CAPITOLUL IJ.

MOMENTE ESENTIALE DIN !STORIA ROMANILOR

Europa in fata Islamului

M ISIUNEA ISTORICA a poporului roman nu are intotdeauna ace-

ea~i stralucire. Exista natiuni al caror rol in Istorie este atat de evi -
dent incat nimeni nu s-a gandit vreodata sa se indoiasca de el. Dar exist~t
~ i alte natiuni, mai putin fericite, care au indeplinit misiuni destul de in -
grate fara ca lumea sa-~i dea seama de acest fapt. Este vorba chiar de un
rol istoric discret ~i obscur ca acela a] descendentilor Daciei, romanii.
Ignorata sau rau inteleasa de ceilalti, viata acestor natiuni este
insa foarte intensa. Istoria lor, pe langa faptul ca este tragica, ne apare ca
transfigurata de o permanenta prezenta divina. Aceste popoare nu cunosc
odihna, seninatatea, bucuria de a crea in timp. Atacati in mod constant,

96 ME$TERUL MA NOLE. Studii de etnologie ~i mitologie
nu se pot gandi decat la aparare. Istoria lor este mai mult decat o serie de
lupte pentru independenta sau glorie: este un razboi continuu, care du-
reaza secole, pentru propria existenta. In fiecare batalie ei i~i expun totul:
dreptulla viata, religia, limba, cultura. In fiecare moment Dumnezeu este
cu ei, pentru ca pot dispare in orice moment pentru totdeauna ~i defini-
tiv.
Romanii au avut un rol discret in istoria europeana; au cunoscut
drama de a trii.i fiecare clipa ca ?i cum ar fi fast ultima din viata lor. Popor
de frontiera , a suportat cele mai rele invazii barbare in timpul perioadei
sale de form are ?i, odata organizat ca stat, a trebuit sa faca fata, secol dupa
secol, a/tei mari amenintari asiatice: turcii. Istoricii moderni descopera in
zilele noastre drama romanilor ~i a popoarelor din Sud-estul european,
care au sangerat continuu timp de cinci secole pentru a impiedica colosul
islamic sa patrunda pana ~i inima Europei. Islamul a amenintat in doua
randuri insa~i existenta Europei. Prima data a fost cu ocazia invaziei ful-
geratoare a arabilor, care in anul 711 au traversat stramtoarea Gibraltar,
in 7 13 au ocupat Spania ~i in 720 au pus stapanire pe Narbona, amenin-
tand Aquitania.
Numai prin victoria lui Carol Martel, la Poitiers (732), a fost sal-
vat Nordul Frantei ~i, datorita lui Carol eel Mare, arabii au fost opriti in
Spania.
A doua oara, Islamul a atacat Europa prin cealalta extrema: Bi-
zantul ~i Peninsula Balcanicii. Acum nu mai erau fanaticii arabi, ci un
popor turano-altaic, mai cruzi, mai feroci ~i infinit mai numero ~i. Apoi in
Istoria Europei in perioada primei Cruciade ~i contra acestor turci,
seguicizi, Cruciatii din Occident, in drumullor catre Siria ~i Palestina, au
trebuit sa angajeze cateva din cele mai violente lupte.
In secolul al XVIII-lea, Gengis-han i-a respins pana la Eufrat uncle
turcii s-au inmultit ~i s-au intarit. Dupa trecerea pericolului tatar, reapar in
Asia Mica. Pe atunci imparatii bizantini recucerisera Constantinopolul de
la Cruciati ~i erau prea slabi pentru a rezista cu succes turcilor. Osman i-a
atacat in Asia Mica; in 1305 au ocupat Nicea, iar in 1326 au cucerit
Brussa, uncle ~i - au stabilit ~i capitala. In 1340, bizantinii abia mai pastrau
97
MlRCEA ELJ ADE
pc coastele Asiei Mici, ora~ul Scutari . Turcii profita de sHibiciunea ~i de
dezorientarea lumii cre~tine ~i inainteaza fara incetare. In 1346 se insta
lcaza in Tracia; in 1360 muta capitala lor la Adrianopolis; in 1389 inving
J)C sa rbi la Kossovo; in 1393 pun stapanire pe Tarnovo, capitala bulgar{L
$i pe rnasura ce succesele lor se inmultesc, cre~te ~i cruzimea lor: w::ideri ,
jafur i, distrugeri de biserici, deportarea unor popoare, convertire violenta
n locuitorilor la islamism, toate acestea se repeta in mod constant in, sud-
cs tul european.
Istoricul belgian Henri Pirenne a demonstrat in cartea sa deveni -
la clasica Mahomeh et Charlemagne (Paris - Bruxeles, 1937), ca o data cu
invaziile germane s-a terminat cu unitatea mediteraneana a lumii antice,
ca re a fost distrusa numai prin inaintarea rapida ~i neprevazuta a Islamu-
\ui, in secolul al VIII-lea. ,Aceasta inaintare a avut drept consecinta sepa -
rarea definitiva a Orientului de Occident, punandu-se capat unitatii me-
diteraneene. Teritorii ca Africa ~i Spania, care continuasera sa participe la
comunitatea occidentala, au inceput sa graviteze de acum in orbita Bag-
dadului. Alta religie ~i alta cultura se manifesta in to ate categoriile vietii.
Mediterana occidentala, devenita lac musulman, inceteaza sa mai fie
cl rumul schimburilor ~i al ideilor a~a cum fusese mereu pana atunci" (op.
cit. , pag. 269).
Unitatea europeana, rupta deja in secolul al VIII-lea prin patrun -
de rea islamismului in Mediterana ~i in Peninsula Iberica, s-a vazut ame-
nintata sa dispara definitiv odata cu inaintarea fulgeratoare a turcilor lll
secolul al XIV -lea. Pericolul islamic era de data aceasta ~i mai mare decat
cu ~ase secole inainte. Amenintau sa rupa legaturile directe intre
Constantinopol ~i Occident ~i, nimicind organizatiile politice ale romani -
lo r, ungurilor ~i polonezilor, sa-9i deschida drum spre centrul Europei. Pc
de alta parte, aceasta insemna continuarea drumului tatarilor, hunilor 9i
avarilor, chiar daca punctul de plecare era diferit.
Ce faceau in acest timp marile Puteri europene? Ca de obicei, m1
se intelegeau. In timpul secolului al XIII-lea, conflictul armat dintre Cru-
ciatii occidentali ~i 1mparatul bizantin slabise considerabil lmperiul
 98
ME$TER UL MANGLE. Studii d e etnologie ,i mitologie
MIRCEA El.IADE 99
Constantinopolului. Intrigile ~i revolutiile de curte, disputele teologice ~i
''Jlnr ului roman, au asigurat supravietuirea populatiei Daciei in timpul
tradarile duceau Bizantulla marginea abisului . Nimeni nu intelegea gra -
vitatea pericolului. Pentru a-~i satisface ambitiile personale, unii principi
lLilbi lci furtuni provocata de invazia barbara, dar, in acela~i timp, au u~u -
1111 tliversificarea organizatiilor politice. Tendinta acestor formatiuni a
ajungeau pana dincolo !neat se aliau cu adversarul Constantinopolului. In
ln~l sa se uneasca intr-un singur Stat, a~a cum s-a intamplat de cateva ori
1343 imparatul Cantacuzino, in razboi cu Ion Paleologul, care a vrut sa-l
detroneze, i~i da fiica in casatorie unui turc pentru a obtine sprijinul aces-
i11 lslorie, cu mult timp inainte de unirea celor doua principate dunarenc

( I H59) ~ i de unirea cu Transilvania (1918). Dar vicisitudini diverse au

tuia impotriva rivalului. Dupa doi ani turcii pun piciorul pe coaste]e Eu-
ropei ... 1111piedicat timp de secole realizarea acestei tendinte naturale. Vom
illllinti cateva.
Numai cand turcii s-au apropiat de Dunare Occidentul a inceput
sa inteleaga gravitatea ~i iminenta pericolului. $i, din nefericire, numai
Vazand inainta rea turcilor de-a lungul Peninsulei Balcanice pana

Papa 1-a inteles; ceilalti - regi, principi ~i baroni - au continuat cu preten-

Ia Dunare, principele Munteniei a inteles iminenta pericolului ~i n-a a~ ­
tiile ~i jocullor de ambitii ridicole. Cand s-au hotarat sa lupte, le-a lipsit
ll'ptat sa fie atacat ca sa lupte. In Muntenia domnea pe atunci unul dintrc

unitatea de conducere - dupa cum vom demonstra mai departe - ~i n -au

putut respinge amenintarea turca. Din fericire, la Dunare, se aflau dom-
nitorii romani, care, timp de seco!e, au sustinut lupta pana Ja limita pute-
rii lor.
u:i mai mari suverani pe care i-a avut poporul roman: Mircea, numit , eel
llatran", din cauza domniei sale indelungate. Politica externa a lui Mircea
na dominata de o singura preocupare: pericolul islamic ~i urmarea un
si ngur scop: alianta cre9tina. Cand in 1389 voievodul sarbilor, Lazar, era

Istoria a apreciat, de~i mult mai tarziu, consecintele conflictul ui

111 razboi cu Sultanul Murad, Mircea trimite un contingent de trupe ro-

intre Bizant ~i Cruciati ~i !ipsa de preocupare a fortelor politice occiden-

tale pentru amenintarea asiatica in Peninsula Balcanica. Constan-
tinopolul ~i stramtorile au fost rapite Europei; o mare parte a continentu-
Jui a trait, timp de secole, izolata de cu!tura occidentala; unele popoare
cre~tine au platit cu sange ~i nenumarate jertfe ~i suferinte !ipsa de preve-
dere a capilor politici occidentali. N umai Papa a inteles ca invazia turca
insemna aparitia in Istorie a unei teribile forte asiatice care putea cu ade-
varat sa zguduie $i chiar sa distruga Europa.
Mircea eel Batran, mare voievod al Munteniei
mane~ti pentru a-1 ajuta pe principele vecin. Batalia, care a ramas vestita,
s-a dat la Kosovo ~i, dqi Sultanul a fost asasinat in cortul sau de un sarb
fan atic, fiul sau Baiazid ,Fulgerul" a preluat conducerea annatei ~ i i-a
invins pe cre~tini. Lazar a murit eroic pe campul de lupta, iar Serbia,
data cucerita, a devenit provincie turca ~i ~i-a reca9tigat independen~a
abia dupa cinci secole. In 1393 Baiazid a obtinut o mare victorie asupra
bulgarilor, iar Bulgaria devine pachebato (provincie turca).
Mircea a inteles ca i~ a venit randul ~i a intarit Dunarea, luand
masuri de aparare. Baiazid 1-a atacat in 1394 la Ravine. Batalia a fost foar -
te violenta, iar turcii au fost respin~i cu mari pierderi. Dar armata roman:\
era prea slaba pentru a putea fructifica victoria ~i a lichida rama~itele fo r
telo r mahomedane. Dupa un timp, Mircea a fost atacat din nou cu forte

P OPORUL ROMAN din vechea provincie Dacia era organizat in trei

formatiuni politice: Marele Voievodat a! Munteniei (Va!ahia), Marele
Voievodat a! Transilvaniei, sub suveranitatea coroanei ungare, ~i
Marele Voievodat al Moldovei. Carpapi, adevarata coloana vertebrala a
superioare numeric 9i a trebuit sa bata in retragere. A incheiat un trala l
de alianta cu Sigismund regele Ungariei ~i, impreuna, au reu~it sa-i alun
ge pe turci de la Dunare.
 101
MIRCEA ELI AD E
100 ME$TERUL MANOLE. Studii de etnologie ?i mitologie
Ji ,,·l'<l cuno~tea tactica de lupta a musulmanilor ~i orice surpriza era,
Aceste evenimente au avut mari repercusiuni in Occident. Cuce- , ,~q;ur, exclusa. Nu trebuie uitat nici faptul ca Mircea, ca toti conducato-
rirea Serbiei ~i a Bulgariei ii alarmase pe suveranii europeni. Dar, in ace -
' II I I li I itari romani, ave a la dispozitie 0 armata formata din tar ani; ca viata
la~i timp, rezistenta lui Mircea le-a demonstrat ca musulmanii nu sunt
.I t ora~ ~i marile centre municipale erau distruse de mult timp de catre
invincibili. Sosise momentul sa intervina. Spiritul de Cruciada a reaparut
[it ll bari; di Principatele Romane nu cuno~teau cavaleria feudala.
Tara nu
~i Sigismund a anuntat o mare expeditie contra lui Baiazid. Contigente de
u II apa rata de militari, ci de intreg poporul. Aceasta insemna ca principe-
cavaleri au inceput sa vina din toate colturile Europei: ducele de
it' puLea conta pe o armata rurala foarte numeroasa ~i care nu costa
Burgundia cu 6000 de cavaleri; apo i francezii, germanii ~i englezii, sub
ipi'Oape nimic deoarece fiecare taran i~i aducea anne ~i merinde. Dupa
conducerea ducelui de Lancaster. Venetia ~i-a oferit armata. Imparatul
lt•rn1 inarea razboiului ~i respingerea invadatorului, se intorcea la strave -
Bizantului a intrat ~i el in liga. In vara anului 1396, o armata de 100.000
' li i.:l\ lui datorie. Desigur ca, de cele mai multe ori, trebuia sa-~i refaca ~i
11111 inul pentru ca i~i gasea satul distrus ~i familia ilnpra~tiata. Romanii,
de oameni s-a indreptat spre Dunare. Niciun ul dintre cavaleri nu cuno~­

1 ~ i lnainta~ii lor daco-romanii in timpul marilor invazii barbare, practi-

tea strategia lui Baiazid. 0 cuno~tea doar Mircea, care deja ll infruntase,

IILL apararea pasiva: femeile, batranii ~i copiii, cu proviziile pe care le pu-

~i,de aceea, s-a oferit hotarat, cu romanii sai, sa-l atace pe marele camp
k·au transporta cu ei, se refugiau in paduri sau in mun1;i ~i, daca satul era
de lupta de la Nicopole. Dar ducele de Burgundia a cerut aceasta cinste
pentru el ~i cavalerii lui. Intr-adevar, a inaintat curajos spre campul tur-
111 calea invadatorului, ii dadeau foe, astupau fantanile, distrugeau cerea-
cesc, dar a fost incercuit ~i a cazut prizonier cu trupele sale, care au fost lt-k pe care nu le puteau duce in ascunzi~uri subterane. Aceasta viata tra-
decimate. Acest dezastru a avut repercusiuni enorme pentru armata cre9-
sicrl, de nesiguranta, a durat secole la rand, dar a salvat existenta nationa-
tina. Regele Sigismund a continuat lupta, dar ~i trupele sale au fost incer-
lr'l (1 poporului roman ~i i-a marit puterea de rezistenta.
cuite ~i el insu~i a scapat cu greu. Batalia de la Nicopole s-a terminat cu Dupa victoria din 1400, Mircea a reorganizat tara, a dezvoltat
un e~ec total pentru cre~tini . Putini au scapat din acest dezastru, caci pa-
~ omertul cu popoarele occidentale ~i a ridicat diteva manastiri. Dupa
na ~i prizonierii au fost asasinati de turci.
moartea lui Baiazid in captivitate ( 1403 ), in puterea hanului mongolilor
Liga cre~tina s-a dezmemhat ~i Mircea a ramas in a~teptarea ine-
('l'imur-Lenk sau Tamerlan), fiii sai incep intre ei lupta pentru putere.
vitabilelor represaiii. Intr-adevar, dupa un an, in 1397, turcii traverseaza
Voievodatul roman avea atunci destula forta pentru a interveni in politica
in terna a mahomedanilor ~i a sust!ne candidatura lui Murad, care devine
Dunarea ~i-i ataca pe romani. $i, ceea ce nu au reu~it curajoasele conti-
gente europene, reu~e~te principele roman cu taranii lui: turcii sunt in-
sultan in 1411. Aceasta a fost perioada de glorie a princepelui roman; dar,
vin~i ~i nevoiti sa se retraga in dezordine. In 1400 Mircea ii invinge din
lli n pacate, a durat foarte putin, deoarece in 1413, alt fiu allui Baiazid,
Mehmed cucere~te tronul ~i, astfel, razboaiele dintre turci ~i romani rein -
nou: dintr-o armata de 60.000 de oameni, cu care turcii realizasera o in-
cursiune in Ungaria ~i cu care pretindeau sa traverseze Muntenia, doar
cep. in 1417 Mehmed ataca fortaretele de la Dunare ~i armata sa patrun -
de in Muntenia. Batran ~i singur in fata invadatorului, Mircea este nevoit
6000 reu~esc sa se intoarca la bazele lor. Aceste victorii asigura principe-
lui roman un rastimp de lini~te.
sa recunoasca superioritatea adversarului. Se obliga sa plateasca un tribut
an ual, dar tara i~i pastreaza deplina libertate interna. Dupa un an, Mircea
Cum se explica acest miracol? Trebuie sa observam ca, mai pre-
moare. Princeps onter christianos Jortissimus et acerrimus, astfel il mune~Lc
sus de toate, romanii se luptau pentru pamfmtul ~i pentru viata lor, in
vreme ce contingentele de cavaleri europeni, la Nicopole, erau animate
doar de idei feudale, de glorie si de distinctii militare. In afara de aceasta,

.....
\..
 102
ME$TERUL MANOLE. Studii de etnologie ~i mitologie
un cronicar turc (Leunclavius, Istoria Musulmana, 1541, cod 4 18). Fuse
se, cu adevarat, eel mai viteaz ~i eel mai abil dintre toti principii cre~tini
deoarece prin rezistenta lui militara tenace ~i in ciuda infnlngerii finale, a
reu~it sa mentina integritatea teritoriala ~i autonomia politica a tari i.
Adoptand rezistenta cu orice pret in fata unei amenintari care parea de
neinvins, Mircea a salvat existenta statului roman. Politica externa a tutu-
ror principilor Munteniei era deja trasata: sa reziste pana la capat, pana la
limita puterilor ~i sa accepte un act de supunere numai cand turcii ar fi
dispu~i sa nu pretinda nici o conditie umilitoare, multumindu-se cu per-
ceperea unui tribut anua] in bani.
Spiritul de cruciada: Ion Corvin ~i ~tefan eel Mare
EZISTENTA ~USTINUTA a lui Mircea a salvat nu numai existenta
R Statului Muntenia: ci a permis formarea ~i
intarirea Statului romdn
Moldova, pentru a se putea apara de un eventual atac turcesc. Marele
principe a] Moldovei Alexandru eel Bun (1400-1432) a avut posibilitatea
sa-~i organizeze tara, in timpul domniei sale indelungate ~i relativ pa~ni­
ce. A practicat o politica deschis defensiva, pentru a evita distrugerea sa
de catre puternicele vecine, Polonia ~i Ungaria.
Din nefericire, succesorii lui Mircea ~i AJexandru nu au ~tiut sa
mentina gloria predecesoriJor. In ambele State romane au inceput luptele
pentru tron. ~i, pentru ca legea succesiunii nu era destul de precisa ~i ri-
guroasa, oricare fiu al principelui putea revendica pentru sine coroana,
sp rijinindu-~i pretentiile pe concursu] catorva boieri sau pe ajutorul forte-
lor straine. Aceste revolutii de curte, aceste neintelegeri ~i lupte pentru
succesiune au facut mult rau celor doua principate. Moldova platea in
1451 un tribut Sultanului, numai pentru ca principele se temea de soarta
tronului sau ...
Dar spiritul de Cruciada continua sa se manifeste ~i se observa in
oarecare masura chiar 9i in aceasta aqiune defensiva a romanilor fata de
MIRCEA ELlA DE 10 3
i ~ l.un: pe rand, cele trei principate romane au inceput ofensiva ~i au sus
\i llttllupta contra necredin cio~ilo r . Dupa Muntenia lui Mircea, Transil -
.1 11ia lui Ion Corvin a fost cea care a intreprins atacul. Ion, fiullui Vo icu,
vi l<:azul comandant roman, a devenit damn al unui domeniu regal din
! Ill nedoa ra. Ion Corvin al Hunedoarei, mare voievod al Transilvaniei, a
ll1sl eel care, in 1442, a invins doua armate turce~ti, a patruns cu trupele
ul<: in inima Balcanilor (1443) ~i a aparat victorias fortareata Belgrad
(I tl56) contra lui Mehmed a! II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Ion
:orvin al Hunedoarei a polarizat energiile tuturor romaniJor din Transil-
van ia, astfel incat pfma ~i din regiunile Maramure~ului a primit contin -
g<:nte de tarani romani, conduse de 9efi curajo~i, ca Simian din Cuhea,
( ;heorghe Mare9, Mihail al Talului, Bogdan din Zalovo, Dan Susca etc.
ion Corvin a dobandit influenta enorma in celelalte doua principate ro-
mane. Principele moldovean Bogdan ii scria, in 1450: ,Tara mea ~i a ta,
care reprezinta o singura tara". Gloria lui Ion Corvin s-a intins in toata
1\uropa, fiind unicul principe cre~tin care rezistase cuceritorului
:onstantinopolului, Mehmed a! II-lea. Ab unico christi fortissimo athleta
lohanne voievoda, ,atletul eel mai puternic- unic- allui. Christos", spu-
ne despre el Papa Calista al III-lea. ~i Papa Pius alII-lea, in una din scrie -
rile sale aminte~te nationalitatea romana a acestui erou: non tam
Hu ngaris quam Valachis ex quibus natus erat, gloriam auxit (a marit nu
numai gloria ungurilor, ci mult mai mult pe aceea a romanilor, poporul
lui).
Chiar in anul mortii lui Ion Corvin (1456), s-a urcat pe tronu]
Munteniei unul dintre cei mai inver9unati adversari ai Islamului, Vlad
,Tepe~", numit a~a din cauza modului folosit pentru a-~i ucide du~manii:
suplici ul tragerii in teapa. In 1462: ataca armatele turce9ti de la Dunare, lc
ni mice~te 9i seamana atata groaza incat, dupa marturia unui contempo-
ran, ,se socotea feric it eel ce putea trece dincolo, in Anatolia". Un aseme -
nea afront, evident, nu putea ramane fara represalii. Sultanul Mehmed
al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, nu putea suporta insulta unui
biet principe roman ~i in acela~i an il ataca cu o armata considerabiU1
 104
ME$TERUL MANOLE. S tud ii de etn olog ie ?i mitologie
( eroniearul bi zantin Halcoeondil da eifra de 250.000, de~i, fara indoiaJa,
exagereaza). Vlad dispune numai de l 0.000 de soldati, dar eunoa~te a tal
de bine taetiea de guerila, incH provoaca mari pierderi adversarului. Ar-
mata lui Mehmed ineepu sa sufere de foame, pentru ea Vlad ataea fara
ineetare caile de aprovizionare. De aeeea Sultanul s-a hotarat sa-~i retrag{t
trupele.
Din neferieire, un frate al]ui Vlad, Radu eel Frumos, accepta su-
veranitatea musulmana 9i uzurpa tronul. Cariera unuia dintre cei mai
viteji principi romania fost curmata printr-un act de tradare.
In acest timp, misiunea de a apara cre9tinatatea trece in mainile
principelui Moldovei, $tefan, numit eel Mare. In adevar, a fost eel mai
mare conducator roman cunoscut in istorie. $tefan a fost nu numai un
erou care a purtat in timpullungii sale domnii (1457- 1504) vreo patnt-
zeci de razboaie, in cea mai mare parte victorioase, ci 9i un om politic
foarte prudent 9i un mare clarvazator, care a inteles mai bine decat toti
contemporanii sai misiunea istorica a poporului roman. Era inca foarte
tanar cand a cucerit tronul tatalui sau, uzurpat de alt pretendent, cand
deja se simtea chemat sa indeplineasca o grea si glorioasa sarcina: sa ia
asupra tarii sale mo9tenirea Bizantului. fntr-adevar, caderea Constanti-
nopolului, in 1453, provocase in Jumea cre9tina o emotie extraordinara.
Ortodoxia orientala ramasese fara protector, pentru ca grecii, bulgarii ~i
sarbii erau sub jugul turcesc, iar ru9ii erau inca departe de a constitui o
mare forta politica. Singurii cre~tini ortodoqi care pastrau autonomia
politica erau romanii. Tributari ai Portii, 9i aceasta cu intermitente, i~i pas-
trau totu9i independenta. PrincipeJe $tefan a vrut sa faca ~i mai mult: nu
numai sa preia in mod pasiv mo9tenirea Bizantului, ci sa refaca Imperiul
cre~tin din Orient, adica sa reineeapa Cruciada, nu a Constantinopolului, cia
Moldovei.
Voievo zii roman i exercitau de mu.Jt timp funqia de aparatori ai
cre9tiniita!ii orientale: protejau manastirile ~i bisericile din Peninsula Bal-
canica, in special din Grecia, (celebrele manastirii de la Muntele Athos),
sustineau clerul din tarile ocupate de turei, adaposteau pe credincio9ii
refugiati, etc. CuJtura bizantina, stin sa in focarul sau original, rena9tea
MIRCEA ELIADE 105
;tl, ,, Jorm a mai stralucitoare in tarile romfme. Se cuvine sa amintim ca.
il •'•hU\ cultura nu era in structura ei exclusiv greaca, ci 9i latina.
$tefan a vrut sa renasca in tara lui gloria Bizantului, stinsa de lo -
i 11 1ril e turcilor. Visa sa recucereasca Constantinopolul in fruntea unei
1!1 d Cruciade. Dar nu era un visator: intelegea dificultatile sarcinii 9Hi
tli !~ ~~~ Ltra planul doar pe etape. Dupa ce invinge pe regele Ungariei 9i
• tlll ~ o l ideaza granitele de partea vecinilor sai cre9tini, $tefan suprirna
1111izoanele. Represaliile nu s-au lasat a9teptate. In 1474, o armata de
I:10.000 de oameni, sub conducerea unui celebru general, Soliman Pa9a,
i 1 .1 vcrseaza Dunarea prin Braila 9i invadeaza Moldova. La inceput, $tefan
111ultume9te sa-9i hartuiasca du9manul, fara a se decide pentru atac.
I >ill", intr-un locales dinainte, printre mla9tini, la poalele dealului uncle
ti'> ltlz i se inalta ora9ul Vaslui, profitand de ceata deasa, da ordinul de atac.
;I os ul trupelor sale era ascuns in padure. De cealalta parte, dincolo de
1 1il a~ tini,
concentreaza un deta9ament (cu un efectiv greu de apreciat din
1 .lU za cetii), insarcinat sa deschida atacul. Turcii, convin9i de superiorita-
!l'a lor, se lanseaza la atac in acea direqie. Atunci $tefan, cu trupele as-
t ttn se, cade asupra lor 9i, luandu-i de la ariergarda, transforrna retragerea
lo r in deruta 9i panica, provocandu-le o mare distrugere. Cronicarii spun
t ~ au murit 40.000 de turci, cativa capi au fost facuti prizonieri ~i nenu-
lll ii rate steaguri capturate. Supravietuitorii se bateau in retragere catre
I ) unare, urmariti de cavaleria moldoveana, decimati de frig 9i de foam e.
'rmarirea a durat patru zile, iar prada a fost enorma.
,Jntr-o epoca in care prestigiul militar al turcilor era imens, iar
lnaintarea lor inspaimantase Europa intreaga, rasunetul acestei victorii
lrebuie sa fi fost considerabil. In scurt timp $tefan 9i moldovenii lui, care
pana atunci erau necunoscuti in Occident, au devenit celebri in intreg
ontinentul. Micul principat de langa Carpa\i, eu o independenta preca-
devine pentru Cre9tiniitate un Stat in care mai multi conducatori i~i
l·a,
puneau mari sperante". (Beau de Lomenie, Naissance de Ia Nation
l(o umaine, 1938, pag. 362).
 Ji)(l
MH$TJ:;R UL MA NGLE. Studii de etnologie ?i mitologie
upa bi n tinta, principele roman a dat porunca sa se faca in toata
(: 1 1"~1 rugaciuni p ublice pentru a-i inultumi lui Dumnezeu, ~i un post co-
mu n de p atru zile cu paine ~i apa. A poruncit sa se inalte o manastire,
deoarece, cum era credincios, ii atribuia lui Dumnezeu onoarea triumfu-
lui.
A recompensat pe cei care se remarcasera in lupta ~i a poruncit
ca o parte din prizonierii de vaza sa fie tra9i in teapa in mod public. "Cum
unii dintre ei ofereau sume enorme pentru rascumparare, le-a raspuns:
,Daca sunteti atilt de bogati, de ce ati venit in sarmana mea tara?''
(Lomenie, op. cit., pag. 163).
Cum ~tefan prevedea razbunarea Sultanului, s-a grabit sa prega-
teasca apararea tarii contra unui nou atac. ~tia foarte bine ca numai cu
trupele moldovene nu putea rezista. Era necesar sa primeasca ajutor din
toate colturile Cre~tinatatii, sa reinvie spiritul de Cruciada. De aceea a
adresat tuturor principilor cre9tini o scrisoare circulara, in care le aducea
la cuno~tinta recenta lui victorie ~i le dadea a intelege, in acela~i timp,
necesitatea unei colaborari militare europene. Relata cum ,necredin-
ciosul impatat al turcilor" (, .. .in fiecare zi se giinde~te cum ar putea sa su-
puie ~i
sa nimiceasca toata cre~tinatatea"), trimisese contra lui pe
Soliman-Pa~a cu o armata de 120.000 de oameni. ,Auzind $i vaziind noi
acestea, am luat sabia in mana ~i cu ajutorul Domnului Dumnezeului
nostru atotputernic, am mers impotriva du~manilor cre~tinatatii, i-am
biruit, $i i-am calcat in picioare 9i pe toti i-am trecut sub ascuti9ul sabiei
noastre; pentru care lucru laudat sa fie Domnul Dumnezeul nostru. Au-
zinc! despre aceasta, pagiinul imparat al turcilor i9i puse in gand sa-$i raz-
bune ~i sa vie, in luna lui mai, cu capul sau $i cu toata puterea sa impotri-
va noastra $i sa supuie tara noastra, care e poarta cre~tinatatii ~i pe care
Dumnezeu a ferit-o pana acum. Dar daca aceasta poarta va fi pierduta -
Dumnezeu sa ne fereasca de a~a ceva - atunci toata cre~tinatatea va fi in ·
mare primejdie. De aceea, ne rugam de domniile voastre sa ne trimeteti
pe capitanii vo~tri impotriva du~manilor cre~tinatatii, pana mai este vre-
me ... Iar noi, din partea noastra, fagaduim, pe credinta noastra cre~ti­
neasca ~i cu juramantul domniei noastre, ca vom stain picioare ~i ne vom
MIRCEA EL!AD E 107
li !J>l ~l
pan a la moarte pentru legea cre9tineasca. A~a trebuie sa faceti ~ i vo i,
Jll'mare ~ i pe uscat, dupa ce, cu ajutorullui Dumnezeu eel atotputerni c,
1!0! i-a m taiat mana dreapta".
Greu de gasit printre documentele epocii marturie mai clara. a
m:;; tiintei misiunii istorice ~i a spiritului de Cruciada, ca aceasta scri soa -
ll' pe care principele roman a adresat -o suveranilor Europei. Niciodatii
11ltse va insista indeajuns asupra con$tiintei cu care ~tefan lupta pentru to ata
:re9tinatatea, considerand, pe drept, ca tara romaneasca era 0 poarta in trc
/u m i: cea barbara ~i civilizatia cre~tina : ,daca aceasta poarta va fi pierdu-
li't.. . atunci toata cre9tinatatea va fi in mare primejdie". In secolul urm a-
lo r, din nefericite, s-a implinit prezicerea principelui roman . Astazi inte-
lcgem mai bine ca spiritul Cruciadelor era mort, chiar pe deplin mort, la
s far~ itul secolului al XV -lea. ~tefan a a~teptat zadarnic sa rein vie ~i sa re -
raca Imperiul Cre~tin din Orient. Scrisoarea trimisa suveranilor europeni
n-a dat nici un rezultat pozitiv. Papal-a felicitat pentru ,sarguinta ~i zelu!
sau in apararea credintei cre~tine ~i in a combate perfida secta a turcilor"
~ i i-a dat titlu de ,atlet allui Christos", dar s-a scuzat ca nu poate trimitc
bani pana in anul urmator, ,din cauza sarcinilor care, pe moment, apasau
asupra lui". ~i ceea ce i s-a trimis lui ~tefan din alte tari a fost confiscat de
regele U ngariei.
Dupa rasunatoarea biruinta a lui ~tefan ~i dupa trecerea mom en -
telor de bucurie generala, intrigile ~i ambitiile au inceput din nou sa im -
parta lumea cre9tina. In vremea aceasta, de cealalta parte timpul nu era
irosit. Insu$i sultanul Mehmed al II-lea, in fruntea unei enorme mase de
oameni, porni hotarat sa termine cu indraznetul principe care avus e~e
curajul sa-l infrunte. De data aceasta, expeditia a inceput prin asediul a
doua fortarete navale: Chilia ~i Cetatea Alba, care dominau coastele M a ri i
Negre ~i pentru a caror pastrare a curs, de-a lungul secolelor, atata san gc
romanesc. Turcii au asediat zadarnic fortaretele, fara sa reu~easca a le cu
ceri. Imediat, s-au hotarat sa intre in tara. Totul in cale era doar cenu~ a ~i
ruine, inaintau printr-o tara pustiita, goala, ostila. ~tefan avea doar o oas lc'
de tarani ~i chiar ~i dintre ace~tia a trebuit sa lase o parte la vatra, pentru L:"1
 108
ME$TER UL MAN OLE. Studii de etnologie ~i mitologie
tatarii invadeaza tara prin Est ~i era necesar sa-~i apere pamanturile. Cu o
armata de numai 10.000 de oameni, $tefan a a~teptat armata turceasca la
Valea Alba, aproape de munti. La 25 iulie 1476 a atacat pe nea~teptate,
sperand sa provoace panica printre du~mani, dar turcii ~i-au revenit re-
pede ~i au contraatacat, respingand trupele romane spre paduri. Partida
era pierduta dinainte, iar rezistenta crancena a cavalerilor lui $tefan nu
facea decat sa mareasca pierderile. Principele s-a refugiat in munti cu ca-
teva palcuri mici.
Sultanul avea drumu1 liber pana la Suceava, capitala Moldovei.
Ora~ul a fost cucerit ~i incendiat, dar fortareata a rezistat atacului. La fel
s-a intamplat cu inca doua porturi moldovene, Hotin ~i Neamt, care au
rezistat celor mai furioase atacuri.
In acest timp, $tefan ratacea prin munti, incercand sa-~i adune
din nou fortele. In scurt timp armatele turce~ti se vad din nou hartuite,
proviziile lor sunt distruse, a~a incH foamea se face simtita; ciuma incepe
apoi sa decimeze trupele invadatoare. Para a reu~i sa domine rezistenta
moldovenilor, Mehmed da ordin de retragere. Atunci taranii ~i cavalerii
lui $tefan au inceput sa urmareasca acea masa istovita ~i decimata, ajun-
gand pana la granita. Formidabila armata a lui Mehmed alII-lea, cuceri-
torul Constantinopolului, era doar o umbra din ceea ce fusese. $tefan ~i-a
mentinut tronul, iar Moldova, fortaretele ~i autonomia.
Dar experienta a fost dura ~i decisiva. $tefan a inteles ca spiritul
Cruciadelor disparuse complet. Intr-adevar, puterile europene au inceput
sa duca tratative cu adversarul Cre~tinatatii. In 1476, regele Cazimir al
Poloniei incheie o intelegere cu Sultanul; venetienii fac pace in 1479; Un-
garia semneaza in 1483 un Tratat de _neagresiune pe cinci ani cu turcii.
Zadarnic $tefan scria fn 1478 Dogelui Venetiei, amintindu-i ca promisiu-
nile pe care acesta i le facuse nu se implinisera , pentru ca principii cre~­
tini se luptau intre ei fn Joe sa se uneasca contra necredincio~ilor". In za-
dar ii amintea ca, ,datorita lui , multi cre9tini traiau in pace de patru
ani"; ca cele doua porturi fortifi cate, Chilia 9i Cetatea -Alba, erau cele
doua intrari, desch ise in ca, p entru nap unile cre~tine la Marea Neagra,
MIRCEA ELIADE 109
doua porturi datorita carora ,Moldova era un bastion pentru Ungaria ~i
pentru Polonia". In zadar scria cu disperare.
,$i daca Dumnezeu va vrea ca eu sa nu fiu ajutat se vor intampla
doua lucruri: ori se va pierde aceasta tara, ori voi fi silit sa ma supun pa-
anilor .. . $i la acest lucru nu ma voi resemna niciodata. A~ prefera sa rn o r
de o suta de mii de ori. In Domnia Voastra irni pun toata nadejdea mea."
In 1484, Sultanul Baiazid, succesorul lui Mehmed al II-lea avea
d rum deschis contra lui $tefan. A asediat cele doua fortarete navale, sin -
urele puncte puternice pe care le avea Cre~tinatatea la Marea Neagra ~i a
re u~ it
sa le cucereasca. Pierderea lor a fost teribila pentru principele mol -
dovean. Pentru a gasi un aliat, a consimtit sa se umileasaa in fata Regelui
Poloniei. Dar in 1486 era din nou singur, de9i inca o data biruitor, Ia
cqeia. A fost ultima victorie contra turcilor. Polonezii, in Joe sa-l ajuL,
au semnat un tratat de pace cu Sultanul, la Kolomea, in anul 1489. Trci
ani mai tarziu, curajosul ,atlet al lui Christos", pierzandu-9i fortaretelc
navale, a fost nevoit sa plateasca un tribut Sultanului.
In restul vietii sale, $tefan a incercat sa intareasca tara la hotarelc
cu vecinii sai cre9tini. A vea in Transilvania doua mici teritorii, Ciceul 9i
etatea de Balta. Dupa un razboi victorias contra Poloniei, care a inceput
cu atacul noului rege polonez loan-Albert, $tefan a cucerit o provincie Ia
Nordul Moldovei, Pocutia. Dar, dezamagit in dorinta sa - Cruciada con -
tra necredinciosului - viata acestui mare principe cre~tin se apropia de
s fa r~it. I s-a deschis o rana veche, pe care zadarnic i-o ardea un medi
venetian cu fierul ro9u. $tefan a murit in 1504, la 70 de ani. L-a plans tara
lntreaga, ca 9i cum ar fi inteles ca disparea eel rnai bun principe al ei.
Mihai Viteazul ~i unirea tuturor Principatelor Romane
D U PA D OUAZEC I DE ANI de Ia moartea lui $tefan eel Mare, d
inceput sa fie inteles rolul tarilor romane in apararea Cre9tinata\ii
 110
ME$TERUL MANOLE. Studii de etnologie ~~ mitologie
MIRCEA ELIADE Il l
Occidentale din Europa. Intr-adevar, turcii, dupa ce au supus bastionu]
roman, se pregateau sa atace Ungaria ~i Europa centrala. Ultimul rege
Acqti capitani au continuat sa apara in istoria ro mana a secolu-

ungur, Ludovic a] II-Jea, a facut eforturi disperate pentru a-~i salva tara,
llli al XVI -lea. In Moldova, un nepot al lui $tefan eel Mare, $tefanita
( 1517 - 1527), i-a invins de cateva ori pe turci. Alt principe, Petru Rare~
s]abita de abuzurile claselor priviJegiate. A cautat sprijinul regelui PoJoni-
ei, amintind cu tristete forta Moldovei, ,fortareata ~i zid de aparare a Un-
( 1527- 1538; 1541), fiu nelegitim allui $tefan, a avut un conflict annat cu

gariei ~i a Poloniei" (Terre illa velut propugnaculum ei antemurale tam

Soliman . Dar mai ales loan Voda eel Viteaz (1527 -7 4), care a trecut ca un
ulger prin istoria Moldovei ~i a devenit celebru prin geniul militar ~i prin
regni Ungariae quam Polonie). Intotdeauna printre romanii din Transil-
vania rege]e i~i gasea cei mai viteji conducatori militari. Nobilii romani
curaj ul sau extraordinar, a fost eel care s-a gandit in mod serios sa termi-

Fiatu ~i Racovita au primit pamanturi ca recompensa pentru curajullor

ne cu suprematia turceasca. Victoriile sale, daca avem in vedere numarul
reclus al trupelor, par d~ necrezut. A nimicit de mai multe ori armate in-
(1519). In 1521, peste teritoriul Severin stapanea romanul Nicolae
Lregi ~ i niciodata nu a fost infrant. Victima a unei tradari, a murit in mod
Garlisle. Ion Drag, mort eroic in batalia de la Mochacs, era al doilea nobil
a] regatului, eel care urma imediat dupa Palatino. Lragic, a~a cum avea sa moara, cativa ani mai tarziu, unul dintre cei mai
mari principi romani, Mihai Viteazul.
Dar apararea Europei centrale nu se putea improviza. Adevarate-
Acest principe s-a urcat pe tronul Munteniei in 1593, intr-un
le fortarete, Tarile Romane, erau deja pierdute. La Mochacs, in 1526, Sul-
tanul Soliman Magnificul a distJ-us nu numai armata, ci ~i Statu] ungar.
moment in care Europa parea sa se pregateasca din nou sa-i respinga pe
Lurci. Intr-adevar, imparatul Rudolf alII-lea, la indemnul Papei ~i sfatuit
Regele ~i floarea aristocratiei ~i -au gas it moartea in ace a sangeroasa ~i
cle iezuiti, a creat Liga Anti-Islamica, cu ajutorul principatelor Moldovei
decisiva Jupta. Regatul ungar a incetat sa mai existe, fiind divizat in trei
~i Transilvaniei. Mihai a aderat din toata inima la aceasta politica
parti: partea de vest a Iuat-o Ferdinand, fratele, lui Carol al V -lea; Unga -
ria propriu-zisa cu capitala sa Buda a devenit posesiune turceasca (pa~a­
antimusulmana, a refuzat sa plateasca impozit Constantinopolului ~i, in
l594, a obtinut primele victorii contra turcilor. Dupa un an a doborat o
lac); Transi]vania s-a transformat in principat tributar Portii, iar condu-
catorii sai trebuiau sa fie confirmati de Sultan. armata considerabila la Calugareni. Aceasta victorie i-a adus mare faima
In toata lumea cre~tina ~i i-a atras stima imparatului Rudolf alII-lea. Ca-
Cele trei tari romane - Moldova, Muntenia ~i Transilvania - se
aflau atunci in aceea~i situatie: tributare Portii, dar i~i pastrau macar li-
tiva ani mai tarziu tara sa se bucura de libertate deplina. Dar in 1599
pr incipele Transilvaniei Sigismund Bathory a renuntat la tron in favoarea
bertatea de organizare. Aceasta organizare politica putea duce cu timpul
fra telui sau Andrei, care era in stransa legatura cu Polonia ~i voia, lain -
la unirea celor trei tari, lucru de care se temea Soliman (omnia haec regna
in unnum coirent) ~i de aceea mentinea puternice garnizoane la granita.
clemnul acesteia, sa incheie pace cu Sultanul. De aceea Mihai era amenin -
tat sa ramana incercuit. Dar viteazul principe, vazand pericolul, a cerut
In feJul acesta, blocul roman incepea sa fie recunoscut ca forta politica.
Abia atunci suveranii Europei ~i-au amintit de originea latin a a acestui
permisiunea imparatului, a traversat Carpatii, a infrant armata lui
B:ithory la $elimbar (1599) ~i s-a proclamat voievod al Transilvaniei. $i,
popor. Ferdinand Olahus (Valachus): , .. .Acestea sunt cele mai vestite
pentru ca in Moldova tocmai se urease pe tron un principe care era de
rase, printre care ~i aceea a inainta~ilor tai romanii. Toti ~tiu ca rudele tale
acord sa plateasca tribut turcilor ~i era influentat de politica polonezilor,
descind din romani, stapanii Jumii, de aceea se numesc romani. Cei din
neamul tau se disting prin curajuJJor, ~i printre ei au fost capitani vestiti
ce nu aderau la Cruciada, Mihai a intrat cu trupele sale in tara vecina, :1
ca Ion Corvin de H unedoara ~i rege]e Mateia~ ... " ocupat-o fara lupta ~i 1-a expulzat pe principe. In 1600, Mihai Viteazu l
 ll2
ME$TERUL MANOLE Studii de etnolog ie ?i mitologie
era ~eful politic al intregului popor roman, care, de Ia inceputul istoriei
moderne, fusese divi zat in trei principate. ,Tran si!vania, marea pasiune"
vietii mele", scria Mihai Viteazul...
El intelese ca, pentru a realiza misiunea sa istorica, natiunea ro -
mana trebuia sa fie unita intr-un Stat unic. Numai acest Stat putea consti
tui un obstacol definitiv contra at;:,cului musulman. , Tot ceea ce am fa cut
a fost pentru credinta cre~tina - scria Mihai - vazand ce sufereau mereu
bietii cre~tini. Am inceput sa ridic cu mare greutate aceasta sarmana tara,
care este a mea, pentru a face din ea un scut pentru intreaga lume cre~­
tina ". Ideea misiunii istorice a Romaniei ca fortareata a Occidentului
cre~tin a fost mereu latenta in con~tiinta tuturor marilor principi romani.
Dar a fost nevoie de secole pentru ca lumea sa inteleaga necesitatea istori-
ca a unitatii Principatelor Romane, fara de care nu se poate edifica nimic
durabil, atat in Europa centrala, cat ~i in cea orientala.
Mihai a fost asasinat, prin tradare, in 1601, de un general austriac
~i astfel unirea romanilor a fost din nou amanata. Dar Istoria se razbuna.
Douazeci de ani dupa moartea lui ~tefan eel Mare, turcii distrungeau re-
gatul ungur, iar Buda devenea pa~alac. Optzeci de ani dupa moartea lui
Mihai Viteazul, turcii au asediat Viena (1683 ). Numai atunci a fost inteles
rolul desfa~urat de romanii care au provocat lovituri teribile invadatoru-
lui, care au impiedicat cateva secole maqul victorias catre inima Europei,
care niciodata nu ~i-au precupetit sangele ~i au dat totul pentru salvarea
credintei cre~tine ~i a civilizatiei occidentale.
Pregatirea perioadei moderne
S ECOLUL AL XVII-LEA a marcat o epoca stralucita in istoria culturii
romane~ti . 0 ampla rena~tere artistica a avut loc, care a culminat cu
a~a numitul stil ,allui Brancoveanu". De mai multe ori pe tronul tarii au
urcat principi plini de calitati politice ~i morale, ca de exemplu Matei
MIRCEA ELIAD E 11 3
Bl tl, tlr<l b (1635-54), Vasile Lupu (1634-53), ~erban Cantacuzino (1668 -
171~) . Aces ta din urma a fost vestit datorita reformelor sale culturale ~i
1d1t1inistrative. Brancoveanu era, de altfel, un c re~tin fidel. A murit deca -
jillal la Constantinopol, dupa asasinarea celor patru fii ai sai, savaqita
11b och ii lui, pentru faptul ca a refuzat sa-~ i tradeze credinta ~i patria.
In acea vreme alta forta politica i~i facea aparitia in Istorie: ru-
rll. ln disputa dintre turci ~i moscoviti, romanii au trecut de partea cre ~ ­
litli lor. Colosulmusulman era, de altfel, in declin. Contraofensiva pute-
1Jlor occidentale era in maq: in 1686 Buda a fost cucerita; dupa pacea
d ~.: Ia Karlowitz, austriecii au cucerit Ungaria ~i Transilvania. Sub gu-
v~.: r nul lui Petru eel Mare, ru~ii au incercat sa se apropie de Dunare, dar
11ll fos t respin~i. $i, deoarece principele roman de atunci, Dimitrie
:a ntemir (1710 - 1711) a fost de partea ru~ilor, turcii nu au mai avut in -
~ rcdere in voievozii autohtoni, alqi de poporul in s u~i ~i au decis sa trimi-
1<1 principi straini. Majoritatea lor erau greci, dqi au mai domnit ~i cativa
to mani. Este vorba de perioada trista a Fanariotilor, care a durat un secol.
Trista nu numai pentru faptul ca principii erau numiti direct de
C:onstantinopol (unii s-au dovedit admirabili guvernatori), ci pentru ca
prezenta lor contribuia la decaderea vechilor virtuti romane~ti. Cu timpul
tHmata a incetat sa mai constituie o forta nationala. Aristocratia ~i -a
sc himbat funqia sociala: in loc sa fie, ca inainte, proprietara de pamant, a
levenit o clasa de slujba~i legata de curtea principelui.
Tot in acest timp Romania pierde, pentru prima data in istoria
sa, teritorii pe care ~tiuse de -a lungul istoriei sale apere. In 1775 austriecii
au cumparat de Ia turci, obositi deja, o parte a Moldovei, pe care ei au
n umit -o Bucovina (de la bucov, in ucraineana ,mare padure") pentru a
lace sa se creada ca era vorba de o regiune autonoma. Zadarnic voievodu l
Grigore Ghica a protestat contra acestei rapiri. A fost ucis de turci (1777).
De fapt, turcii nu rnai erau capabili sa apere teritoriile pe care le cucerise-
ra rnarii sultani de altadata. In 1792 ru~ii au ajuns la Nistru, granita orien -
Lala a Moldovei. Profitand de evidenta descompunere a Imperiului oto-
man ~i pentru a realiza visullui Petru eel Mare, au smuls turcilor jumata tc

114 ME$TERUL MANOLE. Studii de etnologie ~i rnitologie
din Moldova, numita de ei in mod abuziv Basarabia (1812). Acest furt nu a
fast iertat ~i nici uitat niciodata de romani.
in Transilvania, in timpul acestui tri st secol a! XVIII-lea, romanii
s-au ridicat contra tiraniei oligarhiei maghiare, sperand ca imparatul Iosif
a! II-lea, spirit generos, sa inteleaga suferintele lor (Transilvania era de un
secol o provincie a Imperiului austriac). Este vorba de rascoala taranilor
romani sub conducerea celor trei viteji Horia, Clo~ca ~i Cri~an (1784-85).
Insureqia a fost inabu~ita in sange, iar conducatorii ei uci~i, dupa ce au
fast torturati. Dar cu aceasta rezistenta sociala s-a intarit ~i mai mult. In-
telectualii romanii din Transilvania au adresat imparatului un Sup/ex
libellus valachorum (1791), cerand egalitate in drepturi. Imparatul a con-
siderat cererea justa ~i aspiratiile modeste, insa nobilii unguri au refuzat
sa renunte Ia privilegiile lor. In ciuda tuturor acestor lucruri, romanii din
Transilvania au continuat lupta. Astfel, i~i trimiteau o parte din fii Ia Ro-
ma pentru a studia istoria romana ~i au inceput sa publice opere in latina
~i in limbile vii europene, demonstrandu -~ i drepturile.
Revolutiile ~i razboaiele pentru independenta ~i unitate
puNCTUL DE MAXIM declin in istoria romanilor a fost momentul
rapirii teritoriilor Moldovei. De aici inainte incepe rena~terea ~i rege-
nerarea. In 1821, Tudor Vladimirescu a dat semnalul rascoalei contra
abuzurilor principilor fanarioti ~i , de~i a fost prins, prin tradare, de un
conducator militar grec ~i apoi asasi nat, sacrific iul sau n -a fost zadarnic.
Drept urmare, Sultanii au renuntat Ia dreptul de a numi principi greci ~i
au restabilit vechiul privilegiu al Moldovei ~ i Munteniei de a se guverna
singure, alegand conducatori romani.
0 generatie mai tarziu s-a facut primul pas inspre unitatea ro -
manilor intr-un singur Stat. Muntenia ~ i Moldova au ales acela~i princi-
pe, Alexandru Cuza (24 ianuarie 1859), pentru o perioada de ~apte ani ~i
ambele tari au deven it, in sfar~it, definitiv unite. Tarile vecine s-au aratat
MIRCEA ELIADE 11 5
11 ~ 1 i.l e acestei uniri, dar, de data aceasta, imprejurarile le-au fost favorabile
Iomanilor. Principele Cuza a realizat in timpul domniei lui importante
1cfor me sociale, care !-au fa cut popular printre tarani. Dar dupa trecerea
clor ~apte ani ~i pentru a evita categoric ambitiile unor familii domni -
toare, care adusesera atata paguba tarii cu luptele lor pentru cucerirea
'l'ro nului, s-a hotarat sa se aleaga un principe dintr-o dinastie straina.
'l'ron ul a fost oferit Ia inceput contelui de Flandra, fratele regelui Belgiei,
(are 1-a refuzat. Atunci alegerea a cazut pe principele Carol de
II ohenzollern-Sigmaringen, care avea atunci 27 de ani ~i a fost acceptat
le poporul roman printr-un plebiscit. Principele Carol a sosit la Bucu-
rq ti Ia 10 mai 1886, fiind primit cu mare entuziasm. Romanii au intuit
ca, sub domnia sa, tara va cunoa~te din nou libertatea ~i gloria.
Intr-adevar, noul principe a profitat de toate imprejurarile politi-
ce externe pentru a face sa creasca drepturile romanilor. A inceput prin a
in tari armata nation ala, a organizat ,status" -ul politic al tarii, a refacut
institutiile sociale, economice ~i financiare . In 1877 izbucne~te un nou
razboi ruso -turc, principele Carol declara independenta totala a tarii.
Dupa infrangerea ru~ilor, da ordin armatei sale sa traverseze Dunarea.
, Turcii au concentrat mari trupe la Plevna ~i ne distrug", telegrafiase co-
mandantul armatei ruse~ti, marele duce Nicolae, la 13 iulie 1877, cerand
urgenta interventie a romanilor. Dar numai dupa ce a obtinut conduce-
rea suprema a trupelor romano-ruse, Ia Plevna, principele Carol intra in
aqiune. Plevna a cazut in decembrie a! aceluia;;i an ;;i, dupa doua luni,
turcii cereau pace. Lupta dintre turci ~i romani, care durase mai mult de
cinci secole, se termina cu victoria acestora din urma. Dupa cucerirea
independentei tarilor balcanice, in unna razboiului din 1877, Romania a
lncetat sa mai aiba frontiere cu vechiul ei adversar ...
Domnia lui Carol I a fost cea mai lunga diti. Istoria Romaniei,
deoarece a durat 49 de ani, pana la 10 octombrie 1914. La 10 mai 1881
Ro mania a fost proclamata regat. In 1889, cum regele Carol ~i regina
 11 7
MIRCEA EUAD E
116 ME$TERUL MA NGLE Studii de etnologie ?i mitologie
I'J I K \i lli rea sa cu Romania. Aceasta hotarare a fost luata in virtutea p rin -
Isabela* (cunoscuta mai mult cu numele ei de scriitoare Carmen Sylva) ij;ll litli enuntat de catre revolutionarii ru~i ca toate popoarele vechiului
nu aveau fii de parte barbateasca, a fost ales mo~tenitor al Tronului prin 1111\IL'ti ll tarist aveau dreptul sa-~i
decida libere soarta. Dupa cateva luni ,
cipele Ferdinand, nepotul regelui. In timpul, acestei lungi ~i fecundc u dld mo narhia austro-ungara a intrat in descompunere, romanii din Bu-
domnii, Romania a avut ocazia, pentru prima data in Istorie, sa- ~i con - ~i
l it Vi11a din Transilvania au hotarat de asemenea , unirea necondition ata
centreze toate fortele intr-o opera creatoare. In cincizeci de ani a devenit ll(;rpetua cu regatul Romaniei" (28 noiembrie ~i l decembrie 1918, res-
o tara moderna, cautand sa ca~tige ti mpul pierdut in nesfar~itele ei lupte. 1"'' Uv) . in acest fel, d upa ata \ia ani de suferin \e ji de dezil uzii, po porul
Perioada cand s-a realizat unirea tuturor provinciilor romane 1\! In an ~i-a
implinit destinul eroic, prevazut de ~tefan ~i
eel Mare realizat
intr-un stat unic a fost sub domnia lui Ferdinand eel Credincios (1914 -
1H.: n lru un scurt timp de Mihai Viteazul.
1927). Romanii din Transilvania incercasera in 1848, sub conducerea tri- In 1919 a izbucnit in Ungaria revolutia comunista; este vorba de
bunului Avram Iancu, ultima lor revolutie armata contra oligarhiei unga- di ctatura sangeroasa a lui Bela-Kun. Atacata de trupele acesteia, arrnata
re, fara a obtine nici un rezultat. ·cand a izbucnit primul razboi mondial 10111ana a trecut Tisa Ia 24 iulie 1919 ~i,
dupa o lupta sustinuta, i-a nimicit
(191 4-18), Romania a inceput sa aqioneze pentru a-i salva pe romanii jlC comuni~ti ~i a intrat in Budapesta. Bela-Kun a fugit ~i Ungaria a fost
din Transilvania. Armatele sale au traversat Carpatii ~i au fost primite cu ·Iiberati de sangeroasa lui dictatura. Era a doua oara cand romanii au
flori peste tot. Dar granitele romane~ti constituiau frontul european eel 1nabu~it o revolutie comunista in Europa centrala; prima data revoluti a
mai intins, exceptandu-1 pe eel al Rusiei (de trei ori mai mare decat fron- I rupelor ruse~ti
pe teritoriul sau; a doua, revolutia bol~evica
trimfatoa re
tul franco-german). Atacate de o mare masa germano-bulgara la ~i
In U ngaria, care a amenintat atat Austria cat Polonia, Cehoslovacia $i
Turtucaia pe Dunare, fortele romane au trebuit sa se retraga, fara a inceta
sa lupte pe noi pozitii. 0 mare parte a tarii a fost ocupata. In ciuda acestui Ro mania.Regele Ferdinand I eel Credincios a trait ca sa vada realizat vi su1
fapt, in 1917, romanii au trecut la contraofensiva ~i au obtinut stralucitele de secole al romanilor: unirea tuturor intr-un Stat unic; a murit insa l.na-
victorii de Ia Mara~ti ~i Mara~e~ti (24 iulie ~i 19 august 1917). Dar atunci inte de a vedea aceasta unitate modificata de imprejurarile istorice. Sub
s-a produs dezertarea trupelor ruse~ti, contaminate de revolutie! In oc- domnia regelui Carol alII-lea, fiul lui Ferdinand (1930-40), Romania a
tombrie, revolutia a degenerat in comunista ~i o parte din fortele militare ~i
primit ultimatumul sovietelor (27 iulie 1940), a acceptat arbitrajul de la
romane au fost ocupate cu dezarmarea regimentelor bol~evice, care de-
Viena (30 august 1940), prin care tara pierdea Basarabia, o parte din En-
vastau tara. Dupa pacea de la Brest-Litowsk, trupele germane au ocupat
covina ~i jumatate din Transilvania. Patru milioane de romani,au ramas
Ucraina pana Ia Odesa. Romania, atacata din toate partile ~i obligata sa
lupte, in acela~i timp, cu regimentele rus e~ti insurgente, a cerut armisti- astfel despartiti de granitele lor.
In primul anal domniei lui Mihai I, care a urcat pe tron in una din
tiu. situatiile cele mai dificile ale istoriei moderne a tarii sale (6 septembri c
Romania s- a vazut silita sa suspende lup ta, dar acest lucru a fost 1940), avand ca ~ef
de Stat pe mare$alul Antonescu, s-au ca9tigat teritorii -
compensat de o veste buna: partea Moldovei luata de ru~i in 1812, Basa- le smulse de soviete. Aceste teritorii explica 9i interventia annatei rom anc
rabia, s-a proclamat ,Republica Moldoveneasca IndependenUi" (27 ianu- in lupta contra U.R.S.S . Cucerirea acestei parti din Moldova nu are nurn ai
arie 1918). Adunarea N ationala a tinerei republici a votat, Ia 10 aprilie o semnificatie strict sociala. Romanii sunt intr-adevar pazitorii gurilo r

,. Elisabeta. Eli ade spanioli zeaza.

 118
ME$TERUL MANOLE. Studii de etnologie ; i rnitologie

Dunarii, cheza~ii libertatii internationale ~i ai ro]uJui european al acestui

rau, pe drept numit ,a opta mare a Europei ". A~a cum au aparat, timp de
secole, libertatea Marii Negre ~i gurile Dunarii contra imperialismului
otoman, romanii de astazi apara libertatea marelui rau contra imperia-
lismului slav. Razboiul contra sovietelor nu are numai semnificatie spiri-
tuala de aparare a valorilor cre~tine ~i europene contra misticii euro-
asiatice, ci cuprinde ~i un element geopolitic european: libertatea interna-
tionala a cursului Dunarii.

CAPITOLUL III.
VIATA SPIRITUALA A ROMANILOR

Cre~tinismul

cuM SA EXPLICI acest , miracol istoric" al supravietuirii unui popor

cu cultura ~i limba latina de-a lungul nenumaratelor invazii ~i ata cal
de diverse natiuni ~i rase (fino-ugrice, ca ungurii, tatarii ~i turcii; slave, ca
buJgarii, sarbii, polonezii ~i ru~ii)? Mai multe motive explica aceasta vita -
litate incomparabila. Primul dintre ele este dragostea poporului rom an
pentru pamantul sau: inainta~ii lui n-au fast nomazi. Un popor care arc
ra dacini atat de adanci in pamantul pe care-1 locuie~te prefera sa piarCI
decat sa-l abandoneze. AI doilea motiv se afla in credinta cre~tina a popo-
rului roman. Atacat fara incetare de barbari ~i de necredincio~i, forteic
romanilor n-au slabit pentru ca luptau ~i pentru religia lor. ln limba ro
mana ,cre~tin" inseamna ,roman". Primele sale institutii politice ~ i ad
ministrative s-au nascut in biserica. Credinta cre~tina a constituit in to I
deauna pentru romani punctul de sprijin al existentei lor morale ~i fizi cc.
 120
ME$TERUL MANOLE. Studii de etn olog ie ?i mitologie 12 1
MIRCEA ELIAD E
Trebuie consemnat ~i rolul jucat de munp ~i paduri, adaposti ri
11 1il r u ~ i lor. In afa r a de diferentele dogmatice, daca exista, intervin e
seculare in fata in vadatorilor. In afara de aceasta, structura rurala a socie-
tatii romane~ti indura mai u~or ~i
ca altele distrugeriile calamitatile. Da-
' '' w,. ll: nirea unei traditii ~i experienta unei istorii.
Daco-romanii au fost primii dintre popoarele din Nordul Duna-
torita acestei structuri rurale, voievozii romani au putut avea la dispozitia
1 11 ~.: nrc s-a convertit Ia cre~tinism. S-au convertit - nu au fost botezati in
lor o armata relativ numeroasa. De asemenea, nu trebuie uitat geniul mi-
Vll lltlca unui ordin, nici fortati ca barbarii - dupa secolul a! VII-lea. In
litar al voievozilor, care realizau adevarate minuni numai cu cateva mii de
r 1r ·~ l inis mul sau se observa o dubla mo~tenire rasiala ~i culturala. Au pas-
oameni. De altfel, geniu1 politic al acestor principi a contribuit in mare
masura la mentinerea independentei. 11 Il l de Ia geto -daci dispretul fata de moarte, credinta in nemurirea sufle-
lt tlui , seninatatea in fata suferintei; de la romani au asimilat simtul ordinii
0 viata atat de plina de primejdii ~i o istorie atat de dramatica
,. i ic rar hiei, echilibrul spiritual ~i lipsa de fanatism. Intr-adevar, este u~or
~i
desigur ca au imprimat caracteristici specifice profunde in sufletul po-
m iclentifici toate aceste trasaturi in cre~tinismul romanilor care nu sunt
porului roman. Exista o mare diferenta intre un popor care a suferit mult
~i
fara sa se descurajeze niciodata a1tu1 care a cunoscut nefericirea numai
f,, na tici, nici nu se las a tariti de curentele intunecate ale unui misticism
l!dmlos. Fiind ortodoqi, ca grecii ~i rw;>ii, n -au cunoscut niciodata dispu -
cu intermitente. Caracteristicile dominate ale sufletului romanesc sunt
~i
bunatatea, toleranta ospitalitatea. Cine a suferit atat de mult din cauza
lclc teologice ale bizantinilor nici sectele mistice, derivate din haosul

intolerantei ~i cruzimii celorlalti, se apara ~i se purifica prin cultivarea

spasmodic al sufletului slav. Credinta lor cre~tina s-a ferit deopotriva de
~·x ces ele cazuisticii abstracte ~ide valul monstruos al ereziei ,prea concre-
virtu til or contrare. , Taranu1 roman este omu1 eel mai tolerant din Euro-
te" care prezinta adesea forme net rasputiene.
pa", scrie Lucien Romier (L e carrefour des empires morts, Paris, 1.931,
pag. 32). Sir Ernest Baker, rectorul King's College-ului, nume~te ,olande-
Ceea ce se evidentiaza studiind de aproape viata religioasa a ro-
lll a nil or este naturalefea credintei lor ere~ tine: anima natura/iter christi-
za" toleranta romanilor. ,Ceea ce m-a impresionat mai mult au fost bu-
oua. 0 credinta care transfigureaza Cosmosul fara a-1 distruge, nici repu-
natatea si ospitalitatea romaneasca", scrie romancieru1 american Hans
J ia. 0 viziune globaL'i a Universului care nu este pesimista, pentru ca bi-
Carossa. ,Ambele sunt proverbiale. Nu cunosc popor atat de ospitalier ca
nele va reu~i, in final, sa triumfe asupra raului. Tot ceea ce traie~te in Cos-
eel roman." Oamenii cares-au vazut siliti de secole sa rataceasca prin pa-
duri ~i sa-~i ~i
vada camineJe campiile devastate, inteleg mai bine ce va-
mos face parte din drama Mantuirii prin suferintele lui Christos. In virtu-
Lea acestei jertfe, pomii rodesc, animalele-~i hranesc puii, mama-~i leaga-
loare are ospitalitatea ...
na copilul etc. Lumea intreaga asculta de un singur principiu conducator:
Nu poate fi inteles nici sufletuJ romanesc nici istoria poporului
acela al ordinii ~i armoniei (randuiala). Datorita acestui principiu, cos-
roman tara a cunoa~te cre~tinismul siiu. Subliniez cuvantu1 intentionat.
~i
Logosul este unul indivizibil, dar conditia umana il interpreteaza potri-
mologic ~i moral in acela~i timp, Universul intreg se mentine in conexiu-

vit cu mijloacele sale, care sunt ~i variabile. Corpul mistic allui Christos
ne, tot ceea ce exista demonstreaza solidaritatea dintre toate nivelele rea -

este Biserica sa; dar .~i Biserica apartine Istoriei, care este mereu in tre-
litatii. Acest principiu de ordine ~i armonie nu este inerent lucrurilor, a-

cere, care-~i schimba fara incetare form ele. Cre~tinismul secolului a] IV-
partine lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, este o manifestare externa a Logo-

~i
lea nu este nici nu poate fi acela~icu eel al secolului al XV-lea sau al
sului divin . Datorita credintei lor in prezenta permanenta a lui Dumne-

XX-lea. Cre~tinismul romanilor nu poate fi identic cu al suedezilor sau

ze u in viata ~i Istorie, romanii nu au cazut niciodata in pacatul clisperarii
 122
ME$TERUL MANOLE. Studii de etnologie ~i mitologie
de- a lungul tragicului lor destin. Mereu au avut speranta ca, in cele din
urma, Binele va triumfa asupra Raului.
Cele doua mituri ale spiritualitatii romane~ti
~ ~
J N ORICE CULTURA exista fntotdeauna un mit central ca re o descop e-
ra ~i care se gase~te in toate marile sale creatii. Viata spirituala a roma-
nilor este dom inata de doua mituri care exprima, cu o spontaneitate per-
fe cta, viz iunea lor sp irituala asupra Universului ~i evaluarea pe care ei o
confera existentei. Primul este legenda Me~terului Manole care, dupa tra-
ditie, a cladit minunata manastire Curtea de Arge~. Dupa cum relateaza
legenda, tot ceea ce Manole 9i me9terii sai construiau in timpul zilei,
noaptea se darama. Pentru a ramane in picioare, cladirea avea nevoie de
un suflet ~i acesta se putea obtine numai prin sacrificarea unei fiinte
umane. Cand Manole ~i me9terii lui au inteles cauza caducitiitii muncii
lor, au hotarat sa zideasca de vie prima persoana care se va apropia in zori
de locul unde lucrau. In zori, Manole vede de departe pe sotia sa cu copi-
la9ul in brate, venind sa- i aduca pranzul. Manole ii cere lui Dumnezeu sa
trimita o furtuna pentru ca sotia lui sa se opreasca din drum. Dar nici
ploaia torentiala, trimisa de Dumnezeu la rugaciunea lui, n -a putut-o opri
pe sotia predestinata. Insu~i Manole a fost nevoit sa-9i zideasca sotia 9i
fiul, pentru a implini juramantul 9i ca minunata man astire sa poata dai-
nui. Intr-adevar, din acea zi construqia nus-a m ai daramat.
Aceasta legenda nu este o creatie a poporului roman. Se gasqte
in toate tarile din sud-estul european. Legenda este, in rezum at, formula
mistica 9i epica a unuia dintre ritualurile cele mai raspandite din lume:
a9a-numitele ,ritualuri ale construqiei", care implicit 9i credinta ca orice
cladire, pentru a fi durabila, trebuie sa fie ,insufletita" de sacrificiul unei
fiinte vii, om sau animal. Dar legenda Me9terului Manole este, dupa folc-
lori9ti, cea mai completa 9i cea mai bogata in semnificatie spirituala.
Insp iratia poetica populara a creat pe aceasta tema o capodopera care
MIRCEA ELIADE 123
JIOate fi comparata cu cele mai frumoase exemple ale poeziei popularc
1111iYersale. Ceea ce ne intereseaza este fa ptul ca romanii au ales aceastri
lema mitica ~ i i-au dat o exprimare artistica ~ i mora/a fara egal. $i au ales-
u pentru ca sufletul romanesc se recunoa~ te in mitul sacrificiului suprem,
cnre face sa dureze o opera construita de mana omului, fie o catedrala, o
1ra sa u o co liba. Au cantat in versuri nenumarate sacrificiul Me9terului
Ma nole pentru ca au intuit ca, astfel, i9i cantau propriul destin istori c,
sacrificiullor constant. Adeziunea romanilor Ia aceasta legenda este sem -
11 ificativa prin ea insa9i: nimeni nu a pli ca intreg geniul poetic 9i toate re-
sursele spirituale ca sa refaca un mit fara a dezvalui interesul sau aprins,
rczonanta acestuia in sufletul colectiv.
$i mai mult decat in legenda Me9terului Manole, romanii s-au
regasit pe ei in9i9i in splendida poezie populara Miorita (La corderita),
lin care se gasesc pretutindeni nenumarate versiuni. Este numita , poezie
populara"; dar, ca toate marile creatii ale geniului unui popor, ea desco-
pe ra afinitati cu religia, cu morala, cu metafizica. Este istoria simpla ~i
tragica, a unui ciobanel, pe care o mioara il anunta de pericolul iminen t
de a fi uci s de doi tovara9i invidio9i pe turmele lui ~i care, in loc sa fuga,
accepta moartea. Aceasta atitudine de seninatate in fata mortii, acest fel
de a o defini ca pe o casatorie mistica cu intregul, a gasit in Miorita un
accent fara egal. Este o viziune originala a vietii 9i a mortii - aceasta fiind
conceputa ca o mireasa oferita lumii intregi - care nu se exprima in ter-
meni filozofici, ci in admirabila forma lirica.
0 culturii, ca ~i un individ, se descoperii nu numai prin f elul siiu
propriu de a valorifica viafa, ci ~i prin ati tudin ea sa in fata morfii. Valoa -
rea atribu itii mortii are o importanta considerabilii cand es te vorba sa. in -
{e legi o cultura sau un individ. Miorita este una dintre creatiile populare
care surprind eel m ai bine atitudinea sufletului romanesc in fata mortii .
N u este considerata ca o disparitie in , neant, nici ca o pseudo -existen ta
de larva intr-un subteran ~i nici ca o existenta chinuita intre cer 9i pa -
mant, ci o casatorie mistica, prin care omul este reintegrat Naturii. Nu
trebuie sa fugi in fata m ortii, cu atat mai putin sa te lamentezi can d vin e;
 124
MESTERUL MANOLE Studii de etnologie ?i mitologie
ea este un act de proportii cosmice care trebuie acceptat cu seninatate ~i
chiar cu oarecare bucurie, pentru ca, datorita lui, individul se elibereaza
de limitele sale. Nu este vorba de o forma lirica a panteismului, chiar daca
Natura este prezenta in acest act de reintegrare. Pentru ca Natura nu se
identifica cu Dumnezeu, ci este considerata ca fiind o creatiune a sa. Prin
actul mortii, sut1etul se reintegreaza marii familii cosmice, opera Creato-
rului in totalitatea sa.
Multe alte opere populare accentueaza ~i completeaza aceasta
valorificare a mortii. Aceea~i conceptie apare in poeziile lui Mihai
Eminescu, unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului al XIX-lea. 0
gasim in intreg folclorul poporului roman ~i in ceremoniile sale funerare.
Este posibil sa fie o conceptie mo~tenita de la lnainta~ii geto-dacilor, sau
poate fi o interpretare originala a cre~tinismului care, sa nu uitam acest
fapt, a dat o valoare pozitiva mortii. Subzista faptul ca romanii ii confera
mortii o semnificatie in acord cu conceptia cre~tina a existentei, care, du-
pa cum am vazut, se bazeaza pe credinta intr-o ordine cosmica stabilita
de Dumnezeu ~i in increderea ca la sfar~itul vremurilor Binele va lnvinge
Raul.
Aceste doua mituri - eel a] Me~terului Manole ~i eel al Mioritei -
sunt cu atat mai interesante cu cat romanii nu pot fi numiti la modul ge-
neral , mistici''. Ei sunt un popor credincios, dar uman, natural, viguros,
optimist, care desconsidera orice fel de frenezie ~i orice exaltare bolnavi-
cioasa a a~a-numitului ,miticism". Bunul simt este forma dominanta in
viata spirituala a romanilor.
Caracteristicile fundamentale ale culturii romane
INVAZIILE NESFAR~ITE care au inceput In secolul alII-lea ~i au durat
pana in secolul al XVIII -lea au impus condi!ii specifice creatiei cultura-
le. In sculptura exista legea ,rezistentei materialelor": nu se poate sculpta
Ia fel in lemn ca in marmura ~i invers. In cazul romanilor, se poate vorbi
MIRCEA ELIADE I w,
dv nit tip de , rezisten\3'', care-~i impune legile activitatii creatiei cultural c:
J"l lC vorba de factorul tirnp. Nu poti conta peel, nu pop avea siguran ta c!i
l11 crurile vor dura; trebuie sa crezi nu pentru eternitate, ci pentru 111" -
J tH.:nt. Numai intamplarea a facut ca unele dintre operele artistice ale ro-
li)nnilor primitivi sa reziste nenumaratelor jafuri ~i incendii ~ i sa se pa' -
1 rcze intacte pana in zilele noastre.
Printre aceste opere primitive merita mentionate in primul rand
111 :J. nastirile romane~ti Sucevita, Cozia (construite in timpuUui Mircea eel
H5trfm) , Putna (~tefan eel Mare), Curtea de Arge~ (Basarab) etc. Din mo-
nurnentele construite inaintea secolului a] XIV-lea au ramas doar ruin e ~ i
f"ragmente. Cea mai mare parte a bisericilor din sate ~i targuri se constru-
ia u din piatra ~i putine au putut rezista invaziilor. Cele care s-au pastral
1rczesc admiratia vizitatorilor prin simplitate ~i suplete. Manastirile ro-
m a n e~ti se disting prin stilul propriu, sinteza reu~ita lntre stilul bizantin
~ i gotic. 0 inovatie specifica este prezenta frescelor pe peretii exteriori ai
manastirilor. Aceste fresce dau un suflu de viata extraordinara monu-
mentelor religioase, o ,animatie" fara egal; exista o armonie intre culorile
vii ale padurilor ~i gradinilor ~i nuantele solemne ale vechilor picturi. in
epoca lui Brancoveanu a inceput sa apara in Romania un nou stil arhitec-
to nic. Bisericile ~i palatele au capatat proportii mai modeste. Descoperi In
aceste opere influente occidentale, iar podoabele sunt inspirate cu exube
ranta din lumea vegetala.
Deoarece invadatorii 1-au impiedicat sa creeze in piatra, poporuJ
roman a creat in lemn, in argint ~i in tesaturi, cu toata forta de care e r :~
capabil. Geniul sau artistic a gasit infinite posibilitati de manifestare In
artele minore. Imaginile, broderiile, argintaria, lucrarile In metal facu tc
de romani sunt considerate printre cele mai bune de acest fel. Acest geniu
artistic innascut in popor se manifesta chiar ~i in cele mai mici detalii ale
vietii cotidiene. Ve~mintele, uneltele, decorarea casei s ate~ti, scoartelc,
ornamentatia stalpilor ~i grinzilor, totul este creat cu un talent inimitabil ,
expresie a unei puternice personalitati ~i a unei imaginatii fara limit e.
Tezaurul artistic al poporului roman este un lucru viu: taranul se sile? tc
 127
MIRCEA ELlADE
126 ME$TER UL MANOLE Studii de etnologie ,si rnitologie
M -am referit la poezia populara romaneasca vorbind de Mi ori(n
sa infrumuseteze ~i sa faca tot mai armonios mediul in care traie~tc, ,1 de Legenda Me~terului Manole. Este imposibil sa tratezi aceasta prn
transformand in opera de arta tot ceea ce atinge, mi~cat de o pura necesi - blema in cateva rfmduri, pentru ca, dupa cum spun speciali~tii, acesl t c-
1

tate interioara, de o exigenta a instinctului sau. /',l\ Uf poetic este incomparabil, nu numai prin valoarea sa literara, ci 9i
Ceea ce atrage eel mai mult atentia este gustul perfect in combi - l' ri n bogatia de motive 9i variante, prin valorile sale simbolice. ~i aceasta
narea culorilor, in annonizarea tonalitatilor, inspirandu-se, pentru prin faptul ca o poezie populara de adevarata valoare nu este niciodata
crearea motivelor ornamentale fie din lumea geometrica, fie din lumea 1wmai ,poezie", ci este, in acela~i timp, o valorificare globala a existentei.
vegetala ~i animala. Arta populara romaneasca se distinge, efectiv, prin n frumos text popular ne vorbe~te despre ceea ce poporul care 1-a con-
simtul innascut al culorilor. Este suficient sa vezi scoartele, hainele, ce- put gande~te despre Viata ~i Moarte, despre Dumnezeu ~i Lume, despre
ramica, imaginile pictate pe sticla ~i chiar ,ouale de Pa~ti", desenate ~i
colorate, pentru a intelege ca ,simtul culorii" este nota dominanta in Bine ~i Rau.
Printre romani, poezia obi~nuie~te sa fie acompaniata de muzica,
arta romaneasca. In afara de acesta, izvorul inspiratiei este inepuizabil poemele ,se canta". Exista multe texte ~i nenumarate variante muzicale
pentru ca motivele nu se termina niciodata. Dupa cum am spus inainte, ale cantecului numit doina, dar stilul este mereu acela~i ~i mereu se dis-
desenele geometrice coexista cu motivele luate din natura (flori, frunze, tinge o doina dintre o suta de alte melodii. Este un cantec lent, melanco -
pasari), dar transformate printr-o stilizare proprie poporului roman. Nu
lic, uneori de-o tristete dureroasa.
exista opere in serie: fiecare obiect are individualitatea sa. Nici o scoarta Desigur, nu este singura tema muzicala romaneasca, nici cea m ai
nu se aseamana cu alta; chiar atunci cand apaqin aceluia~i stil este greu sa raspandita. 0 citam din cauza popularitatii de care se bucura doina in
le confunzi. La fel se intampla ~i cu costumele nationale: nu exista doua strainatate. Nu se poate vorbi de poezie populara romaneasca fara a vorbi
costume identice. de dar, ,saudade" al romanilor. Este un sentiment complex, greu de ana -
Acest izvor de inspiratie, aceasta infinita varietate de motive se lizat in cateva rfmduri (Cf. articolului nostru ,Dor" a saudade romena, in
pot observa ~i in alte sectoare ale artei populare romane~ti; de exemplu in ziarul ,Accao", 31 decembrie 1942). Acest cuvant serve~te
deopotriva
muzica ~i poezie. Intr-adevar, abundenta versurilor surprinde atat pe pentru a exprima melancolia de a fi departe de ai tai, nostalgia dupa vre-
muzicografi cat ~i pe folclori~tii straini. Adesea intr-un dans intalnim ze- murile fericite care au trecut, ca ~i dorinta puternica pentru cineva sau
ce variante ale aceleia~i teme muzicale sau poetice. Productiile populare ceva drag. Dorul se regase~te atat in versurile cele mai melancolice, cat ~i
romane~ti nu sunt stereotipe. Creatia continua, adica opera, odata creata,
in cele mai patima~e.
nu se desparte de izvorul de inspiratie, nu se ,fixeaza", niciodata nu este In rezumat, cultura populara romaneascii este una dintre cele mai
destul de perfecta. Putem descoperi in aceasta modalitate a creatiei popu- ~i
organice substantiale cunoscute in Europa. este ~i u~or
de inteles de ce
lare romanqti un sens mai profund, o semnificatie bogata in valori meta- dacii ne gandim ca poporul roman se compune in marea lui majoritatc
fizice : fiinta umana niciodata nu poate crea o opera perfecta deoarece din tarani (80 la suta dintre locuitorii lui) ~i ca a pastrat pana acum o civi-
perfeqiunea apartine numai lui Dumnezeu; in consecinta, fiecare trebuie lizatie rurala arhaicii, disparuta astazi in tarile cu o structura urbana avan
sa continue creatia celuilalt, pentru ca opera de arta nu este ,un lucru sata. Arhaismul acestei civilizatii se explica prin continuitatea de rasa ~i
mort", un simplu obiect inert, ci un organism care trebuie sa se alimenteze ~i
de teritoriu care exista intre geto -daci romani. In Nordul Transilvaniei,
fara incetare din geniul fiintelor umane.
 128
M E!;TER UL MA N OLE. Studii de etnologie ?i rnitologie
in special se pastreaza traditii foJclorice care se explica nurnai prin proto-
istoria geto-dacilor (de exernplu, ceremoniile referitoare Ja mandragora:
cf. studiul nostru: Le culte de la mandragore en Roumanie, , Zalmoxis " I,
1938, pag. 209-225). Civilizatia populara romaneasca este una dintre cele
mai bine pastrate ~i, in acela~i tirnp, dintre cele mai bogate din Europa.
Este u~or de inteles ca o asernenea civilizatie a putut crea monumente
artistice atat de perfecte ~i o poezie extraordinar de vasta ~i elaborata. Din
acest tezaur s-au inspirat cei mai insemnap scriitori romani: poezia lui
Mihai Eminescu, proza savuroasa a lui Ion Creanga, romanele nuvelele ~i
lui Mihail Sadoveanu (pentru a cita numai trei scriitori ai secolului al
XIX-lea ~i al XX-Jea) continua arta populara. In virtutea acestei depen-
dente organice a celor mai mari scriitori romani, de izvorul comun din
care s-au nascut ~i operele de arta populara, nu exista discontinuitate in-
tre limba vulgara ~i limba culta. Mai mult inca, in timp ce dintre toti au-
torii culti ai altor literaturi europene numai La Fontaine ~i, poate,
Cervantes sunt intele~i ~i apreciati de orice taran din tara respectiva, ma-
joritatea autorilor clasici romani sunt autorii favoriti ai oamenilor de la
sate. Un Goethe sau un Schiller sunt greu accesibili, in principalele lor
opere, pentru un taran german; Ja fel, se intampla cu Dante sau Petrarca
pentru taranii italieni; cu Montaigne, cu Racine sau Rabelais pentru po-
pulatia rurala franceza; cu Shakespeare pentru englezi. In schimb, un
scriitor ca Ion Creanga, cea mai mare parte a poeziilor lui Mihail
Eminescu, toata opera lui Mihail Sadoveanu, presa istorica a lui
~i ~i
Odobescu alti autori clasici romani sunt apreciati cautati de tarani,
chiar daca ~tiu sa citeasca greu ~i trebuie sale citeasca cineva cu voce tare.
Acest fapt dovede~te pana la ce grad literatura romana moderna i~i infige
radacinile in solul bogat al culturii populare.
PersonalWiti marcante ale culturii romane~ti
A M ARATAT la inceputu] a cestui studiu ca popoarele care locuiesc
din preistorie pana in perioada contemporana pe teritoriul vechii
MIRCEA ELIADE 129
I)(ICii au suferit alternativ influenta Orientului ~i Occidentului. Dupa in -
ll uenta greaca din primele secole in. de H. (pentru a nu rnentiona celeJal -
!e influente ale preistoriei ~i protoistoriei), urmeaza influenta occidentala,
da lorata cuceririi lui Traian; invaziile bar bare au .rupt relatiile culturale
·u Occidentul ~i Dacia se intoarc;e catre Bizant, o Roma elenizata ~i, la
ur ma urmei, orientalizata. In fine, secolul al XVII-lea marcheaza orienta-
rca culturii romane catre Occident. Astfel, personalitati ca marele istoric
Miron Costin descopera latinitatea ~i Occidentul cu ajutorul umanismu-
lui polonez; cronicarul Constantin Cantacuzino, cunoa~te direct Occi-
Jentul in Italia; marele Dimitrie Cantemir, omul universal, este ales
membru a! Academiei din Berlin ~i intretine corespondenta cu cei mai
mari intelepti ~i filozofi ai epocii. In secolul urmator continua influenta
occidentala, fie prin intermediul ~colilor fanariote, fie direct, la inceputul
secolului a] XIX-lea, cand apare in Transilvania curentul cunoscut sub
n umele de ,$coala ardeleana", care - ~i propunea, printre alte obiective, sa
elimine din limba romana toate cuvintele de origine slava. De atunci in -
oace cultura romfma a primit fara incetare influenta occidentala, mai
1ntotdeauna franceza, uneori italiana, iar in timpul generatiei celei mai
celebre- epoca lui Eminescu -, germana.
Aceasta alternanta intre Orient ~i Occident a dat culturii roma -
ne$ti culte (o vom numi astfel pentru a o deosebi de cultura populara) o
caracteristica absolut personala, greu de confundat. Este necesar sa adau-
gam caprin influentii. inte!egem extinderea orizontului spiritual, o fertili -
zare a resurselor creatoare proprii ~i niciodata o copie sau imitatia un ei
valori straine. Niciodata nus-a creat nimic cu o astfel de imitatie, dimpo -
triva, imitatia a produs intotdeauna rezultate mediocre ~i sterile pe car
Istoria nu le pastreaza. Cultura romaneasca a cunoscut, desigur, ca orica -
re alta cultura, imitatori mediocri, care au copiat valorile Ia moda din Oc-
cident; dar, daca ei au indeplinit, poate, misiunea de a populariza ideil c
occidentale, nu au contribuit insa cu nimic la imbogatirea patrimoniului
spiritual romanesc ~i, cu mult mai putin, al celui european. Majoritatca
 13 1
MIRCEA ELIADE
130 ME$TERUL MANOLE. Studii de etnologie ~i mitologie
povestirile sale istorice, in conferinte ~i articole politice manifesta o
11 1
creatorilor, dupa cum vom vedea, au asimilat o parte a culturii europene
dr<1goste profunda pentru tara ~i poporul sau, o adanca cunoa~tere a lim -
dar au creat cu propriile lor foqe.
hii populare, era un roman din cap pana-n picioare.
Intr-adevar, eel mai mare geniu roman, Mihail Eminescu, era in
Trebuie sa men1;ionam de asemenea pe Alexandru Odobescu, pro-
acela~i timp, unul dintre oamenii cei mai culti, un adevarat om universal.
f<.:sor de Arheologie ~i scriitor cu o cultura vasta; Vasile Parvan, arheolog ~i
De la filozofie la lingvistica, de la economie politica Ia folclor ~i la ocul-
lllozof, autorul unui foarte interesant sistel11 filozofic, care intrune~te calita-
tism, pe toate le-a parcurs, avid de o ~tiinta enciclopedica ~i profunda, in
(ile universal impletite cu eel mai pur ,romanism". Merita o mentionare
acela~i timp. ~i totu~i creatiile sale, pastrand adesea chiar ~i forma poeziei
~ peciala marele istoric ~i poliglot Nicolae Iorga, autorul unei opere imen-
populare, exprima intr-o forma desavar~ita geniul poporului roman.
se, care nu a lasat nici un sector al ~tiin1;ei umane fara a-1 studia, conti-
Creatiile lui Eminescu au ca~tigat un loc insemnat in istoria literaturii
nuator al nationalismului lui Eminescu. Nicolae Iorga a fost, cu adevarat,
mondiale, tocmai pentru ca nu erau o reluare a operei straine, ci pentru
u n profet al romanimii. Acest om ilustru, care citea in toate domeniile,
ca aveau o nota originala ~i inedita. Poemul lui Eminescu, Luceafiirul -
are scria in ~ase sau ~apte limbi ~i citea in treizeci, a aparat cu pasiune
Steaua diminetii -, considerat de critici una dintre cele mai frumoase
valorile spirituale romane~ti contra importatorilor din strainatate. intele-
creatii din poezia europeana a secolului al XIX-lea, prezinta drama eterna
a geniului care atinge nemurirea, dar niciodata nu poate cunoa~te noro- gea ca este necesar sa asimilezi ~i nu sa imiti-
Acest tip ,eminescian", de om universal unit cu romanul pur,
cul terestru; ,aqiunea" acestui poem se desfa~oara parte intr-un cadru
's te tipul dominant in cultura romaneasca, dar nu ~i unicul. Au fost ~i
cosmic, parte intr-un castellegendar romanesc. Este scris intr-un minu-
al1;ii a caror creaJ;ie, ca ~i a personalitatilor deja amintite, a avut o structu-
nat ritm popular, dar imposibil de imitat.
ra tot atat de romaneasca, fara a poseda 0 cultura la fel de universala.
Eminescu, in capodopera sa Luceafiirul, nu este numai un exem-
Vo m mentiona pe primul dintre ei, pe Ion Creanga, autorul unui singur
plu tipic al culturii romane~ti culte; intr-un anume sens este chiar defini -
volum de proza, dar cu siguranta eel mai citit scriitor din Romania.
tia acestei culturi. Intr-adevar, ceea ce atrage atenfia in cultura romaneas-
reanga a fost invatator, dar pastra ca nimeni altul tezaurul folcloric al
cii este cii cea mai mare parte a genii/or creatoare sunt oameni extrem de
satului sau ~i acesta ii alimenteaza ~i ii insuflete~te pove~tile de neuitat ~i
culti ~i, in acela~i timp, buni patriofi, mari iubitori ai patriei lor. Am citat
lncantatoarele amintiri din copilarie. Sa nu-l uitam nici pe Mihail
deja numele principelui Dimitrie Cantemir. A fost eel care a inaugurat
Sadoveanu, de o forta epica ~i de o fecunditate incomparabile, eel care a
aceasta tradi1;ie a ,omului universal" care subzista ~i, in acela~i timp, foar -
evocat toata istoria romanilor in romanele ~i nuvelele sale, care a reflectat
te roman, acuzat uneori de contemporanii sai ca este ,un nationalist exal-
In car1;ile sale tot peisajul tarii; nici pe Liviu Rebreanu, eel mai mare ro-
tat". Eminescu face parte dintre acqtia. Aceasta personalitate, care tradu-
mancier actual al Romaniei, autorul faimosului Ion, epopeea taranului din
cea pe Kant ~i citea Upani~adele, a fost un profet nationalist, adevaratul
Transilvania, a taranului etern, sfa~iat intre dragostea pentru pamant ~i
creator al nationalismului politic roman. Alt exemplu: Bogdan Petriceicu
pasiune; nici pe Tudor Arghezi, eel mai mare poet contemporan al Roma-
Ha~deu (1836-1907), omul eel mai intelept al timpului sau, profesor de
niei, care a transfigurat limba romana, imbogatind-o cu noi valori ~i a cu-
limbi indo-europene la Universitatea din Bucure~ti (~tia vreo douazeci de
prins in versurile lui toata tragi-comedia vietii. ~i am putea continua citand
limbi, printre care se aflau persana, turca, toate limbile slave etc.) ~i care
inca macar vreo zece nume de scriitori romani moderni; dar este inutil sa
putea preda in acela~i timp Economia Politica, Dreptul, Istoria ~i Etno-
grafia. Ha~deu era un scriitor care in operele sale teatrale, in poeziile sale,

132 ME$TERUL MANOLE. Studii de etnologie ?i mitologie
dam liste de nume cand nu putem vorbi in detaliu despre fiecare dintre
ei. Foarte putini scriitori din aceasta categorie au devenit celebri dincolo
de granitele lor. Numai Panait !strati, neuitatul rapsod al Dunarii, al Ba-
raganului ~i Carpatilor, Liviu Rebreanu ~i Mihail Sadoveanu au fost sufi -
cient de tradu~i in alte limbi, cucerind astfel, un titlu la care aveau drep -
tul: acela de scriitori europeni. De asemenea, s-au tradus opere din multi
poeti ~i romancieri romani ~i putem a~tepta cu incredere rezultatele. Ceea
ce nu trebuie uitat niciodata este izvorul permanent de inspiratie al tuturor
acestor creatori: tezaurullingvistic ~i artistic popular. Pentru ca toti au baut
din spiritualitatea poporului roman, din cre~tinismullui, din filozofia vie-
tii, din atitudinea lui in fata existentei, unii con~tient, altii fara sa o ~tie .
Dar ~i a~a, continuitatea organica dintre traditie ~i operele lor a fost evi-
denta.
[Los Rumanos Breviario historico. Madrid: Editorial Stylos (Publicaciones
del Instituto Rumano de Cultura), 1943, trad. dupa originalul spaniol de
Aurica Bradeanu].
CRONOLOGIE SUMARA
Cu vreo 2000 de ani in. de H . - Aparitia in istorie a geto-dacilor
in Dacia.
Secolul al VI -lea in. de H. - Herodot scrie despre religia geto-
dacilor.
335 ani in. de H . - Alexandru eel Mare traverseaza Dunarea in
Dacia.
Anul 292 in. de H. - Regele Dromihetes distruge armata Regelui
macedonean Lisimah .
Cu un secol in. de H . - Marele conducator dac Burebista.
13
MIRCEA ELIADE
Anul 85 dupa H. - Dacii, sub domnia lui Decebal, ataca pe ro
111l1ni ~i ies biruitori.
101 -102 dupa H . - Primul razboi allui Traian contra lui Decebal.
105-106 dupa H.- Al doilea razboi allui Traian. Decebal se sinu-
' ide, iar Dacia devine provincie romana.
Secolul al III -lea - Dacia felix este atacata de barbari.
271-274- Aurelian retrage legiunile din Dacia.
315 - Monumentul Tropaeum. Trajani din Dacia inferioara
( [)obrogea) este restaurat de imparat.
328 - imparatul Constantin traverseaza Dunfnea.
Secolul al IV -lea- Daco-romanii se cre~tineaza.
375 - Invazia hunilor.
Secolul al VI-lea- Invazia longobarzilor ~i avarilor.
580- Apare numele Romania pe o inscriptie greaca din Sirmium.
Secolul al VII-lea- Invazia slavilor.
895-906- Invazia maghiarilor in Europa Centrala.
976 - Prima mentiune a valahilor sau romanilor.
. '
Sfaqitul secolului al XI-lea~ Blakumen pe o inscriptie runica din
Sjonhem.
Secolul al XII-lea- Valahii in Ctmtecullui Roland.
1173-1193- Principii romani din Transilvania secolului al X-lea
a par mentionati inGesta Hungarorum.
1186 - Rebeliunea valahilor contra imparatului bizantin. Inteme-
ierea Imperiului romano-bulgar.
1222 - Terra Blacorum in Transilvania.
1241 - Mare invazie tatara in Europa Centrala.
1247 - Principele roman Litovoi ~i Seneslau in Oltenia.
1308 - Prima mentiune a Principatului Munteniei (Valahia) in
Cronical ui Otokar din Siria.
1324 - Prima mentiune a lui Basarab, creatorul dinastiei Munte-
niei.
1352 - Intemeierea celui deal doilea principat roman (Moldova) .
 135
MIRCEA EUADE
134 ME$TER UL MANOLE. Studii de etnologie ?i mitologie ,
31 iulie 1877 - Ru~ii in situatie dificila la Plevna (Bulgaria) ce r
1386-1418 - Mircea eel Batran.
aj utor romanilor.
1389 - Prima batalie a lui Mircea contra turcilor. Decembrie 1877 - Plevna cade, turcii cer pace. Independenta
1400-1432- Alexandru eel Bun.
Lotala a Romaniei.
1442 - Ion Corvin de Hunedoara, mare voievod, al Transilvaniei, 10 mai 1881 - Romania devine regat.
ii invinge pe turci. 10 octombrie 1914- Moartea regelui Carol I.
1456-1462- Vlad Tepe~.
1914-1927 - Regele Ferdinand.
1457- 1504 - ~tefan eel Mare. 1916-1917- Romania in Marele Razboi.
147 4 - Marea victorie contra turcilor la Vaslui. 24 ianuarie 1918- Basarabia declara unirea ei cu Romania.
1527-1538- Petru Rare~. 28 noiembrie 1918 - Bucovina, declara ~i ea Unirea.
1593-1601- Mihai Viteazul. 1 decembrie 1918 - Transilvania, de asemenea, declara unirea cu
1600 - Unirea celor trei principate romane - Muntenia, Moldova
Romania.
~i Transilvania- intr-un singur stat. 1919 - Revolutia comunista a lui Bela Kunin Ungaria este anihi-
1683 - Turcii asediaza Viena.
lata de trupele romane.
1635-1654 - Matei Basarab domne~te in Muntenia. 1930-1940- Domnia lui Carol alII-lea.
1634-1635 -Vasile Lupu, in Moldova. 27 iunie 1940 - Ultimatum din partea Sovietelor, care iau in sta-
1678-1688 - ~erban Cantacuzino.
panire, pentru a doua oara, Basarabia.
1688- 1714 - Constantin Brancoveanu. 30 august 1940 - Arbitrajul de la Viena ~i cedarea Transilvaniei
1686 - Recucerirea Budei de austrieci.
de Nord Ungariei.
1710- 17 11 - Dimitrie Cantemir. 6 septembrie 1940 - Regele Mihai urea pe tron.
1711 - Petru eel Mare este invins de turci la Stanile~ti. 28 iunie 1941- Romania intra in razboi cu U .R.S.S.
1775- Austriecii cumpara de la turci o parte a Moldovei (Buco- Vara lui 1941 - Recucerirea Basarabiei ~i Bucovinei.
vina).
1784-1785 - Rascoala romanilor din Transilvania (Horia, Clo~ca,
Cri~an).
179 1 - Suplex libellus valachorum al romanilor din Transilvania.
179 2 - Ru~ ii ajung, pentru prima data in Istorie, la raul Nistru.
1821 - Ru9ii smulg o parte a Moldovei (Basarabia).
1821 - Rascoala lui Tudor Vladimirescu.
1848- Rascoala rom anil or din Transilvania (Avram Iancu).
24 ianuarie 1859 - Principele Alexandru loan Cuza este ales, in
acela~i timp, in Moldova ~ i in Muntenia.
10 mai 1866 - Principele Carol de Hohenzollern urea pe tronul
Romaniei.