Sunteți pe pagina 1din 4

Dacia De la Wikipedia, enciclopedia libera Dacia circa 100 d.Ch., nainte de cucerirea romana Plume pen w.

svg Tonul acestui articol sau al acestei sec?iuni este nepotrivit pentru o e nciclopedie. Pute?i contribui la mbunata?irea lui sau sugera modificarile necesare n pagina de discu?ie. Question book-4.svg Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexi stenta. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. Acest articol se refera la o regiune antica. Pentru alte sensuri, vede?i Dacia ( dezambiguizare). Istoria Romniei Stema Romniei Acest articol este parte a unei serii Preistoria pe teritoriul Romniei Epoca pietrei Epoca bronzului Epoca fierului Dacia Razboaiele daco-romane Dacia romana Originile romnilor Formarea statelor medievale ?arile Romne n Evul Mediu Batalia de la Posada Descalecatul Moldovei Domina?ia otomana Capitula?iile Epoca fanariota Modernizarea ?arilor romne Regulamentul Organic Revolu?ia Romna de la 1848 Principatele Unite Razboiul de Independen?a Regatul Romniei Primul Razboi Mondial Unirea Basarabiei cu Romnia Unirea Bucovinei cu Romnia Unirea Banatului cu Romnia Unirea Transilvaniei cu Romnia Al Doilea Razboi Mondial Comunismul R.P. Romna/R.P. Romna R.S. Romnia RSS Moldoveneasca Revolu?ia Romna din 1989 Romnia Contemporana Vezi ?i Istoria militara a Romniei Istoria romnilor Portal Romnia d m v Istoria Moldovei Stema Moldovei Acest articol este parte a unei serii Antichitatea

Razboaiele daco-romane Daci liberi Moldova Descalecatul Moldovei Batalii Epoca fanariota Tratatul de la Bucure?ti Basarabia Basarabia sub ocupa?ie rusa Gubernia Basarabiei Rusificarea Colonizarea Basarabia romna Republica Democratica Moldoveneasca Unirea Basarabiei cu Romnia Romnia n al Doilea Razboi Mondial Basarabia sovietica RASS Moldoveneasca RSS Moldoveneasca Moldova contemporana Declara?ia de Independen?a Republica Moldova Identitate na?ionala Transnistria Gagauzia Protestele de la Chi?inau Portal Moldova d m v Dacia era n antichitate ?ara locuita de geto-daci, care erau mpar?i?i ntr-un numar mai mare de state ?i ocupau un teritoriu cuprins ntre: rul Tisa (vest), rul Nistru ?i Marea Neagra (est), Dunare (sud) ?i Carpa?ii Paduro?i (nord). n anumite par?i chiar depa?eau aceste hotare: spre est peste Nistru, "naintnd pna spre Bug", iar sp re vest, "ajunsera pna la Dunarea panonica".[1]Grecii le spuneau dacilor ge?i, ia r romanii daci. Regatul dacic a ajuns la cea mai mare ntindere a sa n timpul regelui Burebista, avn d ca hotare: ?armul Marii Negre ?i Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunarea panonica ?i Morava - spre vest, Carpa?ii Paduro?i - spre nord, iar Muntele Haemu s (lan?ul Balcanilor) - spre sud. Capitala regatului era ora?ul Argedava.[2] Cuprins 1 Geto-dacii 2 nfa?i?area caracteristica dacilor 3 Civiliza?ie ?i cultura 3.1 Religie 3.2 Societate 3.3 Economie 3.4 Limba 4 Entita?i politice 5 Cucerirea romana 6 Stapnirea romana 7 Retragerea romana 8 Imperiul Roman ca Imperiul Dac 9 Vezi ?i 10 Note 11 Bibliografie 12 Bibliografie suplimentara

13 Legaturi externe Geto-dacii Conform informa?iilor ramase de la Strabon, dacii locuiau n zona muntoasa (?i ind ica rul Mure?) pna n partea superioara a Dunarii (denumita Danubius - de la izvoare ?i pna la Drobeta), iar ge?ii stapneau partea de la cataracte, (astazi Cazane) de numita Istru pna la varsarea acesteia n Marea Neagra. Tot el spune ca "dacii au ac eea?i limba cu ge?ii" ?i ca "elenii i-au socotit pe ge?i de neam tracic". De ase menea Dio Cassius ce spune ca regele getic Burebista i-a zdrobit pe boii ?i taur iscii condu?i de regele Critasir, afirma ca Critasir a fost nvins de daci, ?i pas treaza denumirea luptatorilor armatei de ge?i sau daci pentru a denumi popoarele de la Nord. n concluzie se poate afirma cu certitudine ca "dacii sau ge?ii, sunt doua denumiri pentru unul ?i acela?i popor". Totu?i prima relatare despre ge?i apar?ine lui Herodot care relateaza campania d in ^514-512 .Ch. a lui Darius mpotriva sci?ilor la nord de Marea Neagra,[3] ?i ara ta ca "nainte de a ajunge la Istru, biruie mai nti pe ge?i care s-au crezut nemurit ori", iar despre faptul ca au pierdut lupta spune: "ei (ge?ii) au fost cei mai v iteji ?i cei mai nenfrica?i dintre traci".[4] De la istoricul grec Diodorus Siculus aflam despre victoria stralucita din anul 300 .Ch. a regelui get Dromihete mpotriva regelui macedonean al Traciei, Lisimahos , dar ?i de generozitatea pe care acesta a aratat-o nvinsului, organiznd un ospa? pentru el ?i ceilal?i comandan?i captivi,ge?ii mncnd cu linguri ?i castroane de le mn, iar comandan?ii captura?i mncnd cu tacmuri ?i din farfurii de aur, pentru ca ma i apoi sa-i elibereze. Scriitorul antic Justinus ne relateaza ca n timpul lui Oro les, dacii au fost nvin?i de bastarni, iar regele lor i-a pedepsit sa se poarte c a femeile ?i doar o victorie n alta batalie le aduce iertarea. Inscrip?iile descoperite la Histria men?ioneaza numele a doi regi ge?i din sec. III .Ch., Zalmodegicos ?i Rhemaxos, fa?a de care ascultau ceta?ile grece?ti din D obrogea. Trogus Pompeius (sec.I .Ch.-sec.I d.H.) n Prologul car?ii a XXXII-a men?i oneaza un "salt de putere a dacilor condu?i prin regele Rubobostes ?i a numarulu i lor". Contemporan cu evenimentele care au dus la constituirea regatului Dac, n anul 70 . Ch., geograful ?i istoricul Strabon (63 .Ch. - 19 d.Ch.) relateaza: "Ajungnd n frun tea neamului sau...getul Burebista l-a nal?at att de mult...nct, a ajuns sa fie temu t ?i de romani.[5] O inscrip?ie greceasca din Dionysopolis (Balcic) l descrie pe Burebista ca fiind: "cel dinti ?i cel mai mare dintre regii din Tracia". Victorii le din luptele purtate de Burebista cu neamurile vecine au facut ca regatul daci c sa ajunga la cea mai mare ntindere a sa. De asemenea, pentru a ob?ine aceste su ccese, Burebista, ajutat ?i de preotul Deceneu a savr?it o reforma politico-relig ioasa a poporului, bazata pe "abstinen?a ?i sobrietate ?i ascultare de porunci". [6] Daca la nceput capitala a fost la Argedava, Burebista a construit una noua: S armizegetusa.[7] Trebuie precizat ca: "Pareri ca acelea care vad n numele capital ei dacice Sarmizegetusa o amintire a sarma?ilor n-au nici un temei istoric".[8] Inten?ia lui Cezar de a organiza o mare expedi?ie n anul 44 .H., mpotriva dacilor n u s-a concretizat deoarece a fost asasinat. Nu la mult timp dupa aceea, ?i Bureb ista "a cazut victima unei conspira?ii de nemul?umi?i". Dupa moartea sa, regatul s-a divizat, astfel nct n timpul lui Octavianus Augustus existau 5 regate dacice, n stnga Dunarii, iar n Dobrogea trei. Regii din Dobrogea erau: Roles, Zyraxes ?i Da pyx. Despre Cotiso se spune ca a fost n discu?ii cu Octavianus Augustus pentru a se casatori cu fiica acestuia Iulia, nsa casatoria nu a mai avut loc. Dicomes a f ost unul dintre regii daci care a continuat politica de ostilitate dusa fa?a de Imperiul Roman. Cum regatul sau era n cmpia munteana, a ncercat sa-?i ntinda stapnire a peste Dunare. Ajutat ?i de bastarni, a trecut n sudul Dunarii ?i i-a batut pe m oesi, tribali, dardani ?i denteleti. Cum cei din urma, denteletii - un neam trac

ic, erau sub protec?ia romanilor, ace?tia trimit o armata sub conducerea lui Cra ssus, care ajutat ?i de regele get Roles, duce o serie de batalii contra bastarn ilor. Un alt rege dac, Scorilo (cca. 28 - 68 d.H.) credea ?i el ca nu e bine sa intre n conflict cu romanii ?i la insisten?ele celor care doreau sa atace provinc iile de peste Dunare le explica printr-o pilda practica relatata de istoricul Fr ontinus: "Scorilo...a pus doi cini sa se mannce ntre ei ?i cnd erau mai n focul batal iei, le-a aratat un lup pe care, ndata, lasnd furia dintre ei, cinii s-au aruncat". [9] n fa?a pericolului roman ajuns la Dunare, regele Duras a cedat conducerea lui Dec ebal. Acest fapt ne este relatat de Dio Cassius: "Duras care domnise mai nainte l asase de buna voie domnia", n favoarea lui Decebal, "fiindca era foarte priceput la planurile de razboi ?i iscusit la nfaptuirea lor".[10]