Nr.
256-257 (1056-1057) - 24 iunie - 25 iulie 2006
Statul român, prin intermediul Institutului
Naþional pentru Studierea Holocaustului
din România „Elie Wiesel“, a jucat cel mai
important rol în organizarea manifestãrilor
comemorative de la Iaºi, alãturi de F.C.E.R.,
Comunitatea Evreilor din Iaºi ºi Universitatea
„Al. I. Cuza“, Facultatea de Istorie, Centrul de
Istorie a Evreilor ºi Ebraisticã. Institutul a consi-
derat cã prezentarea ºi dezbaterea numeroaselor
aspecte, unele dintre ele necercetate pânã acum,
ale pogromului ieºean ar constitui poate cel mai
semnificativ memento al acestui eveniment tragic,
prezentat în cadrul Conferinþei Internaþionale
„Pogromul de la Iaºi (28-30 iunie 1941): prologul
Holocaustului din România“. Ea a fost urmatã apoi
de ceremoniile de comemorare de la cele trei
cimitire (Iaºi, Podu Iloaiei ºi Târgu Frumos) unde
se gãsesc înhumate victimele pogromului ºi ale
„Trenurilor Morþii“.
D eschiderea Conferinþei Internaþionale în
maiestuoasa salã de consiliu a Senatului
Universitãþii „Al. I. Cuza“, într-o atmosferã fierbinte
(la propriu ºi la figurat, unii comparând temperatura
din aceastã zi cu cea din urmã cu 65 de ani), a fost
onoratã de prezenþa a numeroase personalitãþi din
viaþa politicã, socialã, culturalã româneascã, la cel
mai înalt nivel, diplomaþi strãini, conducerea
F.C.E.R. ºi a comunitãþii ieºene, alãturi de cunoscuþi
istorici ºi cercetãtori ai problemei Holocaustului din
þarã ºi strãinãtate, ziariºti ºi un numeros public. Au
fost de faþã consilierul prezidenþial Claudiu Sãftoiu,
Comemorarea
pogromului -
un reper necesar
al conºtiinþei
noastre colective
reprezentându-l pe preºedintele Traian Bãsescu,
ministrul de externe Mihai Rãzvan Ungureanu
(unul dintre moderatorii dezbaterilor care au
urmat), reprezentând Guvernul român, E.S. Rodica
Radian Gordon, ambasadorul Statului Israel, ºi
E.S. Nicholas Taubman, ambasadorul Statelor
Unite, prefectul de Iaºi Radu Prisãcaru, generalul
Mihail Ionescu, directorul Institutului pentru
Studierea Holocaustului, conducerea Universitãþii
ieºene.
D eschizând lucrãrile conferinþei, generalul
Mihail Ionescu a apreciat cã aceastã
comemorare reprezintã „un reper necesar al
conºtiinþei noastre colective“, menitã sã previnã
ca o astfel de tragedie sã se mai repete ºi sã
aminteascã tinerelor generaþii de evenimentele
dramatice ale unui trecut nu prea îndepãrtat. În
mesajele citite au fost subliniate ideea asumãrii
trecutului, necesitatea de a menþine vie în
memorie ºi de a transmite tinerei generaþii
învãþãmintele acestui capitol întunecat al istoriei
României, precum ºi avertismentul faþã de
reînvierea unor fenomene ca rasismul, xenofobia
ºi antisemitismul, care au declanºat tocmai
evenimentele pe care le comemorãm.
* renaºterea sub formã instituþionalã a legionarismului. Se afirmã tot mai deschis miºcãri
P artea de inaugurare a Conferinþei s-a
încheiat cu douã momente solemne - un
moment de reculegere în memoria victimelor
Pogromului ºi înmânarea de cãtre ambasadorul
Statelor Unite, Nicholas Taubman, a premiilor
concursului de eseuri cu tema „Pogromul de la
Iaºi“, pentru elevii din liceele ieºene. Concursul a
fost organizat de Ambasada Statelor Unite la
Bucureºti, American Corner Iassy ºi Institutul
Naþional pentru Studierea Holocaustului din
România. Câºtigãtorii au fost elevele Carmen
Mãdãlina Buzdugan (premiul I), Andreea Zaharia
(premiul al II-lea) ºi Florina Rodica Avigã (premiul
al III-lea). La concurs au participat 11 licee, iar în
final au fost alese 12 eseuri.
E.S. RODICA RADIAN-GORDON, Educaþia – cel mai eficient mijloc
ambasadorul Statului Israel
în România
de combatere a prejudecãþilor
„...În România, procesul de «recuperare» a
trecutului a început în urmã cu mai puþin de un deceniu
ºi s-a concretizat în ultimii trei ani cu decizia
preºedintelui Iliescu de a forma o Comisie Internaþionalã
pentru Studierea Holocaustului în România, urmatã de
decizia sa, ca ºi de cea a preºedintelui Bãsescu, de a
aplica recomandãrile acestei Comisii... Educaþia este,
în orice societate, cel mai eficient instrument în
combaterea ignoranþei ºi a prejudecãþilor, mai ales când
vorbim despre extremism, xenofobie ºi antisemitism.
În ultimii ani asistãm la un efort constant de îmbunãtãþire
a specializãrii profesorilor de istorie în vederea predãrii
I
EDI}I
E SPE
CIAL|
29 iunie 1941 „În duminica aceea...”
65 de ani de la sângerosul
Pogrom de la Iaºi
TRAIAN BÃSESCU,
preºedintele României
O privire criticã
asupra
trecutului
ºi conºtiinþa
propriei noastre
responsabilitãþi -
urgenþe ce nu „În urmã cu 65 de ani, oraºul Iaºi a fost scena ororilor Marele Rabin Otrava
ºi crimelor care au constituit începutul acþiunii
se diminueazã MENACHEM
sistematice de eliminare fizicã a populaþiei evreieºti din
HACOHEN antisemitismului
în timp România, la ordinul expres al autoritãþilor politice din
acea vreme... Evacuaþi noaptea din propriile case,
„...Faptul cã aceastã ºi xenofobiei
terorizaþi, umiliþi, învinuiþi pe nedrept, evreii din Iaºi au fost adunaþi la Chesturã, unii
conferinþã are loc la Iaºi
dintre ei fiind executaþi pe loc, alþii având parte de o agonie terifiantã, fiind obligaþi sã
are o însemnãtate spe- nu a dispãrut
treacã peste cadavre, închiºi pânã la asfixiere în vagoane de marfã din care au coborât, la
capãtul cãlãtoriei morþii, doar foarte puþini.
cialã, deoarece Iaºiul este un oraº care a fost martor la douã
aspecte diferite ale comportamentului uman... Iaºiul a fost
Desigur, istoricii cunosc bine aceste fapte. Raportul final al Comisiei Wiesel le
înregistreazã ºi le propune memoriei noastre cu o urgenþã care nu se diminueazã în timp!
Este vorba de urgenþa privirii critice asupra trecutului ºi a conºtiinþei propriei noastre
oraºul în care evrei ºi neevrei au trãit ºi au muncit împreunã,
în spiritul toleranþei ºi al respectului reciproc. Pe de altã parte,
existã Iaºiul întunecatelor zile din anul 1941, când omul - creat
responsabilitãþi. Este vorba, de asemenea, de urgenþa asumãrii memoriei ºi a lecþiei acestei
istorii cutremurãtoare.
România a fãcut paºi importanþi pe calea recuperãrii istoriei ºi a asumãrii memoriei.
dupã chipul lui Dumnezeu - a devenit încarnarea diavolului,
sau Cain care ºi-a omorât fratele. Lumea liberã ºi democraticã
trebuie sã înveþe din trecutul cel cumplit, pentru a face tot ce
În 2005, a fost inaugurat Institutul Naþional „Elie Wiesel“ pentru Studierea Holocaustului
din România ºi tot anul trecut, cu prilejul Zilei Holocaustului, am lansat un manual de
îi stã în putere pentru ca rasismul, aºa cum a fost practicat
de cãtre duºmanii omenirii ºi ai lui Dumnezeu, sã nu mai
liceu despre Istoria evreilor... ªtim cã una dintre cauzele favorizante ale ororilor din iunie punã niciodatã lumea în pericol. Monstrul urii ºi rasismului
1941, de la Iaºi, a fost disponibilitatea populaþiei civile de a participa la o astfel de „vânãtoare
de oameni“... Rãmâne cu neputinþã de înþeles cum oamenii pot face atât de uºor dovada
care ameninþã omenirea are multe feþe, una dintre ele fiind
negarea Holocaustului ºi diminuarea impactului pe care
inumanitãþii faþã de semenii lor, cum cei care locuiesc împreunã de secole cad pradã acesta l-a avut. Nu trebuie sã ne amãgim cu gândul cã
provocãrilor la violenþã faþã de cei rãmaºi fãrã apãrare, cum prejudecãþile se pot transforma pericolele rasismului sunt marginale sau cã otrava
în urã ºi ura în crimã...“. antisemitismului ºi xenofobiei a dispãrut pur ºi simplu.
Societatea cultã nu trebuie sã rãmânã indiferentã la rãbufnirile
xenofobe ale unor «conducãtori nebuni»...“.
Dr. AUREL VAINER, Pogromul a reflectat
preºedintele F.C.E.R. tot ceea ce a însemnat MIHAI RÃZVAN Pânã
„...Vorbind despre Pogro- antisemitism, UNGUREANU, nu demult,
ministrul afacerilor
mul de la Iaºi ca prolog al
cultivat ºi propovãduit la Iaºi externe istoria
Holocaustului din România nu
pot sã nu amintesc cã, de fapt, în perioada interbelicã Holocaustului
acesta a avut la bazã tot ceea „Istoria impresio-
ce înseamnã antisemitism, cultivat ºi propovãduit, din nefericire, în Iaºiul - cetate a culturii nantã a evreilor din Iaºi românesc
este marcatã, din pãcate,
româneºti - în anii care au precedat cel de-al doilea rãzboi mondial. Pogromul de la Iaºi a
fost o groaznicã întruchipare a principiului potrivit cãruia a învinovãþi evreii asigurã o ºi de evenimente tragice. era un subiect
explicaþie simplã, foarte uºor de preluat, pentru toate nereuºitele din viaþa celor mulþi. De Pogromul de la Iaºi
din vara anului 1941 ºi
tabu
aici pânã la cunoscuta «soluþie finalã» drumul nu a fost atât de lung, iar rezultatele în
cazul Pogromului de la Iaºi le cunoaºtem: peste 10.000 de evrei uciºi... Importanþa temei «Trenurile Morþii» au reprezentat apogeul tragic al unui ºir
abordate astãzi, aici, rezidã nu doar în faptul cã se referã la un eveniment tragic de acum de incidente inacceptabile ale cãror victime au fost oameni
obiºnuiþi, uciºi în urma unor acþiuni cãrora nimeni nu le va
65 de ani, ci ºi în nevoia de recurs la actualitate. Este trist, dar adevãrat: în ultimul deceniu,
putea gãsi vreodatã vreo justificare. La 65 de ani depãrtare
în numeroase regiuni ale lumii, dar mai ales în Europa, asistãm la relansarea
de cumplitele evenimente din zilele de 28 ºi 29 iunie 1941, ne
antisemitismului. Este de neadmis ca, dupã suferinþele Holocaustului, sã aparã incidente
aflãm astãzi la Iaºi pentru a aduce un pios omagiu acelor
antisemite... Nu cu aceeaºi intensitate ca în Europa Occidentalã, manifestãri de concetãþeni ai noºtri care au cãzut victimã însângeratelor
antisemitism se înregistreazã ºi în România. Din pãcate, în ultima perioadã, asistãm ºi la acþiuni conduse de autoritãþile române din acea vreme, pentru
un singur ºi de neiertat «pãcat»: acela de a fi evrei...
politice fãþiº legionare sau care se inspirã din ideologia legionarã, cum este «Noua
Dreaptã».
Conferinþa... ne oferã astãzi, la 65 de ani de la acele zile de
coºmar, oportunitatea de a prezenta cele mai recente studii
Comunitatea internaþionalã încearcã sã contracareze acest fenomen, lansând un apel
privind Holocaustul din România, în general ºi, în special,
liderilor lumii sã adopte o atitudine fermã ºi mãsuri adecvate pentru stoparea manifestãrilor episodul Pogromului de la Iaºi... Subliniez importanþa
antisemite. O grãitoare expresie, în acest sens, este adoptarea recent, de cãtre Parlamentul
organizãrii unor astfel de evenimente în þara noastrã, o þarã
României, a Legii pentru aprobarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 31/2002 privind unde pânã nu demult istoria Holocaustului românesc era un
interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ºi a
subiect tabu, ºi insist asupra necesitãþii asigurãrii unei
promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi continuãri pe mãsurã, diseminarea informaþiilor fiind absolut
omenirii... În forma sa finalã, aceastã Lege aduce câteva prevederi noi, de o deosebitã
necesarã la nivelul societãþii din þara noastrã, precum ºi în
însemnãtate, pentru reducerea la maximum a echivocului unor interpretãri care sã facã rândul instituþiilor de învãþãmânt. Amploarea inimaginabilã
neaplicabile prevederi de substanþã...
pe care a cãpãtat-o ura în trecut ºi crimele de neînþeles care
Permiteþi-mi sã folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea cã organele au urmat sunt motivele pentru care trebuie sã ne asigurãm
abilitate ale statului român vor acþiona cu adevãrat în spiritul legii, declanºând, fãrã
cã asemenea lucruri nu se vor mai repeta. Datoria noastrã de
tãrãgãnare, procedurile cuvenite pentru sancþionarea de cãtre justiþie a celor care încalcã onoare este de a lupta, într-un front comun, împotriva oricãrei
legea...“. manifestãri de intoleranþã pe criterii etnice sau religioase...“.
E.S. NICHOLAS TAUBMAN, România a înregistrat
ambasadorul S.U.A. în România
un progres enorm
Holocaustului elevilor din clasele superioare ºi celor „...În urmã cu exact 65 de ani, strãzile prin ruperea unei tãceri
de la liceu... În acelaºi timp trebuie acordatã o deosebitã oraºului Iaºi rãsunau din cauza sticlelor
atenþie societãþii, în general, ºi elitelor ºi formatorilor sparte, a focurilor de armã, a þipetelor ºi, de 65 de ani...
de opinie, în special. Sper cã mass media va realiza mai târziu, din cauza lacrimilor a mii de oameni izgoniþi din casele lor ºi trimiºi spre orori
propria sa importanþã în rãspândirea unor informaþii inimaginabile. Cu toate acestea, în faþa acestor orori, în unele cartiere ale oraºului era
corecte asupra acestui capitol din istoria României... doar Tãcere. Pe unul dintre zidurile Muzeului Memorial al Holocaustului din S.U.A. este
România are o foarte bunã legislaþie privind scris urmãtorul citat: «Sã nu fii victimã. Sã nu fii agresor. Mai presus de toate, sã nu fii
interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter spectator». Este un citat care ilustreazã... miezul dilemei Holocaustului - victimele, agresorii
fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului ºi spectatorii. De asemenea, ne aminteºte cã trebuie sã rãmânem vigilenþi pentru ca
persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni societãþile noastre sã nu mai calce niciodatã pe acest drum.
contra pãcii ºi omenirii. Revine autoritãþilor române România a înregistrat un progres enorm prin ruperea unei tãceri de 65 de ani privind
responsabilitatea de a aplica aceastã legislaþie ori de istoria Holocaustului din aceastã þarã... prin crearea, în 2005, a
câte ori va fi cazul...“. Institutului „Elie Wiesel“ pentru Studierea Holocaustului din Continuare în pag. II