cereti ARTIN.
ARTIN este purgativul cel mai bun si cel mai
modern. o adevirati comoar'a a stiintei medicale.
(um devine
Pärul BLOND-iNCHIS
or 2-4 nuanle mai desdlis,
prim simpia spalare, tr incetorare vitivigtosre.
Chlar al parul blond devenit castaniu,
isi recâpita culoarea bloadi naturali.
I;Iondinelor I Este surprinzitor cat de irexistibil
atrag toate privirile, blóndinele en pirul blond
natural. Dar daci pint! dvs. blond-deschis s'a
Inchis sau a cipitat culoare castanie, pierdeti
tot farmecul. Veti admite oare c pirul dvs, in
urine tigui tratament gre0t, si devina urál
lipsit de, oHce farmee ? Spre a-1 face ea 2-4
nuante mai desehis vi puteti spite palm] cu
Nurblond, minunata cuei de fampon pentru blon-
dine. Milioane de femei cu párul blond Inchis
sau prea deschis din Intreaga lume, cari 0iu de
mutt es Nurblond este o adeviratá binefacere
pentru orice blondinii, intrebuinteaxi acest 0tm-
pon, c2ei impiedied pigmentarea atilt de temuta
ni redi chiar i piirului devenR Inchis eau de-
colorat, blondul natural dela inceput. Nu contine
materii colorante i nici Henna 0 n'are sodi sau
oricare alte substante vitäm2oare. Dii o spurni
minunit de bogatii i mitisoasii, mt Iasi urme de
sipun 0 face ca ondulatiunile sii fie mai duce-
bile. In caz de nemultumire, restituim banii. In
striinitate cunoseut sub numele de Illondex"
de Stablone. Repr. exclusivi pentru Románia:
Krafft & Herberth, Plata Libertiitii 7, Brawv.
NURBLOND $AMPOS OFZ.AL
REGULAREA DIGESTIEI
in 3 MINUTE cu
PUTINA MAGNESIA BISURATA
Unele remedii contra turburi-
rilor stomacale au fost indepar-
tate de catre corpul medical
pentru motivul c5 ele creeazA
obisnuint5, adicA stomacul nu
izbuteste sa digere normal nil
ajutorul unui specific. Magnesia
cele mai cumplite dureri ale
stomacului i neutralizeaza in-
stanfanen excesul de aciditate,
cauza a celor mai multe neplà-
ceri provenite de la stomac: a-
creli, r5gAieli acre, gaze, arsuri
migrene, i de asemeni, acea
somnolentä datoritä unei dige-
stiuni prea incete. Magnesia Bi-
surata care se gäseste de vfin-
zare la farmacii i droguerii cu
pretul de Lei 75, si in format
mare economic Lei 110, nu cree-
azä obisnuint5, ci joac5 pur
simplu, rolul s5u de regulator
al stomacului, care 4i indepli-
neste, in linite rolul: va digera
normal, adici in cloud sau trei
ore f5ra m5car sh" va dati seama.
EWITION GRATUIT
Serviciul Magnesia Bisurata
(Dept. A. 3.)
Str. Sffintul Ionici No. 8
Bucuresti
Binevoiti a-mi trimite, gratuit
un esantion de Magnesia Bi-
Dsurata.
Numele
Adresa
COUPS
www.digibuc.ro
aimente numai Dobai care este zolant de slab si poate deaceea
vedeta räsfátatä a publicului. partida nu a multumit. Ajungeri
Färä el Ripi" ar fi o serioasä la concluzia c echipele asa nu-
candidati la decadenti. In mite mari" nu mai corespund
schimb, inregistr5m cu satisfac- cerintelor, ceea ce e foarte in-
tie ascendenta vrednicului club grijor5for pentru sporful nostru.
Juventus care este la a 13-a La Cluj, Gloria a invins Univer-
victorie din aced. sezon. sitatea cu 3-2 iar Crisana
Spenim ca cifra s5 nu le fie dispus de Chinezul cu 4 --2. In
ceeace priveste ultimul rezultat,
e foarte curios c5ci Crisana e
* *
o codasä demnä clasamentului
Duminica sportiv5 a fost carac- pärea, dupa ultima evolutie
terizatá de victoria strälucitá a in Capitalä, bunä de reform:5.
Unirei Tricolor asupra Victoriei, Aceastä victorie ii mai reder-
cu 5 0. Scorul este foarte se- seazá moralul L..
ver dar arat5 valoarea eficaci- Dup5 rezultatele de ieri, Ripen-
Foot-ballul inregistreazä un in- tätii atacului oborean. Inainfasii sia si Amefa rämán fruntase in
contestabil progres. Când 15 uniristi au obtinut lesne aceastä clasament. Juventus e la locul
mii de oameni au asistat Vineri victorie cäci au desfäsurat un cinci si prima dintre echipele
la cele doua matchuri cuplate joc frumos si repede. In ceeace bucurestene.
depe arena Venus, când Ripen- priveste vileza, nici clujenii n'au
sia a invins C. F. R. cu 4-1 fost mai prejos. Au foal in schimb
Juventus pe A. M. E. F. A. mult prea sabi in fate portii.
* *
cu alte zece mii de Partida aceasta a intrecut in
oameni au
Matchurile de Vineri
fost Duminicä la frumusete matchul Ripensiei. Duminicet ar fi trebuit sei
partidele obisnuite de campio- Dealtfel publicul nostru acordä insemne criterii drsselectie
nat, nu se poate spune c spor- preferintä echipelor care joac5 pentru echipa Romeiniei ca-
tul nu este astäzi spectacolul repede si au jucätori tehnici, re joacd
preferat al maselor. Este firesc impo-
ceeace inseamn5 c5 formatii ca triva Jugoslavief, la Bucu-
ca lumea sä se imbulzeasc5 in
C. A. O. i Ripensia vor
re§ti. Meirturisim cei dupei
isi
tribune si s ocupe locuri dela pierde curând popularitatea daca
ore mafinale, când acest spec-
forma slabei a tuturor celor
nu vor schimloa cadrele. Dar susceptibili de selectionare,
tacol este intr'adevär frumos. penfruc5 vorbim de C. A. O. suntem
Dar de multe ori jocul nu este
noi in derutii.
vom nota matchul nul pe care Asii n' au dat satisf actie, iar
interesant cãci. echipele nu se l-a fäcut cu Venus (I-- I). S6 cei tineri nu pot fi pusi sei
str5duesc s5-1 facs. Astfel, Ri- nu uitäm c acelasi Venus a ce- joace impotriva unei echipe
pensia a desiluzionat desi a in- dat cu
vins pe C. F. R. Timisorenii nu
Juventusului. Ne- atcit de rutinatei ea acea a
grii" din Bucuresti nu au fäcut seirbilor. Comisia de select&
mai oferá spectacolul palpitant impotriva orädenilor un joc prea care a tinut sedintii Dumi-
de alta datä. Le rämäne actu- bun. Au infälnit un adversar de- nicei searei, a ales un lot
insemnat din care va alcii-
tui eehipa. Joi se va stii
precis numele celor ll"
care vor lupta cu Jugosla-
via. Dupei modesta noastrii
parere dupii forma a-
rcitatei de juceitori,
Um
pref era echipa urmiitoare:
Creteanu, Burger, Albu,
Feraru, Szanislo, Beke, Raffinski,
Bodola, Schwartz, Dobai.
Este o echipà tehnicei
ef icace, adicei ceeace trebue
Romciniei ca sà ceistige.
*
Divizia B poate fi socofitä ca
incheiatä. Campioni virtuali sunt
Victoria, Ilse, Phoenix, IAR si
_ Franco-Românä.
fazi posionanti fa matchut Juvestus-Amefu,,
* *
In stráinátate, Ungaria a fäcut
¡oc egal: 3-3 cu Wanda. Se pare
c'á arbitrul desi cored- (la in-
fátisare), ca foti arbitrii a
fost amabil cu Unguril si le-a
oferit un penalty. Altfel Ungaria
ar fi fost o invinsä glorioasä.
In Franta, Racing Club a câstigat
Cupa Frantei in dauna echipei
din Divizia B, Charleville pe
care a invins-o cu I-0. In Elvetia,
Spania a dispus de sviterani cu
2-0 dupä o luptá foarte frumoasä.
* *
La rugby, in Capitalä, a foal
bätae la propriu si la figural-.
Echipa României care trebue
piece la Olimpiadä a fost in-
vinsä cu 3-0 de echipa de club,
P. T. T. Nemultumiti de acest
prim rezultat, jucätorii s'au luat
ia bätaie si n'au mai terminal
matchul.
Dach partida s'ar fi terminal
normal, numärul ränitilor ar fi
foal mai mare. E doar rugby...
Art. Vogel