CRITICISMUL JUNIMISM

INTRODUCERE-Maria
Curentul cultural promovat de societatea ieseana Junimea, incepand cu anul 1863,
timp de un sfert de secol, se manifesta ca o miscare de modernizare profunda si de aplicare
ferventa a spiritului critic. Junimistii au recunoscut contributia predecesorilor, dar s-au raportat
critic la epoca pasoptista (1830-1860), de intemeiere a literaurii noastre moderne. Astfel ca
junimismul include atat elementele de ruptura fata de trecut, cat si tendinte de continuitate cu
directia initiata de Mihail Kogalniceanu, la Dacia literara. Idei si teme comune sunt:
promovareaunei literaturi originale, cu specific romanesc, combaterea imitatiilor sterile si aplicarea
principiilor valorice in actul critic. Mai departe, Junimea inseamna o ideologie noua, un discurs
intercurtural, o raportare a modelului literar romanesc la cel european, prin largirea criteriilor
estetice la nivel universal.
Criticismul junimist analizeaza si sanctioneaza urmarile adaptarii superficiale a
institutiilor si a formelor civilizatiei occidentale, din perioada pasoptista. Pasoptismul a intemeiat
civilizatia si cultura moderna, cu elanul inceputurilor, prin ,,arderea etapelor; junimismul reaseaza
fundamentele culturii noastre moderne, printr-o actiune critica vizand toate domeniile ei.
Criticismul junimist este legat in primul rand de activitatea lui Titu Maiorescu,
mentorul societatii Junimea. Seria criticilor aduse ,,directiei de azi in cultura romana incepe prin
studii si articole din domeniul limbii, apoi al cultutrii (teoria ,,formelo fara fond), pentru a trece
ulterior la critica aplicata la domeniul literaturii, unde Titu Maiorescu pune bazele teoretice ale
,,criticii estetice. Scrierile lui au fost reunite in volum sub titlul ,,Critice.
Junimea reprezinta fondarea spiritului critic modern in literatura si cultura
romana, dar si o critica adusa lipsei de echilibru intre formele institutionale ale reformei si
mentalitatea poporului, intre paradigma culturala impusa de ,,arderea etapelor in epoca pasoptista
si capacitatea de receptare critica a acesteia.
Cativa tineri intorsi de la studii din strainatate intemeiaza la Iasi societatea
culturala Junimea, in iarna anului 1863: Vasile Pogor, Petre Carp, Theodor Rosetti, Iacob
Negruzzi si Titu Maiorescu. Astfel, Iasul, care-si pierduse intaietatea prin stabilirea capitalei
Principatelor Unite la Bucuresti, dobndeste prestigiu cultural, pentru ca Junimea cncentreaza in
randurile ei pe cei mai talentati si instruti reprezentanti ai tinerii generatii.
Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. Generatia pasoptista a avut un rol
decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat
prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala,
cu specific national. Pasoptistii, oamenii inceputului de drum (Paul Cornea), au intemeiat
literatura romana moderna, au asimilat romantismul, prelund si elementele neoclasice si
iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie
specifice secolului romantic (istoria, folclorul, natura), au descoperit poezia populara, valorificand
in literatura culta resursele expresive ale limbii populare.

ETAPELE SOCIETATII JUNIMEA-Andreea

In viata societati Junimia se disting cateva etape ,cu orientari si activitati diferite.
ETAPA IESEANA(1863-1874) are un pronuntat caracater polemic si se manifesta in trei directii:
limba. literatura si cultura.In aceasata perioada se elaboareaza principiile sociale si estetice ale
junimismului.Tot acum se impune necesitatea educarii publicului prin asa-numitele prelectiuni
populare.Organizate pe teme variate ,in diverse cicluri sistematice si tinute intr-o forma academica,
ele au avut drept scop educarea publicului larg,care sa inteleaga cultura ca factor de proces si
moralitate.Aceasta etapa marcheaza cautarile febrile de modele apte sa asigure progresul la care
aspira Titu Maiorescu.Interesul pentru literatura se manifesta din 1865 cand se avanseaza ideea
alcatuiri unei antologii de poezie roamneasca pentru scolari.Aceasta i-a determiant pe jurnalisti sa
citeasca in sedintele societati autorii mai vechii, pe ale caror texte si-au exersar spiritul scritic si
gustul literar.
CEA DE-A DOUA ETAPA, din 1874 pana in 1885 este o etapa de consolidare ,in sensul ca in
aceasta perioada se afirma reprezentantii de seama ai ''directiei noi' in poezia si proza
romana:Eminescu ,Creanaga,Slavici, Caragiale,dar si scriitori aproape necunoscuti astazi
precum:Samnson.Bodnarescu,Matilda Cugler-Pomi.este o perioada in care se diminueaza
teoretizarea criticizmului in favoarea judecatilor de valoare.Acum sunt elaborate studiile esentiale
prin care Titu Maiorescuu se impune ca autentic intemeietor al criticii noastre literale moderne, fara
insa a neglija preocuparile din domeniul civilizatiei dar mai ales din domenilu limbii
literale,necesare si pentru ca in 1860 se facuse trecerea de la alfabetul chirilic la cel
latin.Maiorescu sustine utlitatea imbogatiri vocabularului limbi romane prin neologizme de origine
romanica intr-un studiu din 1881.
ETAPA A TREIA, incepe din 1885,cand revista Comvorbiri Literale este mutata la Bucuresti,ca si
intreaga societate Junimea.Aceasta etapa are un caracter proponderent universitar,prin studiile de
specialitate din domeniile :istorie,filozofie, filologie,geografie.Aparitia revistei se prelungeste pana
in 1944, dar ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii 20 de anii.

TRASATURILE JUNIMISMULUI-Andreea
In lucrarea Istoria literaturii romane moderne, criticul Tudor Vianu identifica trasaturile definitorii
ale junimismului: spiritul critic, spiritul filozofic, gustul pentru clasic si academic, spiritul oratoric,
ironia.

Spiritul critic: este cea mai importanta trasatura a junimismului. Se manifesta prin
respectul fata de adevarul istoric in studierea trecutului si prin cultivarea simplitatii. Este
combatuta falsa eruditie, manifestata de catre multi carturari ai timpului, prin folosirea
unei limbi artificiale, care sa-i diferentieze de oamenii de rand. Este respinsa nonvaloarea,
identificata la nivelul socio-politic si cultural, al institutiilor statului (,,formelor fara fond).

Spiritul filozofic: este prima caracteristica a structurii junimiste. Junimistii au pregatire

filozofica solida, au cultul gandarii abstracte, solicita si celor tineri studii filozofice
premergatoare specializarii, sunt interesati de speculatia teoretica in toate domeniile.

Gustul clasic si academic: se datoreaza formatiei universitare, accepta canoanele si

modelele care au trecut proba timpului. Putine creatii ale artei moderne le retin atentia:
Baudelaire, Ibsen.

Spiritul oratoric este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. Junimea a dezaprobat modul
de a vorbi in public al generatiei anterioare,care contribuie la crearea unei frazeologii
demagogice.Cuvantarle junimistilor se caracterizeaza printr-un sever control al expresiei.Ei
creeaza un nou stil oratoric ,caracterizat prin rigurozitate si laconism.

Ironia este o alta trasatura a tabloului. Junimistii cultivau umorul si ironia.Ei aveau
convingerea ca nu se poate construi nimic pe o baza noua fara a distruge mai intai,cu
ajutorul ironiei,prejudecatile si ideile gresite.Una dintre tintele ironiei lui Maiorescu a
fostbetia de cuvinte.

OBIECTIVELE JUNIMII-Mada
Obiectivele Junimii sunt:
-raspandirea spiritului critic
-incurajarea literaturii nationale
-neatarnarea intelectuala a poporului roman
-originalitatea culturii si a literaturii romane
-crearea si impunerea valorilor nationale
-culturalizarea maselor
-unificarea limbii romane literare.
In domeniul studiilor lingvistice, Maiorescu a preluat argumentele lui Alecu Russo, criticand
tendintele latiniste ale carturarilor transilvaneni care propuneau curatarea limbii romane de orice
element nelatin. Polemica dintre Maiorescu, pe de o parte, si Timotei Ciparin si George Baritiu, pe
de alta parte, a stimulat studiile asupra limbii romane.

ROLUL
LUI
TITU
MAIORESCU
CRITICISMULUI JUNIMIST-Mada

IN

CRISTALIZAREA

Criticismul junimist este legat in primul rand dde activitatea lui Tiut Maiorescu, mentorul
societatii Junimea, dar si indrumator cultural si literar al epocii. Reunite in volum sub titlul Critice,
scrierile lui ilustreaza domeniile de manifestare ale spiritului critic maiorescian: limba romana,
literatura, cultura, estetica. De asemenea reflecta preocuparile Junimii in diferite etape, de la un
pronuntat caracter polemic (1863-1874), la perioada de afirmare a ,,directiei noi in poezia si proza
romana (1874-1885).
Prima editie a Criticelor, din 1974, cuprinde in Prefata autorului o motivare a
necesitatii criticii (,,critica destructiva unde trebuie si constructiva unde poate) in contextul
ultimilor 7-8 ani, ca rezistenta in fata mediocritatilor cer navaleau in viata publica. Autorul respinde
compromisul cu ,,forme goale si isi afirma cu luciditate responsabilitatea in fata culturii romane
contemporane.
Studiile incluse aici acopera cele trei directii de actiune ale criticismului junimist:
limba romana( Betia de cuvinte, 1873), literatura (Ocercetare critica asupra poeziei romane de la
1867; Asupra poeziei noastre populare, 1868; Directia noua in poezia si proza romana, 1872),
cultura (In contra directiei de astazi in cultura romana, 1868). Ultima lucrare mentionata lanseaza
teoria ,,formelor fara fond, de mare importanta in epoca, dar ulterior reluata periodic in
dezbaterile noastre culturale.

CONVORBIRI LITERARE(C.L.)-Raluca
Publicatie literara,aparuta la Iasi in 1867,1 martie.Organ al societatii Junimea,condusa de Titu
Maiorescu,si avand la inceput ca redactor responsabil pe Iacob Negruzzi.De la 1 ianuarie 1885
revista se muta la Bucuresti,unde apare pana la 1 martie 1944.La conducerea revistei,Iacob
Negruzzi isi asociaza,in 1893,un comitet alcatuit dintr-un grup de tineri,rolul important detinandu-l
I.A.Radulescu-Pogoneanu,apoi Mihail Dragomirescu.
Din ianuarie 1902,revista are ca director:Ion Bogdan.De partea literara se ocupa fratele
sau,G.Bogdan-Duica
si
apoi
D.E.Volceanu.Din
ianuarie
1907,un
nou
director:S.Mehedinti,geograf,eminent si literat amator,iar din 1924,Al.Tzigara-Samurcas,critic de
arta.Ultimul director:I.E.Toroutiu,istoric literar.Programul initial al revistei prevedea orientare strict
literara,fara imixtiuni politice,precum si o critica ,,serioasasi obiectiva a tuturor scrierilor stintifice
si literare.C.L. vor servi,de asemenea ,,ca punct de intalnire si infratire pentru scriitorii din toate
provinciile romanesti,continuand,in acest sens,actiunea Daciei Literare.
Meritul revistei consta in faptul ca,mai ales in primele decenii,au aparut in paginile ei scrieri ale
celor mai valorosi scriitori ai epocii,selectate,cu gust sigur,de redactie.Cei mai importanti
colaboratori
sunt:V.Alecsandri,Ion
Luca
Caragiale,V.Conta,Ion
Creanga,Eminescu,I.Ghica,T.Maiorescu,Iacob Negruzzi,Ion Slavici.Merite speciale ii revin lui
T.Maiorescu,care nu numai ca a oferit paginile revistei acestor scriitori,dar,pe unii dintre
ei(Alecsandri,Eminescu,Caragiale,Slavici) i-a comentatcu patrundere si intelegere,contribuind la
impunerea lor.
Primul numar al revistei se deschide cu studiul sau,devenit clasic,Despre poezia romana,publicat
in 7 numere consecutive,studiu care a jucat un rol fundamental in orientarea opiniei publice si a
scriitorilor.C.L.are la baza limba vorbita a poporului si limba cartilor vechi.Lupta pentru limba era la
C.L. o lupta pentru afirmarea nationala si este ilustrativ,in aceasta privinta,modul necrutator in care
publicatia,mai ales prin T.Maiorescu,sanctioneaza aberatiile lingvistice din presa vremii.Cativa
filologi au jucat un rol important in acest domeniu:Cihac,Gaster,Lambrior dar autoritatea principiilor
lingvistice a fost data de marile creatii ale scriitorilor mentionati.
C.L. a difuzat,in paginile ei,marile valori ale literaturii universale,prin traduceri excelente,alcatuite
de oameni talentati si competenti.Au fost traduse apoi capodopere ale unor autori
ca:Homer,Dante,Petrarca,ShakespeareDupa 1900,in special,C.L. nu mai sunt consecvente
principiilor initiale,uni conducatori ai revistei n-au pregatirea si gustul necesar,transformand-o intrun fel de amalgan stiintifico-literar.Din 1970 apare,la Iasi,o noua serie a C.L.,revista mensuala
editata de Uniunea Scriitorilor,care incearca sa adune alaturi de scriitorii locali,colaboratori din
toate regiunile tarii.

REPREZENTATII JUNIMII
TITU MAIORESCU-Mada
S-a nascut in anul 1840 la Craiova,i a murit in anul 1917 la Bucureti.S-a nascut intr-o familie de
intelectuali ardeleni,inrudita cu Petru Maior i Timotei Cipariu.A urmat Gimnaziul Academic
Theresianum din Viena,absolvind ca ef de promoie,cu diploma inmanata de ministrul culturii al
Austriei.
A facut studii stralucite :filozofie la Berlin,cu doctorat susinut la Giessen pe o tema de
logica,lucrare
publicata
in
germana(1859).Ii
ia
licena
in
litere
i
filozifie
la
Sorbonna(Paris).Poliglot,cunoate germana,franceza,engleza,italiana,latina i greaca.
Refuzand propunerea de a ramane in Prusia ca director de ziar,se intoarce in ara in
1861.Parcurge foarte repede treptele carierei didactice:profesor la Universitatea din Iai unde
introduce primul la noi metoda seminarizarii studenilor,director al Gimnaziului Central de fete din
Iai;decan al Facultaii de filozofie,rector al Universitaii din Iai i director la coala Normala,unde

introduce practica pedagogica a viitorilor invaatori.Are o contribuie decisiva la modernizarea

invaamantului,atat in privina temelor i a ideilor,cat i in privina metodelor didactice.
Este mentorul Societaii Junimea,iniiaza in 1836 ciclul de preleciuni populare,susine campanii
rasunatare impotriva curentului latinist ce indeparta limba literara de limba vorbita;impotriva
,,direciei vechi'din cultura si literatura romana ,impune directia noua sprijinandu-se pe aparitia
unor mari scriitori alor caror opere sunt publicate mai intai in revista Convorbiri Literare.
Dupa intrarea junimitilor in politica,in 1874,este numit ministru al Instruciunii Publice,fapt ce-l
obliga sa se mute la Bucureti.Ii continua cariera universitara la Bucureti,preda cursurile de
Logica i Istoria filozofiei moderne,ridicand standardul invaamantului filozofic la nivel european.Din
1880 ii reia activitatea culturala,in locul criticii de direcie,apar preocupari de astetica i de critica
literara,se implica in polemici cu privire la esena artei i la rolul ei in societate.
Dupa 1900,este acaparat de viaa politica:prim-ministru i ministru de externe,prezideaza in
1913 Conferina de Pace de la Bucureti.Dupa ce a incurajat i creditat debutul lui Mihai Eminescu
i a altor scriitori junimiti,saluta debuturile tinerilor scriitori,Mihail Sadoveanu i Octavian Goga,a
caror opera ulterioara ii confirma verdictul critic.

THEODOR ROSETTI-Andreea
S-a nascut in anul 1837,i a decedat in anul 1923.A fost publicist i om politic.A facut studii
secundare in Germania i Frana,studii de economie politica i finane la Viena.A fost cumnatul lui
Alexandru Ioan Cuza,care i-a incredinat misiunea de agent diplomatic al arii la Berlin.Intrat in
politica,ajunge prim ministru i influent om politic.
A scris trei eseuri care susin programul junimist:Despre direciunea progresului nostru,Micarea
sociala la noi,Scepticismul la noi.

Petre Carp-Maria
Petre Carp (nascut in data de 28 iunie 1837 la Iai ,i a decedat in data de 19 iunie
1919, in comuna ibaneti,judeul Iai) a fost un politician roman, membru marcant al Partidului
Conservator.
Biografie:
Este trimis inca de copil la Berlin (1850) unde invata la 'Franzsische Gymnasium' (Liceul
Francez).
In anul 1858 isi ia bacalaureatul si se inscrie la Facultatea de Drept i tiine Politice din cadrul
Universitatii din Bonn. In anul 1862 revine la Iai si contribuie la punerea bazei societatii
Junimea (primavara anului 1864).
Desi a fost numit in postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865) a participat activ la
indepartarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Romaniei. La 11 februarie 1866 a
fost numit secretar intim al Locotenentei domnesti, iar ulterior secretar al Agentiei diplomatice a
Romaniei la Paris (mai 1867 - iulie 1867).
Adept al ideilor 'junimiste' s-a remarcat ca unul dintre fruntasii Partidului Conservator din acea
perioada. A fost ales in numeroase randuri deputat si senator in Parlamentul Romaniei. A indeplinit
numeroase functii politice in cadrul guvernelor care au succedat la conducerea tarii dupa plecarea
domnitorului Cuza (ministrul Afacerilor Straine, ministru Cultelor si Instructiunii, ministru
Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, ministrul Finantelor) fiind ales de doua ori
presedinte al Consiliului de Ministri.

Vasile Pogor-Raluca
S-a nascut la Iai in data de 20.08.1883,i a murit in Bucium(Iai) in data de 20.03.1906
Activitate:
Scriitor si om politic. Dupa absolvirea cursurilor pensionului Malgouverne din Iasi, pleaca
la Paris (1849) unde studiaza dreptul. La intorcerea in tara se angajeaza in cadrul Tribunalului

din Iasi, unde lucreaza pana in anul 1859, cand se transfera la Curtea de Apel. A detinut, in doua
randuri, functia de prim-presedinte al Curtii de Apel (1869-1870, 1875-1876).
A fost unul dintre fondatorii societatii 'Junimea'. A scris versuri, proza si a realizat importante
traduceri ('Faust', de Goethe traducere realizata impreuna cu Nicolae Skeletti) pentru revista
'Convorbiri literare'. S-a numarat printre participantii la coalitia politica care a dus la indepartarea
domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea tarii. In februarie 1866 este numit prefect al
judetului Iasi. A fost ales deputat in cadrul Constituantei formata in acelasi an. S-a lansat in politica
alaturi de 'junimisti'. In perioada 20 aprilie - 23 mai 1870 ocupa functia de ministru al Cultelor si
Instructiunii. A fost unul dintre membri marcanti al Partidului Constitutional ('junimist') formatiune politica infiintata in anul 1891. Alte functii politice detinute: deputat si primar al
orasului Iasi (februarie - aprilie 1881; iulie 1888 - aprilie 1891; mai 1892 - noiembrie 1894). Desi a
fost mostenitorul unei imense averi a murit urmarit de creditori.

IACOB NEGRUZZI-Denisa
S-a nascut in anul 1842 in Trifeti, judeul Iai,i a murit in anul 1932,la
Bucureti.Poet,prozator,dramaturg i traducator.Fiu al scriitorului moldovean Costache
Negruzzi,doctor in drept,,summa cum laude'la Berlin,profesor universitar si presedinte al
Academiei.
A urmat studii liceale in Germania i Facultatea de Drept din Berlin,incheiata cu doctorat.A facut
cariera universitara,i o lunga cariera parlamentara.
S-a impus in istoria literaturii mai ales prin activitatea depusa ca redactor ef al Convorbirilor
literare(1867-1895),unde a reuit,datorita unui spirit organizatoric exemplar,sa asigure apariia
regulata i la un nivel foarte ridicat a publicaiei,prin atragerea marilor scriitori ai vremii.Scriitor
fecund,Iacob Negruzzi s-a remarcat mai ales prin volumul Copii de pe natura(1874),care reunete
portrete satirice in proza i versuri,in care ridicularizeaza demagogia,cosmopolitismul,falsul
patriotism,mentalitatea conservatoare,ipocrizia,parazitismul.
Volumul memorialistic Amintiri din Junimea(1921) prezinta interes documentar,autorul fiind unul
dintre intemeietorii cenacluluim Junimea.A tradus,aproape in intregime,teatrul lui Schiller.

PROBLEMELE LIMBII-Raluca
Criticismul junimist se manifesta mai intai in domeniul limbii prin articolul publicat de Titu
Maiorescu in 1866, Despre scrierea limbii romane. Importanta articolului in contextul epocii este
majora pentru ca declanseaza lupta impotriva curentului latinist si precede intemeierea institutiei
academice, care ar fi avut drept scop: impunerea alfabetului latin, unificarea ortografiei, elaborarea
unor lucrari normative.
In acest articol, in care saluta inlocuirea alfabetului chiric cu cel latin, Titu Maiorescu
formuleaza prima teza a concordantei intre forma si fond, referindu-se la raportul dintre alfabetul
latin si limba latina. Tot aici teoreticianul incepe combaterea etimologismului promovat de curentul
latinist.
De asemena, teoria formelor fara fond are proiectii in lucrari ulterioare vizand limba
romana, precum : Limba romana in jurnalele din Austria (1868), Betia de cuvinte (1873),
Neologismele (1881). Maiorescu sustine in aceste studii alfabetul latin si principiul ortografiei
fonetice (impuse de Academie in 1881), imbogatirea vocabularului cu neologismele, dar fara
exagerari, si combate bombasticismele, etimologismele, se manifesta impotriva stricatorilor de
limba, ridiculizeaza ,,betia de cuvinte.

TEORIA FORMELOR FARA FOND

-Denisa

In 1868 apare studiul 'In contra directiei de azi in cultura romana', in care este formulata teoria
formelor fara fond.Teoria exprima viziunea lui Titu Maiorescu asupra culturii , fiind construita cu un

fundament filozofic , pe treii principii: autonomia valorilor, unitatea dintre cultura si societate,
unitatea dintre fond si forma in cultura si dezvoltarea sociala.
Prin fond,Maiorescu intelege activitatile materiale.sociale si culturale, dar si traditi si
mentalitati.Prin forma,sunt desemnate structurile institutionale ale societatii, sistemul de educatie
institutiile culturale prin care se realizeaza circulatia valorilor in cadrul societatii.Criteriul considera
formele fara fond' pretenti fara fundament, stafii fara trup, iluzii fara adevar ' si le denunta ca
fiind'stricacioase, fiindca nimicesc un mijloc puternic de cultura'.
Maiorescu critica'vitiul radical'fiindca in epoca,'lipsea orice fundament solid pt formele dinafara
ce le tot primim'.Critica se indreapta impotriva generatiei pasoptiste care a creat o 'directie falsa' in
cultura noastra prin imitarea doar a aparentelor culturi apusene:'caci nepregatiti precum erau si
sunt tinerii nostri, uimiti de fundamentele marete ale culturi moderne ei patrunseara numai in
efecte,dar nu patrunsera pana la cauze, vazura numai formele de deascupra ale civilizatiunii, dar
nu intrevazusera fundamentele istorice mai adanci , care au produs cu necesitate aceste
forme'.Criticul considera cu adevarat primejdioasa nu atat lipsa fundamentului, cat suficienta, lipsa
necesitati acestui fundament.
Autonomia valorilor porneste de la principiul din filozofia lui Kant,care delimiteaza domeniul
esteticului si celelalte valori.Maioresu sustine necesitatea aprecierii fiecarui domeniu prin criteri
specifice, referindu-se la primele lucrari istorice si filologice considerate fundamentale pt
demonstrarea latinitatii limbii romane:Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia de Petru Maior
in 1812,Lexiconul de la Buda 1825,Tentamen criticum in lingua romanicam 1840, gramatica scrisa
in limba latina pentru straini.Aceste lucrari contin unele erori stiintifice si exagerari provocate de
intentii demonstrative sau motivati politice.Titu Maiorescu accepta cauzele exagerarile , dar
condamna lipsa atitudinii critice a contemporanilor fata de aceasta.
Lipsa'fundamentului dinlauntru' in domeniul cultural , politic si artistic, pe care se aseaza aceste
forme universale rupe unitatea dintre cultura si societate, potrivit criticului:'In aparenta dupa
statistica formelor dinafara, romanii posed astazi aproapea intreaga civilizatie occidentala. avem
politica si stiinta ,avem jurnale si academii, avem scoli si literatura, avem muzee, conservatorii,
avem teatre ,avem chiar si o constitutiune.Dar in realitate toate acestea sunt productiuni moarte
,pretenti fara fundament stafii fara trup,iluizi fara adevar'.Confruntarea cu realitatea va veni chiar
din confrunatrea cu cultura europeana moderna, care vine'la noi,findca noi nu am stiut ca mergem
inaintea ei.
Prin urmare, doua sunt adevaruri pe care le opun 'vitiului radical'-neadevarul.Primul este aceela
ca :'mediocritatile trebuiesc descurajate de la viata publica a poporului' pentru ca sunt
primejdioase, in timp ce valorile nu au nevoie de indulgenta si sunt universale.Al doilea adevar
este:'forma fara fond,nu numai ca nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricacioasa, fiindca
nimiceste un mijloc puternic de cultura'.Institutiile fiind cele care corecteaza mentalitile'esta mai
bine sa nu facem o scoala decat sa facem o scoala rea; mai bine sa nu facem deloc academii, cu
sectiunile lor, cu sedintele solemne, cu discursurile de receptiune, cu analele pentru eleborate
decat sa le facem toate aceste fara maturitatea stiintifica ce singura le da ratiunea de a fii'.
Inainte de a avea partide politice, care sa simta trebuinta unui organ, si public iubitor de stiinta,
care sa aiba nevoie de lectura, noi am fundat jurnalele politice si reviste literare si am falsificat si
dispretuit jurnalistica. Inainte de a avea invatatori satesti, am facut scoli prin sate, si inainte de a
avea profesori capabili, am deschis gimnazii si universitati si am falsificat instructiunea publica.
Inainte de a avea o cultura crescuta peste marginile scolilor, am facut atenee romane si asociatii
de cultura si am depretiat spiritul de societati literare.

Critica estetica-Maria
Interesul pentru literatura se manifesta din 1865, cand la Junimea se avanseaza ideeea
alcatuirii unei antologii de poezie romaneasca pentru scolari. Cum nu s-a putut alege un numar
suficient de poezii frumoase , Maiorescu publica in Convorbiri literare studiul O cercetare critica
asupra poeziei de la 1867, care concentreaza conceptia lui despre arta. Scopul acestei lucrari de
docrina estetica este de a prezenta elementele artei poetice care separa poezia de alte genuri
literare, ca si de alte domenii ale cunoasterii, oferind publicului o masura mai sigura de a deosebi
adevarul de eroare si frumosul de urat.

De la inceput, autorul face distinctia transanta intre arta(poezie) si domenii(politica, stiinta,

morala), pornind de la ideea sau obiectul exprimat. Spre deosebire de stiinta, care este chemata
sa exprime adevarul, poezia este arta de a pune fantezia in miscare prin cuvinte, iar frumosul
este ideea manifestata in materie sensibila.Esteticianul sustine ideea gratuitatii artei.
Noua directie, in deosebire de cea veche si cazuta, se caracterizeaza prin simtamant natural,
prin adevar, prin intelegerea ideilor ca omenirea intreaga le datoreste civilizatiei apusene si
totodata prin prestarea si chiar accentuarea elementului national.

CONCLUZIE -Denisa
Criticismul junimist este o trasatura definitorie a miscarii, care a influentat destinul literaturii si
al culturii romane. Structura unei doctrine unice pe baza respectului fata de adevar, plasarea
analizei si a interpretarii fenomenului artistic intr-o paradigma valorica universala, cambaterea cu
vehementa a mistificarii istorie si a limbii romane, alipsei de echilibru intre fondul si forma
fenomenului cultural, sunt cateva dintre ideile in numele carora lupta junimistii. Ei resimt nevoia de
afirmare a specificului national si de inlaturare a formelor fara fond, considerand ca ,, intre 18481870 s-a produs o ruptura adanca intre cultura traditionala si cea moderna, prin adoptarea unor
<<forme>> occidentale nepotrivite <<fondului>> romanesc. De aici si calificarea culturii
romanesti contemporane drept <<forma fara fond>> si combaterea ei violenta in numele
adevarului>>

Aceste convingeri, puterea extraordinara a lui Maiorescu de a construi o teorie a culturii,

demonstrand autonomia artei si aplicand principiile valorice, au facut posibila aparitia marilor
clasici ai literaturii romane: Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici.

BIBLIOGRAFIE

DICTIONAR DE LITERATURA ROMANA (Scriitori, reviste, curente), Dumitru Pacurariu

EDITURA UNIVERS
BUCURESTI, 1979

DIN CRITICE , Titu Maiorescu

EDITURA TINERETULUI, 1967

ESEUL.Teme pentru bacalaureat:studii de caz si dezbateri

L.Paicu, M. Lupu, M, Lazar, V. Gal

EDITURA ART

LITERATURA ROMANA. Pregatire individuala pentru proba scrisa-examenul de bacalaureat

L.Paicu, M. Lupu, M, Lazar, V. Gal

EDITURA ART

LIMBA SI LITERATURA ROMANA. Manual pentru clasa a XI-a

Mircea Martin, Elisabeta Rosca, Carmen Ligia Radulescu, Rodica Zane

Editura Art