MIŞCAREA DE REVOLUŢIE

A PĂMÂNTULUI

PROIECT REALIZAT DE LUCA SEBASTIAN NEGOIŢĂ CLASA A V-A H

 MIŞCĂRILE PĂMANTULUI

 PĂMANTUL ARE DOUĂ MIŞCĂRI ESENŢIALE:

 MIŞCAREA DE ROTAŢIE ÎN JURUL PROPRIEI SALE AXE

 MIŞCAREA DE REVOLUŢIE EFECTUATĂ DE PAMÂNT IN

JURUL SOARELUI
MIŞCAREA DE REVOLUŢIE

 Mişcarea de revoluţie este efectuată de Pământ în jurul

Soarelui pe o orbită în formă de elipsă, Soarele aflându-se
într-unul dintre focarele orbitei.
 De aceea distanta dintre Pământ şi Soare este variabilă:
147.100.100 km la periheliu, atinsă la 31 ianuarie şi de
152.100.000 km, atinsă la afeliu, la 6 iulie. Valoarea medie
a distanţei este de 149.500.000 km
AN SIDERAL ŞI AN CALENDARISTIC

 Pământul parcurge orbita în jurul Soarelui în 365 zile, 6 ore, 9 minute si 9 secunde -
acesta este anul sideral;
 Anul calendaristic are în schimb 365 de zile sau 366 zile în anii bisecţi. Pentru că anul
are 6 ore în plus peste 365 zile, din raţiuni practice, la fiecare 4 ani, luna februarie
primeşte o zi în plus, mărindu-se de la 28 la 29 de zile;
 În cele 24 de ore necesare rotaţiei în jurul axei sale inclinate, Pământul se deplasează şi pe
orbita din jurul Soarelui;
 Mişcarea de revoluţie este în inversul acelor de ceasornic.
CONSECINŢELE MIŞCĂRII DE
REVOLUŢIE
 Mişcarea de revoluţie determină modificarea distanţei faţă de Soare şi a înclinării fată de
acesta;
 În mişcarea sa aparentă de bolta cerească, Soarele nu răsare şi nu apune în fiecare zi în
aceleaşi punct. Nici la amiază Soarele nu este nicioadată la aceeaşi înalţime deasupra
liniei de orizont;
 Soarele va rasari şi va apune în aceleasi puncte de abia peste 1 an.
Consecinţele mişcării de revoluţie:
1. Formarea anotimpurilor
2. Inegalitatea zilelor şi noptilor pe parcursul unui an
3. Încălzirea inegală a pământului într-un an
4. Formarea zonelor de caldură (dinspre Ecuator spre Poli: climă calda, temperată, rece)
 4 ANOTIMPURI
2 ECHINOCŢII ŞI 2 SOLSTIŢII

 Cele patru anotimpuri sunt determintate de 4 momente definitorii ale mişcării de

revoluţie:

 2 echinocţii : echinocţiul de primavară – 21 martie

echinocţiul de toamnă – 23 septembrie

 2 solstiţii: solstiţiul de vară – 22 iunie

solstiţiul de iarnă – 22 decembrie
ECHINOCŢIILE

 În aceste zile, durata zilei este egala cu cea a nopţii pe tot intreg globul.
 Razele Soarelui cad direct pe Ecuator si cei doi poli primesc aceeaşi cantitate de căldură
şi lumină. Cantitatea de energie solară primită pe Pământ scade uniform de la Ecuator
spre Poli.
 21 martie – marchează debutul primaverii in emisfera Nordică şi al toamnei în emisfera
sudică
 23 septembrie – marchează debutul toamnei în emisfera Nordică şi al verii în emisfera
sudică
SOLSTIŢIILE

 Solstiţiile marchează momentul în care razele soarelui cad perpendicular pe unul dintre
tropice, luminând şi încălzind mai mult una dintre emisfere;
 În 22 iunie, solstiţiul de vară, este expusă mai mult Emisfera Nordică (razele Soarelui cad
perpendicular pe Tropical Racului). In Emisfera Nordică începe vara astronomică iar în
cea sudică iarna astronomică;
 22 iunie este cea mai lunga zi din Emisfera Nordicăş
 In 22 decembrie este solstiţiul de iarnă , razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul
Capricornului din Emisfera sudică. Este cea mai scurta zi din Emisfera Nordică;
 22 decembrie este cea mai lungă zi din Emisfera Sudică şi cea mai lungă noapte din
Emisfera Nordică.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ
SOLSTIŢIUL DE IARNĂ
DURATA ZILELOR ŞI NOPŢILOR

 La Poli, între 21 martie şi 23 septembrie, este luminată Emisfera Nordică. Soarele nu

apune aici şi “ziua polară” durează 6 luni. La Polul Sud avem un fenomen invers –
“noaptea polară”;
 Între 23 septembrie şi 21 martie, se inversează;
 În afara regiunilor polare,durata zilelor şi nopţilor este variabilă ;
 În Emisfera Nordică ziua creşte treptat de la echinocţiul de primavară până la solstiţiul de
vară, apoi scade până la echinocţiul de toamnă;
 În Emisfera Sudică creşterea şi descreşterea zilelor şi nopţilor sunt invers faţă de cea
Nordică.