Sunteți pe pagina 1din 3

Saturn De la Wikipedia, enciclopedia libera Pentru alte sensuri, vede?i Saturn (dezambiguizare). SaturnSaturn symbol.svg Saturn (planet) large.

jpg Imagine n culori reale a lui Saturn compusa din pozele facute de Voyager 2 pe 4 a ugust, 1981. Se vad aici ?i patru sateli?i saturnieni: Tethys, Dione, Rhea ?i (f oarte slab) Mimas. Numit dupa zeul roman Saturn Date generale Nr. sateli?i ~200 de sateli?i observa?i, dintre care 62 au orbita confirmata (53 dintre ace?tia au primit ?i nume oficiale), ?i aprox. 150 de lune minore + 7 inele principale. Sateli?i Titan Rhea Iapetus Dione Tethys Enceladus Mimas Caracteristicile orbitei (cf. J2000) Semiaxa mare 1 421 179 772 km (9,53707032 u.a.) Distan?a la periheliu 1 349 467 375 km (9,02063224 u.a.) Distan?a la afeliu 1 503 983 449 km (10,05350840 u.a.) Excentricitatea 0,05415060 Argumentul periheliului 336.013 862 Perioada siderala 10 757,7365 zile (29 a 165 d 11,68 h) Perioada sinodica 378,0944 zile Viteza medie pe orbita 9,6446 km/s nclinarea fa?a de ecliptica 2,48446 nclinarea fa?a de ecuator Soarelui 5.51 Longitudinea nodului ascendent 113.642 811 Anomalie medie 320.346 750 Date fizice Raza medie 58 232 km (9,014 raze terestre) Aria suprafe?ei 4,271010 km2 (83,703 arii terestre) Volumul 8,27131014 km3 (763,59 volume terestre) Masa 5.68461026 kg (95,152 mase terestre) Densitatea medie 687,3 kg/m3 Accelera?ia gravita?ionala la suprafa?a 10,44 m/s2 (1,064 g) Viteza de eliberare 35,5 km/s Perioada rota?iei siderale 0,444 zile (10 h 47 min 6 s) nclinarea ecuatorului pe orbita 26,73 Ascensia dreapta a polului nord 2h 42m 21s (40.589) Declina?ia polului nord 83.537

Albedo 0.342 (Bond) 0.47 (geometric) Temperatura la suprafa?a 134 K (-139C) Presiunea atmosferei 140 000 Pa Magnitudine aparenta ntre +1.47 ?i -0.24 Diametru unghiular 14.5" 20.1" (fara inele) Date despre atmosfera Hidrogen (H2) ~96,3% Heliu (He) ~3,25% Metan (CH4) ~0.4% Amoniac (NH3) ~0.01% HD ~0.01% Etan (CH3-CH3) ~0.0007% Vapori de Apa (H2O) ~0,1 % modifica Consulta?i documenta?ia formatului Saturn este a ?asea planeta de la Soare ?i a doua ca marime din Sistemul Solar, dupa Jupiter. mpreuna cu Jupiter, Uranus ?i Neptun, Saturn este clasificat ca un gigant gazos. Aceste planete sunt numite corpuri joviane, nsemnnd planete asemanat oare cu Jupiter. Saturn este numit dupa zeul roman Saturnus (care va denumi ziua de smbata), echiv alentul zeului grec Kronos (Titan ?i tatal lui Zeus), babilonianul Ninurta ?i di vinita?ii Hindu Shani. Simbolul lui Saturn este coasa zeului Kronos (Unicode: ?) . Planeta este compusa din hidrogen ?i propor?ii mici de heliu ?i alte elemente. S tructura interna a planetei consta ntr-un miez de piatra ?i ghea?a, nconjurat de u n strat gros de hidrogen metalic ?i un strat gazos exterior. Atmosfera este blnda , de?i multe caracteristici intense pot aparea. Vnturile de pe Saturn pot atinge viteze de 1,800 km/h, mult mai rapide dect cele de pe Jupiter. Are un cmp magnetic a carui putere este un intermediar ntre cea a Pamntului ?i cmpul puternic al lui J upiter. Saturn prezinta un sistem de inele, care sunt alcatuite din particule de ghea?a ?i mici cantita?i de de?euri de praf ?i roca. 62 de sateli?i cunoscu?i orbiteaza n jurul planetei, fara a socoti particulele din inele. Titan, cel mai mare satel it al lui Saturn ?i al doilea satelit ca marime din Sistemul Solar (dupa Ganimed e, satelitul lui Jupiter), este mai mare ca planeta Mercur ?i este singurul sate lit din Sistemul Solar care are o atmosfera cu o consisten?a semnificativa. Cuprins 1 Caracteristici fizice 1.1 Structura interna 2 Atmosfera 2.1 Straturile de nori 3 Magnetosfera 4 Orbita ?i rota?ia 5 Inelele planetare 6 Sateli?ii lui Saturn 7 Istorie ?i explorare 7.1 n Antichitate 7.2 Observa?iile europene din perioada 1600-1800 8 Sonda Cassini-Huygens 9 Vezi ?i 10 Note 10.1 Referin?e

10.2 Bibliografie 11 Legaturi externe Caracteristici fizice Saturn, imagine realizata de Pioneer Datorita combina?iei dintre densitatea mica, rota?ia rapida ?i starea fluida, Sa turn este un sferoid aplatizat; este turtit la poli ?i bombat la ecuator. Razele ecuatoriale ?i polare difera cu aproape 10% - 60.268 vs 54.364 km. Celelalte pl anete sunt ?i ele turtite, dar ntr-o masura mai mica. Saturn este singura planeta din Sistemul Solar mai pu?in densa ca apa. De?i miezul planetei este mai dens c a apa, densitatea specifica obi?nuita a lui Saturn este de 0.69 g/cm3 datorita a tmosferei sale gazoase. Saturn cntare?te doar ct 95 de Pamnturi, comparativ cu Jupi ter, care are masa de 318 ori mai mare dect a Terrei, dar mai mare doar cu 20% de ct Saturn. Structura interna De?i nu sunt informa?ii directe despre structura interna a planetei, se crede ca interiorul lui Saturn este similar cu al lui Jupiter, avnd un nucleu mic de roca , nconjurat de hidrogen ?i heliu. Miezul este similar n compozi?ie cu cel al Pamntu lui, nsa mai dens. Deasupra miezului se alfa un strat gros de hidrogen metalic, u rmat de un strat de hidrogen lichid ?i heliu, iar n spa?iul exterior la 1000 km a tmosfera gazoasa. Sunt prezente si urme de ghea?a. Regiunea miezului este estima ta a fi egala cu 9-22*masa Pamntului. Saturn are un miez fierbinte, estimat a ave a temperatura de 11,700 C si radiaza energie de 2,5 ori mai multa dect prime?te de la Soare. Cea mai mare parte a energiei este generata prin mecanismul Kelvin-He lmholtz (compresie gravita?ionala lenta), nsa producerea caldurii planetei nu est e explicabila doar prin acest mecanism. Un procedeu adi?ional propus prin care S aturn ?i creeaza caldura este ploaia de heliu din interiorul planetei, picaturile d e heliu elibernd caldura prin frecare pe masura ce cad prin hidrogenul mai u?or. Atmosfera Atmosfera saturniana prezinta benzi paralele, asemanatoare cu cea a planetei Jup iter, nsa n cazul lui Saturn aceste benzi nu sunt la fel de bine conturate ?i sunt mai late la ecuator. Vnturile aici sunt printre cele mai puternice din ntreg Sist emul solar, date nregistrate de Voyager indica maxime de 500 m/s. Atmosfera lui Saturn, de obicei calma, prezinta uneori structuri ?i elemente spe cifice; n 1990 telescopul Hubble a observat o uria?a forma?iune noroasa lnga ecuat orul lui Saturn, care disparuse n 1994 cnd Voyager a depistat o alta furtuna, mai mica. Furtuna observata n 1990 are un caracter ciclic, manifestndu-se odata la apr oximativ 30 de ani; au mai fost observate furtuni n 1876, 1903, 1933 ?i 1960, cea din 1933 fiind cea mai cunoscuta. Respectnd regula, urmatoarea apari?ie ar trebu i sa fie n 2020 (cf. Kidger 1992). Saturn pna n 2029 Folosind imagini n infraro?u, astronomii au observat ca Saturn are vortexuri (vrte juri cu plnie) polare cu temperatura mai ridicata, acest fenomen fiind unic n cadr ul planetelor sistemului solar.