Eclips

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare Acest articol sau aceast seciune are bibliografia incomplet sau inexistent. Putei contribui prin adugarea susinerii bibliografice pentru afirmaiile coninute.

Eclipsa solar din 1

, fotografiat din !rana.

" eclips #din greaca vec$e %&'%()*+ kleipsis: dispariie, abandon, este un eveniment astronomic care are loc atunci c-nd un corp ceresc trece prin umbra altuia. .ermenul este folosit cel mai des pentru a descrie fie o eclips de Soare, c-nd umbra /unii se proiectea0 pe suprafaa Pm-ntului, fie o eclips de /un, c-nd /una intr 1n conul de umbr al Pm-ntului. .ermenul este folosit i pentru evenimente de acelai fel din afara sistemului Soare2 Pm-nt2/un3 de e4emplu, o planet trec-nd prin umbra fcut de una din sateliii proprii, un satelit trec-nd prin umbra fcut de planeta sa sau un satelit trec-nd prin umbra altui satelit. Denumirea de 5eclips solar6 este totui nefericit aleas3 fenomenul este de fapt acela de ocultaie. 7nt-mplarea face ca Pm-ntul s se afle la o astfel de distan de /un i de Soare 1nc-t diametrele aparente ale celor doi atri s fie apro4imativ egale. 8a urmare, 1n timpul unei eclipse solare /una acoper Soarele aproape perfect. Nu acelai lucru se petrecea acum 199 de milioane de ani, c-nd /una era mai aproape de Pm-nt3 1n viitorul 1ndeprtat se preconi0ea0 c toate eclipsele solare vor deveni inelare, adic /una va acoperi doar partea central a Soarelui.

Vezi i
:un venit la Wikipedia; Dac dorii s contribuii v recomandm s v 1nregistrai<autentificai.

Eclips de Soare
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Salt la: Navigare, cutare

!=>?@A B. AnimaCie a eclipsei din 1 august D99E.

AnimaCie a eclipsei din DD iulie D99 .

AnimaCia eclipsei din F "ctombrie D99G.

AnimaCia eclipsei din D martie D99H. " eclips de Soare se produce atunci c-nd /una trece 1ntre Pm-nt i Soare, prin faa Soarelui. I0ut de pe Pm-nt, discul /unii e de obicei mai mare dec-t cel al Soarelui i, dac se interpune 1ntre privitor i Soare, 1i Jbloc$ea0J lumina, arunc-nd o umbr corespun0toare pe Pm-nt. 8-nd discul /unii acoper 1n 1ntregime pe cel al Soarelui imaginea luminoas obinuit a Soarelui este blocat complet i, pentru o anumit 0on de observaie i o anumit durat de ordinul c-torva minute, eclipsa de soare este total. Eclipsele totale de Soare permit e4ecutarea unor studii astronomice speciale, dar au loc mult mai rar dec-t cele pariale. !iecare eclips de Soare are o po0iie proprie i se poate vedea doar dintr2o 0on anume de pe glob. K1L Pentru a observa cu oc$iul liber o eclips de Soare, de orice tip ar fi ea, este nevoie de un filtru solar special. !r acest filtru observarea eclipsei duce la accidente grave ale oc$iului, care pot aMunge p-n la orbire. !iltrul cel mai accesibil este filtrul de sudur mai dens. !iltrul ideal, numit filtru NOlar, este o pelicul alumini0at care oprete radiaiile periculoase. !ormal i tran0itul #trecerea, planetei Ienus prin faa Soarelui produce o eclips de Soare, dar de proporii mult mai mici, v. articolul .ran0itul lui Ienus.

Cuprins
1 .ipuri de eclips D Produ cerea unei eclips e F Date i locuri de observ aie F B @eferi ne G Ie0i i H /egt uri e4tern e

Tipuri de eclips
Eclipsa total 2 are loc atunci c-nd Soarele este obturat complet de /un. =maginea strlucitoare a Soarelui este 1nlocuit timp de c-teva minute de silueta 1ntunecat a /unii. .otui, coroana Soarelui, mult mai strlucitoare dec-t /una, rm-ne vi0ibil. Eclipsele totale sunt vi0ibile doar pe o f-ie 1ngust de pe suprafaa Pm-ntului #ve0i punctul negru din imaginile alturate,. Eclipsa inelar 2 apare atunci c-nd Soarele i /una sunt aliniate e4act cu Pm-ntul, i diamentrul aparent al /unii este mai mic dec-t cel al Soarelui. Din Soare se mai vede doar marginea, 1n form de inel strlucitor ce 1nconMoar /una 1ntunecat. Eclipsele de Soare inelare sunt un eveniment astronomic rar. Eclipsa $ibrid 2 este o eclips intermediar 1ntre o eclips de Soare total i una inelar. 7n unele puncte de pe .erra poate fi v0ut ca fiind total, iar 1n altele apare ca fiind inelar. i acesta este un tip de eclips rar 1nt-lnit. Eclipsa parial 2 apare atunci c-nd Soarele i /una nu sunt aliniate e4act i astfel /una obturea0 Soarele doar parial. Acest fenomen poate fi observat de obicei de pe o mare parte a Pam-ntului, 1n special 1n e4teriorul ben0ii de totalitate.

Producerea unei eclipse

Distana Pm-nt2/un varia0 cu p-n la HP fa de distana medie. Din aceast cau0, mrimea aparent a /unii difer ca efect al distanei p-n la Pm-nt, iar de aici apare diferena dintre o eclips total i o eclips inelar. Distana Pm-nt2Soare varia0 i ea 1n cursul unui an #o rotaie complet a Pm-ntului 1n Murul Soarelui,, dar aceast diferen nu influenea0 prea mult tipul de eclips. 7n medie, /una apare ceva mai mic dec-t Soarele #pe bolta cereasc, 1n acest ca0 ne referim la dimensiunea aparent i nu la dimensiunea real,, i deci maMoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci c-nd /una este ceva mai aproape de Pm-nt dec-t 1n medie, aproape de perigeu, avem parte de o eclips de Soare total. /una orbitea0 1n Murul Pm-ntului 1n apro4imativ DQ,F 0ile. Aceast perioad este cunoscut drept Jluna sideralJ. 7ns, 1n timpul unei luni siderale, Pm-ntul a 1naintat i el 1n micarea sa de revoluie3 fc-nd o medie 1ntre timpul dintre dou fa0e identice #de obicei, /un nou, i luna sideral obinem D ,G 0ile. Acest rstimp este cunoscut ca Jlun sinodicJ. Pe traiectoria sa /una traversea0a ecliptica de la sud spre nord, c-nd e la nodul ascendent, i invers, c-nd e la nodul descendent. Nodurile lunare au o micare gradual 1ntr2un sens retrograd din cau0a gravitaiei Soarelui, iar un circuit complet se termin o dat la 1E,H ani. Aceasta 1nseamn c timpul dintre dou treceri ale /unii prin nodul ascendent este ceva mai mic dec-t luna sideral. Aceast perioad se numete Jlun draconicJ #sau JnodicJ,.

Date i locuri de observaie

Eclipse de Soare de a lungul vremii
/a 1G februarie 1 H1 a avut loc o eclips total de Soare, vi0ibil i de pe teritoriul @om-niei. Articol principal: Eclipsa total de Soare din 1G februarie 1 H1. /a 11 august 1 , a avut loc o eclips de Soare, ultima eclips total de Soare din secolul al RR2 lea. Pe teritoriul @om-niei a avut ma4imul, la @-mnicu I-lcea. Articol principal: Eclipsa de Soare din 11 august 1 . /a Q mai D99F, planeta Nercur a trecut, ca un punct negru, prin faa discului Soarelui: a fost tot un fel de eclips de Soare, provocat 1ns nu de /un, ci de o planet. At-ta doar c nu a putut fi observat dec-t cu aparate optice speciale, i nu a influenat, practic, lumina Soarelui v0ut pe Pm-nt. /a D martie D99H a avut loc o eclips parial de Soare vi0ibil i din toat @om-nia. Pentru oraul :ucureti durata eclipsei a fost de D ore DG minute. 7n vestul @om-niei acoperirea ma4im a Soarelui a fost de HGP, 1n timp ce 1n sud2est a fost de E9P. /a DD iulie D99 a avut loc o eclips total de Soare cu durata de acoperire total de H minute F sec. #foarte lung,, care a fost vi0ibil 1n =ndia, 8$ina, Saponia, Pacificul de vest i p-n 1n TaUaii. ?mbra /unii pe Pm-nt a fost o f-ie cu limea ma4im de DGE km. Ie0i i Eclipsa de Soare de la DD iulie D99 . /a 1G ianuarie D919 a avut loc cea mai lung eclips inelar de Soare a mileniului F #11 minute si E secunde,, vi0ibil din anumite pri din Africa, "ceanul =ndian, sudul =ndiei i sud2estul Asiei. ?rmtoarea eclips de Soare inelar important va avea loc abia 1n anul F9BF #;,. /a 11 iulie D919 a avut loc o eclips total de Soare pe =nsula Patelui din Pacific #care ine de 8$ile,. 7n cursul dimineii de B ianuarie D911 a avut loc o eclips de Soare parial care a putut fi observat 1n toat Europa precum i 1n unele regiuni limitrofe din Asia i Africa. >radul de acoperire a fost de

p-n la QG P din Soare3 durata eclipsei a aMuns 1n unele locuri la circa 1<D or. 1 iunie D911 2 eclips de Soare parial, vi0ibil 1n Europa 1 iulie D911 2 eclips de Soare parial, vi0ibil 1n Europa DG noiembrie D911 2 eclips de Soare parial, vi0ibil 1n Europa D9 mai D91D 2 eclips inelar de Soare, vi0ibil 1n 8$ina, Saponia, Pacific, partea de vest a S?A 1F noiembrie D91D 2 eclips total de Soare, vi0ibil 1n nordul Australiei i 1n Pacificul de sud. 1 iunie D9F9 2 eclips de Soare, vi0ibil i 1n @om-nia

Eclips de !un
De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare " eclips de !un are loc atunci c-nd /una, 1n micarea ei 1n Murul Pm-ntului, intr 1n umbra acestuia. Aceasta se 1nt-mpl c-nd Soarele, Pm-ntul i /una sunt aliniate suficient de e4act #eclips parial,. 7ntotdeauna Jfa0aJ /unii la o eclips de /un este cea de !un Plin. .ipul i durata ei depind de po0iia relativ i po0iia de pe linia nodurilor. 8ea mai recent eclips de /un a fost cea din noaptea de 1G spre 1H iunie D911.

Cuprins
1 Descri ere D Aspec t F 8iclur i ale eclips elor B Eclips e de /un pentru anii D99B 2 D9D9 #timp ?.8, G Ie0i i H >aleri e Q /egt uri e4tern e

Descriere

" diagram sc$ematic ce repre0int po0iCiile Soarelui, Pm-ntului Vi a /unii la o Eclips de /un. Se vede conul de umbr #central, i penumbr #periferic, .

.raiectoria /unii se intersectea0 cu ecliptica de D ori pe an. /inia ce re0ult se numeVte linia nodurilor. " eclips poate avea loc doar 1n apropierea acelui nod, Vi doar dac /una este plin. Apro4imativ H luni despart cele D puncte. Eclipse de /un au loc de cel puin D ori pe an, atunci c-nd ra0ele solare sunt 1mpiedicate de ctre Pm-nt s aMung la /un. 7n timpul unei eclipse de /un /una este mereu 1n fa0a de /un Plin. Dac ne2am gsi pe Soare 1n timpul producerii eclipsei, /una s2ar ascunde 1n spatele Pm-ntului. "rbita /unii fiind 1nclinat cu G grade fa de planul orbitei Pm-ntului, ecliptica, cele mai multe /uni Pline nu aduc eclipse de /un, /una fiind ori prea la nord, ori prea la sud fa de conul de umbr a Pm-ntului. Pentru a se reali0a o eclips de /un, nodul ascendent sau nodul descendent trebuie s se afle 1n apropierea celor D puncte #noduri lunare,. 8onul de umbr a Pm-ntului poate fi 1mprit astfel: umbra i penumbra. 7n poriunea de umbr nu e4ist niciun fel de lumin solar direct. .otui,datorit diametrului ung$iular mare al Soarelui, mai e4ist i o iluminare parial, 1n afara umbrei Pm-ntului, aceast poriune c$em-ndu2se penumbr. " Jeclips penumbrialJ apare atunci c-nd /una e 1n penumbra Pm-ntului. Penumbra nu cau0ea0 modificri importante, adic nu se 1ntunec pe suprafaa /unii, dei muli spun c totui suprafaa /unii devine un pic glbuie. ?n tip foarte rar de eclips penumbral este Jeclipsa penumbrial totalJ, 1n timpul creia /una st 1n 1ntregime 1n penumbra Pm-ntului. " Jeclips parial de /unJ apare atunci c-nd numai o poriunde din /un intr 1n umbra Pm-ntului. 8-nd 1ntreaga suprafa a /unii trece 1n umbra Pm-ntului asistm la o Jeclips total de /unJ. Iite0a /unii prin umbra Pm-ntului este de un kilometru pe secund #FH99 km<$,, i trecerea poate dura 1n total aproape 19Q minute. .otui timpul de la primul contact al /unii cu conul de umbr al Pm-ntului p-n la ultimul contact este mult mai mare, put-nd dura c$iar i H ore. 8ea mai lung eclips total lunar dintre 1999 1.Tr. i F999 d.Tr. a durat 1 or, BQ minute, 1B secunde i a avut loc 1n anul F1 mai F1E. Distana relativ 1ntre Pm-nt i /un 1n momentul eclipsei poate afecta durata ei. 7n mod particular, c-nd /una este la apogeu #punctul cel mai 1ndeprtat fa de Pm-nt de pe orbita /unii,, distana orbital a /unii este mai mic. Diametrul umbrei nu scade aa de mult odat cu distana. ?n JselenelionJ sau Jselene$elionJ este un tip de eclips c-nd at-t /una eclipsat c-t i Soarele se pot vedea 1n acelai timp. Acest aranMament cosmic particular a dus la apariia termenului de Jeclips ori0ontalJ. Poate fi obsevat imediat dup rsrit sau 1nainte de apus.

Aspect
/una nu dispare complet 1n timp ce trece prin umbr datorit refraciei luminii solare de ctre atmosfera terestr 1n conul de umbr. Dac Pm-ntul nu ar avea atmosfer, /una s2ar 1ntuneca aproape de tot, rm-n-nd iluminat doar prin difracie. 8uloarea este rocat pentru c lumina

venit de la Soare trece prin atmosfera Pm-ntului, unde radiaia cu lungimi de und mai mici este 1mprtiat mai puternic #ceea ce e4plic culoarea albastr a cerului v0ut de pe Pm-nt,. Acelai efect are loc i la apus i la rsrit, c-nd Soarele se vede rocat pentru c 1n drumul ra0ant al luminii lungimile de und mai mari se transmit mai bine. 8antitatea de lumin refractat depinde de cantitatea de praf din norii care se afl 1n atmosfer. ?rmtoarea scar, Scara DanMon, creat de AndrW DanMon pentru departaMarea eclipselor 1n funcie de suprafata discului lunar 1ntunecat. !"#: Eclips foarte 1ntunecat. /una aproape invi0ibil, 1n special 1n partea de miMloc. !"$: Eclips 1ntunecat,gri sau maro ca i coloraie. Detaliile se vd cu mare dificultate. !"%: !oarte roie,1ntunecat central, 1n sc$imb e4tremitile foarte luminoase. !"&: Eclips roie2crmi0iu. ?mbra are un accent glbiu. !"': !oarte luminoas,de nuan rou desc$is sau oranM. Nuane foarte desc$ise. Se disting detalii foarte uor.

Eclipsa din F martie v0ut din /eeds, Anglia.

Cicluri ale eclipselor

Po0 cu e4punere multipl a unei eclipse v0ute din nordul 8aliforniei 1n octombrie D99B. 7n fiecare an sunt cel puin D eclipse lunare. Dac tii data i ora unei eclipse poi pre0ice urmtoarele eclipse folosind cicluri ale eclipselor precum este ciclul Saros. Spre deosebire de o eclips solar care poate fi v0ut numai de o relativ mic parte de pe planet, o eclips lunar poate fi va0ut de pretutindeni dac este noapte.

Eclipse de !un pentru anii %##' %#%# (timp )TC*

Data +mersiune ,nceputul +mersiune -aximul.tipul de conul de eclipsei penumbr eclips umbr totale 1 :BE 9D:1B 2 11:FB 2 1 :9G D1:F9 9E:G1 91:BD D9:FG 2 2 2 1E:G1 19:1H 9H:FD D1:9F D9:GD 9F:DF 2 2 2 2 DD:BF 9 :GD 9F:99 2 2 2 2 2 2 9Q:B9 DD:9D D1:F9 < total 9B:9B < total 9 :GG < parial2 penumbrial 1D:9F < parial DF:BQ < total2 penumbrial 1 :G1 < parial DF:D9 < total 19:FQ < total 9F:DH < total DD:19 < parial 1B:FE < parial2 penumbrial 9 :F < parial2 penumbrial 91:F < parial2 penumbrial 1 :DD < parial 11:FE < parial 9E:1Q < total DF:1D

Sf/ritu Emersiune Emersiune l eclipsei conul de penumbr totale umbr DD:9E 9B:BB 2 2 2 2 DF:GQ 11:DF 9F:G1 2 2 2 2 2 2 9E:GB 1,Q9H DF:1D 9G:GF 2 1D:FD 2 D9:FQ 91:11 1D:DB 9G:9 DF:BB 2 2 2 1 :GF 1F:99 19:9D 99:9 9Q:9F 1D:99 1B:1G 91:1F DD:99 9D:DG 1F:DD 9H:1Q 99:GQ 1H:B9 19:BB 9F:1Q D1:F9 1B:D1 11:9H

B mai D99B 1E:G1 DE octombrie D99B DB aprilie D99G 1Q octombrie D99G 1B martie D99H 91:9H 9Q:G9 9 :G1 D1:D1

1,F

1,F

9,E

9,9

1,9

Q septembrie 1Q:BD D99H F martie D99Q DE august D99Q D1 februarie D99E 1H august D99E D9:1H 9Q:GD 99:FG 1 :DF

9,1

1,D

1,B

1,1

9,E 9,

februarie 1D:FQ D99 Q iulie D99 H august D99 9E:FF 99:91

9,1

9,B

F1 decembrie 1Q:1G D99 DH iunie D919 9E:GG

9,9

9,G

D1 decembrie 9G:DE D919 1G iunie D9:1F <

1,D

D911 1E:DF 1 :DF 99:B9 total

19 decembrie 11:FD D911 B iunie D91D DE noiembrie D91D DG aprilie D91F DG mai D91F 1E octombrie D91F 1G aprilie D91B E octombrie D91B B aprilie D91G 9E:BH 1D:1F 1E:9D 9F:BF D1:BE 9B:GD 9E:1B 9 :99

1D:BG 9 :G 2 1 :GD 2 2 9G:GE 9 :1G 19:1H 91:9Q 2 2 2

1B:9H 2 2 2 2 2 9Q:9Q 19:DG 11:GB 9D:11 2 2 2

1B:FD < total 11:9F < parial 1B:FF < parial2 penumbrial D9:9Q < parial 9B:19 < parial2 penumbrial DF:G9 < parial2 penumbrial 9Q:BH < total 19:GG < total 1D:99 < total 9D:BQ < total 11:BQ < parial2 penumbrial 9 :BF < parial2 penumbrial 1E:GB < parial2 penumbrial 99:BB < total2 penumbrial 1E:D1 < parial 1F:F9 < total

1B:GE 2 2 2 2 2 9E:DG 11:DG 1D:9H 9F:DB 2 2 2

1H:1E 1D:9Q 2 D9:DF 2 2 9 :FB 1D:FG 1F:BG 9B:DE 2 2 2

1Q:FD 1F:D9 1H:GF DD:1F 9B:FQ 91:GD 19:F 1F:FG 1G:91 9G:DB 1F:GE 19:91 D9:GH

1,1

1,F 9,

9,9

9,9

9,Q

1,D

1,1

1,9

DE septembrie 99:19 D91G DF martie D91H 1E august D91H 9 :FQ 9 :DG

1,D

9,E

9,9 9,

1H septembrie 1H:GF D91H 11 februarie D91Q Q august D91Q DD:FD 1G:BE

2 1Q:DD 11:BE

2 2 1D:GD

2 2 1B:9E

2 1 :1 1G:1D

9D:GH D9:GF 1H:19

1,9

9,D

F1 ianuarie 19:G9

1,F

D91E DQ iulie D91E 1Q:1F 1E:DB 9F:FB D9:91 2 2 2 2 1 :F9 9B:B1 2 2 2 2 2 D9:DD < total 9G:1D < total D1:F1 < parial 1 :19 < parial2 penumbrial 1 :DG < parial2 penumbrial 9B:F9 < parial2 penumbrial 9 :BF < parial2 penumbrial D1:1B 9G:BB 2 2 2 2 2 DD:D9 9H:G1 DF:99 2 2 2 2 DF:F1 9Q:G9 99:D9 D1:1G D1:9Q 9G:GH 11:GH

1,H

D1 ianuarie 9D:FG D91 1H iulie D91 1E:BD

1,D

9,H 9,

19 ianuarie 1Q:9H D9D9 G iunie D9D9 G iulie D9D9 F9 noiembrie D9D9 1Q:BB 9F:9B 9Q:F9

9,G

9,F

9,E

Vezi i
/ista eclipselor lunare Eclipsa lunar din F Nartie D99Q Eclips Eclips solar ?mbr "rbita /unii Eclipsa lunar a lui 8olumb

Eclipsa este intunecarea unui corp ceresc. Apare cand umbra unui obiect din spatiu cade pe un altul sau cand un obiect trece prin fata altuia, blocand lumina. Eclipsa solara are loc cand luna trece printre Soare si Pamant. Eclipsa lunara are loc cand luna trece prin umbra Pamantului. Si alte corpuri ceresti, in afara de Pamant si /una pot avea eclipse. Planeta Supiter cateodata bloc$ea0a lumina solara a lunilor sale. De asemenea, lunile planetei Supiter pot umbri cateodata planeta. Eclipsa solara apare cand umbra lunii trece prin fata Pamantului. ?mbra se misca de la vest la est in Murul Pamantului, cu o vite0a de D999 mile #FD99 km, pe ora. "amenii care se afla in calea umbrei pot vedea trei tipuri de eclipsa. Eclipsa totala apare cand luna este in totalitate in fata Soarelui. Daca luna se afla in cel mai indepartat punct fata de Pamant cand are loc eclipsa totala, eclipsa poate fi eclipsa inelara. =n astfel de eclipsa, intunecimea lunii este doar in miMlocul Soarelui, lasand un inel de lumina in Murul ei. " eclipsa partiala apare cand /una acopera doar o parte din Soare. " eclipsa solara totala este este una dintre cele mai impresionanate vederi. /una intunecata apare la marginea de vest a Soarelui si se misca incet in Murul lui. =n momentul eclipsei totale, un nimb de lumini inconMoara Soarele intunecat. Acest nimb este corona Soarelui.

8erul ramane albastru, dar intunecat. 8ateva stele si planete pot deveni vi0ibile de pe Pamant. Dupa cateva minute, Soarele reapare, iar /una isi continua miscare inspre est. Perioada in care Soarele este total intunecat poate fi intre D minute si Mumatate si Q minute B9secunde. " eclipsa solara nu trebuie privita direct, deoarece radiatiile solare pot afecta oc$ii. Eclipsele lunare au loc cand luna trece prin umbra Pamantului. Eclipsa totala apare cand /una trece in intregime prin umbra Pamantului. Eclipsa partiala apare cand doar o parte din /una trece prin umbra Pamantului. " eclipsa lunara totala poate dura 1 ora si B9 minute. Eclipsa lunara poate fi va0uta pe timpul noptii, nu e4ista nici un pericol in a o privi. /una nu devine total intunecata in timpul eclipselor lunare. =n multe ca0uri, ea devine rosiatica. /umina devine astfel, din cau0a atmosferei si a a altor culori pre0ente in lumina Soarelui. " eclipsa are loc atunci cand un obiect se interpune in fata altuia. " eclipsa poate fi totala sau partiala. ?mbra unei eclipse are doua parti: umbra propriu20isa #eclipsa totala, si penumbra #eclipsa partiala,. Eclipsa de /una are loc atunci cand Pamantul se interpune intre /una si Soare. Astfel, Pamantul bloc$ea0a lumina solara si aceasta nu mai aMunge pe /una. Acest tip de eclipsa poate avea loc doar cand e luna plina. Eclipsa de Soare are loc atunci cand /una bloc$ea0a lumina solara si aceasta nu mai aMunge pe Pamant. " eclipsa de Soare nu poate avea loc decat atunci cand e luna noua. Eclipsa #totala, de soare se manifesta sub forma unei fasii inguste pe suprafata Pamantului, in rest eclipsa fiind partiala. Soarele este mult mai mare si mai departe decat /una dar marimea aparenta a lor este uneori egala #depin0and de orbita eliptica a Pamantului,. =n acest ca0 Soarele este acoperit in totalitate de /una. Eclipsele in astrologie Eclipsele. De luna, de soare. Ele aduc sc$imbari foarte importante Xn vietile noastre : nimic din ceea ce se XntXmpla Xn timpul unei eclipse ori Xn 0ilele premergatoare si, mai ales, de dupa eclipse nu este simplu. Eclipsele sunt ca un fel de Mokeri in $oroscop Y ele sc$imba situatiile, intotdeauna in mod dramatic. .ot ceea ce urmea0a unei eclipse are mai multa JgreutateJ, ne maturi0ea0a si ne invata. Eclipsele sunt mXna destinului Xn viata noastra. Si nici macar nu trebuie ca o eclipsa sa aiba loc in semnul tau ca sa te influente0e, dar daca, intamplator, cade in 0iua ta de nastere, anul ce urmea0a va fi un punct de rascruce in viata ta. Eclipsele duc la finali0area Y in bine sau in rau Y a unor situatii care trenea0a. Ele sunt... de0nodaminte. Sunt felul in care destinul isi spune cuvantul intr2o lume in care oamenii sunt convinsi ca viata ti2o faci tu si numai tu #ceea ce este foarte adevarat, numai ca eclipsa, ca si 0odia, il modelea0a pe JtuJ din aceasta propo0itie;,. Poate o sluMba noua, poate o casatorie, poate o casa Y oricum, ceva important se petrece sigur, si cel mai adesea fara vreun semn prevestitor, ci asa, deodata, ca si cum ceva s2ar amesteca in viata noastra. Eclipsele te pot rasplati sau pedepsi. Ele, insa, ii fac Xntotdeauna pe oameni sa fie mai Jei insisiJ, accentuand calitatile si defectele elementare ale 0odiilor carora le apartinem. De e4emplu,

un :erbec va fi Jmai :erbec decat de obiceiJ intr2o asemenea perioada. De cele mai multe ori, ele Jcorectea0aJ o traiectorie, ne fac sa intelegem mai bine anumite lucruri, sa vedem adevaruri pe care nu le2am observat. =maginati2va ca faceti un pu00le Y viata voastra Y, tot incerca...