SATURN

PRODEA OCTAV-STEFAN
• Saturn este a șasea planetă de la Soare și a doua ca mărime
din Sistemul Solar, după Jupiter. Este un gigant gazos cu o
rază medie de aproximativ nouă ori mai mare decât cea
a Pământului.
• Deși densitatea sa este de doar o optime din densitatea medie
a Pământului, datorită volumului său mare, masa lui Saturn
este de 95 de ori mai mare decât cea a Pământului.
• Denumirea planetei este după zeul roman Saturnus, care
provine de la denumirea zilei de Sâmbătă. Simbolul planetei
este coasa zeului Kronos, Unicode: ♄.
• Interiorul lui Saturn este cel mai probabil compus dintr-un nucleu de fier–nichel și rocă.
Nucleul este înconjurat de un strat de hidrogen metalic, un strat intermediar de hidrogen
lichid și heliu lichid și, în cele din urmă, un strat exterior gazos.
• Saturn are o nuanță galben pal datorită cristalelor de amoniac din atmosfera sa
superioară. Se crede că un curent electric din stratul de hidrogen metalic dă naștere
câmpului magnetic planetar al lui Saturn, care este mai slab decât al Pământului, dar are
un moment magnetic de 580 de ori mai mare decât al Pământului datorită dimensiunii
mai mari a lui Saturn. Puterea câmpului magnetic al lui Saturn este în jur de o
douăzecime din cea a lui Jupiter.
• Atmosfera exterioară este în general calmă, deși pot persista tipare prelungite de furtuni.
Pe Saturn suflă vânturi de aproximativ 1.800 km/h, mai puternice decât pe Jupiter dar
nu la fel de mare ca cele de pe Neptun.
I
 TRASATURA

• Cea mai faimoasă trăsătură a planetei

este sistemul său inelar proeminent, care
este compus în mare parte din particule de
gheață, cu o cantitate mai mică de resturi
stâncoase și praf.
• S-a confirmat descoperirea a 83 de sateliți
care orbitează planeta, dintre care 53 au
nume oficiale. Titan, cel mai mare satelit a
lui Saturn și al doilea ca mărime din
Sistemul Solar, este mai mare decât
planeta Mercur, deși mai puțin masiv și
este singurul satelit din Sistemul Solar care
are o atmosferă substanțială.
CUM SE VEDE SATURN
• Văzut de pe Pământ, Saturn pare a fi o
stea strălucitoare pe cer, ușor vizibilă cu
ochiul liber. Abia după inventarea
telescopului, însă, i-au fost descoperite
inelele și sateliții. Deși calitatea
instrumentelor de observare a evoluat,
trimiterea sondelor spațiale a dezvăluit
detalii fără precedent.
 STRUCTURA INTERNĂ
• Modelele planetare standard sugerează că interiorul lui Saturn este similar cu
cel al lui Jupiter, având un mic nucleu stâncos înconjurat de hidrogen și heliu,
cu urme de diferite substanțe volatile.
• Temperatura, presiunea și densitatea din interiorul planetei cresc în mod
constant pe măsură ce se deplasează spre nucleu, ceea ce face ca hidrogenul să
fie metal în straturile mai profunde.
• Nucleul are o compoziție similară cu a Pământului, dar este mai dens. În 2004,
oamenii de știință au estimat că nucleul trebuie să fie de 9-22 ori masa
Pământului,ceea ce corespunde unui diametru de aproximativ 25.000 km.
• În nucleu, se ating temperaturi de aproape 12.000 °C și o presiune de 10
milioane de atmosfere. Nucleul este înconjurat de un strat gros de hidrogen
metalic lichid, urmat de un strat lichid de hidrogen molecular și heliu care se
transformă în gaz pe măsură ce altitudinea crește.
• Stratul cel mai exterior se întinde pe 1.000 km și este format dintr-o atmosferă
gazoasă.
I
• Saturn, ca și Jupiter, radiază în spațiu de 2,5 ori mai multă energie
decât primește de la Soare. Doar o parte din această energie poate fi
atribuită mecanismului Kelvin-Helmholtz; un mecanism
suplimentar care ar explica căldura generată este acela al unei
„ploi” de picături de heliu adânc în interiorul lui Saturn. Pe măsură
ce picăturile coboară prin hidrogenul cu densitate mai mică,
procesul eliberează căldură prin frecare și lasă straturile exterioare
ale lui Saturn sărace în heliu.
 ATMOSFERA
• Atmosfera exterioară a lui Saturn conține 96,3 % hidrogen molecular și 3,25 % heliu
Proporția de heliu este semnificativ deficitară în comparație cu abundența acestui
element în Soare. Cantitatea de elemente mai grele decât heliul (metalicitatea) nu este
cunoscută cu precizie, dar se presupune că proporțiile corespund abundențelor
primordiale de la formarea Sistemului Solar. Se estimează că masa totală a acestor
elemente mai grele este de 19-31 de ori mai mare decât masa Pământului, cu o
fracțiune semnificativă situată în regiunea nucleului planetar.
• Urme de amoniac, acetilenă, etan, propan, fosfină și metan au fost detectate în
atmosfera lui Saturn. Norii superiori sunt compuși din cristale de amoniac, care îi
conferă aspectul tipic gălbui, în timp ce norii de nivel inferior par să fie compuși din
hidrosulfură de amoniu (NH4SH) sau apă. Radiațiile ultraviolete de la Soare determină
fotoliza metanului în atmosfera superioară, ducând la o serie de reacții chimice ale
hidrocarburilor, produsele rezultate fiind transportate în jos de vârtejuri atmosferice.
Acest ciclu fotochimic este modulat de ciclul sezonier anual al lui Saturn.
 STRATURI DE NORI
• Atmosfera lui Saturn prezintă un model cu benzi similar cu cel al lui Jupiter, dar
benzile lui Saturn sunt mult mai slabe și sunt mult mai late în apropierea ecuatorului.
Formațiile atmosferice (pete, nori) sunt atât de slabe încât nu au fost niciodată
observate înainte de sosirea sondelor Voyager în anii 1980. De atunci, telescoapele de
pe sol și pe orbită s-au îmbunătățit până la punctul în care pot efectua observații
regulate ale caracteristicilor atmosferice ale lui Saturn.
• Compoziția norilor variază în funcție de altitudine. În straturile superioare de nori,
unde temperatura este cuprinsă între 100-160 K și presiunea se extinde între 0,5-2 bari,
norii constau din amoniac înghețat. Norii de gheață de apă încep la un nivel în care
presiunea este cuprinsă între 2,5-9,5 bari, iar temperatura variază între 185-270 K. Mai
jos este un strat de hidrosulfură de amoniu înghețat, la presiuni cuprinse între 3-6 bari
și temperaturi între 290 și 235 K. În cele din urmă, în straturile inferioare, unde
presiunile sunt de aproximativ 10-20 bari și temperaturi de 270-330 K, există o zonă
compusă din picături de apă amestecate cu amoniac în soluție apoasă.
• Atmosfera de obicei blandă a lui Saturn prezintă ocazional structuri ovale de lungă durată,
similare cu cele găsite pe Jupiter. În 1990, Telescopul spațial Hubble a observat un enorm nor
alb lângă ecuatorul lui Saturn, care nu a fost prezent în timpul întâlnirilor cu Voyager, iar în
1994 a fost observată o altă furtună mai mică. Furtuna din 1990 a fost un exemplu de Mare
Pată Albă, un fenomen unic, dar de scurtă durată, care are loc o dată la fiecare an saturnian,
aproximativ la fiecare 30 de ani tereștri, în jurul solstițiului de vară al emisferei
nordice. Marile Pete Albe anterioare au fost observate în 1876, 1903, 1933 și 1960, furtuna
din 1933 fiind cea mai faimoasă.
• Vânturile de pe Saturn sunt extrem de rapide. Datele Voyager indică vânturi de est de 500
m/s (1.800 km/h). În imaginile de pe nava spațială Cassini din 2007, emisfera nordică a lui
Saturn a afișat o nuanță albastră strălucitoare, similară cu Uranus. Culoarea a fost cel mai
probabil cauzată de dispersia Rayleigh.
• Termografia a arătat că polul sud al lui Saturn are un vortex polar cald, singurul exemplu
cunoscut al unui astfel de fenomen în Sistemul Solar. În timp ce temperaturile de pe Saturn
sunt în mod normal de −185 °C, temperaturile din vortex ajung adesea până la -122 °C,
făcându-l cel mai cald loc din atmosfera vizibilă a lui Saturn.
 ORBITĂ ȘI ROTAȚIE
• Distanța medie dintre Saturn și Soare este de peste 1,4 miliarde de
kilometri (9 AU). Cu o viteză medie orbitală de 9,68 km/s, Saturn
are nevoie de 10.759 zile terestre (sau aproximativ 29 1⁄2
ani) pentru a finaliza o orbită în jurul Soarelui. În consecință,
formează o rezonanță de mișcare medie de 5:2 cu Jupiter. Orbita
eliptică a lui Saturn este înclinată cu 2,48 ° față de planul orbital al
Pământului. Caracteristicile vizibile de pe Saturn se rotesc la
viteze diferite în funcție de latitudine și perioade de rotație
multiple au fost atribuite diverselor regiuni (ca în cazul
lui Jupiter).
• Astronomii folosesc trei sisteme diferite pentru a specifica rata de
rotație a lui Saturn. Sistemul I are o perioadă de 10h 14m 00s și
cuprinde Zona Ecuatorială, Centura Ecuatorială Sud și Centura
Ecuatorială Nord. Regiunile polare sunt considerate a avea rate de
rotație similare cu Sistemul I. Toate celelalte latitudini saturniene,
cu excepția regiunilor polare nord și sud, sunt indicate ca Sistem II
și li s-a atribuit o perioadă de rotație de 10h 38m 25.4s. Sistemul III
se referă la rata de rotație internă a lui Saturn. Bazat pe emisiile
radio ale planetei detectate de Voyager 1 și Voyager 2, Sistemul
III are o perioadă de rotație de 10h 39m 22.4s. Sistemul III a
înlocuit în mare măsură Sistemul II.
 SATURN SI SATELITII EI
• Sateliții naturali ai lui Saturn sunt
numeroși și diferiți, variind de la mici
sateliți cu mai puțin de 1 kilometru
diametru până la enormul Titan, care
este mai mare decât planeta Mercur.
• Saturn are 83 de sateliți cu orbite
confirmate care nu sunt încorporate în
inelele sale – dintre care doar 13 au
diametre mai mari de 50 de kilometri –
precum și inele dense care conțin
milioane de sateliți mici încorporați și
nenumărate particule inelare mai mici.
 SATELITI IPOTETICI
Doi sateliți au fost pretinși ca descoperiți de astronomi diferiți, dar nu au fost văzuți
din nou. Ambii sateliți au fost observați orbitând între Titan și Hyperion.
Chiron - se presupune că a fost văzut de către Hermann Goldschmidt în 1861, dar
niciodată observate de oricine altcineva.
Themis - se pretinde că a fost descoperit în 1905 de către astronomul William
Pickering, dar niciodată nu a fost revăzut. Cu toate acestea, el a fost inclus în
numeroase almanahuri și cărți de astronomie până în 1960.
Peggy - la 14 aprilie 2014, NASA a anunțat că imaginile transmise de Cassini ar
putea releva formarea unui nou satelit natural al planetei Saturn. Obiectul ar putea să
măsoare circa 1Km în diametru și se află la marginea inelului A.
ISTORICUL OBSERVAȚIILOR ȘI EXPLORĂRII PLANETEI

Observarea și explorarea lui Saturn pot fi împărțite în trei faze.

• Prima fază constă în observații antice (cum ar fi cu ochiul
liber), înainte de inventarea telescoapelor moderne.
• A doua fază a început în secolul al XVII-lea, cu observații
telescopice de pe Pământ, care s-au îmbunătățit în timp.
• A treia fază este vizitarea de către sonde spațiale, pe orbită sau
Galileo Galilei a observat pentru
în survol. prima dată inelele lui Saturn în
1610
În secolul XXI, observațiile telescopice continuă de pe Pământ
(inclusiv telescoape care orbitează Terra, cum ar fi Telescopul
spațial Hubble) și, până la retragerea sa din 2017, de pe
orbitatorul Cassini din jurul lui Saturn.
EXERCITIU DE IMAGINATIE: CUM S-AR FI VAZUT
PLANETELE DIN SISTEMUL NOSTRU SOLAR DACA AR FI
APROAPE DE NOI PRECUM LUNA?
 CURIOZITATI DESPRE SATURN

• Distanța dintre Saturn și Soare este de 1,426 milioane km.

• Sonda spațială Cassini care a fost lansată în anul 1997 și a ajuns în apropierea lui Saturn în 2004, a
demonstrat faptul că particulele care formează inelele lui Saturn au o vechime de 3 miliarde de ani.
• Planeta Saturn a fost observată pentru prima dată la telescop în de către Galileo Galilei.
• Cel mai mare satelit al planetei este Titan. Acesta este mai mare decât planeta Mercur și al doilea cel mai
mare satelit natural din Sistemul Solar, după Ganymede, satelitul lui Jupiter.
• Temperatura medie pe Saturn este de -212 grade Celsius.
• O zi pe Saturn durează 10,7 ore și un an 29,4 ani pământești.
• O rotație completă în jurul Soarelui înseamnă 10,759 de zile pământene, iar o rotație completă în jurul
propriei axe înseamnă 10 ore și 40 de minute.
• Asirienii sunt, se pare, primii care au observat planeta Saturn, în anul 700 î. E.n.
• Unul dintre sateliții naturali, Enceladus, este acoperit de gheață pură și este unul dintre cele mai
strălucitoare obiecte din sistemul solar, deoarece gheața reflectă orice rază de lumină.
• Culoarea galben aurie a planetei, așa cum se vede din exterior, se datorează norilor de amoniac
înghețat care se află în partea superioară a atmosferei.
BIBLIOGRAFIE:

Saturn - Wikipedia

https://www.libertatea.ro/lifestyle/planeta-saturn-curiozitati-3142991