Unde-I locul lui Pluto?

De stef Wade

O dată ca niciodată, acum sute de mii de ani, Soarele nu era altceva, decât un nor foarte mare de
gaz şi praf, care plutea prin spaţiu.

Soarele se simţea foarte singur, nu avea prieteni şi nici cu cine vorbi, dar într-o zi în jurul lui au
început încet încet să se formeze tot mai multe planete.

Prima planet care a apărut cel mai aproape de el a fost mercur. A doua planetă care a apărut a
fost Venus, a treia planeta a fost Pământul, urmate de Marte, a patra pleneta.

A cincea planetă care si-a făcut apariţia a fost Jupiter, urmate de Saturn, a şasea planetă şi cea
mai mare din Sistemul Solar.

După Saturn a apărut şi planeta Uranus, care era a şaptea planeta. A fost urmată de Neptun , care
era a opta planetă iar în final a apărut şi o planeta mică mică pe care o chema Pluto.

Cu toţii erau foarte fericiti şi veseli împreună, se jucau şi se distrau neîncetat.

De mai bine de o eternitate, Pluto a fost o planeta. Una dintre faimoasele nouă. Era cea mai mica
și cea mai îndepărtată, dar chiar și așa, era mândru nevoie mare.

Însă într-o zi s-a întâmplat ceva cu totul neaşteptat şi foarte trist. Saturn cu inelele lui
strălucitoare, și Jupiter, cu alaiul său de sateliși, au venit la Pluto și i-au spus.

- Pluto, să știi că, oamenii de pe pământ nu te mai consider planetă.

- Vaaai !! nu pot să cred ca îmi spuneți așa ceva! Nu poate să fie adevărat! De ce! Dar și eu
sunt prietena voastră!
- Pur și simplu, nu ești sufiente de mare! Îi spune Jupiter. Îmi pare rău pentru tine!

Desi Pluto orbitează în jurul soarelui și este destul de rotund, oamenii de știință de pe Pămînt, au
decis ca Pluto este prea mic.

- Dar, eu sunt în toate cărțile! Spune Pluto

- Pluto, spune marte, a sosit momentul să rescriem istoria!
- Știi ceva Pluto, zice Marte, eu nu am timp de așa ceva. Eu trebuie să mă pregătesc ,
pentru că aștept un grup de vizitatori.

Pluto era devastat, era foarte supărat și nu ăi venea să creadă ce tocmai a aflat. Lacrimi mari îi
curgeau pe obraji.

El a organizat proteste îmreună cu cei cinci sateliți ai săi, însă totul a fost în zadar și fără folos.
Pluto se simțea respins și supărat, așa că și-a luat cei cinci satelișii săi și a plecat în căutarea unui
loc al său în Univers.

Pe drum, Pluto s-a întâlmit ci vechea sa prietenă, Cometa Halley, care mergea jucaușă prin
cosmos.

- Hey , Halley, nu te-am mai vazut de mult timp! spune Pluto

- Da, pluto, știu, mi se spune des asta!

Halley este o cometă, și, spre deosebire de Pluto încă mai făcea parte din sistemul solar. Dar
cometele au cozi, iar Pluto nu avea și el coadă

- Eu nu pot fi nici o cometă și nici o planetă! Sunt un nimeni!

Simțea că începe să devina albastru de supărare, așa că a mers mai departe, continuînd să spere,
că își v-a găsi și el locul în Univers.

În drumul său Pluto s-a întâlnit cu trei meteoriți care încercau să se loveasca de Pământ.

- Hai Pluto, încearcă și tu. Lovește cu toată puterea!

- Nu, mulțumesc. Pămîntul a fost mereu cam ca o mama pentru mine.

Meteoriții mereu se jucau și se distrau împreună. Dar, de data aceasta, încercau să se izbească de
pământ, Pluto nu putea face una ca asta.

Pluto și-a luat bagajul și a plecat mai departe prin cosmos.

La scurt timp, asteroidul Ida, a orbitat pe lângă el. Pluto și Ida erau aproape de aceeași mărime.
Pluto s-a gîndit că și-a descoperit, în sfîrșit, adevărata identitate.

- Hei, Ida! Pot să te însoțesc la o tura prin cosmos?

- Mi-ar face mare plăcere, să poți, Pluto, dar regulamentul nostrum spune că doar rocile au
voie. Tu știi că ești prea mare și rotund ca să fii considerat o simplă rocă, nu-i așa?

Pluto nu era o planetă, nici o cometă, și nici un asteroid.

Îi era dor să fie o planetă.

Ii era dor de prietenii lui

Îi era dor să aibă un loc al lui.

- Sunt prea mic ca să fiu planeta, sunt prea mare ca să fiu o rocă. Înainte știam unde mi-e
locul, dar acum parcă mi s-a terminat norocul! a spus Pluto.
 Pluto se simțea trist, nu mai era altcineva ca Pluto, era singur în întregul sistem solar. Se
învârtea în jurul Soarelui la fel ca toți ceilalți, dar mu era o planetă sau o cometă, nici un
steroid, și nici un meteorit.

Pluto nu mai avea unde să se ducă. Era gata, gata, să se dea bătut, cînd deodată, a văzut pe
cineva. Era cineva nou și care arăta diferit față de toți prietenii lui.

Se simțea ca și cum s-ar uita într-o oglindă!

- Îmi cer scuze, dacă par nepoliticos, dar tu ce ești? Întreabă Pluto
- Eu sunt o planetă pitică. Numele meu este Eris, iar aceștia trei sunt prietenii mei.

Pluto și-a fixat privirea asupra celor 4 planete pitice. Erau pre amici ca să fie planete, prea mari
pentru a fi roci. Nu erau nici planete, nici comete, nici asteroizi, nici
meteoriți…….Erau…….exact ca Pluto.

- Sunteți exact ca mine!spune extaziat Pluto. Sunteți exact cei pe care îi căutam!
- Serios? raspund planetele pitice în cor. Atunci vino cu noi! Hai sa fim prieteni și să ne
jucam împreună.

Acum Pluto se simtea foarte bine, și era fericit că a gasit pe cineva care este la fel ca el. Abia
aștepta să le spună vechilor prieteni despre noii săi prieteni. Iar atunci a aflat ca și vechilor
prieteni le era dor de el!

- Ne pare rau Pluto! Îi spune Saturn

- Doar pentru că nu mai ești la fel ca noi, o planetă, nu însemnă că nu te iubim! Îi spune
planeta Pământ

Pluto era în al nouălea cer. Făcea parte sistemul solar alături de toți prietenii săi, și cei vechi și
cei noi. Era atât de fericit încât zâmbetul său larg părea că se întinde dincolo de Univers

- Haideți să sărbătorim cu niste ciocolată! Spune marte

- Toate aceste sentimete mă încălzesc până în nucleu! Zise mercur
- Pot să simt iubirea! Exclamă venus
- Planetă pitică I se potrivește ca un inel! Spune Saturm
- Mă bucur că îți faci prieteni dragul meu! Ii spune planeta Pământ, ca o mamă.
- Mă bucur pentru tine Pluto!
- Bravo ție micușule! Îi spune mare Jupiter.
- Acum suntem iar veci! Afirmă neptun
- Planetele pitice sunt cele mai tari! Exclamă una din planetele pitice
- Vaai de mine! Zice Soarele, voi mă amețiti de tot cu învârteala asta.

SFÂRȘIT!