Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Contextul istoric
Perioada de după 1860, aflată sub guvernarea lui Alexandru Ioan Cuza, se
caracterizează prin transformări profunde în cultura română, determinate de un spirit de
modernizare pe care îl imprimă tânăra generație. În literatură se deschide epoca marilor
clasici, scriitori reprezentativi cu valoare modelatoare.
Idei și teme comune cum ar fi: promovarea unei literaturi originale, cu specific
românesc, combaterea imitațiilor sterile și aplicarea principiilor valorice în actul critic se
completează cu o ideologie nouă, un discurs autentic intercultural, o raportare a
literaturii române la cea europeană prin aplicarea criteriilor estetice unice. Junimea
reprezintă fondarea spiritului critic modern în literatura și cultura română, dar și o critică
adusă lipsei de echilibru între formele instituționale ale reformei și mentalitatea
poporului, între paradigma culturală impusă de „arderea etapelor” și capacitatea de
receptare critică a acesteia.
Societatea Junimea este cea mai importantă grupare culturală din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea. A apărut la Iași, în 1864, ca urmare a dorinței unor
intelectuali ieșeni, recent reveniți de la studii din străinătate, majoritatea din Germania,
al cărei model riguros le-a format o viziune despre lume și o nouă atitudine, de a
susține, într-un cadru organizat, discuții și prelegeri despre domeniile vieții sociale,
politice și culturale. Membrii fondatori sunt : P.P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi,
Theodor Rosetti și Titu Maiorescu-spiritus rector al grupării. Din 1867, asociația are și
o tipografie, o librărie și o revistă proprie, Convorbiri literare. În paginile revistei vor fi
publicate articolele lui Maiorescu și operele marilor clasici: Mihai Eminescu, Ion
Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici.
Pentru impunerea noilor idei, privind spiritul critic și simțul clasic al măsurii, al
raportului dintre creație și valoarea ei estetică, dintre național și universal ca forme de
modelare a mentalității românești și de asigurare a progresului cultural, junimiștii au
ales cale discursivă diversificată în funcție de interes și de moment. Primele forme au
fost acelea ale conferințelor publice, numite „prelecțiuni populare”, organizate, timp
de șaptesprezece ani, pe teme variate: istorie, societate, cultură.
Criticismul junimist
„Arma” cea mai folosită de membrii Junimii este ironia, pe care o folosesc
împotriva adversarilor, dar și pentru sancționarea defectelor din interiorul mișcării, încât
ironia se combină cu autoironia. Manifestată în deviza grupării „Intră cine vrea,
rămâne cine poate!” în porecle „pudicul Naum”, „Bârdăhănosul Creangă”, „Bine hrănitul
Caragiale”, „carul cu minciuni” (Iacob Negruzzi- pentru că știa ultimele anecdote),
„biblioteca” (Vasile Pogor- pentru că-și schimba ideile în funcție de ultima carte citită)
etc., în apostrofări „caracuda”- grupul care nu ia parte la discuții, în frunte cu
matematicianul Culianu, ironia junimistă este o formă a libertății spirituale, de exprimare
a unei viziuni caustice asupra minetismului cultural, a formelor fără fond.
Gustului pentru clasic și academic al junimiștilor îi corespunde rigoarea
gândirii și clasicitatea exprimării, atât în literatură, cât și în discursul public. Junimiștii
sunt universitari, personalități cu o cultură solidă, care cred în modele și în valoarea
canoanelor în artă și mai puțin în inovație. Poate tocmai de aceea au fost reticienți la
manifestările moderniste, precum simbolismului și naturalismului în literatură sau
impresionismului, în pictură și în muzică.
Unul dintre studiile reprezentative pentru spiritul critic junimist și pentru viziunea
asupra evoluției fenomenului cultural este În contra direcției de azi în cultura
română, apărut inițial în revista Convorbiri literare (1868) și apoi în volumul care
reunește cele mai importante studii maioresciene, Critice.
„Al doilea adevăr, și cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este
acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce niciun folos, dar este de-a dreptul
stricăcioasă, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură.”
Vizând limba română, teoria formelor fără fond are ecouri în studii precum:
Despre scrierea limbii române (1866), Limba română în jurnalele din Austria
(1868), Beția de cuvinte(1873), Neologisme(1881). Maiorescu susține în aceste sudii
alfabetul latin și principiul ortografiei fonetice (impuse de Academie în 1881),
îmbogățirea vocabularului cu neologisme, dar fără exagerări, și combate
bombasticismele, etimologismele, se manifestă împotriva stricătorilor de limbă,
ridiculizează „lecția de cuvinte”.
Opinia lui Tudor Vianu despre activitatea și opera lui Titu Maiorescu
Într-un capitol din volumul Studii de literatură română, intitulat Înțelegerea lui
Maiorescu, Tudor Vianu considera că activitatea și opera lui Titu Maiorescu au o
valoare incontestabilă, întrucât: „1) a fost unul dintre reprezentanții curentului național și
popular în literatură, 2) a avut atitudinile, confirmate de viitor, în problema limbii literare,
a folclorului, a îndrumării literaturii către realismul popular, 3) a exercitat o critică justă,
cu rezultate apreciabile, în direcția combaterii unei culturi neasimilate, 4) a reprezentat
el însuși unul dintre primele succese românești ale însușirii depline a culturii moderne,
de care dezvoltarea țării nu se putea dispensa, 5) a stabilit astfel un nivel mai înalt al
existenței față de intelectualul român, 6) a susținut pozițiile civilizației și s-a rostit curajul
atunci când aceste poziții erau amenințate, 7) a contribuit în mare măsură la
dezvoltarea gustului artistic, 8) a fost un mare scriitor, un profesor influent și i se
datorește lui, în multe generații, răspândirea cunoștințelor mai înalte și trezirea
aptitudinii pentru reflexia mai filosofică, 9) a recunoscut și a sprijinit toate talentele de
seamă apărute în timpul lungii lui cariere, 10) a arătat devotament pentru cauza
literaturii, îndrumând pe tineri și căutând, după mijloacele lui, să le fie de folos.”
Membrii echipei: