Sunteți pe pagina 1din 2

Aurora boreala

1.Ce este aurora boreala?


Aurora boreala este un fenomen natural ce se formeaza in timpul unei eruptii solare
puternice. Particule puternic incarcate electric sunt aruncate de soare in spatiu, formand
asa-zisele vanturi solare. Pamantul este protejat de aceste vanturi solare prin campul
magnetic terestru, astfel ca vanturile solare sunt obligate sa ocoleasca aceste centuri
magnetice si sa ajunga pe Pamant prin cei doi poli magnetici, nord si sud. Cand aceste
particule interactioneaza cu gazele din ionosfera (strat atmosferic situat intre 60 si 600
km deasupra scoartei terestre) produc acest impresionant spectacol de lumini. Cele mai
multe dintre aurore au o culoare verde, mai rar putand fi vazute si culorile rosu si mov.
Cand apare in emisfera nordica, aurorele poarta numele de aurora boreala, termen
folosit initial de Galileo Galilei, cu referire la zeita romana a zorilor, Aurora, si la titanul
care reprezenta vanturile, Boreas. Apare in mod normal in intervalele septembrieoctombrie si martie-aprilie. In emisfera sudica, aurorele poarta numele de aurora
australa, dupa James Cook, o referinta directa la faptul ca apare in sud.
Variaia de culoare a aurorelor boreale se datoreaz tipului de molecule gazoase
implicate n aceast reacie. Culoarea observat cel mai adesea are o tonalitate tipic de
galben-verzui, fiind produs de moleculele de oxigen situate la nlimea de circa 96
kilometri. Aurorele de culoare complet roie sunt rare i sunt produse de particulele de
oxigen situate la nlimi de peste 320 kilometri. Moleculele de azot produc aurore
boreale de culoare albastr sau albastr-purpurie. Au mai fost observate aurore de
culoarea galben i violet, dar sunt extrem de rare. Legtura dintre aurorele boreale i
activitatea solar a fost bnuit nc din anul 1880. Datorit cercetrilor tiinifice
serioase n aceast direcie, derulate din anul 1950, se cunoate c electronii i protonii
din lumina solar sunt proiectai cu viteze foarte mari spre Terra prin intermediul aa
numitelor vnturi solare.

2. Unde pot fi vazute aurorele boreale?


In primul rand, aurora boreala nu este intalnita numai pe Pamant, putand fi vazuta si pe
alte planete din sistemul solar, precum Jupiter, Saturn, Marte si Venus (in general, toate
planetele cu magnetism si cu atmosfera). Dar pana sa ajungem noi sa vedem o aurora
boreala acolo, ne limitam la Pamant. Cele mai bune puncte de observatie a aurorelor se
gasesc in Canada pentru aurorele boreale si pe insula Tazmania sau in sudul Noii
Zeelande pentru aurorele australe. Alte regiuni in lume in care aurorele pot fi observate

bine sunt Norvegia, Suedia, Finlanda, nordul Rusiei si Alaska, insa in timpul furtunilor
solare puternice acestea pot fi vizibile pana in centrul Europei, aurorele putand avea loc
la orice ora din zi sau din noapte. Uneori, luminile se arata doar cinci minute, iar alteori
se pot desfasura chiar si cinci ore fara intrerupere.

3. Pot fi prezise aurorele boreale?


In urma observatiilor asupra soarelui, aurorele boreale pot fi prezise cu destula acuratete.
Se exemplu, satelitul Soho a furnizat imagini ale eruptiilor solare, fapt care a contribuit
la anticiparea perioadelor de formare a aurorelor boreale. De asemenea, gratie datelor
furnizate si de alti sateliti, astronomii sunt capabili sa prevada exact frecventa de formare
a aurorelor boreale.

4. Sunt insotite aurorele boreale de sunete?


De-a lungul istoriei, diverse persoane au scris si vorbit despre sunete asociate aurorelor
boreale. Exploratorul danez Knud Rasmussen mentiona acest efect in 1932 in descrierea
traditiilor folclorice ale eschimosilor din Groenlanda. In 1916, aceleasi sunete sunt
mentionate in acelasi context de antropologul canadian Ernest Hawkes. Un istoric din
Roma antica, Caius Cornelius Tacitus, scria in opera sa Germania ca locuitorii
Germaniei sustineau perceperea acelorasi sunete. Actualmente, diverse persoane
continua sa relateze despre aceste sunete, in ciuda faptului ca inregistrari ale lor nu au
fost publicate niciodata si tinand cont ca exista suspiciuni stiintifice serioase la ideea cum
ca asemenea sunete provocate de aurore boreale au fost auzite. Energia aurorelor si alti
factori fac improbabila atingerea solului de catre aceste sunete, iar sincronizarea
sunetelor cu modificarile vizibile ale aurorei intra in conflict cu decalajul de timp necesar
propagarii sunetului pentru ca acesta sa fie auzit. Anumite persoane speculeaza ca
fenomenele electrostatice induse de aurore pot explica sunetele.

S-ar putea să vă placă și