ENCICLOPEDIA PENTRU COPIT

Universul

tfid
encic/opedia rao
 Universul
Planeta noastri ........A Stele si galaxii . ...,,.fl
Pimdntul este rotund .... .....70 Miliarde destele ...19
O planeti in Univers .....79 Sd examindm cerul ......11
Pamdntul se rotegte in jurul axei sale . ...4 Viala stelelor ,.....,1€
.,,.7€ Calea Lactee. .......1d
Clima Pdm6ntului. '..
Anotimpurile .. ..,..1d Celelalte galaxii ..., 5o
Luna
Vecina noastrd, .,,,90 Big Bang ...... {9
Pagini-ma gazin ....99 Pagini-magazin .....{1

Sisternul solar... .....95 Explorarea sPaliului ... .. {7

Noud planete. ......9€ Primele cdldtorii in spaliu . '.. ....,.. ;d

Planetele se rotesc in jurul Soarelu i ...... 9d Obiectiv: Luna. ..... €o
Planetele cu suprafa\d durS' ........ Eo Mii de satelili ,......€9
Sfere de gaz, ....... Eg Sondele spaliale ... €1
Pdm6ntul, o planetd privilegiatd . ...61 in cdutarea extrateregtrilor .... €e
Soarele este steaua noastrd ,,, S€ Viala in spaliu .....,€d
Pagini-ma gazin ..... Sd Pagini-magazin .....70

Glasar rE
lndice selectiv /b
 EIA NOAs IRA

Pimantul este rotund

Pimintul seamini cu un bulgire urias.
Planeta noastri are o frumoasl culoare albastri
pentru cI este acoperiti de ape. Ea este,
de asemenea, inconjurati de un strat de aer.
Datoritl apei si aerului, pe Pimint se poate trii.

Un rnare bulgHre albastru

Pdm6ntul este mult prea mare pentru ca sd ili poli
da seama cd are forma unui bulgire. De aceea,
foarte multd vreme, oamenii au crezut cd este ca o
farfurre intinsS. in realitate, Pdmdntul are forma
unei portocale turtite si deasupra, si dedesubt.

f,lnconJ urat de aer

PdmAntul este inconjurat de un strat de aer
numit atmosferix. Atmosfera este un amestec
gazos care conline oxigenx azot 9i bioxid
de carbon. Oxrgenul le permite fiinlelor vii
sd respire, Bioxidul de carbon este folosit
ca hrand de cdtre plante.

7o
 ffi Cum de nu cidem de
# p. Pdmint?
S Nu cidem de pe Pim6nt
pentru ci existl o fo(5,
numitd gravitafie, care ne atrage
spre centrul lui gi ne reline la
suprafata PImAntului.
* Pamantul atrage,
de asemenea, toate
obiectele: daci arunci o
pietricicd in aer, ea cade
pe suprafala PimAntului.
Oamenii cale locuiesc in
pattea de jos a PimimuIui
stau cu capul in jos?
Pim6ntul este un bulgire:
el nu are nici ,,sus", nici ,,jos".
lmpresia ci are un ,,sus" si un
,,jos" o avem pentru
ci il vedem intr-un desen,
dar ar putea fi desenat
cu oricare parte a
lui in sus
ori in jos.

PimAntul vdzut dinspre

Polul Nord.
Arctica, in centru,
este un ocean inghelat.

Acoperit de ape
Pimdntul este numit adeseori
,,planeta albastri" pentru cd apa
mdrilor gi oceanelor acoperd
doud treimi din suprafala lui. intre
oceane, enorme blocuri de pdm6nt
formeazd cele cinci continente* Oceanul
Pacific
pe care trdiesc oamenii. 9i pe este cea mai
mare intindere
continente existi apd: rAuri 9i fluvii, de api de pe
Terra.
torenli 9i lacuri, izvoare subterane
din care iese la suprafa!5 apd dulce.

La Polul Sud,
continentul
Antarctica este
acoperit de
o enormd masd
de ghea!5.
77
 EIA NOAs IRA

O planeti in
Parte infimi a Universuluio
Pimdntul se roteste fdrd ince

)amdntul, nemigcat in
centrul Univercului,
"n jurul
sdu rotindu-se
Pirn6ntul si
,
Soarele
Soarele 9i planetele, astfel Foarte multi vreme, oamenii au'fo,stl
sr-au reprezentat savanlii, c5 Pdm6ntul este regele UniverSu'lui,
timp de secole, lumea.
nemigcat in mijlocul cerului insteli
9i cd Soarele, ca un harnic servitsf;
in jurul lui, lumindndu-l de dimifta
seara. C6nd, acum aproximativ:.
Nicolaus Copernic a demonstrat,e:
ln 1543, astronomul*
Copernic
colonez Nicolaus Pimdntul nu este centrul Unive
,I473-1543) a afirmat cd ci el se rotegte in jurul Soarelui,flii
PdmAntul se rotegte in jurul
cu celelalte planete ale sistemu:lu}i
Soarelui. Dar Biserica nici
nu a vrut si admitd nimeni nu l-a crezut.
descoperirea lui.

Pirn6ntul se rot
Privind cerul cu ochiul liber,
locul de dimineafa p6nd seara;.gi
cer. Datoritd instrumentelor de obsdrVafC .:.. .a.r:.t. :.:.
..:4,:i-aa.:a

de fapt, planeta noastrd se rotegte continuu. Pe Pdmahfllr,

noi suntem ca nigte cdldtori intr-un tren: avem rmpresta ca vede m
trec6nd prin fata ochilor nostri peisajul ceresc, dar, de fapt,
f
noi suntem cei care ne miscdm,

19
 c6t oe
se notegte PimamuP
B Pim6ntul se rotegte in juru!
propriei sale axe cu o vitezi
superioard celei a unui avion;
in jurul Soarelui se roteste cu o
vitezi mai mare decAt viteza
unei rachete!

De ce nu sinrfir
* cf Pimimul se
misci?
'/, Pentru ci Pimintul
se roteste mereu cu
aceeagi vitezi gi pentru ci nu
avem puncte de reper ca si
putem observa migcarea lui.
Este cam ca atunci c6nd suntem
in avion: daci se deplaseazi an
o vitezi constantd, gi cerul esb
perfect senin, avem impresia ci
avionul nu avanseazS-

i
iii:*$€iiH:it
tn Soarelui, intr-un an. Pdm6ntul este doar o
planetS a sistemului solar: un punct infim in Univers.

7,I