Ion Creanga De la Wikipedia, enciclopedia libera (Redirec?ionat de la Ion creanga) Semiprotejata Pagina Creanga trimite aici.

Pentru alte sensuri vede?i Creanga (dezambiguizare) Sigla academia romana.gif Membru post-mortem al Academiei Romne Ion Creanga Nica al lui ?tefan a Petrei Ion Torcalau Ioan ?tefanescu Ion Creanga-Foto03.jpg Pseudonim Popa Smntna, Ioan Vntura-?ara Na?tere 1 martie 1837 Flag of Moldavia.svg Humule?ti, Principatul Moldovei Deces 31 decembrie 1889 (52 ani) Flag of Romania.svg Ia?i, Romnia Ocupa?ie povestitor, prozator, teolog, autor de manuale ?colare, politici an, poet Na?ionalitate moldovean, romna Studii ?coala catihetica din Falticeni Parin?i ?tefan a Petrei Ciubotariul ?i Smaranda Casatorit(a) cu Ileana Grigoriu (divor?a?i ) Copii Constantin Creanga Activitatea literara Activ ca scriitor 1864-1881 Mi?care/curent literar Realism literar, Junimea Specie literara Anecdota, literatura pentru copii, literatura erotica, f abula, basm, literatura fantastica, genul liric, memorii, nuvela, satira, povest ire, schi?a (literatura) Opere semnificative Amintiri din copilarie [ extindere ] Influen?e [ extindere ] A influen?at pe Note Ion Creanga - Semnatura.gif modifica Consulta?i documenta?ia formatului Ion Creanga (n. 1 martie 1837, Humule?ti; d. 31 decembrie 1889, Ia?i) a fost un scriitor romn. Recunoscut datorita maiestriei basmelor, pove?tilor ?i povestirilo r sale, Ion Creanga este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romne m ai ales datorita operei sale autobiografice Amintiri din copilarie. Cuprins 1 2 3 4 Biografie Basme Amintiri din copilarie Opera 4.1 Pove?ti 4.2 Povestiri 4.3 Nuvele 4.4 Romane autobiografice 4.5 Scrisori 4.5.1 Scrisori de familie 4.5.2 Scrisori catre prieteni Aprecieri critice Urma?i Bibliografie Note

5 6 7 8

9 Lectura suplimentara 10 Legaturi externe Biografie Bojdeuca lui Ion Creanga din Iasi Data na?terii lui Creanga este incerta. El nsu?i afirma n Fragment de biografie ca s-ar fi nascut la 1 martie 1837.[1] O alta varianta o reprezinta data de 10 iun ie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-nascu?i din Humule?ti, publicata de Gh. Ungureanu.[2] Creanga a mai avut nca ?apte fra?i ?i surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Te odor, Vasile ?i Petre. Ultimii trei au murit n copilarie, iar Zahei, Maria ?i Ile ana n 1919.[3] Tinere?ea lui Creanga este bine cunoscuta publicului larg prin prisma operei sal e capitale Amintiri din copilarie. n 1847 ncepe ?coala de pe lnga biserica din satu l natal. Fiu de ?aran, este pregatit mai nti de dascalul din sat, dupa care mama s a l ncredin?eaza bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creanga din Pipi rig"), David Creanga, care-l duce pe valea Bistri?ei, la Bro?teni, unde continua ?coala.[2] n 1853 este nscris la ?coala Domneasca de la Trgu Neam? sub numele ?tef anescu Ion, unde l are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). Dup a dorin?a mamei, care voia sa-l faca preot, este nscris la ?coala catihetica din Falticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creanga, nume pe car e l-a pastrat tot restul vie?ii. Dupa desfiin?area ?colii din Falticeni, este si lit sa plece la Ia?i, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniami n Costachi" de la Socola.[2] S-a despar?it cu greu de via?a ?araneasca, dupa cum marturise?te n Amintiri: Dragi mi-erau tata ?i mama, fra?ii ?i surorile ?i baie?ii satului, tovara?ii mei de copilarie, cu cari, iarna, n zilele geroase, ma desfatam pe ghea?a ?i la saniu ?, iar vara n zile frumoase de sarbatori, cntnd ?i chiuind, cutreieram dumbravile ? i luncile umbroase, ?arinele cu holdele, cmpul cu florile ?i mndrele dealuri, de d upa care mi zmbeau zorile, n zburdalnica vrsta a tinere?ii! Asemenea, dragi mi-erau ?ezatorile, clacile, horile ?i toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare nsufle?ire. Din 1855 pna n 1859 urmeaza cursurile seminarului, iar apoi, lundu-?i atestatul, re vine n satul natal. Se nsoara mai trziu la Ia?i cu Ileana, fiica preotului Ioan Gri goriu de la biserica Patruzeci de sfin?i din Ia?i, devenind diacon al acesteia ( 26 decembrie 1859). Literatura romna Pe categorii Istoria literaturii romne Evul mediu Secolul 16 Secolul 18 Secolul 20 Curente n - Secolul 17 -Secolul 19 - Contemporana literatura romna

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Simbolism - Naturalism Modernism - Tradi?ionalism Semanatorism- Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism Scriitori romni

Lista de autori de limba romna Scriitori dupa genuri abordate Romancieri - Dramaturgi Poe?i - Esei?ti Nuveli?ti - Proza scurta Literatura pentru copii Portal Romnia Portal Literatura Proiectul literatura v d m La 19 decembrie 1860 se na?te fiul sau Constantin. n 1864, Creanga intra la ?coala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi, unde l -a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta l aprecia foarte mult ?i l-a numit nva? ator la ?coala primara nr. 1 din Ia?i. Dupa ce timp de 12 ani este dascal ?i diacon la diferite biserici din Ia?i, este exclus definitiv din rndurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece ?i-a parasi t nevasta, a tras cu pu?ca n ciorile care murdareau Biserica Golia ?i s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (n 1993, el a fost reprimit post-mortem n rndurile clerului.) [4] Ca urmare a excluderii din c ler, ministrul Tell l destituie ?i din postul de institutor, nsa venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la e laborarea a patru manuale ?colare. n 1873 se ncheie procesul sau de divor?, copilul sau de 12 ani fiindu-i dat n ngriji re. A cautat o casa n care sa se mute, alegnd o locuin?a n mahalaua ?icau (bojdeuca ). n 1875, l cunoa?te pe Mihai Eminescu, atunci revizor ?colar la Ia?i ?i Vaslui, cu care se mprietene?te. ntre 1875 ?i 1883, la ndemnul poetului, scrie cele mai import ante opere ale sale. ntre 1883 ?i 1889 a fost bolnav de epilepsie[2] ?i a suferit foarte mult la aflar ea bolii ?i apoi a decesului lui Eminescu, ?i al Veronicai Micle. Ion Creanga moare pe data de 31 decembrie 1889, n casa sa din cartierul ?icau. Es te nmormntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Ia?i.