MIRCEA ŞERBAN

GHIDUL DIN LUNĂ

* j..:

.. Povestiri Ştiinfifico·Fanfastice·
16
 REZUMATUL
CAPITOLELOR APĂRUTE ÎN NUMĂRUL 15
Din cauza unei defecţiuni survenite în timpul zborului, a�tronava
,.Mondial- Pax....: 118" a trebuit să fac� o escală de 10 ore pe lună.
Profitînd de răgazul acestei întreruperi torţate, un grup de pasageri
interplanetari descoperă în pustietatea lunei o piatră funerară. Al cui
o ri mormîntu1?
Căutînd să dezlege acest mister, studentul Efim Morov, din Moscova
anului 2520, se foloseşte de două manuscrise vechi de cinci veacuri.
El pătrunde astfel în cunoaşterea unor fapte petrecute cam prin mijlo­
cul veacului al XX-lea.
Din paginile unui m<.nJscris rărflas nepublicat, studentul Efim
Morov află despre viaţa unui tînăr american pe nume Bob Cooper.
Urmărind "peripeţiile acestuia,· petrecute în anul 1955, asistăm la
producerea unui accident aviatic a cărui victimă- Bob Cooper­
cade intr-un somn prelungit de-a lungul anilor.
Cu toate eforturile depuse de ştiinţa medicală, bolnavul continuă
>ă doarmă pînă în clipa cine medicii îi aplică un nou tratament.
Trezit in zumzetul anului 2000, fostul pilot Bob Cooper se reîn­
cadre<:?.â treptat în ritmul vieţii.
Complet restabilit, el caută să recupereze timpul irosit in urrra
accidentului şi se interesează îndeaproape de preocupările ştiinţif:ce
ale veacului atomic în care s-a trezit.
ln_centrul atenţiei figureaza problema populării suprafeţei Lunei.
/> lose iât,, d e o activitate demnă de omul anului 2000 şi mai ales
�
,fnîl1at qe ';� ecunoştinţă faţă de ştiinţă, Bob Cooper doreşte să-şi
oJef.e TTrlti-eaga pricepere şi tot entuziasmul său temerarei acţiuni
'-�e �tabHire a omului în Lună.
>C�T
�'�;�ce� . îl întîlnim într-unul din birourile Departamentului in­
v �'e�ilatieta f"' interesîndu-se de condi iile cerute voluntarilor.
 (Urmare din nwl?ârtll 15)

DEPARTAMENTUL INTERPLANETA�
DIRECŢIA ASTRO-BIOFIZICA

PROSPECT

i
Recentul Congres m ond al al asfro-biofizicienilor finut la Pari;-,
i
luind in d iscuţie rapoartele sub co misie de explorare a suprafefei Lunei
şi analizînd activitatea inlensl1 depusii în intervalul rdtimilor ani, a
ajuns la con cluzia âi:
trebuie abandonat vechiul sistem de vizitare pe scurte
durate a satelitu!ui nostru şi înlocuirea acestui sistem prin
aplicarea celei mai potrivite formule pentru popu!area de­
finitivă o Lunei-
Congresul apreciază greutatea unui asemenea proiect şi în acest
scop hotărăşte înfiinţarea unui oftciu interplanetar a cămi unică acti­
t•ilate va fi îndreptatâ spre descoperirea celor mai optime condiţii de
rezolvare a problemei /ocuifului in Lună.
Pentru început. ţinînd seamâ de faptul c1l stabilirea pe lungii
duratei a omului terestru în Lună implică o serie de riscuri şi greutiifi,
congresul se considera îndreptâ(it sil se adreseze even.fualilor so/i­
citatori fiicind un călduros apel la sentimentele Iar volunlare şi la
hotiirirea lor liber consim(ilcl de a participa la u r ia ş a luptă de pionierat
ce-i aşteaplil.
Tn acest sco p, oficiul interplanetar este autoriza! siî adt1ciî la
cunoştinţa voluntarilor condi(iile ce trebuie îndeplinite în mod r eciproc
de ciitre oficiu, pe de o parte, şi voluntari, pe de altâ parte, precum
u
�i sd aminteascâ t tu ror a aspectul specific al unei asemenea acţiuni
lemerare.

CONDIŢII
'

Se poate prezenta, oferind ştiinţei serviciile sale, orice persa,wi:i

sănătoasiî, i ndiferent de vîrstâ. Sint preferaţi totuşi cei ce n-au implinit
inciî vîrsta de 40 de ani.
Se cere solicitantului să posede cunoştinţe de fizică, astronomie,
i
chimie, geologie, rad ofoni e , mecanică, meteorologie şi noţiuni do>
medic(rtiî pra, ctică, in special a cordarea primului ajutor medical.
VDurat<;)primului angajament este pe tim.n de un an .
i
.. Jiib-eagf!\ cheltrdalcl a transport u lu şi a infre(inerii pe toa!tl
�!ggt��l}g_qg Îl! sarcina of ici u lui interplanetar.

>··�·-��ll�lil��
 Obligaţiile asumate de ofertant se rezumă la răspunderea asupra
propriei lui v i eţ i şi la îndeplinirea cu stricteţe a instrucţiunilor cerute
de bunul mers al cercetlltilor ştiinţifice.
La a d m i t erea in serviciu, o[ertant1ll va fi asigurat pentm suma
de 100.000 de bonuri, care va reveni familiei saa orictlrei alte persoane
desemnate de of ertant.

SPECIFICUL CONDIŢ/ILOR DE MUNC;l

Pentru a aminti doar o parte din speci f i cu l condiţiiior viitoare

de viaţă şi de muncă ale vohmtarulu.i admis in servicw, cităm:
Siiuatd la o depărTare de Pămînt de peste 380.000 km, Luna -
satelitul globului nostru - are o suprafaţă de 38.000.000 krnp şi un
volum de 22.000.000.000 kmc.
forma atit dt' cunvswtâ a Lunei are o cirmmferin(â de /0.925 km.
Prezentînd Piimintului veşnic aceeaşi faţă, Luna execută şi ea o
mişcare de rota(ie şt, impreunâ cu Pâmintul, o mişcare în j tlful Soare­
lui. Ea are deci o axă de rotaţie, 2 poli şi un ewator. ;ltragem
atenţia că cercetările întreprinse de oficiu privesc toate aceste puncte
ale satelitului nostru.
Ceea ce constituie insci obstacolul principal in rezolvarea problemer
stabilirii pe lunga dmată a onwlt.i în Lună este ,faptul că aceasta tw
are atmos:{erli. Ttwrngt!rt'a lipsei itwdişdl!i gaza:; necesar respira ţ ie!
şi vieţ tl repreztntcl pentr11 şt:inţă r.Jzolvarea c u ce ririi absolute a sate­
litului Pcimintului. Aici trebuie indreptate !'for/urile cercetătorilor. Ei
trebuie sii-şt creeze condiţii de viaţă cît mai apropiate de cond i ţiile
oiiminteşti, la care sînt udaptaţi, lm{Jotriva absenţei aeru lu i are de
luptat orice pdmîntean ajuns în Lunci. ln aceasta constâ adaptarea
intregii vieţi fizice şi psihice a omului terestru.
Neavînd înveli'ş protector de aer - atmosferă -� ceru l Luner
este t•eşnlc senin, dar în sclzimb veşnic intunecat. Pe Lună tw exista
nici auroră, nici crepuscul. Lipsite/ de rusC:rit şi apas de soare, noaptea
succede zilei şr ziua succede nopţii fârcl nici o tranzitie. Frumuseţea
unui răsărit sau a tiiWi ap11s este necunoscutâ în Lunci, atmosfera
fiind ace ea cârci(} i s-ar datora schimbarea c!!lorli cerului.
Daccl la toate acestea mai adtiugaţ i faptul cel Lrma se roteşte in
jurul axei sale în 709 ore pâmîntcşti, adică in 29 de zile şi jumătare.
1r1seamnă că ZIIIO durează 354 de ore şi noaptea de asemenea. Deci
în cursul zliei, timp de 35<1 de ore, Soarele e preze;1f la orizont şi. fiirci
să intllneascll stratul protector al atmosferei, lot•eşte d ir e ct suprafaţ,;.
Lunei. Luna ntt este atunci decit rm amestec de alb ş( negru. Nici o
nuan(â nu vine să îndulceascâ a lte m a n ţ a nemiloasă a zi/ei cu noaptea,
a luminii cu umbra.
Pe Lunci nu e:.;istă nici anotimpuri. Satelitul nostru are. zile ŞI
nopţi de cite 15 zile pămînteşti. A cea sta se înfîmplcl la ecuator. La
poli. inegalitatea zilelor se face, ca şi pe Piimînt, resimţită î11 c u r s u l
unui un, dar in mm micii musură, înt;ucit înclinaţia L u nei pe orbita
ei este mai mică decit aceea a Pămîntului.
Lipsa răsăritului şi a apusului de soare face ca singura gradaţie
a luminjisau a întunericului să fie determinată de viteza urcuşulut
sau" a 'Coborîrii soarelui la orizont. Locurile sint luminate de o lumin1i
eg�Jfti!c ui�"�jJ!� zăpuşitoare. Spaţiile umbrite din cauza reliefului Lunez
sin!c nkgre: Cele luminate le pot orbi de alitt1 strălucire. Noaptea cade
 �ot�plet, a_tîtde _adîncă incit nu e;:istă termeni de comparaţie decît
m tnltmecunea mtnelor. Stelele lucesc a/unei pe cer cu lumini uii fixe
'
şi neptlpiitoare.
. Tempe:atura e determinată de prezen(a sau a b senţa Soarelui la
onzont. Ttmp de 351 de ore So are le dogoreşte, dînd o temperatt!ră
superioare! apei în fierbere. Noaptea aduce ctl ea tlfl ger asemănator
asprei no a s tre clime polare. Atunci, pe certtl ca de smoală al Lunei,
apare la orizont, în noaptea încremenită de ger, discul strălucitor al
Piimîntu!ui. D."n cauza apropierii, el pare de patru ori mai mare decit
d'scul Soarelui. Tn faţa păminteanului ajuns în Lună, Pămîntul îşi pre­
zintă contine!!tele, m ările şi oceanele atît de cunoscute - locul de
unde a pornit la- drum. Spectacolul e de neuitat.
Oficiul interplanetar îşi propune crearea mai multor puncte fixe
pe suprafaţa Lunei.
Aceste staţiuni permanente uor fi ins talat e atU pe
jumătatea suprafeţei Lunei a cărei faţă o cunoaştem, cît şi pe cea/altii
jumătate a Lunei, de pe care Pămîntul este neuăzut, pr ecum rămîne
a s cunsă stidicilor de pe Piimint, Steaua Palarii, sau nordici/ar -Cru­
cea Sudului. Principala statiune şliinţiiică• u� fi instalată în unicul
punct de pe Lum'i de unde prezenţa Pâmîntu!ui la orizont cu uariafii
de maxim11m 12'-/4° e vizibilă in permanenţă. Acela este punctul
unde linia co.;e uneşte centrul Pămîrztllllli de centrul Lunei întîlneşte
supra f a ţa satelif:tlui nostru. Acolo va fu n cţ ion a şi punctul de dirijare,
contra! şi raport al intregii activitiiţi ştiinţifice desfăşurate pe satelit.
LocurUe vacante prevăzute pentru întreaga desfăşurare a actwi­
tă/ii sînt in număr de 100, sit u a t e in spe c ial la poalele masivilor mun­
toşi, şi an.urne, cite unul pentru fiecare punct-bazii, cu excepjia punc­
tulu-i central-ghid, unde sint previiztde douii /ocun.
Pentru de{inerea postului numit "ghid", com i te t u l de conducere
al oficiului interplanetar va delibera la sfîrşitul înscrierilor de volun­
tari.
Activitatea cercetcitorilor începe după retragerea întregului per­
sonal ajutător care va contribui ia asigurarea transportului interplane­
!ar, precum şi la instalarea staţiuni/ar.
Legăturile prin astro-radiote/ev ! zor uor fi ţinu_te .
zi/ni_c �onf?rm
programului de activitate ce se va mnuna . candtdaţllor defmli1va(1 ca
acceptaţi.
T n jocul necruţiîtor al capriciilor astrale, omului l se cere sii în­
vingă piedicile ce staLt în c a lea uoinfei sale. Tn cit!da vechilor lui de­
prinderi, pe care milioanele de ani piimîttteşti le-au imprimat speciei
sale in luptă cu mediu!, i se cere prlminteanului ajuns în Lună sci-şi
găsească resursele adaptârii la noua sa oia(ă.
·

,
Institutul de astro-biofizică îi cere sci reziste un an. _Este_, _{ară
,
îndo ială un apel la sacrif iciu, un apel l a datorie şi abnega{te, rtdtcate
·
Ja r angu l de eroism.
Sîntem însă convinşi că speţa umaniî, care a ştiut să dea de atîtea
ori, la timpul cuvenit, oameni dîrzi, cinstiţi şi curajoşi, ua găsl şi de
astă dată prilejul unor nob ile afirmiîri.
COMITETUL DE ORGANIZARE

Citind pmspectnl, Bob simţi că are într-insul suficientă tărie fi­

�ică �! iJ.tai 1ites d� cnractcr pentru a-şi asuma ;.elul une.i �se�e;te�
tncercati. Intr-adevar, după cum avea să se connrrne mat tJrzJU, ceJ

'� ,)�� '"'

"--' _'-'� -- '-' 5
 lio ae ani ai săi, cărora cofl\<tlt:�.:w!a şt iinţifi c ă a anului 2000 le-a
re st itu i t parte din vigoa rea tineretii sale neuzate, n-au con�tihiit o
p ie d ic ă în ca!ea admiterii s a le în rindul vo'uutariior. Ba mai mult,
t rec i n d cu succe s examtnul atît de pretenţios al c o m i siei medicale,
Bob nu se credea cu nimic mai prejos celorlalţi.
Ştiinţa atinsese acea culme c a re si!. permită prelungirea vieţii
om ul ui . Bnb se bucura acum de acea�tă cucerire a şti!nţci. Longevi­
tatea obi ş n ui tă a,iunsese la o medie ce depilşea suta de ani.
Datorită �t;mulentilor fi7ico-chirnici, a trnt<:mentului cu hormoni,
a folosirii în medicinri a izoiopilor radioactivi, precum şi a creării de
condiţii de trai din ce în ce mai bune, durata vieţii omului se pre,
l ungis e uimitor. Se tindea să se re ali zez e in privin!a om ul ui ceea
ce biologia ne oferă pe în tr e a ga ei scară, adică să se ajungă la o
clurată a vieţ ii egală cu de 8 ori durata necesară maturizării fizice
complek a individului. La om, aceasta înseamnă ele 8 ori Z5 de ani,
adică 200 de ani. Aceasta tre b u ie să fie durata normală a u nei vieti
de om.
Bineînţeles că şi re a l i z' <lrea unei lon gevi t ă! i de 100 de a n i cons­
tituie deocamdaW. 1111 p ro g res uimitor. Iar p e n t ru Bob acest lucru
însemn a totul. Mai avea o viaţă de om inaintea sr..
A fost, fireşte, şi sub i ec tul unor glume şi al unor cancanuri lan­
s ate de gazetari. Dar s im ţu l sănătos al umorului pe ·care nu-l pier­
duse 1-a ajutat să nu se prea sinchisească. Lui Bob i-a f ost încre­
dinţat rolul de colaborator al ingin eru lui Smirnov, celă!alt "ghid" ai
punctului central din Lună. Ar fi necinstit din partea noastră să
credem că n u mi re a sa în postul central ghid s-ar datora numai res­
pectului pentru virsta sa î n ai nt ată . Alegerea şi desemnarea, făcute de
institut, respectau în mod riguros capacităţile şi meritele ficdlruia.
Şi să nu uitiim un amănunt: in afara pregăti ri i sale de bază -
fapt ce nu trebuie uitat -, Bob avea şi un m erit. El fusese la timpul
sau d eţin ăt o rul unui record. E drept că a fost de indată depăşi!:,
dar cine nu şi-ar s c oate pălăria şi astăzi în faţa vechiului sol d a t de
la M arat ho n , cu toate că, de atunci î n coace, distanta ·
de 42,300
km a fost parcursă pe du ra te din ce în ce mai scurte !
Şi, cu toată di fere nt a de vîrstă ce-i deosebea, Smirnov şi cu Bob
se împrieteniseră din prima cl i p ă. Acum, după nu m i r ea lor, ei aştep­
tau cu nerăbdare să-şi ocupe locurile în racheta e xped iţi ei prevăzută
să părăsească Pi[mîntul in ziua de 12 octom brie a anului 2000, por­
nind de pe rachetoportul "L U M I E R E" din Paris, unde se t' i n u s e si ·

C o n gresu l mondial al astro-biofizicienilor.

Explicaţia f a ptu l u i că mul!imea se adunase in număr atit de mare
să conduc ă o parle cii ntr e cei 100 de "locuitori ai Lunei" consta nu
atît în curiozitate şi sporti vitate, cum se întîmplase la primele zl;o­
ruri în Lună. De dnta a ce ast a plutea şi un fel de sentimentalism ro­
mant i c . Se pleca pentru ma i multă v r eme . Se dădea bătălia hotărl­
toare : "Rămîne sau nu omul st ăpî nul Lunei?" Ca vizitatori, peste
1.000.000 de pămînteni s-au dus "să-şi vadă Pămîntul la picioare"',
urcîndu-se pî n ă sus pe buzele cr ate rel o r lunare. Nimeni însă nu s-a
hotărît să rămînă acolo. E x cu rs i a, foarte in ter e s a ntă , era pentru pă­
mînteni -to_t atît de istovitoare. Şi n um ai vizitatorii Lunei ştiau să
aprţcie�e. -a)lJ>i voluptatea pămîntească a respi raj iei fără aparat de
oxi'6enj -l! '-îl'l:l'br:icatu!ui in c�maşă şi haină fiiră căptuşirea tru:Jului
în� _c-os1um��lurnr protector împotriva arşiţei sau gerului. Oricit tie

\.6Lv'\\\�-<�V
--� �� ���>:"€�
 proz:!:c ai fi fost înainte de zborul în Lună, dipătai de îndală, 13
î1w;wierc, romantismul apusurilor de soare.
Pe mulţi, fircite, doar extravaganta cillătoriei i-a dus în Lt.:t'l.
1-'e om!ll de rînd al anului 2000 nu-l puteai con v i ng e că şi aceasta
ar însemna ceva, la fel cu m nu puteai co n v i n ge pe mulţi contem­
porani ai an u l u i 1955 că alp i n i smul ar fi un sp ort de plăcere. Dar
să lăs;;m acest lucru deoparte, "gusturile nu se discută". Iar cei 100
ele pănilnt-eni !111 plecau acum "de gustibus". Ei aveau de îndeplinit
o misim1e înaltă. Ştiinîa le cerea lor ultimul cuvînt. De aceea, r.:ul­
ţ1mea venise d-i conducă, s:i-i aplaude la plecare.
!11 puzderia de lume care se st r ă duia 5ă ajungă cît mai în rapi,
un biîtrînel vioi p:irea cel mai emoţionat. Era Jim More!!, bunul prie­
ten al lui llob. V e ni se însojit de medicul care-i îngrijise prietenul
şi-i dirijase întreaga reîncadrare în viaţă. Se ţineau la braţ per.!ru
a nu fi despăr(iţi de mulţime.
- Se comportă minunat. L-am văzut adineauri, spuse Jim doc­
torului.
- Nici nu-ţi dai seama ce emoţionat mă simt. Paroă eu aş li
în locul lui.
- Nu trebuie să ne fie teamă. N-a dat nic iodată semnul vreunei
slăbiciuni. Revenirea lui a fost cît se poate de firească.
- Nu la -asia mă refeream, spuse doctorul. Sint e m o ţion a t pen­
tru cit-mi place să vă d cînd cel drept învinge. In privinţa prietenulai
Jumitalc, mă bucură faptul că el se af!:t astăzi acolo unde meriti
să fie.
- Intr-adevăr.
- Jl.sta mă bucură. Si viid că lucrurile şi oamenii ajung <!colo
unde este firesc să ajungă. Indiferent de numărul piedicilor din calc.
- Nu te poti încumeta să opreşti tumultul unor oameni ca Bob.
- Asta este l Pentru mine, Bob e un simbol. Un �imbcl al
lucrurilor ce nu pot fi ţinute în urmă, cind ele t re bu ie să meargă
înainte. Bob c insuşi prog-resul.
Tot răzhind prin m!.llţimc, cei doi ajunserii, în cele din urmă,
printre primele rînd u r i de spectatori. Se opriră. De aici, perspectiva
era destul de larrră.
Pe nes,firşita întindere a ra·:hetoportului "Lumiere", zece racll':!te
inîerplanctare de ultimul ti.p st:itcau a ţ i n t it e spre cer asemenea unor
ghiulele uriaşe. Celelalte, răspîndite în toate colţurile pămîntului, lşi
luaseră zborul sau aşteptau să le vină rîndul la decolare. Din Mos·
co';a, New York şî Londra porni s eră ,jncă de alaltll.icri. S-a şi anun­
tat sosirea l o r în Lună. Peste t rei zile vor pleca cei din Berlin, Peld n
�i Sidney. Aici, la Paris, un du-te-vino de ma ş ini terminau de ,dus
şi de încărcat ca intr-o g-ură f'ăm?nd:i intregul bagaj a! fiecărui pasager
al rachete!or.
Oficiul interpl:tnetar se îngrijise de case prefabricate dintr-un
melal Izolator, rezistent şi uşor. In ele vor locui cercetătorii voli!n­
tari. Se încărcau de asemenea tuburi de oxigen, de bioxid de carbon ,
de hidrogen, de azot, amestecuri de gaz respirator, apă, instrumente
şi aparate de cercetări, camere Wilson, echipament de protecţie, insta­
laţie completă de !al:ora·�or culinar automat şi atitea alte lucru ri fo­
losilq!l!'€ Şi>rlJmicuri pe care viaţa le, face indispensabile.
'S!}ter!fti�tase, in sfîrşit,. şi cu încărcarea. Se apropia clipa so­
lemn�,�� UC!splirtirii.

7
 Dacă incărdHura privind stabilirea in Lnnă pe timp îndelungat
aîil<gca 4.000 ltg. vina n-o purta lhb. In ceea ce-l privc:;te, hagajul
siiu personal nu (kpişca 4 kg. Penlr!! ca cititorii s,a nu cre::ulii că e
v';rba de o greşeală de fipa�·, repetăm : l;ag;::jui lui !13o�, t:z::o1n de a
fi rh·nit de orrce pănânte-an, n:1 cintiîrea mai muit de 4 kg, ac1ki1
de 1.()00 de ori mai puţin decît dtdea în sardna oi'iciuhl'! să-i inzest:·eze.
Şi totuşi in aceste 4 kg se găsea tot ce putea multumi· pe un intelec-
tn«l de valoare.
· Gîndiţi-vă că, despăr;indu-vă de hătrina. Terra, veţi purta dorul
cpc:rdor de artă din vcchinl muzeu Louvre sau ale galcriHor Tre­
teakov. Gîndiţi-vă că, in pust:e!atea lipsită de fiinţă şi tb cn!oar.e
a Lunei, aţi vrea să vedeţi un peisaJ colorat saH un portret pktat de
Coya, Rembramft, Vefasquez, Repin, El Greco sau de drrc ştie ce arti�ct
�d penelu!ui. Sau i'n lintş1ea de nepătruns a Ltmei aţi vrea să :.!sr.ultnţ•
muz!ca lui Mozart, Bach, Beethowen, Wagner, c�aikcvski. �au v-ar
r:puca dorul voiajurilor terestre� Ce crelfeţi că ati pute� fa�:c? Bo!.J s-a
r;indit şi a găsit solt!(ia. in cele patru kilor,nunc ale mcdcstl}hri sJţa
bag�j' a luat tot, a luat şi menruri pentru SOO c!-� pr1nzuri. Siî·i c•Jtrobliim
;;u'[in prin bagaj ! In primul rînd, vedem douli cutii cu mi;::rofHme.
Aici sint copiate în cu!ori tablom-ile celebre din toate mu:;;eele. Toi
;�ki sint filmate pagini: cu pagină 2.500 de vnh1111c cnprinzrnd ro­
mr,nl! de literatură, tratate de şHinţă, bro0ari, .ziare. O bih!iotcd
uriaşii. Mături, in cutii de celufcid sîr;t mii de pas!ife, fiecHe con­
ţinînd extractul unui fel tle tfiincart!. Bob le-a impăr{it �e categorii:·
saiate, supc, compoiuri, clescrt, dulciuri, m:rituri, sur;;h!ri. Nimic nu
a fost neglijat din ceea ce i-ar fnce vreouat� t;nltă. far cind, du;;ă o
m:�d copioasli, �are a avat n<:voie doar de ar;:i rentru a !ua aspec­
tul pămin1ean al men!uri!or, Eob ar s:P.1ţi r.evoia unei lcdnri sau a
vizionă!"ii unor tab!ouri, ci nu va trebui decit să tragă stG:·urilc fe­
restrelor şi sl:.-şi proiecteze pe ecranul de p-e t;erctl!!c c�m-:rei ta!>lou
Cupă t-ah!ou sau paginii după paeird, din cele clouă cutii crt îiimc
aşe-r.r"te după sp.ecialitiiji.
Bineinţeles, îi stătea la dispoziţie şi legătma permanentă cu Pă­
mîntul prin astro-radioielevizor, ceea ce�l făcea oarecum prezc�t la
toate preocupări!e tercsire. Acesta emitea însă în i::aza Hnui program
pe care nu se ştie daca va avea întotd2auna timp siH urm�reasdi.
Aşa că p<mtru aiegerea umtl program ct!!pti pro:;rb dorlnţii, bt prin
ronţ!m;:lu-1 bagf!j:.;iui personal îşi va putea satisrace nevoia de frumos
şi muzică.
Dacă va voi să aswite muzică în timpul lecturii sau vizionl:rii
tubluurilor, banda de m:1gnetofon lungă de 100 metli şi impri:nată.
pe print:ipiul m!crosion îi poate servi orice con:crt simfonie sau r::­
cital al unor interpreti celebri. Aşadar, bagajul său personal e uestur
de restrins. Iar ceea ce este mai intere�ant este fa!Jtul că asemenea
fiime şi benzi edKcative se pot procura de la orice li[;răric, la preţuri
destul de modeste.
Cu o servietă in mînă, Bob se îndreaptă spre rachetoport. In ea
purta tot ce avea să-i ţină toyărăşie ln orele lungi_ tie singurătate:
patru kilograme de bagaj personal. In cealaltă mînă t?nea metascovut
pentru infraroşii, pe care din neatenţie omisese să-I bage în servietă .
. "'Wtl·lfi.mea' adunată .îl intimida. I se pl!rea că se pregăteşte un
mi:fi11.� �<t!'ţ'�'Y:reunspectacol grandios; In orice caz, :c:lua de 12 cctom­
.����- ��a�ului 2003 nu i se va putea jterge uşor elin aminti-re.

> �-���l�tc�:��
 O mare agii� fie dQ111 nea p� întreguf racl<ctutlcrt ln.c.ă din pre:�:jma
s·t rr� � i lor veci ne, o � meni a.i ordinei c�:-·:!au p u bHcalul rest! �t:iarea mă­
�llri! <Jr de vrotecţie l uate din timp. ! !:t d�rHe c n!:u biocate. Trecerea
oprită .. Di n d nd fn cinei tninuter arrcr;?·ii d.e cit·\:!l�J.� te s e str:L luiau f:ă
strbgă cordon u l pent ru a opri muli·imea să depăşească li mi.ta ele unde
începea zona primejdioasă a presiu nii .
rn zadar d-ifttzoareie de pe a.:opcri.şu ! hangarullli ter�au publicu­
lui să rerr,ecte ordinea. Toţi dor�a.u să-i vaciă pc cur«joşf. Se a m �ste­
c a u printre :ziarişti, printre cineaşti şi oHdaHt:i.ţL Deodată, se z::zi
v o c e a poru ncitoare a şeiului rachetoportului : "To�n'ă lumea la o de­
p:.t .-tare de 100 metri de asi ronave !" lumea se dete înapoi. Reporteri i
de5ig ur, cu aparatul de luat imagi ni şi sunete, in:er01ră nel!stultă­
tori, ca ni şte copii chraznici, să m <:i prindă uit inmi gest, ultim u l cu­
vînt, orice. Dar cîn d se auzi com a nfia "Atenţie- ! ", impruilenţii au h:­
cetat să mai facă p-� �rozavii. Spaţiul r:ima�e g·oJ.
" Nr. 42. start ! " .Ceva sticlise p en·i;·u o cl! pă, lăsî n d în urmă-i
o flacără: şi un z �omot de exp lozie. U n şuierat se pi erdea ca şi pan.:�
tu!, u ndeva î n văz.d uh. Pe rînd, d i n 10 î n 1 0 m i n :.�te, porn iseră toate
rnclîete!e. A lergî n d la telescoape sau i a ecran�lc de ra dar, fa m i l i i l e
şi prie�erni urmi.i.reau călătoria celor !Jlccaţr.
j i m şi doctorul i ntrară să obfină l e gătu ra pri n radio CJ.J pasagerii
ra d:dei nr. 42.
- A lo. Alo. Aici B.5. Aici B.S. Dăm tegăi:ura cu R.42 ... cu R-42 " .
l n difuzor se a u z i limpecie. vocfl'a pih;tuld,. a inginerului Smrrncv
şi a l ui Bob.
De r.e Pămînt, Jim rşi sal uta pr!etenuf...
- Drum bun l
rn ca!Jina sa, Bob auzi raportul pilotu!ni ditre baza rache! o­
port u f ui :
- Plirăsim învel i ş u l de aer al Pămîntului. Am trecut de ocea­
n u l Reria n.
Jn mintea l ui Bob, apăru o imagine a trec utu l u i . Yn urmă
!Usasc în urmă ocean u l pentru a n u mai regăsi niciodată l umea
at u nci.
Pe bu ze îi inflori un nume : "Joyce . . . "
Şi în ochi, lacri mi ...
*

Aici se termină rn �mtscrisul romanului netermi nat al lui Frc lov,

scris în urmă cu ci nci veacuri. Mai urmau cit�va rîffduri prin care
Academia fă(:ea cunoscut cititerifor faptul că roma nul rămăsese ne­
term i n at.
_ Pentru Morov, prculema ce se punea acum era găsirea j urnal u l ui
despre care se vorbea Îll prefaţă. Fură el nu putea trage cr;ncl uzia.
Nu se putea afi rma că ero ul kii Fro !ov zace inmormi ntat i a Lună,
c u toate că amănuntul somn ului de 45 de a n i putea constitui o do­
vadă puternică a de�coperirii tîlcuhri ascuns de epi taf.- I storicii î n s ă
se feresc să facă afirmaţii pripite. E mai bine să întîrzii cu o vorbă
decît s..o azvîrli grăbit şi necontrolat. Numai ,,Jurnalul unui ghid"
mai 'Piltea ·c(}nstitui o confirmare sau o inl irmare a păreri lor sale. Mo­
V
rov s�; l!Qî�i�\ .. să p l ece în căutarea te:rtului.
· <§2\r�:s� pe butonul telefonului cerina legătura cu New Yorkal, Bi·

�-��ll�lil�� 9
 b l i oteca U ni versită ţ i i Co l mn bh. C ă pătă imediat leg�tur::. şi p n m 1 r .• s ­
p n n s u l că i n e v i d e n ta bi b l i ografică j u rna l u l f i :r u rc :J. z ă i n c ahch-' <� <1 1
,, M t•;:ctl l u i pla n etar" di n Paris. M u l t u m i şi î n c h i se. t e l e fo n u l . Era ora
10 d i m i n eaţa. Se gră bi să-I mai găsească pc profesor u l său de i sto­
rie, c ă r u i a să-i c o m u n i c e int �nţi a de a pleca l a P a r i s î n d upit-am iaza
ace l e i a ş i z i le, r u g î n d u - ! totod a t ă s ă - i acorde şi o scri s oare d e rec o­
m n n d a ţ i e către con d ucerea m uzeu l u i . Obti ni n d a p robarea p rofesoru l u i
s ă u , Morov a lergă spre a dm i ni stra ţ i a U n i versită j" i i , de u n d e obţi n u
p e r m i s u l de c ăl ăt or i e cu avi o n u l , pe care se obl i !!·ă a - 1 resti t ui a d o u r�
z i , d e indată c e · se v a intoarce d e l a Pari s . .
Spre p r i n z , î m b u c î n d d o u ă s a ndvi ş u r i la bufet u l aeroporţu bt
,.T u s i no", hotărî că va l u a m a s a l a Paris. A vea un avion peste
ci nci m i n ute. Peste o oră şi j u m ătate, zări ci u data schelărie meta l i di
a t u rn u l u i E i f f e l . A j u n sese la t i m p ca să mai găsească " M u zeu l P l a ­
rt t> t a r " desch i s . U n f u ncţi o n a r i l c o n d u s e într-o c a m eră, d e u n de d i n ­
f i- u n d u lap scoase un vraf de foi l e g ate I ntr-o scoarţă groasă p u r­
t i n d eticheta " J u r n a l u l unui ghi d", d atî n d d i n a n u l 2002 şi apar j i ni n d
l i B o b Cooper:.
- Bob Cooper ? e x c l a m ă Morov.
- P rec um vedeţ i , r ă s p u n s e blazat b i b l iotecar u l . Ex ac·t " Bo b
C o o p e r , a n u l 2002 " .
M o rov a b i a se p u t u stăpî n i d e b u c u ri e. N um e l e coi nci dea. Tot u l
c perfect . A d e z l e gat m i st er u l . L u c r a rea sa va face v î l vă. Va l u a � i
prem i u l oferit de re d a Cţ i a l o n d o neză. Da r dacă B o b Cooper a e xistat
cu a d evărat, ceea ce se confirmă din confru n t a rea c e l or două texte
scrise î n preajma a n u lu i 2000, ace:!sta n u însemna că el tre b u i e să f i
m u r i t î n L u n ă ş i că o d i h neşte s u !J pi atra c u epitafu l b u c l u c a ş . D�d .
;� t e n ţ i e, Morov l I stori c i i n-au v o i e să se p r i peasdi. N -ai încă u i c i o
d o v a d ă că Bob al t ă u doarme în Lu nă, c h i a r d acă se pot ri veşte că a
m a i tras u n p u i de som n de vreo 45 de a n i în t i m p u l v i eţ i i . F i i p r u ­
d cn t ! N u trage conc l u z i i , p î n ă n u c u noşti şi c u pr i n s u l j u rnal u l u i !
; r z :: fe ' P u teţi l u a loc î n sala de lect u ră . Muzeul nu se î ncl1i d e d e c i t
p :. .t 8 scara. Şi c um j u rna l u l n u are decît v r e o 30 d e file, î n două
·J re s î n teţi gnta. C h i a r dacă ! n a f i note, n-o să depăşiţi ora 8.
- O s i n gu ră î n t reba re, vă rog. La ce oră pot avea a v i o n de l e -
găt ură c u Moscova ?
- T n a i nte de ora 8 s a u d upă ora 8 ?
- Prefera b i l d u p ă ora 8.
- Un mom e nt, s� c o n s u l t ghi d u l comunica ţ i i l o r 1 Scoase di n 1!!1·
zunar un c a rn et, r ă s foi l a l i tera M şi s p u s e : Avet i avion l a 8 f i x .
Apoi l a 8, 20, cu esca l ă B u d a pesta. La 1 0,30 cu esca l ă V a rş o v i a . $
c u rsă d i rectă de noapte, la m iez u l n o p ţ i i .
- M u l ţ u m e s c. Aş p refera c u r s a de 8. Sper s-o pri n d .
- Vă doresc d i n i ni m ă . S p or l a l ucru !
Şi se dcpărtă fără 5ă facă zgomot.
Morov i n ce p u să citească p e n e răs uflate î n s e m n ă r i l e l u i Bob
C o o p c r . " J u r n a l u l u n u i ghi d d i n Lu nă".
1r

12 oc:: t o_mb rie 2000

/,'\:_ ,·�
� <f_�-:<�;;
"' H ot[!'lre�\ de a ţine u n j u r n a l am l u at-o î n c l i pa cî n d pe ce ru l
î n ht nec aF lils a m î n u r m a noastră secera rot u n d ă a P ă m î n t u l u i . I n-

--� '\\\�� � ��> :"€':)

'-lY,�-<�v
 ceta�em să m a i f i u plimi ntea n ? 1\lă copleşise oare tea m a s i n g u d ­
iăţii ? N u c r e d . i\i u nc i ci '! u n d e nevoi a 5povedanici în faţa u n u i
jurnal ? Să i i u sincer. S i n t u n o m care s e slmtc dator faţă d ::: şt i i n j ă .
C u m a ş putea î napoia măcar î n parte bi n e l e p � c a re şti i n ! a m i 1-a
acordat, r e d i n d u - m ă vieţii ? I n t r- u n s i n g u r fe l : s ă fi u l a ri n d u l m e u
de f o l o s .
N u arborez î n aceste clipe un eroism de paradă. Pur ş i s i m p l u ,
n u mi-e teamă de m a r e a î ncerca re. Ach i t a rea d a t ori ei t rece î n a i ntea
oricărui alt gind. De aceea, poa te -m i ami ntesc de o pagi n ă din J LI I e s
Verne, în care u nu l di ntre n a u fra g i a ţ i i î n cosmos l u a s e o hotărî re ce
� e potrivea stării mele actuale.
- ., Dragii mei, s p u n e a e l , n u ş t i u dacă v o m m a i reve d � a
c î m i va globu l nostru pămîntesc. Totuşi să p r o c e d ăm c a şi cum acest'!
l uc rări a r tr e b u i să servească i ntr-o z i semeni lor n o ş t r i . Să n e fie
mi ntea l i beră de orice preocupare. Sîntem cercetători . Acest proi�c­
til e de fapt u n l a b orator t r a n s p orta t in sp a ţ i u Să observăm ! "
.

L a fel gîn deam şi eu. 1 n p l u s l uasem hot ă rî rea d e a ţ i n e ş i

u n j u rn a l . Să rămînă u rmaşi lo r umi l e ! e mele observa j i i .

Aceeaşi zi
Mi-am propu s ca î n semnări le m e l e să f i e i nt i tu la t e .,Jurna i 1 J I
u nui ghi d". A ş a c ă norma l a r fi fos t să-m i i ncep j u rn a l u l di n c l i [1<l
în c a re m i - a ş li l u a t i n p r i m i re f u n c ţ i a încredi nţată. N -am p u t u t s ii
t rec însă peste neui tata zi de 1 2 oct o m b r i e a a n u l ui 2000, c î n d , i m­
r: ;cu nă cu pi lot u l şi cu t o v a ră ş u l meu, i n g i n e r u l S m i r n ov , ne d e :; ­
pri nseserăm d e Pămint ş i , în d rum s p re L u n ă , rămăseserăm parcă
;1 găţaţi în vi d u l d i ntre e le. Uitasem de cîteva ore şoc u l r e si m ţ it de
;,ccelerare şi î n c e p u sem să mă mir d e lipsa oricărei t u l burări care să
t rădeze călătoria noastră.
I n l in i ş te a ce mă c u pr i n s e a trebuit să-mi amintesc că i nerţia
i;i a re ciudăţenia e i . Al ergam spre Lună c u o viteză la a l căr e i g i n d
n u m a i , eşti î n stare s ă s i m 1 i fiori. D a r o dată î n mi ş c a r e ş i păstrată
::: c e :: a ş i viteză, nu mai s i m ţ i nimic. Cine oare d i ntre noi simte di Pi'i­
m i ntu l se tîrăşte in j u r u l Soarelui cu o iuţeală de 90.000 km p e orii. ?
la fel, nici eu nu m a i simţeam go a n a nebu n ă a rachetei. Doar m i c­
şor a re a seceri i Pămînt u l ui şi creş t e re a di sc u l ui Lunei do·•�dea u c ă
n u stăm pironiţi locu l u i . I a r priveliştea de .,afară" n u se putea d a­
tora decît c ă l ăt or i ei î n spaţi u a rachetei . U n s pe c t a c o l unic se n:ie viî
în faţa cii lătoru l u i i n terplanetar. Pe m i n e m-a u i m i t p i n 3. la copie-
i re. E drept că i n g i n e ru l Smirnov mai văzu se de nenumărate or i
�:pectacol u l şi de aceea prefera a c u m să- ş i rezo lve prob lemel e pri v i n d
i nsta l area expedi!iei. Cît d e spre p i l ot, el fredona u n cî ntec, o m o r d l ·
d u ş i plictiseala d r u m u l u i intocmai u n u i şofer de autoca m i o n pe u n
-

�rum prăfuit d e ţară. Ce vreţi, e i n-au dormit c a m i n e 4 5 de a n i !

Pe mine toată înti nderea întunecată a sferei c e r eşt i furnicî n d de
,

stele de o m i n u n a t ă limpezime mă inci nta . Priveam d e o parte Soa­

rele, orbitor de atîta străl ucire despri nzî ndu-se de pe un fond neg ru .
De cealaltă parte, L u n a îi răs frî n g ea l u m i n a întocmai u nei ogl i nz i .
Cam la_ltlij loc, sec era argintie a P ă mî nt u l u i . Iar pret uti n deni, ca n i ş t e
crista le preşiirate cu desimea fulgilor de zăpadă, stelele. Cit d espre
C:de�c '::-g�ţi�t n-aş putea-o asemui i n vorbe decît cu o pulbere d e
.���i ·îj'n �ij!ocul cărora Soarele n-ar fi decît o stea de ra n gu l p atru.

�-��ll�lil�� 11
 Pămîntul mă fasci na. Intra tocmai în u lti m a sa fază şi rărea u n
a rc enorm înti n s pe firmamcnt. In cornul ace l a cu cîteva puncte lu­
mi nate m ai vi u - m u nţii, - lăsasem prietenii şi amintirile mele. B a
n u , amintirile le-am l uat cu mi n e ; sint a i ci în rachetă . . .

13 octomb rie 2000

Pri vesc pe fereastra rachetei. Privesc cu ochi d e sim p l u muritor.
Nu vreau să mă g î n de sc la cifre. Şi, abstracţie făcî nd de ci fre, gin­
dul îmi zboară l a mărimea corpuri lor c ere şti . Astfel că Soarele e u n
balon d e două picioare diametru, faţă d e care Jupiter e doar o por­
tocală, Sa t u r n un măr mic, Neptun o cireaşă, Uranus o cireaşii mai
mare, Pămîntul o maziire, Venus o măzăriche, Marte o gămăiie m are
d e ac, Mercur un bob de m u ştar, iar asteroizli, sim;,Je boabe de
nisip.

Aceeaşi zi
N e apropiem de Lună. O p ri v e sc fără să-mi d es p ri n d pri v i ri l e
d e pe e a . f ncep să-i d i st i n g c l a r m u n ţ i i . Sînt ac e i a ş i m u nţi p e care
Gali leu, studii ndu-i pri ntr-u n achian, îi vedea mări ţi doar de 3Q d e
ori şi îi dc�.cria că .,s i nt presăraţi ca ochii m ulticolori ai pencior
din coada unu i păun". Mie-mi fac aceeaşi i m presie. Dar pe măsură
ce distantele descresc, aspectul lor se s�:himbă.
Priviţi mai de aproape, aceşti munţi, c u văile şi craterele lor
r&"; undc a!ditu icsc o suprafaţă zbîrcită, crăpată, o adevărată spume­
giltnră vrednică, într-a devăJ", de denumirea prea puţin poeti că cu
c a re au cinstit-o englezii : " green checse", adică brinză verde, fer­
mentată.
Dar cu toate că am trecut de jumătatea drumului ce ne des·­
parte, Luna nu-mi apare m ai clară sau mai aproape decî t o văzu­
srm de pe Pămînt. Cu puter nku1 telescop de a·:olo imaginea ei imi
f u s ese adusă pînă l a 16 km distanţă. Aici mă aflu mai departe de ea.

14 octombrie 2000
I ncep să simt trepidaţii, mici sm ucituri. Pi lotul î ncep e să fri ne:.:e
viteza p�ntm a frin a căd erea ooastră. Am i r.t rat in s!era de r:ravi­
ta te a Lunei. In curînd ne atinzem ţi nta. A d m i r cal m u l tovarăşi i or
m ei . Pi lotul, cel puţin, mi se pare formidabil. Cu cită si g uranţă îşi
aiege el h>cu l de sosi re ! Să vă spun d rept : c prim u l meu zbor i nter­
p l anetar. Şi a s1a î n a n u l 2000 . Alţii sînt blazati la ora aceasta. De
aceea, pen t ru a nu părea mai prejGs, trec veste a m ;!nuntu l sosi1i i. Pe
m i ne însă, ca fost pilot, călătoria m-a uimit. Nu-t primu l lucru ce
m ă u i m eşt e la omul anului 2000.

15 octombrie 2000
/�<-;:: --:T�:�,::,/
/

VH
--- __

Ilt'�iî'�ţom brie, după ce pilotul reperase locul pri n ratlar şi fi­

Xl}se · itia.p· de compas-ra dio valea m u ntelui Copernic, aselenizam frî-

> si�>l:�f:��
n ;:,t în îm părăf ia Lu nei. Şi fără dl.-mi fi p!·omis cineva vreo dată
" L u n a de pe cer" astăzi am pus mba p e ca.
Am păşit î n imperi u l Lunei şi mi-am a d u s ami nte de Mira beau .
I n ţări le i mag i n a re a l e L u ne i s e p l asau î n ghtmă toate lucruri le ce
nu exi stă: " N -aveai dreptate, J\lirabeau. Aci nu poţi plasa dedt c eea
ce există".

Am sosit la o r a 19, pe l u m i ni orbitoare şi arşi ţă tori dă. Pe

P1î.m int începe noaptea l u i 16 octombrie. Aici ai nevoie şi de ceas.
C a l e ndarul s i n g u r nu ţi-e de prea m a re iolos î n număratul zi l elor.

ta octombrie 2000
Ame n1!j area bazei centrale-ghid, î n care av� a m să-mi d e e p ii: n
împreună c u i ngi neru l Smirnov, şirul ur m i a n d i n viaţă, n u <lurii
d e cît zece ore. M a i m u lt mi-am p i erdut timpul cn i P. ;taiarc<t apa­
n< tdor şi a i n strum entelor decî t cu i n stala rea propria-zlsli a locu­
i nţei. E drept, aveam toţi pereţ i i preÎabricaţi , iar p ! a r: u l special al
arhitectului i l cunoşteam pe de rost. Centrala av-ea şase camere
şi toate depc mlinŢc!c necesare u 1m i trai confortabi l . S i n r.;ura grijii
consta în păstrarea etanşcltăţil ferestrelor şi a uşilor care împieui­
c a u , prin cele d o u ă c amere intermediare eva dm·ca .,atmo sferei" d i n
c?.să în \'i d u l de afară. O adevărată ec l u z ă d e aer a trebuit con­
struită printr-un sistem b l i ndat de uşi, pentru ca interi o m l , a d ică
rest u l âe c a m c r � , să ne permită o c:>i�tcnfă p:imîzl k a s c ă î n cu­
r.ri nsul pustiu a ! Lunei. !ar în i nterior te simţeai ca acasă, dadi,
bineînţeles, aca-să ai <i ;spune de u n la bnrator ·înzestrat c a tot c e cl i s­
p trn�a ştii nţa şi telm!ca în aeei moment. Cu a lte cuvinte, _ era chiar
mai bine de cît acasă, dacă . ..
Acest "dacă" constituie toatii problem a . Dacii n:.s te aflai i n
L u n ă şi n u trebuia să t e s u p u i specific.ul u i atît de :!�primitor şi cli­
i�rit faţă de c el al Pămîntu lui.

Pri ntre p r i m e l e preocupări pe rs o na l e a fost recunoaşter.:a pazi­

j iei noastre pe harta Lunci . In acest scop studi a � em mai m u lte
l!ilrţi selenografice moderne. Dispuneam chi a r şi de cîteva exem­
p!:� re mai vechi pri v i m ! i storicul întocm i r i i hărţilor L u n e i . Bi ne­
i n ţeles n u î n orl gi na l ci î n im a g-i ni de fi lm pe care n u aveam decît
S'ă le ru !ez pe ecra n . .
Luasem astfel cu mine prima hartă a Lunei , opera ceiebru l u i
a stronom d i n Dan z i g, Hevel i t!s. A.�:esta, pri n procede� ce n u erau
eJ\actc d ecît de două ori pe săptămînă, ad ică î n tjmpul prim t : l u i şi
celui de-a l doi lea păt ra r, m ăsurase m unţii Lunei. El a greşit exa­
gerî nd mărimea pete lor luminoase şi rotu njite, care formează munţii
c i rcu lari , şi a petelor închise, care akătuiesc aşa-zisele mări l u n are.
Hcv�li!ls a, f?st pri m u l c a re a dat rel i ef u l ui Lu n ei nume pămînteşti.
E l '3' boteza�<suprafaţa L u nei c u m u n t i ca Alpii, Apen i n i i , Carpaţii cu
mări ţ<J_, M,"ţp)tera n a , Caspica sau cu rîuri care, de fapt, nici nu e x i s t ă .
. ··· e mail aveam cu mine şi o copie a hărţii î ntocmite de pări nt ele R.ic-

13
ci o l i , contemporan cu li eve l l li s. 1-i a rt a l u i este p l i n ă dt: g re ş e l i dar
are şi u n m eri t. El a d a t m u n ; i lor numele m :� ri l or bărba ţ i d i n v e ­
chi m e ş i i n vă ţ a ţ i l o r din epoca sa. Acea stă metodă de n o m e nc l a t u ră
a fost folosită şi ulterior.
Tot răsfoi n cl c o l ec ţ i a hărîilor străvechi am dat peste harta l u i
Dom ! 1� i co C a ss i n i , su!Jerio ::: ni c e l e i a l u i Ricci o l i , d a r p l i n ă to t u ş i de
i n c x a r:tită·n d e rn ăsu ră·� o are.
De-a hia i n cepi n d e l i h�r i i!e executate de piim î n i e n i î n a n i i de
<; upă H 114, cîn d ra d a r u l a fost folosit la ll $ e : n c n e a m 'i s u r �t o r i de ia
<i istar:ţă, se poate so cot i cii su r-ra : a ţ a l u nară a i m:etat să mai fie
a tît de Eecu noscută î n c e e a ce priveşte d!stnnţ�'e ş i î n ă l ţ i m i le. }n­
l r-adevăr, fo l o si nd radarul l a măsurători , pămi ntenii au aju n s ca in
u rma u n d e i i n apoiate de p� s u prafaţa Lunei î n două sec u n d e , să
j : O <J t ii a prec i a c u a proxil: l a ţ i i neînsemnate toate detal i i ! � r e l i e f u l u i
Î l lfl:i i".
1 11 mod o f i c i a l mă foloseam de harta seien ografică a Ofici u l u i
i nt e r p l a n etar, î ntocmită d!!pă o ri guroasă m ă s u rare a teritor i u l u i
Lu nei , prect! m şi d u p ă o verificare a date lor cu ajutorul aparate l o r
l!e ra d a r de pe Pămînt.
A i c i treb u i e să amintesc că faţă de orice h artă geo grafică, o
h n rt ă selcnogra lid e m u lt mai preci să. Ş i că, ele-abia ajuns in Lună,
t·:11 1d a corijat m i c i le erori d e în sem nare geografică a Pămî nt u : u i .
D e a i c i s - a u obser v a t ş i s-au î n d reptat m : c i l e greşeli a le geogra f i ­
l o r de a c u m c iteva secole. ·

1 B octombrie 2000
N e-am plictisi de m o a rte dacă in i m e n s i iatca z i l e l or ş i a nc:i­
·j i : <Jr l u nare n - a m avea d e î n dcp i i n!t m i s i u n e a î n credi nj ată de l n s t i ­
tutu 1 d e astro-bi ofizică.
Asti'.,.;i, de p i l d ă , pe ci n d aţi pi sem, m-am trezit speriat ca mora­
rul c a re t re sa re atu nci cînd î n c etează z gom o t u l ro j i i în Ecccu ! a!Jei .
Am sărit în s u s şi am a lergat să văd de ce .,camera W i l s o n " îşi
oprise răsuflarea ei de n1o n st r u . De ali:fc l , aceasta şi cu t i c-tant i
cea s u l u i sînt s i n gurele zgomote de aci .
De acea stă .,cameră Wi l s o n " n e-am î n vre d nki t să ne o:upăm
z i l u i c , s upraveghi nd-o să f unctio neze neco ntenit. S c o p u l ? Să stu­
d iem r a d i a ţi i l e cosmice din Lună. Dar m � i întîi s-o descriu c u m
arată .
.,Camera W i l s o n " se com p u n e d i ntr- u n reci pient sub presi u n � .
u m p l ut cu u n g a z şi c u vapori d e a lcool . T r e i di ntre pereţii l a t e r a l i
ai ac e s t u i rec i p i c n t s i n t d e st ic'lă, i ar a l p a t r u l e a e:;tc form at d i n ­
tr- u n p i sto n mobi l . Cî n d t r e c e u n \i, scicol d e raze m a i m u lte con ·
toare Gei ger- ;'1<\ii l l er dau sem n a l u l p o rn i r i i p iston u ! u i, i ar bm s·:a
schim bare de temperat u ră în i nteri o r u l c a merei favo rizea z ă con d c n ­
sarea vapori lor d e a l cool î n j u r u l p a rtic u l e l o r i o n izate p ri n t recerea
razelor. P i căt u r i l e care se produc a stfel r ă m î n v izibi l e o clipă şi
form�ază desenul exact a l raze i , rcproducîncl u-i traiectori a. Aparate
fotorrra i i c e î n regi strează această i magine efem eră şi, gnţie fctogm­
f i c i ob!lnute, se păstrează urma fenome n u l u i î n t i m p ce raza î n s �. ş i
a <Jiş('lăr!it>>·/
.c'v o; altîj:•;;\;ccameră Wi l so n" , s u p n:pusă celei dintîi, este p l asată s u l>
a<:ihine.3· 'iilrui cimp ma gnetic fo <l rte pute rnic care infl ue nţează şi de-
vhză traiectori<J. razelor. Prin c a l c u l e şi pri n com para rea dev i a j i i ! o r,
� e măs o a r ă e n e r g i a razelor observate.
Ei bi n e , aceasta este u n a d i ntre preoc u p iiri le d e peste zi. A,� ea stt
este, d e a l tfe l , ş i s i n g u r a răs u f l a re pe care o ascu ităm i n a f a ni d e
propria res p i ra ţ i e ş i aceea a cea s u l u i .

10 octombrie 20!;0
O a l t ă însărc i nare p r i m ită e ste m a i a m u z an t ă . M i s - a cerut � ă
fac u n raport a s u p ra gravit ă ţ i i d i n L u n ă . Să n u c r e d e ţ i c ă lucruri i e
a:estea au fost necunoscute p î n ă l a mi ne. Cr e d m a i degrabă c ă
i<leea d e a m i se <l a de l u c r u în p u s t i e t a te a a s t a , a p a r ţ i n e î n s p e ­
c i a l d o c t oru l u i Mori s s o n , care i m i repeta se şi la des p ă r [ i re : , . B a gă
de seamă ! Ca u tă să te preocupe ceva. Caută-ţi de l u cr u ! I n a c t i vi­
tatea este c e l m a i prost sfătuitor".

20 octombrie 2000
V i a ţ a mea cuprinde o n o a pte de 4 5 de a n i . A ş a c ă n u mi-o
luaţi î n n u m e de rău dacă trec c u u ş u r i nţ ă peste a c e s t lap s u s d �
t i m p ş i s p u n - f i i n d crnd c u mi ne i n s u m i - , . i n ;:;. i nte de m - a m
c u l c a t " şi "cî n d m - a m trezi t". Exc l u d d i n t r - o d ată per i o a d a c u­
p r i n s ă între a n i i 1 955 şi 2000, pe ca r e n-am t răit-o : am vegeta!-u.

21 octombrie 2000
�
" C î n d m -a m trezit" şi am v w t - o pe i nfi r m ie ră uitîndu-se l a
m i n e pr i n t r - o l u netă ş i pe i n d i c a t o r u l ei, u n ac a pri nzî n d tt- se i a
36,06°, a m înţeles că m-am t rezi t în a l t ă l u m e . Lumea m ea, aceea
a a n u l u i 1 9 55 , n u fo l o s e a î n spitale termometre la distanţă, care ��i
nu d e ranj e ze bol n a v i i . Mai t î rz i u a m aHat că acel ter m o m et r u s e
baza p e spcc',·u·l i nf r a ro ş u . Era deci u nul d i n t re aspectele c u ceri r i i
spectru l u i in fraroş u l u i care e:s:te i n v i z i bi l c u ochi u l l i b e r ş i Sf! si­
tuează î n spectru i nt re roşu vizibil şi undele- ultrasc u rte r a d i o fo nice.
C u n oşteam d i n a i nte fototransi stoml ( aparat a c ă r u i s e n s i b i lita 1 e
p ermi t e măsurarea c u o m a re p recizie a u n u i f l u x d e raze i n f r aro ş i i )
ş i ştiam c ă s e poate chi a r, recu rgî n d u-se l a ajutorul a m p l i fi c ă r i i c u ­
rent u l u i , d e t e rm in a cu ajutcrul u n u i fototra nsi stor de pe Pămî nt, o
l u m inare apri n s ă într-unul din cratercle L u n e i . Făcusem de m u lt
c u noşt i nţ ă cu fototra n s i storu l . Dar cind m i - a fost preze ntată fo sf o r o ­
g·fa fia, e x p l i c i n du-mi-sc că a n u m i ţ i "fosfori " tra n sformă razele i nfra­
r o ş i i î n l u m i nă v i z i b i l ă , am c re z ut în r e a l i z area "rnăşti i de opal care
perm i te vederea i n v izi bi l u l u i " - v i s u l m i n u nat al rom a ncieru l u i fra n ­
c e z G u stav L e Rou gc, a utoru l cărţ i i " P ri z o ni e r u l d i n p l a n e ta Mart e " .
I a r c î n d m i - a f o s t d a t ă în mină a c e a pereche de oche l a r i m a gi c i ,
se nsibi l i la raze l e i n fr a roş i i , pentru a vedea pe î ntu n e r i c , totu l mi se
pă rea o g l u m ă a prieteni lor .
. A�f i�'aiJV PUS pentru p ri m a o a r ă şi pot s p u ne că î n c ă u na d i n t re
î mf)verţecfi�ft�le mele a fost î n lăturat ă . S-a lărgit sfera s i m ţ u r i l or omu­
l td,c Şmr!jl!:' viitor u l u i duce într-adevăr la perfecţionarea om u l u i .

15
 25 octombrie 2000
Azi e " P ămînt p l i n " . A răsărit m a re şi strălud tor pe cer u l li e ;; r u
ca de smoa l ă . Văd l im pede şi deosebesc cele d o u ă Americi , o p a r t e
a Eu rope i şi a Africi i. America de n o r d e s t e rr. ai ştearsă. Treb uie să
fie vreme rea, cu c er acoperit. Norii groşi împiedică deos ebirea con­
tururi i o r ei.
Nu şti u ele ce, d a r acest tablou imi d ă u n aer d� nostal gie. N"!ă
răscolesc a m i n t i ri l e. Dar şi un se ntiment i!p rot.�. pe de m î n d rie, de su­
periori tate î ncol ţeşte privind globul a ce l a rot u n d , a cărui viaţă o
cunosc atit de bine. ,
Din p u stietatea m ea , privesc fix spre p u nct u l d i n m i j l o c , a·: olo
u n de cred că e New York u l . Fără să vreau, r;i n d u l m e u c uprin d e mi­
l i o a ne l e de oameni care, p e uscat, î n u z i ne, in tre n uri , in metro uri sau
pe ape, in m i i l e de vase, in mij locul zgomot u l u i şi a l m u nci i , p r i n ş i
i n î n dep l i nirea m i i l o r de inde let niciri, n i c i n u m a i au t i m p să p ri­
vească Luna. Cu ochii mereu l a ceasornic, l a fi lele de calendar, atenţi
la fieca re sonerie sau a pe l telefonic, fră m î n t ări le pămî nteşti ii absorlJ
cu totul.
De aic i , din locul m e u , îmbrăţişez cu p ri virea între g u l lor fre a m ă t .

4 noiem brie 2000

S e înt î m p l ă u neori să simţi nevoia d e a-ţ i abate gînd uri l e de la
cee a ce te frămînt ă . I n asemenea situaţi i , u n i i citesc vers u r i , a l ţ i i
d esenează, m e r R" l a pescuit . Femei le cro.5eteaz ă . P e m i n e , î nc ă de pe
Pămînt mă l i n i ştea stu d i u l a s'ironomi ei. Stele l e im i deveni seră lu­
mea concretă. Ceasuri î ntregi s t ă tea m aplecat asupra c ă r j. i i pentru
c a d i n r î n d u ri le pagi nilor, gî n d u l să se desp r i n d ă , să se piardă î n
v i s . Planşele cu cifre, n u m i r i l e şi tabe l ele m ă purt au î n a l te l u m i .
Şi n u sî nt un ori ginal i zo l at. Lucrul acesta se întîmplă d e cîn d
l u m ea.
C i n e a r fi dat oare nume constelaţi i l or, atrlbuindu-le forme ş i
interpretări atit d e c i u d at e dacă n u s-ar f i găsit oameni care să l e
privească î n d e l u n g şi să le c a ute dezlegare ? D�r n u - i ne vo i e sli
m ergi c u răsco liri le pi�ă i n trecut u l începii rtat. Exem p l e n c n u m �l­
rate g;Jseşti î n toate timpurile, de-a lungul i storiei .
Cu două veacuri î nai ntea erei noastre, ln N iccea, H ip a rc cak u la
di stanţa de la Păm înt la S oa re. Şi în vremea aceea se prăbtr�ea u îm­
pără ţ i i l e . Oamen i i îşi făureau zei şi ti ardeau pe necred incioşi . Zăn­
gă nean a rmele. Numai H i parc pregătea l i n i ştit cata l o g u l ast r e l or.
Altă dată, Hersch e l , fiu de muzicant sărac, el însuşi muzic a n t ,
observa d i n Londra cerul î n t i m p u i echinoxului de toa m n ii . N u avea
ban i pentru un telescop. lşi şlefuia s i n g u r i e nt i lele. Descoperise to­
tuşi p l a net a Uranus, aşa cum descoperi faţa u nei fete la fereastra
de peste drum . Se î ntîmpla ca atunci Napoleon să a m e n in ţ e Anglia
cu cucerirea i nsulei. Se ţeseau i ntri g i . S e urzeau coa l i t i i . Cădea u sta­
tele ş i se prăbuşeau casele domnitoare. Herschel descri a l in i ştit stelele
vari abi l e şi nebu loa sele, înşirî ndu-le în tabele:c s a ! e după m ă r i m i .
Dar î R;u rma descop eri rii l:.:i H ersche l, u n fa:>t ciadat atrasi! attl!­
tia 'a . tro nQl)i:i l or. Ura n u s nu se mişca ve cer aşa cum a r fi tre�'!!i t.
Ner_e gularităţile observate in mi şcarea pla netei n u s e putea u explica

.;:-y "'S��=- � � "�".-�2

u_6��=f-�\0
doar p1·i n atracţi a pla netelor cunoscute p î n ă atu nci. S-a nibcta ., � , ­
f e l i d eea c ă U ra n u s m a i este a tras d e o a l t ă pla netă î ncă nec u n o s­
cută şi care treb u i e să !ie situată u n d e va d::!parte.
Pri n calc u l :! complicate şi IHngi, ţbind seamă doar de "dlrec­
ţia şi p uter�a atractiei, fai·ă a o căuta pri n telescolJ, astro n o m u l
francez Le\·erri er d�: scoperă planeta N e p t u n stabHi n du-i matematic
pczifia, unele, c u greu, abia telescoapele putură s-o zărească. Şi in
acest tim!), E u r.:;pa îşi zăngănea din nou a r me :e.
N u s î nt fi l ozof. Aici însă am căpătat gust u l de a gîndi in a cl i n­
cimea l uc ru ri l or. E drept, mai ales cînd privesc glob u l pămî ntesc,
mă încearcă acelaşi sent i m e n t <i i n t inere le cînd priveam din v i r f u l
m u nte i L•i la aşezări !e d i n v a l e . Aco lo, in timp ce gustam fericirea
altitu<ii n i i , gîn deam că în trenul ce se vede ca u n vierm u i eţ în vale
se z b:-, te poate u n călător pentru un loc, iar î n c a s a aceea micuţă,
ca o căsută ti e păpuşi, un om se frămintă pentru cine şti e ce Jl,: m i c
pămintca n . Ce caraghioase, ce mărunte mi s e par a c u m asenE· nea
preocupări .
Aici, în Lună, am evoluat (asta e părerea mea, nu e obli gat !ii­
meni s� fie de aceeaşi părere cu m i ne ) . Nu-i mai p r i ve s c "de s u s "
pe c e i din \'ale, pe ntru simp l u l m o t i v c ă i n u ni vers, nu există ,.sus"
şi "jos". Dar a m i nceput să pri nd pa rcă sensul înkegii rî n d u i c ! i a
lumii.
f m i v i n i n r.· · < 1 t e a m ă n u nte d e sp re viafa globu l u i de colo. E
Piî. m întu l . Il cu nosc p a rc ă de cînd, în u rmă cu m i l iarde de a n i , s-a
prins îrnprermă c u celel alte pla nete s ă joa;;e ho ra in j u r u l Soare 1 u i .
li C ! i nosc etapele l u i mai însem nate cum imi cu nosc d ate l e mai
i m p011 a nte a l e vietii mele.
G lobul d e colo e Pămîntul 1 Scoarta l u i a p ri n s să se i nchege i n
urmă c u peste 3 m i l i arde de a ni, t i m p in care despre pămînt nu
şti u mai mult decît c ă a rătăcit î n spaţ i u , antre nat i n c ur sa l t!i i n
jurul Soare l u i . Şi tot u ş i . . . Exi stă u n fapt extraordinar petrecu� în
acel ră s t i m p îndepărtat : a apărut viaţa.
S-a u gă sit u r m e de a l ge rudimentare in roce le p e n i nsulei Sc:m·
di nave, cărora rad icacti v i tatea l e atr i b u i e o vî rstlî. de u n m i l i a rd ş i
jumătate d e a n i . S-au descoperi t vest i gi i şi m ai vechi , depăşi n d cu
m u lt două miliarde de ani.
G ! o b u ! de c o l o , c u conti n e ntele s a l e a t î t de c u noscute, a tră it s u h
tot acest tăvă l u g de secole ş i m i l e n i i , cînd ca l d şi tropi c a l , c î n d rece
şi acoperit de Şleî uri, înveşmlnti ndu-se mereu în hai na altor vege­
taţii şi sub l r.truchi !)::r()a altor a n i m a le. L-au scli. ! ciat d e l u vi i r oto­
pindu-l. L-au zgu d u i t cutremure. Şi e l conti nuă s ă- şi vadă d e dru- ·
mul pe c a re se prinse să-I u rmeze.
li cu n osc bine. Sînt pămî ntca n, părtidcă d i n el. Port în mine
tGt ce-am l mt t de awlo. Dar d e - a bi a a ci , îi pot cupri nde mă rcaţa
lui epopee. TI am cu totul cuprins in privi ri le mele. Ş i nu e greu,
cu no$ d n d u-i t recutul, să-i pot prevedea viitoru l . Viaţa pe c are o adă­
posteşte, gradul de evolutie · at ! n s de om, n u pot decît să-i desăvîr­
şească, să-i înfru m u s cţeze existenţa. Natura, vechea stăpînă a lumii,
tinde să se p l ece în faţa om u l u i.• a n o u l u i ei stăpîn .
" [)"ţi-mi t m p u net de spri j i n şi v ă urnesc Pămîntul din loc"
- ,spu5ese>c)mdva marele Arhi m ede, exjJunindu -şi teoria sistemelor
de.c pÎţ"!fhiî,•,c'�::: i nu mii î n doiesc. Omul viitorului poate îndeplini şi
a(;Castă ·1gf111lire indrazneată.
·
17 noiem brie 2000
Astăzi, la ora 6,4 1 î n cepea ceea ce pe Pă m î n t se n u m eş t e z : u a
de 1 7 noiembrie a a n u l u i 2000. Dormeam l i n i ş t i t , fără vi s e . Afu;i
be z n a a d usese c u s i n e şi geru l . i n încăpere era pl ăcut. C e l e + 1 8')C
a l e termometru l u i ne scuteau pînă şi rl e nev o i a i n ve l i r i i î n t i m p u l
som n u l u i . Şi tot u ş i m-am trezit brusc.
Mi se păruse că ci n e v a m ă zgilţîise s ă m ă sco l . Mă u i tai pri n
cameră. A l ăt uri dormea S m i rn o v . 1 se ci ufu l i s e părul s� u b l o n d , t u r­
ti n cl u-şi p e r n a cu cap u l şi cu p u m n u l strîns, a ş a c u m dorm c o p i i i ·
i stoviţi de joacă sau d u p ă o p o v e st e l u n gă. B u n băiat Smirnov ăst a !
Zăb o vi i puţin să-I privesc. Adevărată faţă de r u s : suflet desch i s -
faţă d e sc h i s ă . Acum dormea. El nu s i m ţi s e n i m i c . Deci n u m a i m i e
m i se n ă z ă ri s e. D e , ce să-i fac i , bătrîneţea l D ă d u i să m ă c u l c At u nc i .
s e porni şi di fuzorul să u r l e . E r a sem n a l u l apel u l u i pri n r a d i o intre
staţ i i . Se t r ez i ş i S m i r n o v .
- Ce e ? întrebă m i rat priv i n d u-şi cea s u l . tncă nu e ora primi­
rii rapoarte lor.
Apăsai pe buto n u l d i fuzorului ca să recepţ i o nez tran sm i s i a . C e l e
auzite n e încreţiră pielea. O v o ce s u grumată d e emoţie a n u nţă î n
di fuzor :
- Alo, cent r u l . A l o , cent r u l . P.aza 6, G ru n d tra nsmite : un v u l ­
c a n î n activit ate, s i t u a t c a m l a 4 5 ° l a t i tu d i ne s u d ică , î n r a z a bazei
.
m e l e , a m e n i n ţ ă întreaga r e gi u n e I n st a l a ţi i l e bazei a u f o s t dist r u s (!
de c u t r e m u r. D i n feri c i re, am s a l v at u n t u b de o x i g e n . A ş te :; t dispo­
z i ţ i i l e d v . Aştept d i sp oz i ţ i i l e d v . Plec sa u nu spre punct u l v ec i n ? Ro g
d i s p u ne ţ i . Rog d i s p u ne ţ i . . .
Apelul se mai repetă o d a t ă . Ne priviră m u n u l pe celălalt. P e
Grund î l c u n oş t ea m prea bine. Trebuie să fie m ult prea alarm a n tă
sit u a t i a pen t r u ca u n om c a G ru n d să ceară perm i s i u n ea d e a-şi pă­
ră�i po st u l . G r u n d era u n tînăr german ab�olve nt a l p o l it eh n i c i i . ll r­
m a �.e paralel cu pol iteh n i c a şi con servatoru l de m u zid şi i n sti t u t u l
cie educaţie fizică. E r a u n tînăr vioi şi b i n e c re3cut - l a propriu ş i
la fi gurat - a cărui p r i m ă grijă era să n u - ş i dezvolte f i z i c u l î n d a­
u n a p s i h i c u l u i , c u m se întîmp l ă de obicei cu m u l ţ i aşi ai sport u l u i .
P e n t r u e l , crei e ru l şi m u şchii erau puşi pe a c e l a ş i p l a n . P e G r u n d t e
puteai bizui. De aceea, î l re pa r ti z a s em chiar l a u n p u n ct de pe fa!a
i nvizibi lă d e p e P ă m î n t a d i s c u l u i l u n ar. Şi ac um e l n e raporta c a ta s ­
trofa abătută asu pra bazei sale.
- V u lca ni în acti vitate ? ! Erupţie în Lună ? ! - excl a m ă Smi rnov .
- Ce te mi ră ? - î l întrebai . - Această l um e n u este î nc ă c u
totul sti n s ă . O r ev ă r s are a focuri lor lăuntri c e m a i e p o s i bi l ă î n L u n ă .
- Da , d esi g u r. D a r ac e a st ă ardere p resupune c o n s u m d e oxi g e n .
De u n d e il ia, dacă atmosferă n u - i ?
- Vulcanul, prin d e scom p u nerea u nor a n um ite combi nat i i c h ! ­
rn i c e , îşi p o a t e p r o cur a s i n g u r oxi genul şi s ă a r u n c e a p o i f l ă c ă r i i � i n
vi d . N u c r e z i cu putinţă ?
- Ba d a . Dar vom a na l iz a fe n omenu l mai tîrzi u. Acum treb ll i e
să Vef!imjn ajutoru l l u i G r u n d .
; SJ1tfrtuiY..itrecu l a ec r a n u l radaru l u i . A p r e c i e prime.id ia eru p f i d
pri·VlrJ$.1-o" l�/� parat ş i c h em ă d eodată cele două baze vecine.
c�-.. Alo, · alo. Aic i c e n t r u l - gh i d . Al o, Gru n d . Alo, Wraczek. D i s p u -
•
H-:: m co ntopirea p ro viz ori e a baz € i nr, 5 cu !Jaza nr. 6. Wraczek ş i
Gru nd, s c h i m baţi conti n u u coordonatele pentru a vă Î!ltl i n i , i cş : n J
u n u l î n întîmpi n a rea cei u i i ;t l t. A l o , Grund. A l o Wracze k , e u personal,
m ă i n ci rcpt s p r e ba z a nr. 5. P ă straţi c a l m u l ! Păstraţi c a l m u l !
Sp·re prînz a m aflat că G r u n d n u numai că nu şi-a pi e n: u t l i ­
n i ştea, d a r s a l v i n d u-şi apa ratu l de teleii l m at, a m a i zăbovit ore î n ­
t regi l i l m l n d raru l r ... nomcn ele p c !:: U j)rafaţa Lu nei. G ru n d uilaEe
p a r c ă de oxi gen u l măst1rat ce-i mai rămăsc�e. U i i a se că v i a ţ a-i putea
li a m ? n i n lată necu noscl n d u-se propor tiile ce le putea lua cata -;h'ofa.
La aceasta n u S f' gî n de a . Un si ngu r gî nd îl m î n a . Era p ri m u l Fi�­
m i n l e a n c a re a vea prilejui să l i l nieze o erup(ie v u lcanică p e s:ltd!t.
Asta-i era ch1toria i n c l i p a de fată : să s l u j e ască şt i i n t e i . Ş i , fără ero­
i sm ele para dă : n u era n i m t n i să-I p ri vcasd, n i m e n i să-I constrîn ::;it,
el c o n t i n u a l u pt a . f i l m a i n tr-u n :-. . N u-şi părăc•ise p o s h! l . Lu :•.se c el
� i n e educaţia ce o pri m i se.

Acee aşi zi
Sm i r n ov nu m a i ză bovi nici o c l i p ă . Acest , .ghi d-şef" n u î :l!p l i ­
nise încă 2 5 de a n i . J u decata s a , preg:Wrea sa ştii n ţ i fică şi �c e l
s i m ţ de ec hipă ce n u - l părăsea n i c i o c l i p ă , fiî ccau d i n tr-i n s u l o a tl ­
toritate n e c o ntest ată d e n imen i şi , totuşi 1111 cond ucător desă­
vîrş i t . " Con'd ucea c u h ăţ u r i l e H:sate din m ină", d a r s i m j e a i că l e
p o a t e strînge o r i c î n d şi dest u l d e usb rator.
A ş a �e i n t i m p l as e d u m i nica t re c u 1 ă , ci n d a m făcut o ;: n a l i .:: ă
a fc ! u ! u i in c are ne desfă ş u ram ao::t i vitatea i ncrc d i n ţală. Ce-l I!HI Î
s ă p u n : s e pe Ahmed Z a r a n , i n gi neru l turc ! N u ş t i u c u m m-aş li
�.i mţit î n locu l l u i . D a r să scri u curn a u decurs fapte l e .
Ter m i n a �cm to� m ai i n da l area d e f i n i t i vă l ! t tt t u r 0 r b azelor. Eram
î ncîntaţ i d e reuşita r a p i d ă a p r i m u l u i o b i ec t i v . S m i rnov evi d c n ţ i a s e
ch i a r pe cel care tcrm i n ase cel d i ntîi ş i cel m a i bi ne a m e na j a rea
p u n ct u l u i . I l felicita p r i n r a d io p e A h m e d Z a r a n . I l cita c a exem p l u .
O m u l s e dovedise u n gospo d a r m i n u n at.
A ·doua seară, l u ni , in c a d r u l raport u l u i z i l n ic p e care-I j i n
c u , s-a i ntimplat c a Zaran s ă 11 !1 răs p u n d ă . I n g-rijorat, S m i rnov
repet ă d e vreo 10 ori apel u l . " S ă n u i se f i î nt î m p l at cev a l u i Ah­
m e d !" Se a u z i î n s ă şi r ă sp u n s u l la ape l .
- Ce e, bre ? i\1-a i n n e b u n i t sem n a l u l . A l t ă treabă n-ave ţ i ? 1\l. i -e
somn !
Alimed bă u s e . Consum ase (;rea n: u l t d i n rezerva de bă u t u ri a l ­
coo l i ce l ă sl\te pentru , . ! a n e v o i e " î n t i m p u l l u n g i l o r nopţi l u n a re.
Ahme d s e imbătase şi călcas� d e două ori d i sci p l i n a regulamen­
t l,l l u i : crmsumase peste l i m it e l e raţici ele a l cool, i a r pe deasupra
n u dăd use raport u l a c t i v i t ă ţ i i sale z i l nice.
Smirnov î l lăsă i n pace ş i trecu neobservat i nc i d e n t u l . A � o u a
�
z i de d i m i n e aţă, mare n e f u m i rarea cînd, aj uns l a r î n d u l l u 1 Ah-
mcd, S m i r.nov îşi com p l etă c o n v o r b i rea î n fel u l u rmător :
·

- Alo, Ahmed . B u nă d i m i n e a ţ a . Vreau să-ţi m a i spun ceva. Ieri

n - a m p u t u t vorb i . D u m itale ţi-era som n . Ascu ltă ce vreau să-ţi s iH! ll .
E şti u n _om care i m i placi. A c u m t rei z�1 c ţi-am l ă u dat calităţile ci u­
m i tak de�:b.t!·ll orga n i zator, de gospodar. S p u n e a i c h i a r că i nvăţa !: q i
s l\o'tc porţi ·d�a de dnd îl c i t i seşi î n urmă cu a n i pe Ro b i n so n C r u soc.
Ei �bi iiej� Ahmed, a lcătuim o prea str imă fam i l i e a i c i , ca să nu-mi

19
permit să-ţi fac- o mărh.:risire. Şi eu 1-:>. m citit pe Rolii nson Cruso�.
Şi mie m�-e ilm:r. Gva î n să nu m! -a. plăcut l a el. Iţi aminteşti că l'l
<! trăit c n foa rte nn ; !G v n.: m e î ar-.i nîca. noastr�-• in A nglia burg-heză.
S·a ocus>at c :: ni!gu storia şi ca atare nu-l i nte,·esa u decit pro!Hu ri l e
sale perso n a le. I a r i n a i nte de a ajnngc tJe i ns u la l\Ceea nelocu it;:i, n u
uvusese a ltă grijă decît d e a-şi agon!si c!t m a i multă avere. A mt'rs
pî n :i î nt r-am!o, încît în ti nereţ.: urrr.lî.rf!a îmlJ orr:lfirea chiar prin
i n s::: l ătorii. D ucea locuitori l or d in Gui neea, o s�am.'î. de nimic uri stră­
l : l�· itoa re, mărgele, o g l i nzi şi profi t i n d de fapt u l că băşt inaşii n u
c u n oşteau valoarea auru l u i , obţi nea în srhimb aur. N o i condam n:>.;n.-.,
a �tii:r.i o asemenea t îrg u i a l ă . Dl!r astea ti le-am spus doar p eAtnf
d i v re a u să-ţi ami ntesc că d acă fi gura lt: i Qobinson Crusoe m i - a
r:-: mas şi astitzi tlragă, a'� easta s e datoreşte faptului d, în condiţiiie
rele ale locuiiii pe insula pu stie, el a avut tn·�rede;-e în m u nca s a , a
d � t dovadă de dirzenie în bimi rea picdici lor, de curaj şi de o vointă
rlc iicr. Toc m a i ce ne trebuie şi nouă ac i . Şi e c u m te las, Ahme d .
Trec p e �te citeva z i l e s.K te v ă d . la revedere.
Acesta _e S m i rnov, iînărul i n gi ner ms. Acurri a plecat spre l o c u l
c atastrofei. S-a d<!spărţit de mine, ca d e obi cei, g l u m i n d :
- H a n i<: u le, te las singur 1 Ai e·rijă de O E�r?.d ă . A;>�rate!e n- !l ll
ft;:;t în(:ă c o n l r o l �tc.
Str� ş n ic b�.iat ! N -am a v u t încă ti mp, dar bre dore �c să-i vor­
bc;:c d espre :ioycc. Ce m i n u nată p ereche ar fi !

E grea s i ngurătatea. De cînd a plecat Smimov, e atit ele grea,

m-:>pasă atit de tare încît cred că aş putea-o cîntări. Vorbind p r i n
radio şi c u ceHalţi prieteni de l a cele l a lte baze, am a j u n s l a co n­
c l u z i a că, d i n simplă noţiune abstractă, s i n gurătatea se !J o;o,(e ma­
terializa. At unci, sub povara ci, simţi umc;ii cum s e ap leac ă , spate le
L ! l m s e încovoaie. Astfel trebuie să [i a r?.ht şi Adam la î ncep u t u l
t u i urbr legendelor sau Robinson Crusoe î n pri m a s a noapte pe insu la
u n de-I aru ncase n a u fragi u l . Nici ocnaşi i deportati în Au strali a î n
u rmă c u veacuri, n i c i pioni erii Americilor, ni ci !HOi'Ocii a nt i chităţii
rdraşi de t u m u l t u l vi e ţ i i în p u stiuri n-au putut simţi o a semenea sin­
Ji tl rătate. Poate Byrd la Polul Nord, Izolat s i n g u r î n caban a sub­
terană sau A l ! ai n Gerb a u lt, traversî n d de u n u l s i n g u r într-o barcă
A t l antic u l , să fi resimţit in parte amarui s i n gurătăţi i . Dar ei aveau
i n jurul l o r vj ntul polar sau murm u ru l nepotolit al ocea n u l u i . Ceva
care să îi în soţească, să-i tină treji, pe cînd l!d, nimic nu-ţi tine
tovărăşie. E ş ! i si ngur !
Cit de nepreţuit ar fi în lună un lătrat de ciine, un mieunat
de mită sau fie chiar, ceea ce pe Pămînt îmi producea atîta ocîrb1i,
un Ş't>bolan. O muscli. Un bîziit. O pi �cătură de purice măc ar. Orice,
n u mai singurătatea s-o î n v i n gi . Dar în zadar ai da aci, intregu l
regat al lunei pentru u n c a l , nu vei gi:lsi cu cine să faci schimbul.

Aceeaşi dată
/�< ;:: - _:��:':.:<;:,/
.c S�i_lt şi�_j(�r, fără
/

Smlrnov. Stau şi-mt mvi n g som n u l . Privesc la

ceas-.o- �8;20. Smirnov o fi ajuns la jumătatea dmmului, spre locul

����l:�f:��
 catastrofei. Pe Pămînt,_ aceasta este ora inserări i . les oamenii să se
p limbe, să se bucure de o seară. Aici este încă noapte şi, departe
de a se apropia de răsărit, soarele va conti nua să ·l ipseaocă ind atî t a
vreme.
Pe Pămînt, calendarele se subţiază. Foi le se sc utură rapid. Aici,
zil ;! l e trec greu. Ca şi nopţile. Intr-o .zi şi o noapte, m i-am trăit o
l u nă piior.1;:teasd. A � a că as<ăzi, m 1! s urind dup:t ceas, am mai rur-l
o foaie d i n calendar. ·

Mă d u c să mă c u lc pe i-ntuneric şi mă voi trezi tot pe intuneric,

pentru ca peste t!ou:i s&ptămî n i si-mi tleapăn viaja doar în lumina
orbitoare a Soarelui !
Nici ceasul nu mă mai poate descurca cu cele 1 2 cifre ale sale.
M-am dus să mă culc ş i am avut grijă să încui u�a cu cheia.
De cine mă apiir ? Am p u f nit în rîs. Ciu!lată p u tere a obiş nuinţei pă­
l<llnteşti. Nici aici nu scap de ea.

18 noiembrie 2000
Timpul trece greu. Programul impus este sin gurul �ucru ce mă
face să nu-mi pierd mi nţile. Veştile l ui Smirnov sînt laconice. Grund
a iost rănit, lovi ndu-! u n bolovan ce se rostogolea de sus, de pe
panta vulcan u l u i . La accident s-au adău gat şi neaju nsurile lipsei
de a e r pent r u respiraţie - anoxem i a .
Gru n d f i l m a se totul. Wra�zek a1armat că nu primeşte răspu n s
s - a gră bi t spre b a z a vecină. Ind o dată Smi rnov avusese dreptate
spunîndu-le să iasă unul în i n tîm:>i11area celuilalt. Wraczek .a fost
primul la locul ac c:iderrtului. Primul care să mai apuce să vină la
timp.
*

M.ă uit la calen-dar. Se împlineşte aproape un veac de la moartea

lui J u les Verne, scriitorul care a S<:ri s major it ]tea cărţi.l or sale într-o
cameră goa!ă .din virful unui turn a,J casei sale din Amie.n s, încon­
jurat de o mulţime ele dicţionare şi encic:opedii. I n man sarda sa, el
ş i-a imagi nat şi a aşternut p e hîrt ie neuitata "Clî:lătorie î n jurul
l umi i", şi "Primii oameni în Lu nă". Ce n-ar fi sc ris el dacă s-ar fi
aflat aici în locul m eu , în Lu nă, de \'Teme ce l u i i-a fQst de ajuns
să ste a . citva timp pe bordul vasului " Saint-Mkhel" pe Sena, între
Roue11 şi Paris, pentru a concepe lun ga di !ătorie subm arină a dpi­
tanu l ui Nemo.
E dreţ·t că pe urmă el a vizitat Sc{)jia, A n glia, Statel e Unite,
A.frica de nord, l talia, dar închipuiţi-vă u n Jules Veme în Lună, în
l ocul m e u ! Ce să-i faci, n u se aşază î ntotde auna omu l potrivit pe
locul potri vit 1
Unde mai puneţi că stînd ac i, nu i s-ar fi t ntîmpclat ca in 1 886
un tînăr dcl!:echi librat să tragă asu;Jra sa, neu::igîndu-1, dar lăsîndu-!
i nfirm.
Ad nu a re c i n e să tragă asupra ta.

23 noiem brie 2000

'
/ -, -�:�--�:_;�:<�·sfîrşitul
V-<>�iyti
'- / insemnărHor de ac u mzece zi le. "Aici n u are
.���� �� 1!t:agă asupra ta". Zîmbe�, am şi de ce. Mi s-a părut că am

>··�·-��ll�lil�� 21
 fod la un p a s de m o a rte. Eu î n s um i p a r c ă mă î n d o i e s c şi a c u m d e
c e le p e t rec u t e . Dacă n - a ş a v e a m art ori , m-a � i p u t e a l u a drept u l i
t.:i i r i n m i nc i n o s s a u l i p s i t de j udecată, c ă r u i a i s-au î nt u nec a t m i n ·
t i l e . D a r t o ţ i d i n L u n ă i m i st a u m ă rt u ri e c a ş i ra p o r t u l p r e z e n tat
O f i c i u l u i i n terp l a n etar, l a c a re am a n ex at o fotogra f i e . Il g ă s i ţ i sem­
nal şi p a rafat d e i n t reaga n oa s t ră exped i ţ i e şti i nţi fică.
I n t rea ga pov este î n ·: c p u s e l a vreo zece ore d e la p l eca rea lui S m i r­
nov la loc u l c atastrofe i . I ntr-adevăr, o n en o r o ci re nu v i n e n i c i o d ată
s i n g u ră .
Tre c u s eră z e c e ore de l a p l ecarea l u i S m i r n o v şi , pentru a-mi
u m p l e go l u l s i n gurătăţ i i , îmi vedeam l i n i ştit de î n d e p l i n i re a obli ga­
ţ i i l o r. B a c h ia r l e ş i depă ş i sem. făceam p e n t r u a trei a o a ră c o rt ­
tro l u l apa r ate ior, cind l a o r i z o n t ceva asemă nător unui b o l i d stră­
;J u c i n em i lo s î n b e z n a c er u l u i . Ce pri ve l i şte ! Părea u n bolid, d a r n a
e ra . Această ghi u l e a zburătoare i vită pe ne a şt e p t at e î n întuneci m e ,
l a o d i s t a n ţ ă de cel p u ţ i n 100 k m , î n a i nta c u o i uţea l ă ameţ i toa re.
J n u r m a s a lăsa o d i ră ce c o n t i n u a să-i înscrie .cîtva t i m p tra iecto­
ri a pe fo n d u l i n t u necat.
Nu. Bo l i d n u p utea fi, î nt ru c î t p ărea că-şi părăseşte l i n i a cu rbă
des·c r i s ă l a început. Piirea c h i a r c ă îşi taie din drum ş i , ::propi i n d u - s e ,
se m ă r e a î n m o d f a n t a s t i c . 1\\ a i c u r î n d aş crede că e vr e u n n o u l i p
d e rachetă interp l a n etară. " Dar fără s ă ni se com u n ic e ni mic" ?
mă g î n d i i m i rat.
La ra d i o , vocea lui Carlos rn :i linişti s p u n i n d u - m i :
- G h i tl'l e a u a de foc nu p o a t e fi d ecît un bol i d. Este u n l u c r u
d e s t u l d e obi ş n u i t. l i vedeam şi d e pe Pămînt. De acol o , ei prez e nt a u
o l u m i n ă ceva m a i slabă decîi a Lu n e i . A i c i desigur că te-a u i m i t
s.tră l u c i rea l o r. B i n eî n ţ e l e s , aceşti h o l izi s î u t incamiesc e n ţ i ş i î n v i d .
Aeru l înconju rător n u le este nee!;sar apri nderi i lor. S-ar putea să
l i avut o g ro si m e de 3-4 km ş i o i u ţ e a l ă de 75 km/secu nd ă , c u m
s-a î n t î m p l at de atîtea o r i i n trecut. f i i p e pace, gîn d u l c ă ar f i o
rachetă ·e n os·t im , d a r n u e re a l . In o ri ce c a z, i l u r m ă r i m şi noi .
Pe rî.nd, bazele 1 2, 1 6, 24, 35 şi t o at e celelalte p u ncte c a re î n ­
c i n geau teritori u l Lu n e i , peste care se ob serva f e n o m en u l , r a p o rtară.
Curios, baza 35 era de a c e e a ş i părere.
- N u po a te fi b o l i d . Dacă Pămînt ul răs·p u n d e că aceast ă ra­
chetă n u a p leca t de acolo, bag m î na î n foc c ă e d i n a.! tă parte, d e
pe a ltă p l a netă, d i n a l t s i s tem l
- D i n a l t s i stem ?! H e n d e rs e n, controlează-ţi concentra ţ i a oxi­
ge n u l u i d i n c a m e r ă . Vezi să n u fi dat drum u l l a p rea m u lt . B e ţ i a
de aer d uce l a beţi a gî n d u rUor. A i a j u ns chiar ·la a lte si stem e ?
- De ce nu ? Doar n-o să-m i înch i p u i vreodată că viaţa a po­
posit d i n tot U n i versu l d o a r pe Pămînt u l no st r u şi acu m a , p r i n noi,
şi pe sate l i t u l s ă u .
- Bi ne. Tema o c u n oa şt e m . C rezi că acum a v e m de-a face c u
o dovadă a înţelep c i u n i i lor superioare, c a r e l e - a pe rm i s să î n v i n gă
d i s ta n ţe l e d i ntre si steme, î n t i m p ce noi ne m a i străd u i m să ne apro­
p i em de p l a n et e l e s i stem u l u i n o stru ?
- S i g u r că d a . Asta n u - i decît o codiţă ,fa gî n d u l m e u d i n a i nte.
Dacă există v i a ţ ă în forme p o ate d iferite de a n o a s t r ă pămîntea n ă ,
e Hresc ca,��ln baza u n ei m a i lungi evol uţii de-a l u n g u l t i m p u l u i , :.ă
�
se --:a j.L!Jl[�c;,CŞ( ) a un f e l de gînd ire superioară nouă. Să n u uităm d't
r�;te '!lllcl- Sîntem cei mai vechi l oc u i tor i ai U n i versu l u i . . ,

> �1��l�tc�:��
 - . . . Chl a r dacă-! avem pe Bob Cooper cu noi ?
I z b u c n iră rîsete.
- Hei, l a să că te mal pri n d eu, puşt i t� l e ! Să te l e g i ac u m de
m i ne, c î n d pare-se că ne vin oaspeţ i .
- Cam c i u d a ţ i o aspeţi , b u n i c u l e !
Era g l a s u l l u i Smi rnov, care cu rmli apoi discuţii le.

M-am întins comod pe c a n a p e a . Doream să-mi ami ntesc c e v a .

P u se i magnet o io n u l să as,cu lt muzică de W a g n e r . N u ş t i u de c e ,
d a r m i e m i se p are cea mai potri vită ln m ed i u l li sta săl batic î n c a re
t răiesc. Pe foml u l acestei m uzici, î n cep ui să dcru lez u ş o r, pagi nă c u
pa g i nă, fi l m u l cărţ i lor clespre avent uri ext raordi nare. Răsfoiam p e
e c ra n pagi n i le cărţii l u i H. G. We l l s "V.'ar of t h e Worlds" - " N ăvă­
l i torii din Stele " . Gîn deam că e cea mai apropiată lectură pent r u s t a­
rea m e a sufleteas�ă de acum. Ş i aco l o e vorba de oaspeţi d i n a l t e
p l a nete.
fil ă oprii di re·:-t a s u p ra povest i r i i primelor clipe. Pe �ia n, lite­
re le se proiect a u mari de o şch ioapă. Citii :
"il m convingerea că t oţ i cei de faţă se aşteptau sti v add ivin­
d u -se un om - poa te o fiinţă în tru cîtva deosebiltl de oamenii de
pe Pâmint, dar, în părţ ile ei esenţiale, U it o m . Cel rm{in în ce m ă
prit• eşte a ş a credeam. Dar, uitindu-mii cu b iigare de seamă, viizt�i
mişci,ldtt-se ceva in u m brtl . m iş ciiri n esigure şi und1r inde, în cîlcill­
d u -se u nele pe altele, apoi do u ă discuri l u m ino a s e ca nişte ochi.
In cele din !trmâ, c e u a care a d u cea cu un şarpe mic cenuşiu, de
m clrimea unui baston obişnu it, ieşi depânindu -se ca u n ghem şi se
rcisu ci în aer s pr e locul în c ar e mă aflam. A p o i t• eni un alt şarpe
la fel.
Un fior neaş teptat îmi trecu prin tot tru p u l . O fem eie în spatele
meu scoase u n ţipăt a scu tit. Mă înt ors ei pe jumătate, fiirii să s liibesc
din ochi cilin dru l din care i eş e a u acu m alte t en t a m l e , şi începui sit-mi
fac drum cu coatele prin mulţime. Pe feţele c elor care mii în conjurau
t• ăzu i cum u imirea face loc groazei. A u zii din toate părţ i l e s trig ăt e
învâlmclşite şi lumea incepu sd dea înapoi. Mii aflai deoda td singur,
in timp ce de partea c e a l a ltă oamenii fugeau. Tmi intorsei din nou
prit•irile spre cilindru şi o s p a im c'i de nebiruit mii cuprinse. O dihanie
enormii, cenuşie ş i rotu n d ă, cît un urs de mare, se ridica în cet şi
greoi din c i l in dr u . Cînd se ivi în luminii, avu o striilucire ca de piele
muiată. Doi ochi mari, întu n ecoşi, m ii privean fix. Matahala luată în
intregimea ei, era ro tun dă şi poseda, să zic aşa, u n o bra z ; sub
ochi, era o gură a l e căr e i margin i, fiiră b u ze, trem u r a u , se friim în­
(au ş i lăsa 1t să se scurgă un f el d e b a l e . Tr u p u l pî lpî i a şi gifiia CO!I­
v u lsit•. Un a p en d i c e ten tacu lar lung şi m oale se a n i n a de m arginea
cilindrului, iar un altul se legâna in aer.
A ceia care n-au uiizut ni ci od a tii tu! m arţian u i 11 , cu greu vor
pu tea sil-şi în chip u ie ciudata şi groa z n i ca lor înfciţ işare, gura lor stra­
nie în formă de V, cu b u za de sus asc!t(iltl, fru n tea lipsii, lipsei şi
b iirbia sub buza de jos ca u n ungh i . apoi zbu ciu mul neincetat al aces­
tei guri-, (en tacu lele ca n işte Gorgon e . respiraţia tu m u ltoasă a plii ­
m îrJi'iOr i'n{i:;;o'atmosferei deosebitii de a lpr, miş ciirile lor greoaie din
cmi'zţJ;;>gr]l;f;iftifiimai mari de pe P<i m i n t şi, ma( pres u s de toa te, ex­
/(ll l.;it dinura in tensitate a oclt i lor lor enormi.

, �,��I1fi�� 23
 Toate a cestea fclcură asu pra mea o 1mpresie ce semdna w greata.
Era ce v a spongios in pie[ea lor ardmie şi twsu rousii, c e v a ir.spiiim irt­
i cllor, cum nu se poa te spune, in stîngăcia mişcărilor tor domoale.
Chiar de la a ceastâ primii Î!nt iflli:·e simţii dezgus t şi groazcl.
Deoda tă monstrul dispâru. Se c!cltinase pe marginea cifin dru l u i
şi cc'izuse in groapă cu u n zgomot asem ănător a celuia pc care i-ar pro·
du ce o legiitll rct groasâ de piei. S coase un ţipd! rclguşit, foarte ciudat
şi i1.' 1 edia t dupii c. ceea npiiru ti i! alt m onstru la fel.
Cuprins de fricii, o fu m la fugii cit m ii {irzeau picioarele ... "
*

Fă c l!i �11m1nă. Mă opri i din citit. Frumoasă î n tî!n ire - gl n d i i -

.,o l t� a i la fugii t:H mă ţ in�an pidos.relc" 1 Mă i n cllir,tuii\tn în lecui
ft1 L Eu ce-aş fi făcut ? In loc de răsplins, s l i ltsei l u m i n a şi î ncepui
� �� •.kr u l ez "RObinson C rusce''. Imi a mir.tii c� �ituaj"ia s a mi-era mal
ap roi;� ată,. î n�rudt sin �rurătatea era factor u l nostru · r:am u n . Păm în­
tr:anu� Jui We!!�, chi <'!r i n �rozrt, avea u nde � ii l"ugă. Trii ia pri ntre o a ­
u�e n l . RoLinscn e r a ca şi mine i n cl i p a <! e faţă - un izoielt. In acest
tit:Jp, rmnka lui Wa g ner, în accrrcl uri p t.:; e�nice, părea să învi ngă pie­
d !c i le, r i d i c îndu-se pc�te st�nci, ri h br;i � :i u-sc cu d u h u r i l e apel or, · a!e
p�şteri:!or ş i pri!.păstiî!'.lr mcn�.i·lor, în:iiţi:1uu-se pnternic peste toai:e, i n
rn Lin Huru l i"url· tl nQS a1 v· iori l&r c- e u r c a u tot m � i s u s, m a ! s � !: . • •
;;· ,! ecra n , �!}3rur::i p:!:;i n i l e pov : ;tl ri i l u i P.ohillson Crusoe, in clipa
chd iuţele�c· cii i n � u l a sa , c.lcp arte do! a ti yu ::;tic, e călcată de oas:>e\i
nec uno:.;cuţi :
.Jn. vremea asta s-a intimplat un eveniment care tu lbură tot cursul
liniştit al vieţii mele. Era pe la am iază. Mergeam pe malul m ării, /1!­
drep tiltdu-mă spre barca mea, cin d , deodată; plin de u imire şi ingro­
zit , ziirii urma unui picior omenesc desculţ îrrtipiirită foarte limpede
tn n :·sip.
Ct.!prins de o mare n elinişte, am pornit în arabă spre casă. spre
cetatea mea. Nu mai simţeam pămîntul sub picioare. G indurile mi S e!
lncurcau. Eram . speriat i a culme; L a doi-trei paşi întorceam capul. 1\'J ii
temeam de fiecare tufă, de fiecare copac. De departe, luam drept o m
fiecare ciot d i n cale.
S-ar putea să fie u rma picioru lui vre u n u i sălbatic care a pic d
pe insulc'i lntîmplător. Dar nu c u m v a sălbaticii au fost în rw m "r
mare ? Poate că a!l ieşit în larg cu pirogele, iar curentul sau v intul
i-t� tîrît pinii aici ? Foarte probabil că au co b o rit pe mal, iar dupii
a ceea a u plecat din nou pe mare. Desigur că nu putuseră să fie in·
cîntaţi să răm înă în aceas til pustietate. De altfel, nici mie nu-mi
şurîdea să trăiesc tntr•o astfel de vecinătate. Fireşte, ei n.-atl băgat de
seamă barca mea, altminteri ar fi ghicit că pe insulă se află oameni,
�-ar ff apucat să-i caute şi pînă la urme!, fără îndoială, m-ar fi găsit . . .
Eram gata chiar s cl admit . �:ă aceşti oa m en i n u venţseră din aitcl
parte, ci era u locu itorii insulei. E drept că pinc1 acum nu zărisr rn
niciodată . ureun om ; s-ar putea totuşi să se fi ascuns de mult pe
aici. Prin urmare, în orice cUpă mii puteau ataca pe nepusă masei.
Mu Ua v rem e mi-am muncit creierul îtt căutarea unui mijloc de apc'i·
rare împotriva acestei primejdii. Pînă la u rmă însă, n-am găsit
nic( 'u!J,u l. �;;:;';•
·' In pr-irnfil moment m - am decis să dărîm gardurile tuturor ogrăzi�
tor m ele _şi sii dau drumul turmei,. iar apoi si1 sap ogoarele, pentru

��'�;�:_-�
 a n im ici griu / şi oviizu l răsl!rit şi să-mi desfac cortul, pentnt ca duş­
manii sil nu p o a t ă descoperi nici o rrrtll <� a prezenţei om eneşti p e
in s:t lâ. A ceastă hotărîre imi veni în min te indată ce văzusem fn.spăi­
minti'itoarea urme! de p i cior. T ntotdeauna, aşteptarea unei primejdii
este mai cumplită decit însăşi primejdia şi aşteptarea umti rău este
de zeci de mii de ori mai grea decit răul însuşi. N-am inchis ochii
n oaptea intreagc"i.",.

Furat de lectură, abia mă dezmeti cii la ape l u l radioului in di fu­

zor. Era glas u l serios al l u i Smirnov :
- A1-J, alo. Aic i Sn1imov. Ciitre toate bazele. Către toate bazele.
Cl:s:?-rvaţiilc cu privi re la aş a-zisul b o lid a u fost juste. Este v orba de
o r.: dtet'l de tip n ec !lnoscut, mua s u p�ri oară rzchetclor pămînteşti ,
•� i cărei pas ageri îşi cat�tă acum un loc p0trivit ase!enizări i . Necuno:;­
cînd u rmări ie unei as emenea îr.ti l n ) !· l î n t r·� loc uitori ai unor p l a nete
a m !l e î ndepărtate, dâm cuvcniia a ! a rmi:î. : Toate haz·� ! <: s e con s i ­
C: e r ă in stare de a·l armă. Amintim că b<:: za n r . 1 6 reperează i:n m o ­
mcn1 u l ci e fată trai -ectori a rachetei, l a mică ît1ii!"i"ime".
!•ii i i �em. Baza n r . 1 6 era veci n ă c u p u n ct u l centm l-gl1 i d , in car<!
m ă d!<,m. Nici n u s e liUtea veste mai "bur.ii." i n f;Îngurl:!tatea fie­
d r ui a , şi in sp�cia l a mea, după 'lect u ra făcută. Dintr- u n p r : m gind,
f i.\ ră s?!.-mi clan seama, stinsei toate ! umi n iic. Mă camuflam. Şi inima
în��7u s�-m i hată p !!tcrnic,
*

Ne!iniştea nu mă înşe!ase. f ntr-adevăr, la vreo !5 m i n ute d �

1:: ci ;,rea alarmci, in porţiunea d e oriznnt c o n trolată tl � m i.nc, se
p tri:'"rr distinge c u l i m p czirile silueta ra-chetei străine. Pierdea lin
ti i n înălţime şi vit�ză, cobora m e re u . Trecuse razant de vî-rfu l tod t
;,l m u ntel ui în valea cămia ne aşczasem baza. Fără îm!o!ală cit î n
J;!ai !)U!in de cinci m i n ute s-u p utea S�i mă aflu faţă în iaţă cu
<�:eş li nc-.:u nos·c u p. Pi!ru·l mi se zb:u· l i î n cap, iar !;ri n tot corp u l rn ă
trecură fiori. 1\\ a i gă s i i pu�crc s r.. ue:;chid radio-emi ţătoru l şi să stri g.
Vocea m i se p ăr u cindatii. mic î nsumi :
- A lo, aici baza-gh i d ! Comunic : ·racheta misterioasă a po­
::.osit la cîteva · sute de metri de baz a-ghid.
Am term i n at er;:i�i unea fără să cer s 1aturi , tării să c e r ajutoare,
fără să prom it că-i voi ţi ne l a cm·cr:t pe toţi. De ce ? N u şti u . Sim ­
team insă nevoi a de a-mi înv i n ge o spaimă ce mă invada pe m ăs u ră
ce. c ! ip�le trecea u . Cred că orkine imi va da dreptate. Teama de ne­
cuno::.:cut este ceva firesc. Te poate nelinişti simpla întî l n i re c u u n
m.:.unOS<:ut intr-o pădure, i ntr-u n lc;c p u st i u . Ş i , tot uşi acolo î ţi stă l a
îndcmi nă graiul . T e poţi înţ�lege. Lucruri l e se complică dacă ar
trebui să ajungi faţă în fafă c u u n trib de c a nibali. Da r orkît şi ei
sint l oc u itori . ai acelei a ş i p l anete. Există cît de cît pu ncte comu ne,
cel r.-ufin c a înfăţişare, cladi nu din punctul de ve dere a.l comportări i .
Dar inchi!Jn ifi-vă ce m:i aştepta pc m ine ! Să dau piept cu n işte vie­
f uitoare din, ,altă p l a netă ! Cred că-mi îlldreptăţiţi oel inil}1ea. De alt­
V i :l!ii���linişte îi cupri n:?ese şi pe tovarăşii mei. Difuzorul zbîr­
fel' <}f.;ei
..��ir�le l�tîtea în irei.Jări :

>··�·-��ll�lil�� 25
 - t:c rn :-t i c n o u ?
- A desci n s c i n eva d i n rachetă ?
- C i j i crezi că sînt ?
N u m a i pridide11m cu r:! $ p u n s u r i le.
- N-:!m văzut n im i c i n c a . Aştept c a şi voi . P e n tru orice even­
t u a l itate Ins emi ţăto r u l d e : .:h;s,
I m i t i'i: dasem tea m a pri n asta ? E posi bi l. De aceea poate că
Smirnov imprc!m1Î cu cei din punctele vecine s ce oferiră să-m i v i n :i
în i ntări r;!,
- Noi, a <i ! d i H e ntl ersen, J a n n ot ş i cu m i n ·� p o rn i m spre ti !le ,
p e n t r u orke even1 ualiiatc. Ti n-te b i n e !
Mă ţi neam tare bi ne ! Retrăi nm c l i p e i .: de g-r o l::: "1 a l e l u i Robiu­
s o n , pe care d e - a b i a î l r:,:itisem.
Cu t o a te l u m i n i l e �.t i n se, l a adăpost u l cel u i mai perfect c amu
flaj ce-l p nieam rea l iza, pri veam afară p ri n meia s c c p . Pe ccnt n : •
fosfore s c e nt, veci nătatea Î P. ·� cată i n beznă d r •i e i1 C :I v i z i b i l ă cla�nri·L
. pc rcep erii infrnroşii lor. Pri veam cu o c h i fiqi, ;: d n d u ri mh:-mă sii
pierd n i c i m :'·:: ar tim!)ul u nei c l ip i r i . Ceea C I! vedeam m ă cutre m u r a
!ji în a c e l a ş i t i m p m ă inc!eşta. C u u n efort ele voi n p!, i m i i n v i n s·� �e:n
teama. Orice-o fi, răm î n lo:u l u i . Sint p ri m u l plî mî ntc a n ce s-a întîl­
nit vreod ată c u l o c u i t o r i i Lt P. ei l u m i extm <crestre.
Pe ecran u l mctascop u l u i apărur5 trei s l l ucte ce se dcs·r;ri n � e s cră
d i n racheta oţriiă la mai p u j i n ele un h i loa�ctru dista nţă de m i n:!.
E r ;; u trei v 1 e ţ u i ! oar:! ci udate. S:i l e sp!!!::!m oameni, c u to:.te c ă !a
prima n:dere, î n cos·hm i c i e lor d e protecţie, vă rog s ă m ă credej i că
l e - a ş f i r.utut l u a d rept orice, n u m ai o a m e n i n u . N u ad uceau r.· ri n
n i m i c asem E nător cu creaţi i le i m a gi n a re a l e u n o r sui itorl fania s : : t' i .
N-am regi\ s it î n s i l uetele c e s e aprop i a u n i ci p e Micromcgas a l l u :
V o l t a i re şi n i c i pe G u l iver al l u i Swi ft.
N - am v�\zut vreodată ceva m::i î n s p ă i m î ntător c a formă şi m i �­
diri . Er:t n trei făpturi î n n lte. Căka u greoi şi a p :tsat, p u n i n d cu r:;rijă
l u n g i l e şi subţiri le l o r p i cioare pe fiec are . J o c ş o r . Nu se grăbea u . S e
v e d e a prea b i n e că vi n d i n t r- o a ltă p l a neiă cu o a l t ă gmvitate. Dar
c a l m u l ·l or m ă s cot e a pe mi.ne din sărite. Cu ochii n e C: �spri n ş i cle pe
ci, vor be a m microfonu!ui :
- C i u daţii oaspeţi, în număr de trei, au desc i n s d i n rachetă.
Se î n d reaptă sp1·e bază c a n i şte c u n o s c ători ai d r u m u l u i . Se a p r o p i e
de m i n e . M u lt p rea i n c e t . S i m t că înneb u n e�'C a ştept î n du-i . Cu toate
c ă s e descurdi m i n u n at î n p u st ietatea a sta, m ersu l lor e în grozitar
<le î n cet. Ac a �i la ei e r a u mai puţin atrzşi d e for ţ a gravităţii. ţ
p arcă Ii s-au l i p i t m a g n ete ce p i c i oare. D::r v i n t o t u ş i . I ncet, c
s i g u r . . . S-au mai apro jiiat ...
Mi se uscase cerul guri i . Imi tremurau genunchi i . Creier u l m i-era
însă l i m pede. G î n d i r � a nu mi se t u l burasc. D o a r i n i m a bătea să se
spargă. Tîm p lele z v î c n ea u . Aveam s e n z a ţ i a l u ptătorUor d i n pri m a
linie c are - şi învi n g teama de i n am i c , s î n t hotărîţi s·ă rămînă î.n faţa
p r i m e j d i e i , au în ei destul c ura j şi ·tot u şi tîmp lele zvîcnesc, i n i m a
loveşte, o tra nspira ţ i e rece le acoperă fa ţ a. Acesta să fie oare ade-
. văratul curaj ? Adevlirata l u ptă de a învi nge teama ?
ll1 ace5:t t i mp, si.J u etele se ap ropiară î n deaj u n s de m u l t pent ru
ca intilnirea să nu m a i IJoată fi întîrz i ată m ai m u lt de un m i n u t .
Mă âd1:esai c o legi lor m e i s t r i g î n d i n microfon :

,_)�� C\
\..__,�� --'-'
"�
 - Păstrînd e x a ct direc j i a în c a re m ă a f l u , o a s p e ţ i i au aj u n s
l a m a i p uţ i n d e 1 0 m et r i . N u m ai t r a n sm i t n i m i c . P u teţ i u r m ă r i p r i n
t e l e v i z o r peste c i "i: e v a c l i p e , i n t r e a g a s c e n ă a î ntî l n i ri i . Noroc b u n !
Clipele se �c u r ge a u ca anii. Ca anii m a 1•caţi de bubnituri de
tun. Ti m p u l ş i propri a- m i i n imă se î n l ă nţ u iseră l a o la l t ă . A p o i ...
La u ş ă se au zi u n zgom.ot . D e - a b i a a c u m Ekui l u m i nă . T r c c u i
î n cele d o u ă c a m ere c a re î m p i e d i c ă i eş i r e a aeru l u i d i n bază şi des­
ch i s·�i u ş a de afară. O d a tă cu geru l, t re i fă pturi i ntrară p e r i n d în
casă. Dacă n-am m u r i t î n c l i p a acee a , c re d că sînt nemuri tor. S - a
m a i a f l a t î n mine o r ez e r vă de p utere ca să m ă ajute să n u fug, şi
să i n tru d t!pă c e i · t r e i oaspeţi î n c a s ă . A m î n t r-adevăr un s i stem
n ervos form i d abi l ; "odi h nit", cu m îi p l ac e lui S m i r n ov să s p u nă.
N u m a i stă pî n i rea de n e r v i m-a p u t u t hot ă rl s ă - i î nsoţe s c pe m u s a f i r i.
!";ele t r ei form e î n grozi t o are i n 1 rară î n c a s ă ş i , s i m ţ i n d că a i ci e s te
',',atmosferii", îşi sc o a seră ca sca ş i cost u m u l de prote c ţ ie, ră m î n î n d ,
c a ş i J'i. i ne, în h a i n e . A d u s�seră c u e i t o t g e r u l d e a iară s a u m i e
m i -era fri g ? ! .
Stăteam şi ne priveam faţă-n f a t ă . A u z i i c îteva s u n ete frumos
arti c u l ate c a r e treb u i e să fi f c s t c u v i nte u i ntr-o l i m bă monosi l abică, C I !
multe i n f lexi u ni î n mod u l d e exp r i m a re. I i p r i v e a m g i n ci i n d u-mă c ă
nici u n c u vî n t d e a l lor n u s-ar putea p o t ri vi c u vreo l i m bă p ă m i n ­
t e a n ă . E u b î i g u i , tot u ş i , u n . , F i t i b i n e v e n i t i ' ' . A p o i tăc u i , ret ras i n
colj u l camerei, l î n gă d i iu zor, l î n gă s i n g ura l e g ă t u r ă cu c e i l a ! ţ i
p r i ete n i .
Oaspeţi i n u erau c u n i m i c m a i l i n işti ţ i d e d t mi ne. Dacă v ă d i t a
lor t u l bu r :� re n u era t e a m ă , i ntrucit n u a v e a u de ce se te m e ( e u doar
aş fi avut u
mot i v e ) , a t n c i c u s i g u r a n ţ ă că acesta era mod u l de exte­
riorizare a i m p re s i o n a b i l it ă ţ i i lor. Erau v ă d i t impresionat i . Şi, sit u i n ­
d u - n e pe poziţia lor, înţelegem de ce. Gîndiţi-vă : străbăt u seră u n
asem e n e a d r um ; a u g ă s i t v i a ţă , ş i î n c ă s u b c e f o r m ă ! I n f a ţ a l o r
stăteam eu c a u nic re p r e z e nt a n t a l r ase i p ă m î nteşti . Faţă d e ei
ave a m un c a p m i c , br a ţe şi pi c i o a r e groase, p ă r pe tot c a p u l , m ă
rog, t o ate m o ti vele c a să fi u p r i vit a ş a cum se u ui t a ei l a m i ne.
Deodată, unul d i ntre ei făc u 11 11 gest c are m ă i n gheţii. Ri d ică
bra ţ u l î n a rma t cu o armă necunoscută, o î n d reptă s p re m i n e , oc h i
m
ş i se auzi u n c l i nchet. N u si ţ i i n i m i c . D a r m ă gî n d i i c ă om u l n u
s i m t e î n totdea u n a d u rerea g l o n ţ u l u i care î l u c i d e . M ă pipăii c u m i n a
în d rept 11 l i n i m i i ş i c ă zu i grăm a d ă . Leş i n a s e m .

C u c e i trei a p lec a ţ i a s u p r a mea mă g ăs i s e ră Smirnov, H -;: n d e r-

cn şi J a n no t . La încep u t nu ş t i u ră ce să c readă. Am fost o a r e atacat
de oaspeţi ? ! At u n c i d e ce s î n t a şezat p e c a n a pe a şi c u cei t rei a p le­
c aţ i , as u p r a mea, asemenea u n o r doctori ce-şi veghează bo l n a v 11 l ? €u
..,m gest p l i n de hotărîre, S m i rnov î m p i n s e l a o parte p e cel ce m i
s-a părut c ă m ă î m p u ş c a se. Mi rat, S m i rn o v s e u i t a l a ceea c e " m u s a ! i ­
ru l " ţ i n e a i n mînă. I n ace l aşi l o c p r i v e a u ac u m ş i cei l a l ţ i d o i c o l e g·i
d e l a bazele vec i n e . Treb u i e să-i fi trec ut p r i n m i nte gi n d u r i teri bi l ·�
sau priviri le lor t r e bu i e SJă fi fost foa rte necruţătoare din moment ce,
fără să scoată v reo vorbă, " m u s a f i r u l " ·se si m t i s e d ator să l e arate
"aJ:f11 â''7 Semă n a oarecum c u u n p i s t o l a uto�tat. P u ţ i n m a i vol u­
rnirl"oş;îl'J',�t�ptul tocu l u i , d a r cu untrăgaci, o piedică ş i o ţeavă ce
nu ]nXteau lă sa d u b i u l .

, �,��I1fi�� 27
 "Musaf i r u l " îndreptă arma reg·lementar, cu ţeava în jos, împinse
piedica, trase tri1gaciu1. .. cel puţi n atlt înţelegeau prieteni i mei . . • şi
&eoase, învîrtiild de t răgac i , o fotografie. Foto grafia mă reprezenta
p e mine î n zedrnea de sec u ndă ce a premers kşi n u l ui m e u . Era o
1;oză în cH lori (ce pa!;d eram ) , pe care ap arat u l ce mi se plîruse
armă o scotEa sensio: l i :tînd fi imul, developi n d u-.1, fixîndu-! şi copi i n ­
du-1 pe h ; rt i a c e s e afla tvt î n i nterioru l a r m e i dîndu-i aspectul ace l a
de pi s tol val um i no�. -
Smirnov şi pi'ie"tmii mei, încîntaţi de amănunt u l tehnic, u ita­
seră apro ape cu d es lvîrşire lîngă cine se aflau. Intre timp, eu ni�
t rezeam l i n i ştit, iar ceea ce vedeam mi se părea u n vi s ffrotesc ·
Ş't
nicidecum reaiHatea. -

Situaţ i-vă pentru o c l i pă în loc u l meu ! I nch:puiţi-\· ;i că v-aţi

trezi în c<'.sa dv. şi că aţi fi m artor u l unui a semenea t a b;ou. Trei oa­
meni obişnuiţi care, vă seamă nă dv., ar sta -lîngă alji trei o:unen i
meşter.i nd c ev a la u n fel de j u cărie. Nu ar fi nimic deosebit. Dar
dacă c e i l a l ţ i trei oam z ni nu v-ar semiina, ci ar avea un cap e n o r m ,
dovadă că p<�sedă u n creier mare, evola at. Ar avea un corp ciudat
în care toracele se um fla ca nişte fo aie, re�·pirîml şui erător pcntra
că oamenii aceia ar fi i.nvăţaţi cu a ltfel de res:>ira1ie. Şi dacă. i n
capu l euorm de care v-am vorbit aţi vedea u n n a s subţ ire ş i :l u n g,
doi ochi mici, dar pătru nzători , g u r a ca o l i nie tăiată, fără birze,
mechile mici şi !ivite de cap, avîn d doar de :!s upra lor cîteva sm oc ur i
de păr, spuneti-mi cum v-aţi simţi ? Să vă s p u n c u . Aţi c l i p i des
din och i , pentru a vedea da-că nu c cumva vorba de u n vis url-t.
C lipitu-l meu atra:;e atenţia l u i Smirnov, a dh ui vGce îmi dădu
curaj să mă trezesc <le-a binelea :
- Bătrîne, trezeşte-te ! la te u ită mai bine la drăcovenia asta !
- era arma care "mă uci sese" - uită-te şi la poză !
Privi i . Nu mă găsH deloc amuzant. Cei l al i i, însă, rîdeau, iar cei
trei oaspeţi p ărea u că zîmbesc schimo.n osi ndu-şi faţa într-un rictus.
Hend ersen se simţi a c u m dator să-i fotogra�ieze el. Trecu dincolo s it
<l eve lopezc fi lmul. Noi nu c:iispuneam de r.m aparat atît de perte!c­
;ionat c a al "ăl ora". Pes{e ci nci mi-nute l e înti n se oaspeţilor poza.
Acesta a fost prim u l s.cliimb, pri m u l sa lut j;,tre locuitorii a dou�\
pl a n ete. O!!S>flefii primiră şi rlispunseră in cuvi nte pe care doar ei le
î nţelegeau. Smi r-nov le ai'iresă, î n schimlJ, cî teva cuvi nte de poli-tej.e.
1; e c a re, la rî n d u l nostru, �oar noi le în ţe.l e:;cam.
In timp u l acestor schimburi de amabi lit:iţi, Jan not trec use în c a­
m era de a lătu ri, de u n d e se î ntoarse cu o tavă încărcată c u pah?.rr
şi două sticle de vi n Im n . Pe alte dou.'i farfurii, aduse într-u uL·
diferite bri nzeturi şi s a l e-uri, iar în cea!altă fruct\: şi prl.jituri usc 1ri�
lnapciat în camera de a lături Jannot se pregătea să mai aducă
clteva scau ne. ?roiitai să.,l ajut, mai mult pentru a-1 i ntreba :
- Crezi c-o să msnînce ce le dăm ? Poate sînt învăţaţi cu a !t !cl
ce m î ncăruri .
Cu siguran ja sa ştii n ţ i fică, care-I c:�rs.cteri zează, J :;n u o t îmi
răspu n se :
- Mai m ult ca si eur că există d eosebiri între fe l u l nostru de
alimentaţie şi al lor. Dar după clte văd, par m am i fcre. Deci femci i e
l o r nasc P-Ui v i i , pe care-i alăptea ză. Aşadar, u n deri vat al la!Jie! u o
a u mai gt!Stat în viaţ a · lor. Cît despre fru cte şi d u l c i l!ri, n-avea nki
o grijă 1 . Ca s!i existe viefuitoare de talia lor pe pla net a di n care v i i : ,
trebu i e să existe şi vcgdaţie bogată pe aco !o. Aşa că şi fructe au

""� -o�� "'

�&� --'-'
m ai mincat d î n ş i i . Cît despre vin, te rog s:i nu-mi spui că exi stă pe
u n d eva vreo planetă locu ită u n de această licoare divină să n u tic
cunosc u tă . A ş a c ă ceea ce ne t re b u i e acum si nt doar ni�te sca u ne.
E d rept că l a oaspeţi n u ne-am aşteptat . H a i să i m provizăm ceva din
lăzi l e acestea ! Ce s t a i şi te uiţi la m i n e ? !
l ntrarăm c u două scaune şi improvizar ă m şi o bancă.
Smi rnov oferi oas,p eţilor să se scrvcasd. Oaspej i i i n d r ă z n i ră şi
se serviră . Smi rnov a r d e a să ţi nă un toast . D a r cum ? In ce l i m bă ?
I deea ii veni lui H ender s c n . C u n o ştea b a ga j u l meu. Căută banda de
magnetofon şi se gî n d i să p u n ă muzidi. Se gî ndi la Si be l i u s, la G ri e g,
l a cei ce-i p Ji'\.ceau lui. Se hotărî î n să asupra unei bucăji pe care o
soc otea nimerită, l argă şi cuprinzăto are ca şi c l i p a pe c a re o trliam
a c u m . Alese . , S!mronia a IX-a" de B cethowcn.
i deea l u i liendersen se d o v e d i m i n unaiă. lncă de la p r i m e l e
m1tsuti aie sim f o n ie i , capetele "oaspeţ i l o r " s e î nto arseră s p r e ban d a
de m a g n eto fon, s e priv i r ă u nu l pe celă lalt, şi faţa l o r căpătă u n l!er
tie . adî ncă simţire şi răSJcol i re. Muzica nu le era ceva n o u , nec u noscut.
Era m a i mult s i g u r că acas ă l a ei, pe p l r. neta lor, m u z i c a ati nsef.e
c u l m i de creaţie. f n ceea ce pri veşte felul lor de a a s c u l t a muzica,
acesta depăşea rniis:tra unei educaţii sau culturi a lese ş i părea m a i
d e g rabă c e v a î n n ă scut, firesc speciei ior, c a de a l t f � l ş l î n ţelegerea
grai u l u i vorbit.
Cit despre frumuseţea S i m fo n i c i a I X-a ş i măi estria com poz!to­
ru l u i , noi, pămiuten i i , n u puteam dedt să ne m î n d rim de e1ect u l ce
l-a avut asu p ra oaspeţi lor.
l ncă de l a î n c e p u tu l simfoniei, cî r: d trcmolu-ul viorilor sec u n de
şi al vio!oncelelor î nt ă rit de c o r n i şi apoi de cei lalii s a f l ă tori se îm­
pleteau î n păienjenişul no t e l or, cu sdipi ri !e d e o c l i p ă ale viori !or, vio l d
şi contrab;; ş i lor care săgetau adinc uri l e î n tu necate a l e c rchestre i , f i ­
g·u r i l e ,.oaspeţilor" deveni seră atente, c r i sp<�.te. C i lcmn p e feţele for
efectele m u z i c i i , c a re trădau cînd o voi nţă severă, cî n d o d ezam ă g i re
tragică, întreţesută pe a l o c u ri cu episoade v i s:itoare, l i r ice, cu mi nu­
nate expresi i ale i d e a l u ri l or frumoase, atrăr:;ătoare, pentru a c ăro r
î n făptui re se duce o l uptă erokă p l i nă de peripeţli. Muzica se po­
trivea şi zbuci u m u l u i nostru de cerccl ători-pioni eri în i n i m i le cărora,
f i e că eram pămî nteni s·au ve n i ţ i d i n cine şt ie ce altă p a r t e , ardea
a ceeaşi fl acără .
Sfîrş i t : ; ! primei părţi, a a c e l u i " A ! legro ma n o n tropo - un poco
maestoso " ne a m i nt ea zorii prevesti tcri ai victori � i . Şi ca î n t o a tă m u­
zica lui Beethowe n, în clipa cînd de z o l a r ea şi t ri steţea păreau că n u
m a i a u m a r g i n i , reînvia d i n nou motivul e nergic a l pr im e i teme, afir­
m î n d voi n ta de a l u p ta, vo i n ţ a de a î nv i n ge.
Profitî n d de p a u z a între părţi, Smirnov spuse doar u n cuvint
,.Beethowen". B i neî n ţ e l es, oaspeţii nu pricepuserii nimic din acest cu­
vînt, care p e n tr u noi trezeşte atîtea ecouri . r n schimb, în timp ce se
a uzea cînte c u l d e bucuri e adus ca un chiot de către suflători in partea
a doua, cind i ntervi ne apoi mişcarea rapidă, ,. Presto - u l " în care oboi u i
� i c l arinet u l cîntă , acom p a n i aţi de către fa got, o temă melodioasă şi
c:'ll d a p oi d u pă t r i o se reluă de l a i n ceput , ,. Scherzo .. ul vivace", ochii
celor t r e i ne priviră pentru prirtia dată cu u n aer de î n a l t ă aprec iere.
Nime11i nu îndră z n i s ă vorbească între partea doua ş i a t rei a ,
car� <pregă.t�l)c'parcă a u d i e r ea aces1ei vi bra nte p n gi n i s i m fo n i ce creată
t!e,c g�:tti�fişl\�ompozitor ca o c u getare p ro f u n J ă despre sen s u l a d i n c
���:r�El�!espre frumuseţi le idea l u r i lor î n a lte. Arm o n i a pă r ţ i i a treia,

�-��ll�lil�� 29
 pri n l i n i ştea sa poet ică, p r i n l i ri s m u.l ş i d u i o ş i a ei c a l d 1i, î n vii l u i a
i n acea noapte d i n L u n ă . i ntreaga noastră f i i n !i). , p u rt î n d u - n e pe
a ri pile nădcj d i l o r m i n u n ate. I n t e r e s a n t ă a r f i fost c u n oaşterea a m i n ­
t i r i l o r p e c are a.ceasb m u z i c ă le deştep t a , r ă s c o l i n d s e n t i m e n t e l e
c e l o r d e faţă, făcînd u-i să g a s te d i n p l i n f a r m ec u l u n u i perfect echi­
l i b r u m o ral.
U l t i m a p a rte a s i m fa n i e i , revărs ată î n tore nt u l d ra m a t i c şi v i o­
l e n t al s u f l ători lor, desch i d e corzi l o r drum u l u nei m e l o d i i severe, care
pre găteşte a p a ri ţ i a voci i o m e n e şt i . Pe rî n d , b a r ito n u l soli st, u r m a t
apoi d e cor, soprană şi tenor u l s o l i s t p re i a u tem a sol e m r;ă in c a re
c h e m a rea p at e ti c ă . , P r i ete n i , h a i d eţi să c î ntii m u n c!rl tec p l i n de far-.._
mec, de foc î n � .l ţător" se î n a l ţă t u m u ltuoa să i nd e m n i n d la a d e v:ii· a t a
fră ţ i e a on!enirii.
Oas p e ţ i i a sc u lt a u m i şcaţi m e l o d i a de spri n s ă d i n răs!lcirea l e ntii
a be nzi i de m a gnetofon . Păreau Cll !t! n rl a f i în r:î n d uri !( r e l e , frii m î n tă­
t o a re, d i n c a re n i m i c n u i-a r putea s m n l ge. Ş i , totu:ji, cî n d c oru l şi
orchestra, u n i t e î n f i n a l u l î n ă l ţător c a un i m n , ci ntau vers , ; r i l e :

"Slavă fie, stea curat ii !

Voie b ună pe f1!tmîn t !
Toţi pe lume fraţi noi s întem . . . " ,

u n u l d i nt r e oaspeţi s e ri d i că, z ă b ovi o clipă c a p e n t ru a-şi ri � ;,lt ; i

g·in d n r i l c - m a i b i n e z i s s i m ţ u ri l e - ş i , i n a i n t i n d spre Smi r n o v
îl c u p r i n se de d u p ă u m e ri , z g i l î î i n d u - 1 c u p u tere. E r a , f ă r ă î n d o i a l ă ,
form a l o r de m a n ifestare a u n or s e n t i m e n t e de pri ete n i e şi frl\(: 1!.
Cei l a l ţ i doi ne îmbră ţ i ş a d p e H e n dersen şi p e m i n e . E ra o s c e n ă de
11 1 1 emoţi o n a nt patetism. Peni;u m i ne a fost c e a m ai î n ă l ţătoare c l i pă
d i n v i a ţ ă . A s i stasem l a o l e c ţ i e de i mll tă u m a nit ate, c i n d f i i n ţ e a 1 i t
de d e o s e bite d i n p u nct d e vedere f i z i c , aparfi ni n :l u n or l u m i atît de d i ­
feri te, se c o n s i d erau t ot u ş i ega l i , priet e n i , ba chiar fra'[ i .
Ce l e c ţ i e m i n u n ată pentru i nt r e g- u l t r e c u t i st o r i c a l pă m î nlen U o r,
c i n d i njositoarea t e or i e a rasi s m u l u i făcea atîtea victime ! Ce p i l d ă
nei n l recută d e î n ă l ţ a re a cuvînt u l u i " o m " 1 Ce m î n d rie ! S i m ţeam i n
noi băt î nd o i ni m ă m ai c a l d ă ş i c o l o ana ve rtebrală p arc ă î n d r e p ­
t î n d u -se. l n ă l ţa ră m cap u l . Eram m î n dri că ne p u t e m s p u n e .,oam e n i " ,
,.serneni " .
J a n n ot a v u sese şi el d rept ate. Paharele f u ră golite c u s ete. A p o i
ne m a i foto grafi arărn o d a t ă , . , c e ! c u a r m a " z i m b i n d u - m i ca p e n t ru
a-m i s p u n e : . , F i i atent ! Nu ai de ce te speri a ! "
Poza e ra o m i n u n e a a r t e i fotografice, d e o n a t u r a l e ţ e i d entică
p r i v i r i i obi ş n u i te a o c h i u l ui . O a speţ i i ne î m b răj i ş a ră d i n nou. l n ţ ele ­
serăm că vor să-şi i a r ăm a s b u n . l i cond userăm pî n ă afară, u n de,
e c h i p a j i contra geru l u i L u n ei , . ii i n v i t a s e m în ! a n cheta bazei, p e n t ru
a-i s c u t i de efort u l d r u m u l u i pî nă la rachetă. Pe drum, Sm i rn ov î n ­
c c rc ă s ă se înţeleagă cu e i , repet î nd în zadar, î n mai m u l t e l i mbi,
aceeaşi î n t rebare ce n e fdimînta pe toţi :
- De u n de sînteţi ? Di n ce planetă ? Di n care s i stem ?
La i ns i st enţele s a l e p r i m i s e şi un răsp u n s : "Oro". Ce avea să
î n se m ne-acest c u v î n t rm am m a i putut afla n i ci o d a t ă . L-am m â i re­
p c l <�f, 'de c'it!;,va ori, î n t i pări n d u-m i - 1 puternic in mi nte, in timp ce
na ;:;:cţfj f�'tQ�:�au n!;;tc aparate c i u date de C'! rcctări ş t i i n ţ i fice, mon­
tah:c'dli<ir în racheta lor. Apoi ne lu arăm i a r răm as bun.

> ��i�,l:�f:��
 Racheta cu uaspeţ i i c i u d a ţ i d e c o l ase ca u n f u l ge r . Atita m a i şl i u
c ă n u pridi deam făcî n d u-le s e m n e cu m i i n i l e. N e desp ă r ţ i s e m m a i
m u l t d e c i t p r i e t e n i . Eram fra ţ i . Cop i i a i a c e l e i a ş i fami l i i care pop u ·
lcază U n i v e rs u l . G ă seam c ă , î n c i u d a t u t u ror deosebi ri lor, aveam to­
t u ş i m a i m u l t e a s e m ă nări , m a i m u l te p u n c t e c o n m n e . Era u , c a ş i r. o i ,
oa m e n i , s e m e n i i noşt r i , c u c a re stră n e p o ţ i i v o r rel u a , de si gur, U !l c o n -
t act m a i stri n s. .
D a r p e n t r u n o i , "Oro" a s c u n d e a t a i n a p e c a r e d oar v i i to r u l o va
d e z l e g a . P re z e nt u l ne-a a d u s î n s ă b u c u r i a u n ei m a r i p r i ete n i i .

D u p ă p l ecarea o a s p e ţ i lor a v e a m impresia că s fera v i e j i i se l ă r­

�ise u i m i t o r . Priveam, stră l u c i n d în a d i n c u l n o p ţ i i l u nare, m i i l e d e
n e stemate a l e a l t o r l u m i . Ş i , p e ntru p r i m a o a r ă , a m zim b i t l u m i n i l o r
î n depărtate, s a l u t î n d î n e l e pe l o c u i t o r i i l o r , a d re s î n d u - l e gî n d u r i l e
m e l e ş i c r e d i n ţ a c ă u r i a ş u l h ă u ce n e d esparte e m u lt p rea m i c c a s ă
î m p i e d ice nesecata chemare a p r i et e n i e i ş i frăţiei.
l l! n a î nceta să mi s e m a i p a r ă p u s t i e. E r a d o a r o t r e a p tă i n
hm g u l d r u m de a p r opi e r e î n t r e l u m i .
A k i , în v a l e a m u n t e l u i Coper n i c , la p o a l e l e Apeni n i l o r, u nd e
Carp a t i i s e desfăşoară ca u n l a n ţ o r b i t o r î n p r i m e l e raze a l e z i l ei c e
�e a p r o p i a , am cunoscut adevărata mî n d r i e d e a f i o m u l a n u l u i 2000.
A ici am v e r i f i c a t , pe propria-mi p i e l e d e a l b, î n ă lţătoarea g î n d i r e ome­
n e a s c ă a s u pra e g a l ităţ i i î n t r e o a m e n i , i n d i fe re n t de f o r m a c ap u l u i S :! U
c u l o a re a p i el i i .
Ş i , c a u n on t a că r u i viaţă se l e a gă s t rî n s de ţ e l u l pro p u s , î m i
făgăd u i s e m d e a n u m a i p ă r ă s i n i c i o d a t ă l u n a , de a s e r v i n e� l i ul it
ln p u n ct u l de bază-gh i d atîta t i m p cit f o r ţ e l e nu mă vor pără s i . Siî !'3.­
rn î n aci p î n ă cî n d mai bătrîn fi i nd, a r f i d e p r i s o s să m ă î n a p o iez
pe P ă m î n t. · •

Doresc să f i u l ă s a t şi î n mormî ntat a ic i , p r i r.t r e stînc i l e vă i i u n ele

mi-am trăi t adevărata vi ată.
A c estea m i � e r a u g i n d u r i l e î n noaptea ce s e apro p i a d e s f î r ş i t u l ei,
c i n d r ac he t a d i n tr-o altă lume îşi l u ase rămas bun ş i c î n d in am:
imi mai su n a u m ă s u r i l e si mfo niei :
"Toţi pe lume fraţi noi sîntem.
Voie bună pe piîmînt !".

• 1\'torov se d e s p r i n s e cu tot u l de frăm î n tări le s a l e pămî nteşti, pă­

·· tru n z î n d at î t de i nt i m î n viaţa " gh i d u l u i di n L u nă".
"Ăsta a fost u n om a d e v ă rat ! C u toate slă bici u n i l e sale, nu s-a
l ă sat i n fri nt".
Răs-foi d i n nou p a gi n i l e j u r n a l u l u i c a ş i cum a r fi v r u t să-I nw i
privească o d a tă î n faţă pe Bob Cooper. Ceasul î ş i intindea in prel u n­
g i re arătătoarele. Era 6 fix. D u p ă toate î n s e m nări l e l u at e nu m a i î n ­
că pe;tc niCi>o )ndoi a l ă că rezolvase p r o b l e m a . P u ţ i n t u l bu rat d e viaţa
ţ
acistl.,li of!r '; are tră i se î n a i ntea l u i cu j u m ă t ate de m i l en i u , î n a po i e
bilrlintec<i)ului "Jurnalul". l i m u l ţu m i şi îşi l u ă ramas tiu n .

:.:Il
 ln se<: ra ace!ei 2şi zile, la ora 2 1 ,30, în apoiat cu a v i o n u l la m os­
c o va, i ntră în bimn rile age n ţ i e i de presă şi gît u i t d� emoţie cc,;:: u­
n ică :
- S î n t st u d e n t u l Efi m l'r\orov. Am întrepri n s cercet:lri p ri vi nd
apartenenţa morm î nt u l ui descoperit in Lună. Comunicaţi, vă rog, pre­
sei că m o rmînt u l d i n Lună a p a r ţ i n e l u i Bob Cooper. A c e st a a tră i t
între 1 9 32 şi 2008 ş i a l ucrat ca ghid în c a d r u l expedi ţ iei şti ! n ţ i fice
o r gan izate de Ofic i u l i nterp l a n etar de pe l î ngă Departament u l de astro­
bioflzică. I n confirma rea ce lor ce susţin, indic ca s u rse : manu scri s u l
rom a n u l u i neterm i nat a l scriitor u l u i Fro-lov d i n anul 20 1 0, pre ·
cum
ş i " J u r n a l u l u n u i g h i d " , ţ i n u t de î n s u ş i Bob Cooper. ,;..
Pe c a l e a u n d el o r, vestea făc u , în mai puţin de o j um ă t at e de
oră, î nconjur u l î n l re g u l !l i g lob, pătr u nzînd in toate r ed a c ţ i i l e l u m i i .
A doua zi, S.Coţ i n d di n serta r teza sa de di p l omă, M o r o v scri s e
pe pri m a ei p a gi nă :
" De d i c a�;eastă l u c r a r e t riumfului c u raj u l u i şi i d e i i că î n marea
fa m i l i e a U n i ve r s u l u i avem fraţ i pretuti n deni ".
*

Prem i u l c c n si i n d î ntr-un splendi d e l i-copter de turism îl pnm1

a b i a peste o s·�l.ptămî n ă . B uc u r i a fu î n doită, î ntrucît în aceeaşi zi
obţ i n use şi d i p lom a de ahsolvire.
Plin de n erăbdare, a b i a aşteptă sosi rea serii, pentru c a Îmflreună
c u i u bita sa, Lidia, să facă o p l i <n bare pe clar de l u nă .
De S l i s , Luna răspîndea as upra Pămînt u l u i l umina e i argi ntie,
m istcrioasli. Eli copterul p l utea l i n în văzd uhul sen i n de vară. l n a b r a
i ndicatoarelor d e pe t a b l o u l de bo r d , doar l u m i n a Lunei i nv:Uuia p e
ti nerii îndrăt:ostiţi.
Dar cu Joyce c e s - o m a i fi întîmplat ? N i c i nu te-ai m ai in tere s at,
răutăciosu le 1 Voi , bărbaţii, doar la voi vă gîndiţi !
- Joyce o fi aj u n s şe f a u n ei navo-staţii i nterp l a n etare. Mai
mult ca s i g u r că aşa s-au p et r ec u t l ucrurile. Pe mine în sch i m b , un
si n g ur l ucru mă mai frămîntă.
- Care anume ?
- Faptul că istoria modernă pomeneşte pe l arg de intilnirea
pămînt e n i l o r cu fii nţe de pe a!te p lanete, dar omite cu desăvîrş ire
o r i ce am ă n u nt î n l e g ătur ă cu faptu l că B o b Cooper a r fi fost în­
m o r mî n t at în Lu nă. E xp l ic a ţ i a acestei chestiuni v a t rebui să consti­
t u i e cea de-a doua l uc ra re a mea. Dacă vrei, va fi lucrarea n o a st riL
Te iau c o l a boratoare. C e s.pu ; ? Primeşti ?
Spun că trebu ia să te i n te re� ez i si dP. Joyce.
Ş i , mă rog, pe cine să-I fi întrebat ?
Pe S m i rno v !
Bine. Mă d uc soă-1 intreb 1 glumi Morov smuci nd c a m bru sc
tna n ş a elicop.terul u i ca pentru a se î n to arce.
Răută ciosu l e, m-ai !:peri at. Mai bine ai deschide ra d io u l . Se
transmite m u zică de vechi compozitor i.
P l imi>î n d u-se d e a s u p ra mi rr.m atei lor Moscove, cei doi t i n eri
ascu ltau o " Noct u r nă" d e Chopi n . in acorduri le stllpînite s;.ut tu­
m u ltuoase a l e pian u l u i , Efi m şi Lidia a d m i r au stră l ucirea discului
l u nar. 1 1 priviră î n d e l u n g , ca pe u n cunoscut, apoi se sărutară;

Sl'I RŞIT .

�c���l: ��.,.-,_------------------------
v ._.,�ţJjl<>fiJl).:Cx. ccutat
la Combi n a t u l Poligrafic Casa Scin�cii •• 1. V. S t � i i<>".