Sunteți pe pagina 1din 4

Pluto De la Wikipedia, enciclopedia libera Question book-4.svg Acest articol sau aceasta sec?

iune are bibliografia incompleta sau inexi stenta. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. Acest articol se refera la o planeta pitica. Pentru alte sensuri, vede?i Pluto ( dezambiguizare). Pluto Pluto.jpg Reprezentare artistica a planetei Pluto Date generale Descoperire Clyde W. Tombaugh, 18 februarie 1930 Nr. sateli?i 5 Sateli?i Charon Nix Hydra Kerberos Styx Caracteristicile orbitei Semiaxa mare 5,906376272 mrd. km 39,48168677 u.a. Distan?a la periheliu 4,436824613 mrd. km 29,65834067 u.a. Distan?a la afeliu 7,375927931 mrd. km 49,30503287 u.a. Excentricitatea 0,24880766 Argumentul periheliului 113,76329 Perioada siderala 90613,3055 zile 248,09 ani Perioada sinodica 366,73 zile Viteza medie pe orbita 4,666 km/s nclinarea fa?a de ecliptica 17,14175 nclinarea fa?a de ecuator Soarelui 11,88 Longitudinea nodului ascendent 110,30347 Date fizice Raza medie 1195 km Aria suprafe?ei 17,95 mil. km Volumul 7,15 mrd. km Masa 1,305 0,0071022 kg Densitatea medie 2030 kg/m Accelera?ia gravita?ionala la suprafa?a 0,58 m/s Viteza de eliberare 1,2 km/s Perioada rota?iei siderale -6,387230 zile (retrograd) 551856 secunde nclinarea ecuatorului pe orbita 119,591 0,014 Ascensia dreapta a polului nord 133,046 0,014 Declina?ia polului nord -6,145 0,014 Albedo 0,49 0,66 Temperatura la suprafa?a 33 55 K modifica Consulta?i documenta?ia formatului Pluto (sau Pluton) este o planeta pitica din Sistemul Solar, a doua ca marime du pa Eris. A fost descoperita n anul 1930 de catre astronomul american Clyde Willia m Tombaugh. Pna n 2006 a fost considerata a noua planeta a Sistemului Solar, att n ordinea dista

n?ei fa?a de Soare, ct ?i a descoperirii. Pluto mpreuna cu satelitul sau Charon su nt uneori considerate sistem binar, deoarece baricentrul orbitelor nu se afla n i nteriorul niciunuia dintre cele doua corpuri.[1] Cuprins 1 Statutul de planeta pitica 2 Caracteristici fizice ?i chimice ale corpului ceresc Pluto 2.1 Caracteristici comparative 3 Descoperirea lui Pluto 4 Etimologie 5 Unicitatea lui Pluto 5.1 Orbita 5.2 Masa ?i marime 5.3 Atmosfera pe Pluto 5.4 Aspect 5.5 Sateli?ii lui Pluto 5.6 Explorarea lui Pluto 6 Referin?e 7 Vezi ?i 8 Legaturi externe Statutul de planeta pitica De la descoperirea lui Pluto, n 1930, aceasta a fost considerata a fi a noua plan eta a Sistemului Solar. La 24 august 2006, n urma unei rezolu?ii a Uniunii Astron omice Interna?ionale n care a fost schimbata defini?ia termenului de planeta, Plu to a primit statutul de planeta pitica, deoarece nu a "cura?at" spa?iul cosmic d in vecinatatea orbitei sale. Caracteristici fizice ?i chimice ale corpului ceresc Pluto Pluto se rote?te n jurul Soarelui n 247,8 ani pamnte?ti, pe o orbita cu raza medie de 5,91 miliarde km (39,3 ua). Orbita planetei pitice este foarte excentrica (0, 248), astfel nct uneori Pluto ajunge ntr-o pozi?ie mai apropiata de Soare dect Neptu n, a opta planeta a Sistemului Solar. Pluto are orbita nclinata cu 1712' fa?a de p lanul eclipticii, care este un alt lucru ie?it din comun. Diametrul acestei plan ete pitice este de 2.390 km, reprezentnd doar 18,74% din cel al Terrei. nclinarea planului de rota?ie al planetei este de 5724', densitatea lui Pluto este 1.800 kg /m3, iar perioada de rota?ie este de 6 zile 10 h, desfa?urndu-se n sens invers cel ei a Pamntului (de la est la vest). Caracteristici comparative Perioada de rota?ie = 6,388 ani tere?tri Volum = 0,7 % din volumul Pamntului (1,1952 1022) Masa = 0,2 % din masa Pamntului Descoperirea lui Pluto Pluto a fost descoperita ca rezultat al unei cercetari prin telescop ini?iate n 1 905 de catre astronomul american Percival Lowell, care a presupus existen?a unei planete ndepartate dincolo de Neptun, ca urmare a unor mici neregularita?i n orbi tele lui Uranus ?i Neptun. Continuata dupa moartea lui Lowell de cercetatorii de la observatorul Lowell, cercetarea s-a ncheiat cu succes cnd astronomul american Clyde W. Tombaugh l-a gasit pe Pluto. Etimologie Numele ales pentru planeta, care trebuia sa evoce ini?ialele astronomului Perciv al Lowell, este cel al zeului roman Pluto. Numele a fost sugerat mai nti de Veneti a Burney (Phair, dupa casatorie), pe atunci o fata de 11 ani din Oxford, Anglia. La micul dejun, bunicul ei, care lucra la Biblioteca Bodleiana din cadrul Unive

rsita?ii Oxford, citea n ziarul Times despre descoperirea unei noi planete. El ia cerut nepoatei sale sa aleaga un nume bun pentru noua planeta. Venetia, care a vea o pasiune pentru miturile ?i legendele romane ?i grece?ti, a sugerat numele zeului roman al Lumii de dincolo. Profesorul Herbert Hall Turner a telegrafiat c olegilor sai din America aceasta sugestie, ?i dupa dezbateri favorabile, care au fost aproape unanime, numele Pluto (Pluton) a fost adoptat ?i anun?at de Sliphe r la 1 mai 1930. n limbile chineza, japoneza, coreeana ?i vietnameza numele plane tei se traduce ca Regele stelei ntunecate. De?i Hades nu este foarte cunoscut n cu ltura asiatica, traducerea este potrivita. Unicitatea lui Pluto Orbita eliptica a lui Pluto Pluto a fost descoperit n 1930, dar pu?inele informa?ii despre ndepartata planeta au ntrziat o n?elegere realista a nsu?irilor sale. Unicitatea orbitei lui Pluto, rel a?iile rota?ionale cu satelitul sau, axa de rota?ie ?i varia?iile de lumina i con fera o anumita imagine deosebita. Pluto este de obicei mai departe de Soare dect oricare din cele opt planete ale Sistemului Solar. Datorita excentricita?ii orbi tei, timp de 20 de ani din cei 249, ct dureaza mi?carea sa de revolu?ie, este mai aproape dect Neptun. Orbita Orbita lui Pluto este diferita de orbitele planetelor. Este foarte nclinata deasu pra planului ecliptic ?i foarte excentrica (alungita, necirculara). Excentricita tea duce la faptul ca se intersecteaza cu orbita lui Neptun. Cea mai recenta apa ri?ie a acestui fenomen a durat de la 7 februarie 1979 pna la 11 februarie 1999. Calcule matematice indica faptul ca apari?ia anterioara a acestui fenomen a dura t 14 ani, de la 11 iulie 1735 pna la 15 septembrie 1749. Acelea?i calcule arata c a Pluto a fost a opta planeta (pitica) de la Soare ntre 30 aprilie 1483 ?i 23 iul ie 1503, o durata aproximativ egala cu cea dintre 1979 ?i 1999. Studii recente s ugereaza ca fiecare trecere a lui Pluto n orbita lui Neptun dureaza cu aproxima?i e ntre 13 ?i 20 de ani, cu alternan?a ?i mici varia?ii. Orbita lui Pluto n rosu intersecteaza orbita lui Neptun, n albastru (vedere polara ) Pluto orbiteaza ntr-o rezonan?a orbitala de 3:2 cu Neptun. Cnd Neptun se apropie d in spatele lui Pluto, gravita?iile lor ncep sa le atraga ncet, rezultnd o interac?i une ntre pozi?iile lor pe acela?i fel de orbita, ce produce Punctele Troiene. Pe masura ce Pluto se apropie de periheliu, atinge distan?a maxima de la eclipti ca datorita nclina?iei sale de 17 grade. Astfel, este mult deasupra sau dedesubtu l planului orbitei planetei Neptun. n aceste condi?ii Pluto ?i Neptun nu se vor c iocni sau apropia nicio data la mai mult de 18 UA una de cealalta. ncepnd cu anii 1990 au fost descoperite ?i alte obiecte transneptuniene (OTN), ?i o parte din e le au aceea?i rezonan?a orbitala de 3:2 cu Neptun. Aceste OTN au fost numite plut onice , dupa Pluto. Spre deosebire de majoritatea planetelor, dar asemanator cu Uranus, Pluto se rot e?te cu polii sai aproape n planul orbitei. Axa de rota?ie a lui Pluto este nclina ta cu 122 grade. Cnd a fost descoperit Pluto, imaginea vazuta de pe Pamnt a fost r egiunea sa sudica polara, relativ luminoasa. Pluto aparea din ce n ce mai vag pe masura ce unghiul nostru de privire trecea de la aproximativ perpendicular pe po l, n 1954, la aproximativ perpendicular pe ecuator, n 1973. n perioada 1985-1990 Pamntul a fost aliniat cu orbita lui Charon, astfel nct pe Plut o avea loc o eclipsa de Pamnt n fiecare zi. Acest lucru a dus la strngerea unor dat e importante, la apari?ia har?ilor albedo (ce stabileau suprafa?a reflectorizant a) ?i la determinarea cu acurate?e a dimensiunilor lui Pluto ?i Charon, inclusiv a tuturor datelor ce puteau fi astfel calculate. Perioada de rota?ie a lui Pluto este de 6,387 de zile, la fel ca cea a satelitul

ui sau Charon.