PAMFIL SEICARU

r-

UNIREA NATIONALA,
IDEIA

ORTA A ROMANIEI MODERNE, IN PERSPECTIVA

ISTORICA

SI

IN

COMPLEXUL

EUROPEAN

POLITIC

11

,r

r6

;4,-

EDITURA "CARPATII"
MADRID
1

959

www.dacoromanica.ro

COLECTIA "CARPATII"
A)

In limba romanii:
1)

2)

3)

4)
5)

6)
7)
8)
9)

10)

11)

12)

B)

INTRE VOLGA $1 MISSISSIPI, de Aron Cotru,

0,25 dol. U. S. A.
ISPRAVILE $1 V1ATA LUI MIHAI VITEAZUL,
de P. Ispirescu, 0,50 dol. U. S. A.
OCTAVIAN GOGA, de Pamfil $eicaru, 0,50 dol,
U. S. A.
A. C. C1JZA, de Pamfil $eicaru, 0,25 dol. U. S. A.
C. STERE, de Pamfil $eicaru, 0,50 dol. U. S. A.
ARDEALUL $1 HABSBURGII, de G. A. Pordea,
0,25 dol. U. S. A.
N. IORGA, de Pamfil $eicaru, 1,50 dol. U. S. A.
TUDOR ARGHEZI, de Pamfil $eicaru, 0,50 dol,
U. S. A.
RUMANIA, CENTINELA DEL ESTE NO DEBE

MORIR, de Contele Agustin de Foxd (editie bilingua), 0,50 dol. U. S. A.

TARA, de Aron Cotru, 0,25 dol. U. S. A.

PUEBLOS DE FRONTERA.P OPOA RE DE

FRONTIERA (editie bilingud), de Blas Pillar,

0,50 doL U. S. A.

ION MIHALACHE, de Pamfil $eicaru.

U. S. A.

dol,

In limba spaniolii:
RAPSODIA VALACA, de Aron Cotru, epuizat.
2) PARENTALIA, homenaje al Emperador Trajano,
epuizat.
1)

Depisito Legal: M. 6.750-1959.

www.dacoromanica.ro

PAMFIL SEICARU

UNIREA NATIONALA,
IDEIA FORTA A ROMANIEI MODERNE, IN PERSPECTIVA

ISTORICA

SI

IN

COMPLEXUL

POLITIC

tE

EDITURA "CARPATII"
MADRID

1959

www.dacoromanica.ro

EUROPEAN

Memoriei lui Napoleon al 111-lea,

Imparatul Frantei, sustinator, al

Unirii Romanilor.

www.dacoromanica.ro

CATEVA LAMURIRI PREGATITOARE

FOLOSESC In titlul acestei carti conceptia -idee forta" a lui Alfred Foul 116. Termenul a fost folosit de
filozoful francez pentru a caracteriza fenomene psihice reprezentand dublul caracter: intelectual i activ.
Doctrina evolutionismului ideilor forte admite constiinta ca ca un factor de schimbare nu drept un simplu
epifenomen, adica fenomen accesor a carei prezentd sau
absenta nu are nici un rol In producerea fenomenului
esential. Unirea a lost ideia forta creiatoare a Romaniei
moderne, ideia forta care a dat o valoare istoricd In
Europa contimporand, poporului roman.
Unitate etnica, de limba, cu o comunitate de idei, de
sensibilitate, de ainintiri, poporul roman, in pofida nestatorniciilor i vitregiilor istoriei, a avut-o totdeauna ca
o invincibila realitate istorico-social umana. Dar "ideia
predominanta-natiunea unita, organizata In Stat national" (Mancini in lectia inaugurala a cursului de drept

international la Universitatea din Turin, rostitd la 12

Ianuarie 1851) apare la Romani odath cu ecourile revolutiei franceze.

Secolul al XVIII a dat dovada dispretului fatd de conceptul natiune, prin acea monstruoasil impartire a Poloniei, consecinta a ideiei de echilibru intre State. 0
confuzie curenta se face !titre termenii de nationalitate
si natiune, ca si cand !rare acesti doi termeni nu ar
exista nici o diferenta. Nationalitatea reprezinta o colectivitate umana care nazuieste sa devina o natiune,
neavand Inca elementele necesare spre a se defini, mai

exact sa-si faca intrarea In istorie. S'a spussi gasim

justa definitia, "nationalitatea este o natiune In ger-

-7

www.dacoromanica.ro

men si natiunea este o nationalitate Imbobocita". Ideia

de natiune este precedatA de sentimentul national si
data aparitiei acestui sentiment este controversata de
istorici. Adesea unii istorici, cu o exageratA, deci deformatoare interpretare nationalista, atribuie o vechime
exageratA acestui sentiment. Un exemplu: istoricul francez A. Thierry care nu ezita sA semnaleze aparitia nationalitatii franceze In secolul IX. Henry Hauser In "Le
principe des nationalits" respinge aceastA vechime:
`,Nu se gaseste urma In vechiul Ev-mediu, si este nevoie

de imaginatia unui Thierty pentru ca s descoperim

nationalitatea In acea epocA". Duruy, Ranke, situiazA

Inceputurile sentimentului national la 1214 (batalia dela
Bouvines). Ni se pare mai aproape de adevAr afirmatia
istoricilor Guizot, Michelet, Hauser, care au identificat
primele manifestatii precise si definitive ale nationalitAtii franceze, In timpul epopeei Ioanei de Arc. Prezenta
unei dominatii straine, cu multiplele ei umilinti, desteapta sentimentul national, ceva mai mult, creiazA o
constiinta nationala. La noi, N. Iorga se apropia de Michelet si Hauser: "Constiinta nationalii (care nu trebuie
confundat cu sentimentul, care poste sd fie un simplu
instinct) este cu mult posterioara sfarsitului epocei medievale". Probabil ca Iorga se gandea la o predick a lui
Huss din 1409 In care spunea: "Cehii trebuie sa fie primii In patria lor, cum Germanii au primul loc In Germania si Francezii In Franta. MA Intreb clack' Reforma
religioasa a lui Huss nu a fost o introducere la Reforma
nationalA care a impus limba cella ca limbd oficiald.
Ca orice stapAnire straina produce aceiasi trecere dela
sentimentul national la constiinta nationalA, o putem
verifica In refrsarea imperialfi a Frantei In timpul rAsboaielor Revolutiei si ale Imperiului. Fara Indoialit ca
Revolutia francezA a afirmat principiul suveranitatii nationale (decisive In acest sens sunt instructiile date Comisarilor si comandantilor de armate. In care accentua
c nici o anexiune nu se poate face fAra ca In prealabil
s se fi demonstrat di s'a cerut printr'o libera exprimare a vointii poporului: nici un popor "nu are dreptul
de a sunune pe altul la legi comune, /Ira hotaritorul lui
consimtAmAnt", dar in aplicarea principiului s'a ajuns
la monstruoziati. Volume le lui A. Sorel "Europa si revolutia franceza" aduc o strivitoare documentare. Pentru faza romanticA a expansiunii miitare a revolutiei,
8

www.dacoromanica.ro

este de citit primul volum "Lupta pentru frontierele naturale".

"Revolutia franceza a isbutit s destepte sentimentele
nationale ale strilinilor, contra Frantei. A lost consecinta rasboaielor Revolutiei 5i ale Imperiului. Mud desv olt a r e a ambitiilor revolutionare i napoleoniene au
ajuns la limita lor de expansiune, natiunile oprimate
s'au revoltat. A Post cauza succeselor coalitiilor", spune
Ch. Dupuis. Este interesant cum opresiunea dominatiei
militare i ca o consecinta politica a operat asupra na-tionalittilor: le-a dat o constinta nationala, le-a format ideia de natiune sub forma patriotismului etnic si
linguistic care a devenit baza ideiei nationale. Frontiers
linguistica a cdutat sa devind frontiera politica.
Cum poporul roman a lost sortit s cunoasca penetratia i treptata cotropire straina Inca din secolul al XVI,
Incepand de sub Radu cel Mare care a lasat extinderea
puterii clerului greco-sarb, ajungand sub Neagoe Baserab s joace un rol politic. Neagoe a inaugurat sistemul
punerii manastirilor romnesti sub protectia mnastiriMr grecesti din Orient. Cu toate ca a favorizat venirea
in tar% a calugrilor i preotilor greci, influenta cea
mare, la Inceput, o exercita clerul sarb care promova
pe Sarbi in posturile politice i militare. Neagoe Von
5i succesorii lui se casatoreau adesea cu fiicele despotilor sarbi. i aceste doamne ale tarii veneau ca domnii
fanarioti mai tarziu, cu rude .sa le capatuiasca. Iar clerul ortodox de origina sarbeasca si greceascd, conlucra
la consolidarea dominatiei acestor straini. Deaceia am
avut pana sub Matei Basarab o lupta atat impotriva elementului cotropitor al Grecilor cat si al Sdrbilor. Acest
ultim Basarab reprezenta partidul national care se formase impotriva predominarii Grecilor In treburile tarii.

SA nu ne lasam amagiti si s dam acestor "partide

nationale" formate de boierii autochtoni un sens pe care

nu I-au avut: nu reprezentau 0 organizatie, mai exact
o grupare de afirmare a ideiei nationale, asa cum lutelegem azi, ci o grupare de aparare mioapa a intereselor
lor de clas care nu putea beneficia integral de posturile de conducere In Stat. Exista Inca o viziune roman-

tia a clasei boeresti care si-a gsit o ampl, sugestiva

prezentare In N. Iorga. Cu todta uriasa lui personalitate

si acumulare unica de documentare privitoare la istoria
Romanilor, N. Iorga s'a apropiat de documente si de
toate isvoarele de informatie privitoare la trecutul nos-

_9_

www.dacoromanica.ro

tru cu ideia preconceputa asupra rolului eroic al boerimu In istoria poporului roman. I se poate aplica acestei
tendinti de alterare romantica, severa judecatfi exprimatd de Fustel de Coulanges in prefata la "Monarchie
franque": "Ideile preconcepute, iat rdul epoch noastre... Se aduce In studiul faptelor ideile pe care le au...
Intre text si spiritul cu idei preconcepute care 11 citegte,
se produce un fel de conflict nemarturisit; spiritul refuz s accepte ceiace este contrar ideii lxi.. textul cedeaza, se mlddiazd, se acomodeazd opiniei preconcepute
de spirit. Poate ar fi foarte usor s fii erudit dacd eruditia nu ar prezenta aceasta supremd dificultate de a
cere imperios un spirit absolut independent si liber, mai
ales fata de sine insusi".
Citite obiectiv aceleasi documente folosite de majoritatea istoricilor nostri, ajungem la o concluzie stranie Si
anume: din timpuri pierdute In negura veacurilor, poporul roman a fost supus unei continui ocupatii strdine,
exercitatd de boieri. Este necesard o reactie antiromantied, In interpretarea istoriei Romani lor. Este trist cd
n'am avut o clasd conducatoare stra.bdtut de comandamentele rdspunderilor ei rornanesti, dar de ce s o
inventdm, sd fortdm textele atunci cand ele, !Ara' exceptie, indic. clasa boiereascd responsabild de secolii de decadenta ai poporului roman. Md doare c n'am avut pe
Decartes, pe Montaigne, dar dacd nu i-am avut, ce putern face? Ne resemnam In fata rea1ltil. Elementul de
bazd al unei natiuni este limba gi clasa conduatoare,
care d precizie i elegantd limbii populare, o operatie
identicd aceleia a gradinarului care transforma floarea
de rasurd n trandafiri. Dacd gsim In Franta si Italia
exemple strdlucite de contributie a nobilimii la formarea
0i desdvargirea limbii literare, dealungul secolelor limba
romaneascd s'a format, s'a mentinut prin tdrani, adicd
prin 97 % din populatia t drilor romane. Ei reprezint
elementul de continuitate din strafunduri de istorie, Incptanandu-se sa. /Inland credinciosi lor insisi.
Datoria noastrd este sd ajutam sa se refaca din ruini
patria, prin adevdruri, oricat de crunt ar ofensa sentimentele noastre, adevdruri rostite f gra reticente, Inlesfind patriei sa-si refaca un suflet i o politicd nationala.
Permanenta dealungul vicisitudinilor istoriei, continuarea aceluiasi spirit pe acelasi paznant, contra invaziilor barbare, contra cotropirilor slave gi grecesti, ta-

ranii au reprezentat-o. Cand reghnul de ocupatie ru-

- 10 -

www.dacoromanica.ro

seasca vrea sa disloce tranimea, s'o separe de pilmtint,

a carui stapanire taranul nu o concepe decal individuala, prin dislocarea acestui sentiment puternic de posesie, In nascocirea marxisto-leninista a colhozurilor, a

ales elementul vital al ideiei nationale ca obiectiv de

exterminare.

Intelectualii? Slugi zeloase ale strainilor, ca odinioard

boerii. 0 revolutie nationala, nu poate fi decat tallnessca, adica o reactiune a elementului istoric impotriva celui neistoric, a permanentului contra accidentalului. De
acest element istoric, de acest element care incarneaza
natiunea se tern stdpaniiRusiica i vechilii lor comuniptii.

Fiind constrans de cadrul acestei carti sa studiez secolul care a precedat Unirea, o mica mangaiere am
avut: unanimitatea calatorilor straini este impresionata
de calitatile morale ale taranimii. Cum apare taranul

roman In "Memoriul" contelui de Hauterive? Demn, revoltat contra oricarei opresiuni si a oricarei nedreptati.
"Marturisesc c aceasta traditie a vechei libertati romane, este unul dintre lucrurile care mi-au fost mai dulce
de gasit la 400 leghe departare de Roma si la 18 secole
departare de Cicero", scria contele de Hauterive la 1785,

adica in epoca in care boerimea se tara pe brand In

fata oricarui strain, spre a-pi asigura o parte din jafuirea neamului roma:nese.

Fara s vreau am apropiat textul contelui de Hautevitor la Romania, In "Balcani, orizonturi de ieri si de
azi" (publicat in traducere franceza In 1946). "Romania
este o tarli de marl contraste si de un farmec infinit.
Am cunoscut mai multi calatori cari, dupa o vizita la
Bucuresti, fsi imaginesza ca cunosc Romania. Nu puteau
face o mai mare eroare. Acest Pals "Paris al Orientului"
nu are nici un raport cu vane rurale care incameaza
adevarata Romanie. Am lost totdeauna fericit sa parasesc Bucurestii spre a gasi satele frematand de vian,
pe cnd capitala nu este decat o escrescenta". Despre
tarani, Bernadd Newman, care a cutreerat Romania in
1934 si 1935, are aceiasi admiratie ca i contele de Hauterive: "Un mare simt artistic procurd taranilor o variellate In momentelq de odihnd ale existentii lor de
plugari. Un cioban cu privirea contemplativa, este uneori poet si filozof, daca nu se improvizeaza povestitor de

rive de paginile scrise In 1939 de Bernard Newman, pri-

11

www.dacoromanica.ro

vechi legende populare. Un Oran, orient ar fi de umil,

10 bate capul sn sculpteze poarta de lemn a modestei

lui case. Adesea Incearcn sA ImpodobeascA cu foarte fine

desene de crAngi i flori, un perete de lemn dat cu var".
Concluzia: "tAranul este indestructibil TrAnteste-1 la
pAmEnt, se va ridica mai puternic, ele este "Anteu", fiul
pAmntului".

Acest Anteu al pAmantului romnesc ne legitimeazA

sperantele de viitor. Dar un viitor In care nu se va restaura boieria veche si noun, pentru a zAdfirnici marile
virtualitati ale natiei. Acel viitor care va veni dupA epoca fanariotismului marxisto-leninist-InspnimAntAtor se
aseamn cele doug epoci fanariote-nu va avea si nu
poate avea nimic comun cu spiritul cosmopolit al unei
clase conducAtoare In divort cu realitfitile nationale.
Nzuim spre restaurarea natiunii In drepturile ei suverane nu spre restaurarea a ceiace s'a prtibusit. Desastrul Romaniei ne constrange la revizuiri totale de credinti, de idei.
Unirea a fost ideia fort care a dat poporului roman
traiectoria ascendentA dela 1821revo1utia social-nationaln a lui Tudor VladimirescupAnn la 1918. Unirea Mol-

dovei si a Va1ahiei a Post o etapA, asa au conceput-o

fdurarii primei uniri, Unirea dela 1918 a Yost desAvAr-

Orea operii Incepute acum im secoL

tiu cA interpretarea pe care o dau In aceastii lucrare,

unor fapte cunoscute, contrazice tabloul romantic pe

care 1-au pictat mai toti istorich romni. Dar marea
tragedie a neamului romnesc ne interzice romanticile
idealizri.

Istoria formatiei ideiei nationale pang la prima unire,

stArile sociale, oamenli, ImjrejurArile, ne pot folosi ca
un antidot Impotriva unui sentiment de descuraj are
care Ii face drum adesea In constiinta noastrA.
Intre 1821 si 1859, ImprejurArile n'au Yost mai putin
crncene de cAt sunt astgzi i nici obstacolele cu care
s'a Infruntat o minoritate dominatE de ideia fortli a
Unirii. Ceiace a Inlesnit biruinta ideiei de unire a fost
fanatismul cu care acea minoritate s'a consacrat unei
idei. i fanatismul exclude interesul personal.
Lipseste In exil o minoritate dominat de ideia forta
12

www.dacoromanica.ro

a libertatii nationale, deaceia exilul nu poate juca nici

un roL S'a situat In afarii de istorie.
Forte le creatoare ale Romaniei de maine sunt In tard,
necunoscute, nelnduplecate In lupta lor pentru libertate,
profund nationaliste, netnfricate.
Ocupatia ruseasca, ticAloia vechililor marxisto-leninii3ti, frenetici ai renegarii nationale, fac o crunta pedagogie nationalista poporului roman. Si asprei formatii
morale, pe care o impune epoca fanariotismului marxisto-leninist, vom. datora restaurarea suveranitatii nationale.

Si nimanui altcuiva.
PAMFIL SEICARU

13

www.dacoromanica.ro

IN revolutia franceza Incepe s se cunoascA principiul nationalitatilor; liberalismul i principiul nationalitatilor

au mers Impreuna multi vreme, pang.
in 1870 cand separarea lor s'a produs
sub influenta marei personalitati a
lui Bismarck. Liberalismul si sentimentul national s'au desvoltat Impeunta, In cursul seculului al XIX-a,
influentAndu-se reciproc; toate revendicarile nationale s'au fAcut sub flamura libertatii, de aceea natiunea ca
vi individul sunt creatii ale libertatii.
Legitimarile principiului nationalittii le gAsim In "De-

claratdile dreptului omului".

Toate miscArile populare din epoca Renasterii In: Spania, Po Ionia, Italia, Grecia, Franta, cum spune Henri

Hauser in "Le principe des nationalits": originile lor

istorice "se caracterizeaza printr'un amestesc de idei democratice i idei nationale".
In trecut, popoarele fAceau parte din patrimoniul familiilor domnitoare; dupA Revolutia francezd, ele au Inceput sA fie considerate ea subiecte de drepturi, ca individualitati demne de a fi recunoscute i respectate..

In instructiile redactate de Lazare Carnot in numele

milarea personalitatilor nationale cu personalitatea indivizilor: "Natiunile sunt intre ele in ordinea
ceace indivizii sunt in ordinea sociala: ele au ca i ei,
drepturile lor respective. Ori, legea naturald vrea ca s
fie respectate aceste drepturi".
"Noi avem ca principiu, indiferent de putinatatea tarii pe care o locueste orice popor, ca este absolut staComitelului de Salvare publicA, In 1792, s'a precizat asi-

- 15

www.dacoromanica.ro

pan la el, ca este egal In drept cu cel mai mare i nimeni, In mod legitim, nu poate atenta la independenta
lui". 0 nouti doctringt a principiului nationalittilor isi
filcea aparitia in dreptul gintilor.
Toate principiile care la inceput au fost formulate pentru indivizi, au fost aplicate, prin analogie, i natiunilor,
hind privite ca o incarnare mai complexa, mai cuprin-

zfitoare a personalitatii umane, deoarece natiunea totaliza trecutul si prezentul, proectand, In acelas timp,
viitorul. Iata de ce, pentru studierea personalitatilor colectiveniatiunilea luat o mare desvoltare studiul trecutului, a procesului de formatie, adica istoria. Toate
partidele liberale au sustinut revendicarile nationale ale
micilor popoare ca un drept la o via proprie, ca un
act legitim de protest contra oriclrei cotropiri teritoriale
sivarsite de o matiune mai puternica. Daca in secolul
al XVIII-a delimitarile de frontiera se fceau conform
criteriilor ratiunii de Stat, indiferent daca teritoriile
Inglobate unui Stat apartineau altor nationalitti, in
secolul al XIX-a, Ins, principiul nationalitatior incepu
sa prevaleze, culminand in conferinta de pace dela Versailles. In cursul acestui secol am asistat si la formarea
unei etici In politica internationala. Un exemplu tipic
al manifestarii acestei etici a Post protestul liberalului
englez Gladston, din 1876, fficut In Camera Comunelor
Impotriva masacrelor turcesti savarsite asupra populatiei bulgare din imperiul otoman. Anglia era aliata si
proteguitoarea Turciel contra Rusiei, dar convingerile
liberale au fost mai, puternice, la Gladston, decal ratiunea de Stat.
Putem rezuma astfel inlantuirea evenimentelor care
in succesiunea Thr cauzala au transformat gandirea europeani. In secolul al XVIII-a a avut Mc Revolutia Prance-

za care, prin excesele ei, a produs pe NapoleonRobespierre a cheval, cum II spunea H. Tainesi imperialismul
francez. Rilsboaiele lui Napoleon au provocat: In marele
colectivitati nationale, Germania, Austria, Rusia, rezistentele populare, iar la micile natiuni, Romanii, Grecii,
Sarbii, i chiar la o mare colectivitate nationala, Italienii, sperante de a'si recastiga independents., de a'si
manifesta individualitatea Mr nationald, deci de a beneficia de principiile liberttii, proclamate de Revolutia
franceza. "Declaratia drepturilor omului" recunostea
drepturile "naturale i imprescriptible" omului din toate
nle si de toate rassele.
16

www.dacoromanica.ro

"Revolutia franceza a isbutit sa destepte sentimentele

nationale ale celorlalte popoare contra Frantei. A fost
consecinta rasboaielor revolutiei si ale imperiului. Cand
desvoltarea ambitiilor revolutionare i napoleoniene a
ajuns la limita, natiunile europene s'au revoltat. Aceasta
a fost cauza succesului coalitilior, 1813-1814" (Ch. Dupuis).
Nationalismul german a fost determinat de expansiunea militard a Frantei. Prima lui expresie literar a dat-o
Fichte in acele lectii rostite la Uruversitatea din Berlin,
dup batalia de la Iena si pacea dela Tilsit. Aceste lectii
"Discursuri catre natiunea germana", Fichte le adresa
natiunii germane In totalitatea ei, "netinand seama i
respingand cu totul deosebirile dizolvante pe care, dealungul secolior, evenimente nenorocite le-au stabilit in
aceasta natiune". Fichte lua ca punct de plecare unitatea
culturala a poporului german. Bine inteles ideia natiunii cultural unitard determina conceptia unei realizari
complecte, armonice a unitatii in natiunea politica, in
Statul national. Idealismul lui Fichte suferise o transformare in urma dezastrului dela Iena: "Nu este spiritul
de iubire al cetateanului pasnic pentru Constitutie si
legi, ci flacara mistuitoare al unui patriotism cat mai
Irian, care constitue valul cu care se imbraca o natiune
si pentru care omul, cu un suflet nobil, se sacrifica cu
toatii inima".
"Discursurile care natiunea germand" au lost considerate ca Biblia patriotior germani. In 1919 ,social-democratul Ebert, primul presedinte al republicii germane,
dupa ce si-a expus programul politic, s'a simtit obligat
sd Inchee: "Noi vom realize astfel misiunea pe care
Fichte a designat-o natiunii germane". In 1807-1808,
cand Fichte rostea acele cuvantari, el era in linia idelior
liberale. De altfel, paradoxal, fortele reactionare ale Europei au fost prezidate de Alexandru I, tarul Rusiei, mobilizand ideile Iiberale contra lui Napoleon. Dupa Iena
s'a decretat in Prusia emanciparea progresiva a iobagilor;
in 1815-16, dupa batalia dela Water lo, cand nu s'a mai
simtit nevoia de entuziasmul masselor, aceasta masur a
lost restrans numai la taranii cari aveau boi de lucru
ai o bucata de pamant; legea a ramas in vigoare pand
in 1850.

"Oamenii de Stat ai Europei in 1815 nu au inteles forta

pasiunii nationale odata ce ea ia fost desteptata" (Ramsay Muir "Nationalisme et Intemationalisme").
Sub influenta lui Metternich, atat constitutionalismul
17
2

www.dacoromanica.ro

liberalilor cat si nationalismul au lost socotite idei provocatoare de dezordine i In consecintg "Discursurile
catre natiunea germand" ale lui Fichte au fost declarate
subversive. Congresul dela Viena a argtat cat de putin
pot influenta dorintele popoarelor In repartizarea ter-torillor Intre Invingatori; ideia nationalg, produs al Revolutiei franceze, a fost prescrisg. Principiul care a dominat la conferinta dela Viena a fost echilibrul european: nici o putere nu trebuia s aiba o forta prea mare
si nici o putere nu trebuia s creascg farg ca o expansiune teritoriald s nu fie acordatg celorlalte puteri. Regula avutg In vedere era aceeas folositg In cele trei Impariri ale Poloniei. Se Imparteau "sufletele" conform
nationalittii. Ceva din spiritul acela reactionar, antiliberal D. vom regasi si la Impartirea sferelor de influenta dela conferintele din Teheran, Yalta, Moscova.
Atunci cand dl Churcill scria pe o bucatii de hartie, cu
un creion albastru, proportia influentelor ruso-engleze
In Ungaria, Romania, Bulgaria, Grecia, el era In cel mai
mai pur spirit al congresului dela Viena, iar Metternich
l'ar fi aprobat din plin.
Una dintre figurile cele mai patetice ale luptei pentru afirmarea principiului nationalitgtilor a fost Mazzini. "Mazzini a fost un om de geniu, dar prea influentat de doug idei abstracte: Dumnezeu si principiul nationalitatii", scria reverendul Benjamin Jowett, pentru
care aceste cloud "idei abstracte erau far importantg"
subliniazg cu ironie Bertrand Russell. Intl adevr, Mazzini considera aceste doug idei intim legate. Pentru noi
Romanii, cunoasterea lui Mazzini are o deosebitg importanta, deoarece vom gsi ecoul nationalismului acestei mari figuri al Risorgimentului italian la Nicolae Bhlcescu.

"Nationalitatea este sfantg pentru minescria Mazzinideoarece eu \rad In ea influenta muncii pentru binele i progresul tuturor oamenilor." "Omenirea este o
mare armatg, mergand spre cucerirea pgmanturilor necunoscute, contra inamicilor puternici i vicleni." "Dumnezeu a imprimat o linie din gandirea sa In leaganul
fiecgrui popor; interese speciale, atitudini speciale, si
mai ales functiuni speciale, o misiune speciala de Indeplinit, o muncg speciald de facut pentru progresul
urnanitatii Imi par caracteristicile adevrate i farg
gres ale nationalitgtilor." "Viata unei natiuni nu'i iapartine; ea este o forta i o functiune in scopul universal
18

www.dacoromanica.ro

al Providentii." "Guvernele rele au desfigurat semnul

divin. Nu mai putin, se poate gasi urmele, macar in
ceace prive0e Europa, prin cursul marilor rauri, orientarea muntilor 1na1i i altor conditii geografice." Mazzini este opusul lui Carlyle (Vezi "Eroii") care nu acoro natiune
da o valoare vietii colective; el nu vede
o simpla adunare de indivizi, ci o unitate mistica cu sufletul ei propriu. Lui Mazzini i se datorete caracterul
politic si national al democratiei italiene.
Atat la Fichte cat i la Mazzini, natiunea are un ca
racter spiritual, constituie, mai mult sau mai putin, o
entitate mistica; istoria Ii da continutul ideii de nationalitate. "0 natiunecontrar unei classenu poate fi
definita economic", observii cu dreptate Bertrand Russell. In masura in care un popor ia cunostinta mai profund de trecutul lui istoric, sentimentul national se desvolta, dnd existenta unei natiuni.

19

www.dacoromanica.ro

Romantism i istoricism.

ROMANTISMUL este liberalismul In literatura" declara Victor Hugo In 1830. Era ceva mai complex

acest curent care se revarsa peste limitele literaturii propriu zis; imaginatia recastiga drepturile ei, sf&rdintind tiparile clasice, pasiunea sfida ratiunea sentimentul precedand ideia. Curentul romantic renova studiile
istorice; dragostea de vechile legende, pretuirea tradiWlor, transfigurarea poetic& a trecutului dau un alt sens
istoriei. Este o reactiune violent& Impotriva secolului
al XVIII-a, rationalist gi sceptic, al cArui tip reprezentativ a lost Voltaire. Secolul al XVIII-a pretuia logica si
ratiunea, romantismul, cum foarte bine a spus Vitet In
"Le Globe" (1825) Insemna "protestantismul in litere i
arte", extins la istorie, la Drept, la politicd.
Romanele istorice ale lui Walter Scott ilustreaz forma sensibilittii istorice la romantici. Pasiunea pentru

trecut a inspirat naionalismul lui Leopardi din poezia

"Care Italia". Ace lag romantism Ii gasim In epopeea
istoria "Conrad Wallenrod" a lui Mickiewiscz, ca i In
"Wilhelm Tell" a lui Schiller. Aceastgi dragoste de trecut,
asupra cdruia se revarsa somptuoasa lor imaginatie, a
dat romantismului bogatele isvoare de Improspatare Erica ale poeziei populare. Unul dintre marii premerggitori
gi initiator, In acelag timp, al romantismului istoric a
lost Herder.
Enciclopedigtii, convingi c& umanitatea este supus&
legii progresuluiCondorcet In "Esauisse d'un tableau
historique des progres de l'esprit humain" reda aceast&
filosofie a istoriei umanitAtiinu se interesau decdt de
20

www.dacoromanica.ro

prezent in. functie de organizarea rationalg a viitorului

gi aveau un total dispret pentru trecut. Este adevgrat
c secolul al XVIII-a a avut pe Giambatista Vico care
In "Principii ale unei Itiinti noui privitoare la natura
comund a natiunilor" a dat prima schitg a unei filozofii a istoriei, dar prin faptul cg el indeparta rationalismul din istorie, In mod fatal, a fost ignorat de enciclopedisti; abia mai tarziu a fost pus In adevrata lui valoare de Herder. }Ira sg Impgrtg.sim prerea lui Ernest
Cassirer care gdsea In Kant echivalentul lui Herder
("Dacg Kant vroia sd ajungg a fi "Copernicul filozofiei"
putem numi pe Herder "Copernicul istoriei").
Goethe, ca orice spirit clasic, era un pasionat al studiului naturii i cu totul indepgrtat de studiile istorice
In contrast cu prietenul lui Schillerdar citind operile lui Herder si-a dat seama de revolutia pe care acesta o producea in forma de gandire si In scris a istoriei:
"o lume noug de sentimente care se deschide", "o grgmadA de gunoi (trecutul istoric) plin de viatg", afirma
Goethe dupg ce a cunoscut lucrgrile lui Herder. Acesta
a stiut sg transforme istoria dintr'o colectie de intamplari intfo drama intimg a umanitatii, sa determine o
simpatie pentru valorile istorice; a desteptat interesul
oi plgcerea pentru diversitatea manifestatillor istorice,
precum i receptivitatea a tot ce a format In trecut
viata. Herder a fost primul istoric care a Inteles importanta poeziei populare si a fiecdrei etape a istoriei. Poezia popularg este marea descoperire a romantismului,
hind, In acelas timp, forta animatoare a nationalismului.
Un exemplu este poetul grec Solomos din Zante (17981857). Tangrul conte Dennys Solomos s'a dus, ca toti
tinerii greci din insulele Ioniene, la universitAtile din
Bo Ionia si Pavia. Solomos a fost un strdlucit student,
mnuia, insg, cu o sigurg elegantg. versul In italieneste;
la 17 ani si-a dat seama ca academismul era o desAvArsitg formg moartg, frd nici un continut de emotie, rezumndu-se la o simplg rafinatg acrobatie a technicei
poetice. Totus, el nu a fost sedus de excesele romantismului care, pe la 1815 era reprezentat de Byron. Unui
prieten, tdngrul elegant, cu mare succes In concursurile
de poezie italian, fficu aceast marturisire: "Trebue
mai intdi ca spiritul sg conceapg cu putere si apoi inima
sfi simtg cu cfildur fi. ceace spiritul a conceput". Solomos
simtea predominarea elementului artificial In poezia de

salon. Dacg tatgl lui apartinuse aristocratiei grecesti

-21

www.dacoromanica.ro

ioniene, italianizata, mama lui era Iola din popor si gratie ei a Invatat limba greaca populara cu toate frumusetile ei.
In insula Zante se gaseau foarte multi refugiati greci.
Prin carciumi, cantaretii creiau o atmosfera de tristea,

nostalgia,. Intr'o seara, trecand prin fata unei carciumi, Solomos auzi pe un rapsod popular cantand balada
incendierii Ierusalimului. Cantaretul era batran i orb;
era suficient ca imaginatia poetului sa faa un salt peste
milenii si sa'si aminteasca de rapsodul Homer, pe care
legends II arata batran i orb. Stimulat de vinul pe care
1-a oferit Solomos, batranul rapsod a dat la iveala tezaurele liricei populare, stranse de memoria lui asa cum
albina isi strange mierea Yntr'un fagure. La noi, a fost
tot un cantaret cel care a facut sa se cunoasca frumusetoa poeziei populare romanesti. "Imnul libertatii" scris
de Solomos In timpul rasboiului de independenta al Gre-

ciei, a avut un mare rasunet In toata Europa. Poema

"Cei liberi asediati" a fost scrisa, sub apasatoarea impresie al asediului orasului Misolonghi. Cum insula Zante

este aproape de arm, poetul auzea ziva si noaptea bubuitul tunului. Acest imn al liberttii ca si poemul scris
la moartea lui Byron se resimt de influenta poeziei populare, iar versurile lui Solomos par ciorchini de struguri culesi in via poeziei populare grecesti; simtirea,
imaginile populare sunt filtrate prin clasicismul culturii.
Fenomenul acesta el contactului intelectualilor cu
poezia populara, sub impulsia Innoitoare a romantismului, o vom gasi si la Finlandezi; poetul Loennrotadevarat apostol al liteaturii populareani de zile a strabatut
Finlanda, luand contact cu barzii populari ale caror cantece le nota spre a pregati vasta epopee finlandezd "Kalevala", publicat in 1830.
La Serbi, Vuk Stefanovici Karadsici publia In 1814
"Mica culegere de cantece In limbs, vulgara a poporului
slavo-sarba". Cu ocazia unei conferinte tinute la Sorbonna de N. Iorga (conferinta a fost publicata sub titlul
"Ides et formes littraires frangaises dans le Sud-Est
de l'Europe") acesta amintea de succesul european al
culegerilor de balade sarbesti; "dou editii s'au publioat
In Germania !Ana la jumatatea secolului al XIX-a si
Germanii au lost cuceriti de frumusetea acestor cantece
epice. S'au* fcut imediat traduceri si imitatii. Marele
filozof slav, Kopitar, care traia In Austria, a voit sa cunoasa personal pe introducatorul batranilor aezi; o bu-

- 22

www.dacoromanica.ro

cata a fost refilcuta, dui:4 o traducere, de Goethe, aceea

In care se vorbeste de Hassan-Aga". "Literatura sarba,
In tot timpul secolului al XIX-a, a Imprumutat subiectele si a avut tonul cntecilor publicate In 1814 de Vuk
Karadsici."

farmecul incomparabil al poeziei lui Puskin vine din

contactul acestuia cu poezia populark Norocul literar al
lui Puskin, ori cat s'ar parea de paradoxal, a lost ca. %anil Nice lae I 1-a exilat In Sudul Rusiei unde el a luat.
contact direct cu poezia, cu legendele, cu autentica limba
ruseasca. Incepand cu "Rusland i Ludmila" toat creatia literara a lui Puskin a fost influentata de isvoarele
vii ale poeziei populare. Intr'o scrisoare, el facea aceasta
pretioasa marturisire literara: "As vrea sa las limbii rusesti un fel de rusticitate biblic. Nu'mi place s vad introducandu-se In vechea noastra limba gratiile europene
si delicatele expresii franceze. Asprimea si simplicitatea
se potrivesc mai bine limbei ruse". Din cunoasterea literaturii populare Puskin a realizat o limba literara simpla si emotionanta, care a servit de model generatiilor
urmatoare.
Asa de mare era entuziasmul romanticilor pentru trecut, Inca uneori recurgeau la adevarate falsuri literare.
In 1817, In Boemia, poetul Hanka deslantui un adevarat

delir de entuziasm literar si patriotic publicand o colectie de poezii cehe din Evul-mediu, descoperite Intamplator, afirma el. Timp de 70 de ani, Cehii au crezut In
autenticitatea descoperirii i numai prin 1887, Mazaryk
demonstra falsul patriotic al lui Hanka.
0 neasteptata influent a romantismului a lost asupra Dreptului. Otto Gierke, marele profesor al Universittii din Berlin, spunea ca Herder nu a inspirat numai
istoriei sufletul ulterioarei ei desvoltari, dar a asezat
Dreptul In lantul acestei noui conceptii, alaturi de religie si limbk anuntand astfel, doctrina fundamental a
lui Savigny, formulat Intre 1814 si 1815. Amintim de
Savigny si de ideia Dreptului istoric, deoarece Mihail Kogalniceanu a lost student la Berlin si a audiat cursurile
lui Savigny.
In ce consta noua teorie? Ce idee revolutionara aducea? Ideea ca Dreptul este un produs istoric al vietii
omenesti In comunitate; nasterea i modificarile Dreptului nu sunt decat o parte din procesul general al culturii. "Dreptul In sine, In realitate nu exista; este mai
degraba viata Insasi a omului privita dintr'un punct de
23

www.dacoromanica.ro

vedere special", afirma Savigny, luand astfel pozitie contra Dreptului natural care admite un Drept valabil pen-

tru toate timpurile si fn toate locurile. Savigny se In-

treba: "Este cu putintd sa concepem prezentul unui organism oarecare in altfel clecat In legdtura cu trecutul sau,
adicd, fail o metodd genetica?" Deci, Intelegerea stiin-

tifica a Dreptului nu este posibila decdt plecand dela

istoria Dreptului unei natiuni, Dreptul flind o deviare a
constiintii nationale. Recunoscand excelenta arhitecturd
a Dreptului roman, prototip al unei mari creatii juridice,
Savigny adauga: "Dreptul german este lipsit de o ase-

menea calitate, dar el ne ofera alta a cdrei importanta

nu este mai mica. El este in legdtura cu noi imediat si
national; nu trebue sa ne pierdem cumptul Ca a disparut cea mai mare parte din formele lui primitive. Fundamentul national al acelor forme, directia din care
purced, supravietuiesc chiar formelor insdsi, fara sd. putern spune de mai'nainte cat va trebui sa restauram din
anticele institutii germanice, atat in Dreptul public cat
si in cel privat. In realitate, nu cu litera ci cu spiritul,
si cu spiritul primitiv, se poate studia formele antice".
Otto Gierke preciza cd noua directie in conceptia Dreptului "a luat nastere In entuziasmul pentru rasboiul independentii". Auditorul cursurilor lui Savigny si-a Insusit spiritul si metoda Dreptului istoric, ceace se observd in toat activitatea lui Mihail Kogalniceanu, cea mai
covarsitoare personalitate politica romdneasca Intre 1830
si 1885. In acest cadru intelectual europeanromantismhistoricisma luat nastere si a evoluat ideia unirii.

24

www.dacoromanica.ro

Situatia Moldovei g a Valahiei in preajma revolutiei

franceze

NIJ exista lectura, mai dureroasa pentru noi Romanii

cleat cele patru volume din "Istoria Romanilor

prin earl/tot" de N. Iorga i "Colectia Eudoxiu

Hurmuzaki" publicat de Academia Romand. Langeron,

Raicevici, Wilkinson, Conte le d'Huterive, Lauregon, Ca-

rra, Recordon 0i altii cat au trecut prin Valahia qi prin

Moldova descriu Inspaimantatoarea situatie a Romani lor.
Conte le de Langeron In "Ziarul campaniilor flicute In
serviciul Rusiei in 1790" sedus de frumusetea muntilor,
dealurior, ale campiilor smaltate cu flori, de rodnicia
pamantului, de Intreg peisajul romnesc a0a de pitoresc, a gasit o expresie fericita: "Principatele sunt favorizate de natura 4i persecutate de soarta". Bordeiele
taranilor pareau locuinte de trogloditi, iar Inlauntru mizeria era inspaimantatoare. Omul Indobitocit de mizerie
era supus celei mai nestioase exploatari, care devenea
si mai cumplita In masura scurtimei domniior. Fiecare
nou domnitor Ii capata tronul sporind tributul 0i multiplicand plocoanele la pa0ale i chiar la favoritele din
haremul Sultanilor. Era o arendare pe o durata de trei
ani, care, de multe ori, era mai scurta; de aceea domnii,
nesiguri, zoreau sa'si scoata banii cheltuiti pentru dobandirea tronului. Ar fi nedrept sit se creada, ca exploatarea nemiloas a tarii a Inceput cu domniile fanariote;
ace0ti domnitori strini, fr nici o legaturii cu neamul
romanesc, n'au facut decat sa accentueze stoarcerea banului romnesc 0-au adus oamenii lor de credinta destinati sa le asigure culegerea impozitelor. Ce mijloace se
foloseau In aceast operatie Nicolae Filimon In romanul
25

www.dacoromanica.ro

"Ciocoii vechi si noui" redit Intr'un toblou InfiorAtor perceperea impozitelor.

Constintin Golescu, ducandu-si copiii fln Elvetia pen-

tru studii, i-a instalat la un scriitor Rudolf Toepfer;

strabgtand atatea Oh a avut ideia Wi noteze impresiile

gi, observator inteligent, a Incercat o mare amrficiune
constatnd marea diferenta dintre conditiile de viat ale
tarilor apusene si nenorocita lui Valahie. Despre soarta
tiftranilor, Constantin Golescu aduce o dureroasA contributie, studiatii cu o aleasA pricepere de Nicolae Blcescu. Impozitele erau numeroase, dovedind o ticnoasA
ingenozitate pentru ridicarea Intregului produs al muncii tranului: impozit pe oi (gostina), impozit pe cosurile casei (fumgrit), pe stupi (dezatina), vAcArit, Oranit, cnthrit si alte impozite cu nume care noug nu ne
mai spun nimic; spendonia, soponorit. etc. Impotriva acestor apocaliptice ventuze fanariote taranul Incerca s se
apere, dar oamenii stapanirii fanariote nu se dAdeau b5.tuti 135.nA nu smulgeau ultima para a nenorocitilor de
trani. Gama de schingiuiri da o viziune halucinant6
a technicei folosite pentru perceperea impozitelor: oub:
rascopate sub subtiori, tepi de trestie sub unghii, spanzurare cu capul In jos, fierul Inrosit pe piept si dacA thranul rezista, era legat cobzA, Intins cu ochii la soare,
uns cu miere ca toate mustele, viespele, tntarii sA-1
Intepe; pe piept, ca sa stee nemiscat, era legat de o
grindd. De multi se miostivea moartea i le Inchidea
ochii pentru vecii vecilor, ca s' nu mai simtA durerea.
Dar In afara de administratie, se mai adaugau i obligatiile de munc6 dare boeri i cAlugarii greci cari stApneau mosii Intinse; corvezile se fnmulteau dup necesitAtile hoerilor si ale mAnfistirilor, adevarate cuiburi
de tAlhari. Ne mai putand Indura, tAranii din Moldova
s'au pus In grevA In 1766, refuzand sa achite impozitele
si sA faca corvezile. (Imi lipseste "La question conomique des Principauts danubiennes" pe care N. BAlcescu
a nublicat-o la Paris In 1850.)
Grigore Ghica si-a dat seama cA tairanilor le-a ajuns
cutitul la os si a avut curajul sk reducg la jumatate zilele de corvadA. A fost, tusk o usurare de scurt durat;
mitropolitul Moldovei i sapte boeri au cerut imperios,
amenintnd cu plngere la Sultan (asa se manifesta patriotismul bisericii si al boerilor) dac5, nu se anuleazA
decretul domnesc (chrysobul) din 1766. In "Magazinul istoric" s'a publicat aceastA cerere a mitropolitului si a
26

www.dacoromanica.ro

marilor boieri ai Orli Tgranii nu cereau decal sg nu

munceasca din zece zile una pentru boieri pi calugari.

Dar nici atat nu li s'a satisfacut; sub Alexandru Moruzi,

sub pretext ca "taranii se gaseau Intfo situatie prosper%
pi Infloritoare" ceace pentru mironositii caluggri constituia o adevarata provocare, au obtinut Inlocuirea zilelor de lucru prin Indeplinirea unor obligatii determinate.
(Este interesant de subliniat Ca "sfant" In grecepte se
spune agios, astfel cg toti calugrii greci erau aghios;
taranii, Intre alte nume date dracului a fost si acela de
aghiuta..) Totul era bine calculat ca lucrarea mopiilor sa
se Pack Mt, plata. Bineinteles, nesatiul acestui binom al
exploatarii boerii i calugarii, nu cunoptea limite. Depi
randuiala lui Moruzicunoscutg sub numele "Urbarium"publicata In "Magazinul istoric", parea un maximum de exploatare, boierii i calugarii isbutesc sub Caragea-1814sa obting o noug randuiald agrara care cuprindea 19 articole, dintre care numai doug prevgd obligatii pentru proprietari. In prima parte, din cele 17 articole, se prevad obligatiile taranilor pi In a doua parte
ceace li se interzice tgranilor; o lege de condamnare a
taranilor. Vechilii pi arendapii greci Intrebuintau aceleapi mijloace de schingiuire ca i administratia domnitorului fanariot.
In "Lettres sur la Valachie" de F. Recordon, gasim date
interesante privitoare la exploatarea taranilor. La jaful
domnesc, la nesatiul boerilor pi al caluggrilor se abates
asupra poporului roman pi pacostea situatiei lui geogralice, facand din Moldova pi. Muntenia teatru de rasbolu.
In timp de pace, dupa pierderea Crimeii, 1783, Turcia pi-a
compensat pierderea suferit, adaugand tributului In bani
si un tribut In natura. Exploatarea de azi a Romaniei de
catre Rusia sovietica se face pe baza acelorapi norme
practicate de Turcia. In locul domniilor fanariote avem
domniile marxisto-leniniste, iar firmanele In loc s vine:
de la Sub lima Poartg vin dela Kremlin. De doug ori pe
an, agenti Imputerniciti cu un firman, veneau sa cumpere provizii pentru armata Sultanului. Numai ca pretunic erau fixate de Sub lima Poarta; cei lInsarcinati s
facg aceste cun-iparaturi, fatal, erau Grecii din Constantinopol can i. cunoteau taxa, multi din ei aveau rude printre funetionarii din principate. Raicevici, fost consul al
Austriei in Moldova, explica in "Voyage en Valachie et
en Moldavie" tradusa din italienegte si publicata la Paris In 1822, felul cum se faceau aceste cumpargturi, care
27

www.dacoromanica.ro

de f apt era un alt tribut In naturg. In fiecare an un milion cinci sute de mil de banite de grau erau Incarcate
de ienicerii Turci la Galati si Br Alla, cu destinatia Constantinopol. In afarg de aceste cantitAti de grail, sute de
mil de batali (berbeci btuti) j zeci de mii de cai luau
drumul spre Bosfor. Xenopol, In "Istoria Romanilor"
(vol. V) aratg cheltuielile fOcute de Moldova In afarg de
tributul enual. `'Daca Turcia ca putere suverang, avea
nevoe de hambare la Bender, sau s repare o fortgreatg, Moldova si Valahia acopereau cheltuielile, i In plus,
trimeteau mii de lucrdtori. Avea Turcia nevoe de o corabie, care adesea costa tot atat cat tributul, cele doug
principate acopereau cheltuielile". Bine lute les, In ultima analizg acest plus se abgtea tot pe spinarea tgranilor. Raicevici mai adaugg si nvlirile prgdalnice ale
pasalelor cari luau cu hapca vite, grail, tot ce mai rgmgsese populatiei dupg ce jacmgnise administratia trut Nici nu stia, bietul Roman, Incotro sg'si Intoarcg privirile ca sg nu vadd un cdpcfiun. La jaful organizat al
Fanariotilor, la exploatarea sangeroasti a boierilor si cglugarilor (stEpaneau o treime din tarsa), la raitele de briganzi ale pasalelor se adaugau, ca un sinistru supliment;
invaziile rusesti. Memoriile generalului Langeron aduc o
irefutabilg mgrturie asupra armatei rusesti care distrugea totul In calea ei, chinuind pe bietii locuitori. Mud
se anunta invazia acestei armate crestine, pravoslavnice,
populatia, ca In vremea navalirilor barbare, cguta refugiu In munti, prin desisul, padurilor. Langeron povesteste cg un ofiter rus, dupg o Infrangere fgcuse popas
Inteun sat din Moldova. 0 nenorocit g. de vacg a mugit
turburand somnul ofiterului; a cesta a ordonat sg se taie
imediat capul vacii. Un copil, In vecinatate, bolnav probabil, plngea; manios, ofiterul a rostit: "maine nu are
sa mg mai turbure nimic" si a doua zi a dat foc satului,
isgonind pe tgrani cu femeile si copiii, In pling iarng,
ca sg piarg de frig si de foame.
Conte le Langeron era general In amata rusg, deci In
mgsurg s cunoascg excesele subalternilor. Tot el ne informeazg cg pravoslavnicii ofiteri rusi strangeau vitele
Ip le trimeteau In Rusia. La jafurile fanariotilor, ale Rusilor, venea si ciuma de peste Dungre din Turcia si holera de peste Nistru ca sg complecteze fericirea patriarbait" a poporului roman.

Cand tananul nu putea face feta birurior, dotoritg fie

secetei, fie inundatiilor, el se Imprumuba, deoarece stg-

- 28

www.dacoromanica.ro

panirea nu-1 psuia, dela camatarul grec sau de la carciumarul evreu. lar daca nu platea la soroc, atuncicum
spune Constantin Golescutaranul era vandut pe un an
sau doi unui boier sau unui arendae. Vanduti pe termen
ca i sclavii. Administratia era impanata de Greci. Ispravnicii erau Romani, dar din necesitatea de a'ei plasa
rudele, prietenii, toata clientela care intovaraeea pe noul
Domn fanariot, atributilie ispravnicului fuseserd impartite in cloud: administratia propriu zis a tinutului era
Incredintat Romani lor i Justitia, colectarea impozitelor
Grecilor. Erau posturi lucrative, lar aceeti ispravnici
proaspeti pripdeiti 'De meleagurile molvo-valahe erau ei
fldmanzi el. tare grabiti sit se procopseascd. Imaginea 15.custelor care coboard pe un lan i pustiesc tot ce este
viat vegetald. Grecii din Fanar obicinuiau s numeasca
cele cloud Principate: "Peru"-ul Grecilor. Aceast exploatare inumana, jlifuirea poporului roman, ni s'ar parea,
poate nascociri dud dela 23 August 1944 ocupatia ruseasca cu binevoitorul concurs al regimurior instalate
nu ne-ar ardta cat e In stare sr). Indure un popor. Probabil ca fanariotiiunii dintre ei erau oarneni de aleasd culturdar fi fost mai ingaduitori, dac ar fi fost siguri de o durata mai lung& pe tron.
Dela 1749 pang la 1821, adica in timpul a 72 de ani au
fost 25 de schimbdri de domni in Valahia ei 23 In Moldova, o medie mai micd de trei ani.. Unele domnii au
durat un an, altele mai putin, i domnia lui Scarlat Calimaki (1810) In Moldova nu a fost decat de cloud. zile.
Nesiguranta, instabilitatea; Domnul trdia Int o teama
permanenta cA ar putea ad nemultumeascd pe Sultan,
pe Vizir, pe un pae5. oarecare; In afar% de ce jacmdneau
pentru ei, pentru liota greceasca venitA odata cu domnitorul tarn, acesta trebuia sd cheltuiascd sume enorme
In plocoane la toti cari exercitau o influentd la Sublima
Poartd. In succesiunea de domni, unul mai rau decat altul, de aici proverbul romanesc: schimbarea Domnilor, bucuria nebunilorcel mai ticalos a fost Ion Caragea
care a dus sistemul exploatarii fanariote pant).- la ultima
perfectie, aea cum reese din dureroasa cronica a lui Zilot Romanul. Stabilise o reguld: functiile nu erau acordate decat pe un an; la Inceputul fiecdrui an se scoteau
la licitatie ei nu erau date decat pe bani peein, credit
nu faces. 0 and sursa de venituri era acordarea de titluri de boerie; In timpul celor ease ani de domnie Ion
Caragea a caftanit mai mult de patru mii de boieri. Sub
29

www.dacoromanica.ro

presiunea Rusiei, care cauta sa'si asigure simpatii In

Principate, Turcia a renuntat la tributul platit de Moldova si Valahia, pe doi ani. Ion Caragea, Irma, a continuat sa incaseze impozitele pentru tribut, Insusindu-ile MI% nici o teama. Mid a simtit c adversarii lui sunt
pe cale sa convinga pe Sultan sa-i taie capul, a fugit In
Italia; bine Inte les om precaut, a luat cu el toti banii

visteriei. In sase ani de domnie (1812-1818) Ion Caragea

a stors o avere de o sut de miloane de piastri, suma fiabuloasA In acea vreme. Mu lta vreme se spunea In Muntenia: "se furd ca In vremea lui Caragea". Alexandru
Moruzzi (1799-1801) a procedat cu mai multa abilitate.
Turcii erau coruptibili, nesatiosi de plocoane, dar In fond
naivi. Exasperati de jafurile lui Hangherliu, care numai

Intfun an de domnie bfigase spaima In biata populatie

romaneasca, 1-au mazilit i i-au tfiiat capul. Ca sa convinga pe Romani de dreptatea pedepsii, au decis sal pasuiasca de impozit. Masura nu putea fi In profitul Muntenilor atunci cand administratia era corupta; functionarii, deci, au Incasat impozitele pentru buzunarele lor.
Domnitorul Alexandru Moruzzi, mAniat peste fire, i-a
destituit, i-a Inchis i i-a pus la mari torturi pand ce au
mrturisit unde aveau ascunse sumele Incasate. Dar profitorul a fost numai domnitorul.
S'ar parea ca Alexandru Moruzzi lavea multa imaginatie In jefuirea metodica a populatiei. Profitand de o
prosta recolta, a cumparat cu forte tot grdul i porumbul pe un prat fixat de el de sapte lei kila; mai tarziu 1-a
vandut taranilor cu 40 lei kila; Poate fi considerat ca un
ilustru predecesor al fanariotior marxisto-leninisti cari
jefuesc, azi tara romaneasca. Dionisie Eclisiarcul povesteste Ca Moruzzi, pretextand o mare Ingrijorare pentru un an

de foamete, a facut un fel de pantahuza, luand produsele

din toate partile, fait SA' crute manstirile i nici pe ceIe
/nchinate muntelui Athos sau Patriarhiei dela Constantinopol. Se Inte lege de la sine cd daniile au potolit, In
primul rand, foamea lui Alexandru Moruzzi.
Cum reactiona tara? Boerii ticalositi i bicisnici ro-

deau fiecare osul pe care 11 capatase; mila de tara nu

aveau nici atunci cand nu erau Greci i descindeau din
stramosi cari murisera pe Valea Alba, sau, sub Vlad 'Tepee, In lupta contra Turcilor, 0 clasa mijlocie nu exista,
iar preotii, cari ar fi trebuit sa apere pe tarani, erau o
rusine; se faceau preoti /Ara vocatie. Enid dintre ei stiau
literile cirilice, dar cea mai mare nu stiau sa citeasca.
30

www.dacoromanica.ro

Bisericaadici Mitropolitul qi Episcopii puteau preoti pe

eine vroiau. Raicevici in "Voyage en Valachie et en "Moldavie" ne informeazd c /Aso'. marele Mitropolit Dosoftei a preotit cateva mii pentru patru ducati de fiecare
preot. Se preotiau spre a nu plati impozite, O. nu fie supusi la caznfi i sd tradasca mai omeneste, fr s fie
obligati sa munceascd. Ignoranta preotilor a indignat pe
Constantin Mavrocordat, care a ordonat s se caute preotii analfabeti i drept pedeapsd sa fie impoi la plata
impozitelor. Chiar cei cari invataserd sa silabiseascri, ui-

tau literile. Cunotinti de dogma, de morald crestind.

exegetica, ferit-a sfantul; nu a fost caldtor strain care
s nu fi notat calitatea dezonoranta a preotior.
Mai era o categorie de trani cari nu plateau impozite: haiducii. Reprezentand o forma protestatara sociala
gi nationald, haiducii alimentau cu isprvile kr imaginatia obiditilor tarani, earl Ii preamdriau in acele minunate cantece. In copildrie citeam povestile cu haiduci de
N. D. Popescu: Jianu, Groza, Andrei P o p a, Turisu,
Bujor, Codreanu, Busuioc, Bolboceanu, Voicu, iar mai
tarziu, in colectia "Poezii populare romane" de G. Dem.
Teodorescu, am regdsit pe eroii can imi aprinseserd
imaginatia de copil. Acei rapsozi ai satelor sldviau In
cantecele kr valorile morale dupd care tanjia sufletul
amdrat al neamului romanesc; curajul In fata primejdiei, setea de dreptate, apararea celui slab impotriva
celui puternic i hapsan, ura impotriva veneticilor.
Haiducii, in imaginatia taranimii romanesti, erau interpretii sentimentelor ce taltizuiau in sufletele kr chinuite. Este suficient ca cineva s citeascd cu atentie cantecele haiducesti ca sa'si dee seama de starea sufleteasca a taranilor romani in secolul al XVIII si inceputul
secolului al XIX-,a. Haiducia a fost o introducere la revolutia lui Tudor Vladimirescu.
In afard de tdranii de rand, la sate exista o categorie
de tdrani numiti moneni in Muntenia i rfizoi In Moldova. Erau supravietuitorii vechei clase boeroti autohtone, refuzand colaborarea cu domniile fanariote. Moiile kr erau jinduite de boierii de la Curte, erau hrtdnite printr'o sistematicd incalcare a hotarelor. Se sparau prin procese care nu aveau sfarit; unii istorici au
vazut in aceast pasiune de procese o trsdturd tipic romand. Dar nu aveau alt mijloc ca sa'si apere restul din
moia strdbund. In cele 24 de volume ale lui Th. Codrescu, "Uricarul" se gdsesc o searnd de documente inte-

- 31

www.dacoromanica.ro

resante. Intr'unul din aceste volume se specified cc randuieli speciale erau rezervate acestor mosneni i razesi:
erau obligati s indeplineasca o serie de sareini umilitoare, 1ntre care si aceea de a pazi turmele negustorilor
straini. Era revansa pe care 0 lua pleava Fanarului contra celor cari cautau s. pastreze, cu darjenie, independenta rata de Curtea domneased. Gratie acestor mosneni, acestor razesi, s'a cunoscut prin traditie orald trecutul de mrire al neamului. Ei au pastrat limba, spiritul
national, refuzand sh Invete limba greased. Boierii dela
Curte, fie autohtoni, fie Greci erau lenesi, ignoranti
si lipsiti de demnitate. CAlAtorU strAini erau uluiti

de cad arta puneau ca sa;si piardd timpul inutil, sa'si

Inehee viata fax% sa facd literalmente nimic. Intini pe
sofale, stfiteau ore 1ntregi fumand si band cafele, fr
sa rosteasca un cuvant, ca si cum ar fi ascultat tacerea.
Dormeau mult, osteniti de atata lene. Niei in casd nu
mergeau pe jos; erau purtati, sustinuti de subtiori, ea
paraliticii, de servitori. G. Ionescu-Gion in "Portrete istorice" evoaed aceste hoituri morale, a cdror lene depasea chiar pe aceea a faimosului "Oblomov" de Gontcharov. Iubire de tarO, demnitate, inteligenta politica, un
cat de mic sentiment national? Pentru interesele lor
personale, neintrecuti ndscocitori de intrigi, vicleni, slugarnici pand la abjectie. Interesele tarn? Un exemplu:
prin 1770, comandantii armatelor de ocupatie ruseasea,
probabil In urma instructiilor primite de la San-Petersburg, au convins pe boeri ea tarina va libera Moldova,
c ei vor fi 1mbracati In hainele nobililor rusi cu cari
vor fi asimilati, l ea ii se vor Incredinta toate functiile
publice. Bine lute les asemenea favoruri nu le puteau obtine chiar pe gratis: trebuiau sa semneze 0 petitie care
Ecaterina a 11-a, obligandu-se sA primeasca legile rusesti, si pldteasca impozite i sd 1ntretina, pe socoteala
lor, o armata ruseasea de 12.000 de soldati. i au semnat. Este actul de imbecilitate totala. Ecaterina cea
Mare prepara pe Potiemkincaruia Ij daruise o mosie
pe malul stang al Nistruluiea viitor rege al Daciei.
Acesta era aspectul social si politic al Moldovei i Valahiei inainte de Revolutia francezO.

32

www.dacoromanica.ro

Ecourile revolutiei franceze in. principate.

AI toti Domnitorii fanarioti, inainte de a obtine

tronul Moldovei sau al Valahiei, detinuserd posturi de mare Incredere In ministerul de Externe al
imperiului otoman, posturi care se numeau de drago-

m.

mani. Un Alexandru Mavrocordat a negociat pacea dela

Karlowitz (1699), iar ulterior a fost numit ambasador la
Viena. Om de intinsd j temeinica culturd; Meuse studii
la Padova i Bolonia. Nu stim cat credit se poate acorda
lui Rizo Nerulos, care Intfo "Istorie a revolutiei greceti" (Paris 1829) afirma ca Alexandru Mavrocordat a
prezentat, pentru prima oard in Italia, teoriile lui Harvey asupra circulatiei sangelui. Ori, acest mare dragoman al imperiului otoman, convinsese pe Sultan sa incredinteze tronurile calor cloud Principate unor oameni
devotati Sultanului i cari ar fi putut sd-1 informeze asupra situatiei din Austria i Rusia, cele cloud imperii
vrajmae Turciei. Asa se explic de ce primul domn fanariot a Yost fiul lui Alexandru, Nicolae Mavrocordat.
De aleasa educatie, vorbia, in afard de limbile tuna qi
greacd, latina, franceza, italiana, araba, persana. Iniiat
In filozofie, in literatura clasicd elina j latina, Nicolae

Mavrocordat era orientat in toate problemele politice

ale Europei. Contrastul infra cultura europeand a primului domnitor fanariot in Moldova i totala ignoranta
a boierimii era isbitor. Este bine s subliniem ca Fanariotii au inlocuit in treburile imperiului otoman pe yenetieni, fiind apreciati de Sultan superiori in cunoasterea limbilor i cu mai multa finete a spiritului. Prin
chiar misiunea ce li se incredintaseochii Sublimei
33
3

www.dacoromanica.ro

Portidomnii fanarioti erau obligati sa citeasca ziarele

straine, din care c-ulegeau informatii utile sultanului.
Din spirit de imitatie, boerii moldo-valahi au inceput
Win instruiasc copiii i alb:tut de dascalul grec
facut aparitia profesorul de limba franceza. Iat cum
reda N. Iorga primele ecouri ale Revolutiei franceze In
Principate.
"Deci, e sigur c nici la Bucuresti, nici la Iasi si Inca
mai putin la Constantinopol primele momente din istoria Revolutiei franceze n'au provocat o prea mare emotie. Dar, in cele cloud tari danubiene se citeau in mod
curent jurnalele occidentale, care ajungeau pe o cale ce
nu se putea impiedica: aceea a consulilor Austriei care
aveau corespondenta postala. Nu se deschideau niciodat
scrisorile care soseau pe aceast cale, i cu scrisori veneau i carti, jurnale. Exist lista intreaga a foilor care
patrundeau prin aceasta cale in capitalele romanesti si
erau citite in familiile boerilor, negustorilor, cari adesea
erau supusi austriaci, ceace insemna ca erau feriti de
anumite acte arbitrare, i in acelas timp, se bucurau de
o situatie fiscala mult mai buna fata de simplii cetateni
ai Domnitorului.

"Se citea "Jurnalul din Francfurt", "Notizie del Mondo", "Il redattore italiano", care sosiau din Italia, "le
Spectateur du Nord", produs al cenzurei rusesti, "Ie
Journal litteraire" i "l'Almanach des Dames" care sosiau direct din Paris, "le Mercure de France" si langa
acesta gazeta, cea mai ortodoxa pentru Agentie, aceea
care reprezenta bunele principii neschimbatoare, avand
ca titlu "Die vereinigte Pest und Ofener Zeitung", precum si "la Gazette de Vienne" care se publica de asemenea in franceza.
"Aceasta creia anumite dispozitii si se intampla Cateodata in cafenelele din Bucuresti, mult mai numeroase
decat cele din Iasi, mai ales intre straini, Ionieni cetateni occidentali sau altii, s se discute intr'un mod neplacut. Exista, deasemenea, in lumea mare a boierilor,
sau in serviciul acestora, tineri cari flicuser studii in
strinatate. Astfel, in 1807, un anume Constantin Nico-

lopulo din Smirna, profesorul copiilor lui Demetrie Ghica,

ajuns student in medicind la Paris, apoi in 1802, doi

adolescenti cari s'au dus la Paris pentru "afaceri", in
1804 Iancu Vacarescu, nepotul poetului, mai tarziu si el
poet, care facu acelas voiaj in tovarasia unui alt nobil,
C. Falcoianu, si a lui Zacharie, didascal.
34

www.dacoromanica.ro

"Tinerii acestia puteau fi Impini sa vorbeascd despre

lucruri compromitatoare. Un oarecare Nicolas Marutzi,
Grec din Muntenia, socotit "republican", fredona discret
cantecele care se auziau pe strazile Parisului i in tara,
ai daca nu se pomeneste de "Marseillaise", se vorbeste
de "la Carmagnole", de refrenul "Vive le son du canon"
(Traiasca bubuitul tunului), devenind in romaneste porecla unui tandr cu o tinuta usurateca, un "filfizon", un
tafandache.

"Acesti amatori de jurnale frantuzesti, de antece

frantuzesti, acesti partizani ai ideilor franceze apartineau, uneori, marior familii, i deaceea Domnitorul
Valahiei adresa, ceva mai tarziu, o dojana aspra unuia
al cfirui nume nu-I spune, aratand primejdia pentru
tara a unor idei, mai ales daca persoane apartinand lumei boierilor s'ar rasa influentate de schimbarile poli-

tice din Occident.

"Nu erau numai publicul din cafenele, cei cativa boieri
cari, din cauza lecturilor, a studiilor facute, a voiajurilor

erau gata sa raspandeasca ideile Revolutiei; mai era

Inca ceva: erau Francezii stabiliti in tug in calitate

de secretari, de profesori de limbi straine, in calitate de

industriasi."
Au inceput s soseasca emigranti francezi, ca ii aven-

turieri, toti gdsind locuri de educatori in familiile boieresti. Intre acesti exilati, cel mai interesant a fost contele d'Hauterive, care a lasat un document pretios asupra starilor sociale din Moldova, din 1787. Fusese designat ca secretar al Domnitorului Moldovei de catre
Choiseul-Gouffier, ambasadorul Frantei la ConstantinopoL Cum Franta nu avea un agent consular in Moldova,
Ludovic al XVI-a a trimis pe contele d'Hauterive, cu
consimtamantul Portii. Timp de doui ani, acest secretar
domnesc a facut toata corespondenta politica a lui Alexandru Mavrocordat. Francezul s'a atasat de poporul
roman i, cu un rar spirit de pdtrundere, a studiat starea sociala i administrativa a Moldovei. Observatiile lui
le gasim in "Mmoire du comte d'Hauterive sur l'tat de
la Moldovie, en 1787" (Memoriul contelui d'Hauterive
asupra starei Moldovei, in 1787) pe care 1-a prezentat,
cu mult curaj, lui Ipsilanti. Manuscrisul acestui memoriu
a fost daruit regelui Carol I de catre un dcscendent al
contelui, iar regele,
o sedintd solemna, 1-a lucredintat Academiei romane. Nu vom ajunge s intelegem

cum a fost cu putinta ca o natiune supusd celei mai

35

www.dacoromanica.ro

mrsave exploatfiri, umilita, zotanita de venetici, sa se

poata ridica intfo jumatate de secol, daca, nu cunoastern observatiile acestui francez ajuns la Curtea Dornnitorului Moldovei.
Analiza sufleteasca a caracterului taranului este facuta cu multi-]; sinceritate i cu patrundere. It recunoaste
o necontestata superioritate asupra taranului din Wile
vecine: "A stiut, spune el, sa pastreze calitati morale
Moldovenii
pe care zadarnic le-am cauta la vecinii
n'au pierdut nitnic din acel caract,er stramosesc care se
revolt Impotriva oricarei opresiuni... Orice cerere nedreapta 11 face sa se rascoale... Taranul are purtarea
plina de expresie i fizionomia plina de interes. Marturisesc ca aceasta traditie a vechei libertti romane este
unul din lucrurile care mi-a placut sa gasesc la 400 de
leghe departare de Roma si la 18 secole de Ciceron".

Autorul apard pe taranul roman contra acuzatiior

rauvoitoare ale Grecilor. Lauda puterea lui de rabdare,

Porta de rezistenta, curajul si tot ce a indurat: "La
aceasta harnicie care se Impaca cu toate imprejurarile,
el aduce o rabdare fait margini In marile dureri de
neinlaturat, o veselie care nu se desminte in saracie si
virtutile domestice care fac aceasta sarticie mai usoard.
Nici un popor nu este mai ospitalier. Ei sunt indatoritori, si este intesesant de vazut catii politeta observa
Intre ei, politeta pusa in formele vorbirii i, care, prin
urmare, va dura totdeauna".
Vigoarea fizica i morala a natiei a facut ca sa reziste
nesatiului fanariot i ticalosiei unei boierimi. Formarea
unor elemente conducatoare, care sa intre In contact
cu ideile Revolutiei franceze, era o conditie indispensabila spre a se revalorifica virtutile poporului roman, rAmese intacte, In pofida eelei mai vitregi administratii.
Observatiile facute de contele d'Hauterive asupra taxanimii moldovene sunt valabile si pentru taranimea din
Muntenia, ceace ne .inlesneste sa intelegern revolutia lui
Tudor Vladimirescu.
Daca. Revolutia franceza s'ar fi desvoltat strict in limitele hotarelor Frantei, ideile nu s'ar fi rdspandit asa
de repede si procesul de transformare al lumii nu ar fi
avut un ritm accelerat. Revolutia a Incetat O. fie un
eveniment francez, devenind un eveniment european din
momentul In care armatele revolutionare s'au revarsat
asupra Europei. Principiile Revolutiei franceze puteau fi
pricepute de oameni cu oarecare cultura, si nu de masse
36

www.dacoromanica.ro

care au nevoe de o prezentare plasticg, de incarnarea

principiilor, ideilor Intfo persoang. Ori, Napoleon Bonaparte, gratie victorillor lui fulgeratoare, maturand regii

cum mgturg vdntul frunzele uscate, era de naturg s

aprind imaginatia masselor. Aceste doug versuri simple

rezumg asteptdrile unei natii oprimate:
Bonaparte nu'i departe,
Vine sd ne dea dreptate.
Ca i ecoul tnguirilor dupg prgbusirea acestei sperante:

Sd nu-1 duceti prea departe

Pe'mpdratul Bonaparte.

cntec care circula in Transilvania dupg Waterloo.

Stgrile de spirit provocate de evenimentele dramatice
din Franta, informatiile pe care puteau O. le culeagg
din publicatiile care ajungeau si In Principate, confuzia
ideilor, interpretarea naiv a Intamplfirilor, au lost redate de G. Ionescu-Gion Intr'o lucrare "Bucurestii In
momentul Revolutiei franceze". 0 documentare se poate
ggsi In "Cronica lui Zilot Romnul", ca si In aceea a
lui Dionisie Eclisiarcul.
Boierii dgdeau o interpretare politicg Revolutiei franceze si nici decum socialti; ajustau ideile revolutionare
intereselor kr: sa scape de dominatia turceasci, pgstrnd intactg rnduiala sociald. Cei mai preggtiti sg Inteleagg sensul Revolutiei franceze erau Grecii, cu leggturi la Viena, Venetia, Leipzig, si mai initiati in problemele internationale. Ori, tot ce era inteligentg greack
ca si putere economicd se ggsea In Principate; era logic ca la Bucuresti si la Iasi sd fie cele doug centre unde
ideile Revolutiei franceze sa framnte pe Greci. Din
momentul In care la Paris au Inceput desbaterile Adungrii Nationale, Grecii au Inteles importanta acestui
eveniment pentru toate popoarele Europei. Cum zeci de
tineri greci se gseau la studii In Universitgtile din
Franta, Italia si Germania, ca bursieri ai bogatilor negustori greci, fie din Constantinopol, fie din Principate,
acestia tineau In curent pe compatriotii kr, prin serisori, prin ziarele pe care le trimeteau, cu evenimentele
din Franta. In 1793, un negustor francez Hortollan, s'a

instalat la Bucuresti si Inteo scrisoare adresat unui

prieten din Constantinopol, redg starea de spirit din
37

www.dacoromanica.ro

Principate. "Toti locuitorii de aici sunt "des sans culottes" (revolutionarii francezi). Deoarece clientela lui Hortollan se recruta dintre familiile cele mai bogate, "les
sans culottes" erau boierii greci si romani. Ion Ghica,
Inteuna din scrisorile lui, spunea di se auzea pe strazile
ei In casele din Bucuresti, cntandu-se cu accent grecesc "Allons, enfants de la Patrie", sau "Carmagnole",
"Vive le son, vive le son du canon".
Pentru Greci, Napoleon era cel destinat de providenta
s. libereze Grecia. Asa de mare era entuziasmul grecesc
pentru Napoleon ca un negustor grec a cumparat In targul din Leipzig trei sute de gravuri cu portretul rafatatului victoriei i 1-a trimis In orasul Larissa, mica lui
patrie. Gravurile reprezentnd pe Napoleon erau pentru
Greci icoane, la care femeile tineau aprinsa o candela.
Si chiar o legenda se creiase: Napoleon era Grec, nascut
In Corsica, dintr'o familie de origin& din Ma Ina (Peloponez). Cu imaginatia lor meridionala, Grecii mangdiau
visul de a reconstitui imperiul bizantin cu ajutorul Frantei si, mai ales, al lui Napoleon, Incepand prin a stapani
Principatele i Intreaga peninsula balcanica. Aceste aspiratii si-au gasit interpretul in poetul Rhigas din Velestin, Thesalia. Profesorul Th. Capidan, la Universitatea
din Bucuresti, Intfun studiu asupra Macedo-Romanilor,
publicat In 1944, face aceast precizare: prima proclamatie revolutionara pentru independenta Greciei s'a
publicat la Viena In tipografia fratilor Marchide Puliu,
negustori macedo-romni, originari din Sacista (Pind),

si era redactata de "poetul aromn Riga din comuna

Valestin".

Deci, dupa Th. Capidan, poetul revolutiei grecesti era

macedo-roman. Primise o educatie aleasa, fiind crescut
de Alexandru Ipsilanti in acelesi conditii ca si propriii lui
fii. La 1786avea numai 23 de ania parasit Constantinopol si a venit la Bucuresti, In acea vreme fiind pentru toat lumea greaca, capitala Helenismului. A intrat
ca secretar la marele boier Brncoveanu. Rigas cucerea
simpatii datorit inteligentii i culturii lui; se explica
legatura de stransa prietenie cu una dintre marele personalitati din Bucuresti, jurisconsultul grec Demetrie
Catargi. Probabil c multumith recomandatiei lui Catargi, domnitorul Nicolae Mavrogheni I-a luat ca secretar, apoi 1-a numit guvernator al OIteniei, ramanand la
Craiova, in aceast calitate pand la venirea Austriacior.
Rigas, considernd Revolutia franceza ca forta isto38

www.dacoromanica.ro

rica menita s aduca. libertatea Greciei, a creiat "Eteria"

care a preparat revolutia din 1821. Pentru Rigas, Grecia nu se limita numai la vechea Grecie, ci Ingloba toate tarile In care traiau Greci si se vorbia greceste. "Eteria" a Yost, la inceput, o simpla societate literara si polititica, dublata de o societate secreta, probabil de
factura francmasonica, al/and filiale in toate partile unde
se gaseau comunitati grecesti. Centrul "Eteriei" era la
Bucuresti, dar organizatii similare se gseau la Viena,
in Alexandria, la Triest ca si la Iasi. In aceasta societate intrasera, In afara de Greci, Bulgari, Sarbi, Albanezi
si evident Romani. G. Ionescu-Gion In "Bucurestii In
timpul Revolutiei franceze" ne informeaza ca faceau parte din "Eterie" boieri romani de mare prestigiu ca Brancoveanu, Dudescu, Sturdza, Campineanu. Pare cu totul
stranie participarea unor boieri autohtoni Intr'o asociatie secreta ale carei scopuri erau bine precizate: liberarea Greciei si constituirea unui tel de federatie a popoarelor crestine din Principate si Balcani sub conducerea Grecilor. Poate c fusesera sedusi de cuvantul "1ibertate", pe care boierii o Intelegeau altfel decal Grecii.
Temperament de agitator, capabil sit mobilizeze entuziasme pentru o cauzti, Rigas deveni propagandistul ideilor Revulutiei franceze. Poet, el a scris "Cantece" si "Imnuri" tiparite clandestin la Iasi In 1814. In 1797, Sub lima
Poarta consimtise sa fie numiti doi consului francezi:
until, Flury, la Bucuresti, si altul, Parrant, la Iasi. In
rapoartele trimise de Parrant ministerului de Externe
din Paris, gasim unele observatii, interesante ca spirit
critic, si patrundere cu privire la starea de spirit din
Moldova pi la ecourile Revolutiei franceze. "Nu exista
nici un spirit public in Moldova, nu exista 0 idee de guvernare, nici un sentiment asupra libertatii; oamenii
sunt sclavii pe negandite si daca Turcii sunt urati, si
mai mult Inca temuti, este mai degraba dintr'o gresala,
dintr'o prejudecata decat din rationament. Rusii au pus
stapanire In aceasta tart'', pe toate spiritile, lucru ce nu
e de mirare; religia, acest mijloc totdeauna hotarator
fata de ignoranta, a deschis inimile.
"Ori cum ar fi, dragostea aceasta pentru Rusi nu e
chiar generala; ei au nemultumit pe unii... Trebue sa
observam Ca Revolutia franceza, pentru o mica parte dintre boierii card stiu di gandeasca, nu e lipsita de farmec;
le place sa asculte vorbindu-se de ea; nu pot sa se retina sa o aprobe In parte, sa'i admire cel putin progre-

39

www.dacoromanica.ro

sele; si cu timpul, asupra tinerior In special, continuand

studiile pe care au Inceput sd le facd, fdrd IndoialA CA
principiile franceze vor exercita, aici ca si In alte parti,
influenta lor pldcut d. si binefacdtoare; Vice-consulul Republicii se bucurd deja, In aceast calitate, de toatA stima si toatd consideratia posibile; este primit in toate
casele cu prietenie si cinste".

Multumitd acestor consult boierii ludnd contact cu

ideile Revolutiei franceze, au format ceace s'a numit
"Partida nationald", In care vom gasi pe Scarlat Cdmpineanu, Stirbei, Dudescu, Vadirescu In Valahia; pe
Sturdza, Beldiman In Moldova. "Partida nationald" ur-

mrea independenta Principatelor. Dupti victoria dela Marengo, ea si-a Indreptat privirile spre Napoleon Bonaparte. In iarna anului 1800, boierii valahi i moldoveni, oari

fAceau parte din "Partida nationald" au trimis pe Nicolae Dudescu la Paris spre a prezenta primului-consul
francez o expunere a situatiei Principatelor si a dorintei populatiei. Alegerea lui Dudescu era datorit faptului cd dintre toti boierii el stia cel mai bine franceza,
era foarte bogat i cel mai entuziast sustindtor al ideilor Partidei nationale.
Ne putem imagina dezorientarea boierului valah intrnd In viata Parisului dela 1801. Ceva din formele de
viatd europeand le cunoscuse prin ofiterii rusi, prin cdtiva emigranti francezi, prin consulul francez Flury. Cu

o culturd redusd, nepriceput In problemele politice, bietul Nicolae Dudescu aducea In apArarea ideii de libertate
al neamului lui nApAstuit, numai vointa neclintitd si
averea lui. Conform conceptiei orientale, a cdutat sd se
impund, sd cucereascd prietenii utile cauzei, prin fast,
prin cadouri costisitoare. Bun si naiv, poate lipsit de In-

drasneald, in loc sd se adreseze direct lui Napoleonse

poate ca faima marelui general sd-1 fi intimidata cdutat sA ralieze cauzei moldo-valahe personalitati cu mare
trecere, cum era generalul Poniatowski; flind Polonez, el

era in mdsurd sd cunoascd situatia celor cloud Principate rdvnite de Rusia si Austria, exploatate de Turcia.
Si-a castigat prietenia doamnelor de Recamier si de
Stal prietenele Josefinei Bonaparte; a dat mese bogate, la care nu lipseau cele cloud personalitati femenine,
iar atentiile lui Dudescu marcau generozitatea valahd:
sub servete punea ate o bijuterie de pret. In judecata
simpla a lui Dudescu, mijlocul cel mai sigur de a stdrni
interesul Frantei, de a determina pe conducAtorul Re-

40

www.dacoromanica.ro

publicii sa'si Indrepte privirile spre Principate, era sa-i

convinga de bogatia acestor taxi. Si Intfo bunt( zi, In
plink' yard., a acoperit cu zahar-pudra o buna parte din
Champs Elyses, invitnd nobleta franceza sa se plimbe
cu sania, ca aceasta sa'si faca o ideie de peisajul romdnese In timp de iamb:. Fastuoasa fantezie a acestui boier
valah naiv si entuziast a stdrnit oarecare curiozdtatd
prin pitorescul purtarilor lui; si-a risipit imensa lui avere ca sa ajunga la o vaga primisiune din partea generalului Poniatowski ca-1 va determina pe Napoleon sa
treaca prin Principate, daca va porni razboiul contra Rusiei. Neprimind vesti dela Dudescu, boierii din partida
nationala au trimis la Paris pe tdnarul boier Golescu;
si astfel s'a aflat la Bucuresti de nazdravaniile lui Dudescu.
Ambasadorul Frantei la Constantinopol s'a lasat convim de utilitatea consolidarii influentii franceze In Principate, obtinand pentru Alexandru Sutzo, pe ldnga tronul
Moldovei i pe al Valahiei. Era un progres: acelas domnitor In cele cloud. Principate, la 1802, sub ocrotirea
Frantei. Numai ca interventia fusese facuta din initiativa ambasodorului, lard consimtamantul lui Napoleon
Bonaparte. In 1802, Primul-consul francez nu avea Inca
o idee precisa asupra destinatiei pe care urma sa o
dee Moldovei si Valahiei. Nu vroia, desigur, ca Rusia,
punand stdpdnire pe Principate, sa'i Intareasci po-

zitia In Orient; oscilaera dupa tratatul dela LunevilleIntre a le ajuta sa devina independente sau a
le darui Austriei spre o a Invrajbi si cu Turcia si cu

Rusia. A Incredintat spre studiere problema Principatelor lui Felix Beaujour care, la 10 Iunie 1802, opina
sa fie incorporate Austriei, facand-o sa inainteze panii
la Dunare si sd se interpuna, astfel, Intre Rusia si Turcia. Intentiile lui Napoleon asupra Moldovei si Valahiei
au fost schimbatoare; la Tilsit, el le promitea tarului
Alexandru, cu gdndul ascuns sa nu le cedeze. Talleyrand, tot timpul, a ramas la solutia preconizata de Felix
Beauj our.

Bucuria Romdnilor de a avea un singur domnitor In

cele cloud. Principate, a fost de scurtd. durata. "Partida
nationala" nu a Inteles de ce a lost parasita de Franta,
lasdnd O. mid' domnitorul care reprezenta politica francezd In Moldova si Valahia. Mid au fost nurniti Constantin Ipsilanti in Valahia si Alexandru Moruzzi In Moldova (1802-1806), amdndoi reprezentnd politica ruseas-

- 41

www.dacoromanica.ro

ca, boierii din "Partida national" s'au refugiat la Brasov. Pentru prima par boierii de bastinA afirmau a nu
mai puteau suporta sh fie condusi de un domnitor grec.

Stitt* la Brasov, Brncoveanu, Campineanu, Ghica,

Sturdza, BeldimanValahi i Moldoveniau cerut contelui de Champagny, ambasadorul Frantei la Viena, sa
transmit lui Napoleon o suplia.; din nefericire, redac-

tarea acestei jalbe fusese ram conceputa, nu precizau nimic, toat argumentarea era deslanatd, asa cum erau deprinsi In interventiile pe care le fdceau la Sub lima Poarta. In loc s expund clar aspiratiile Valahilor i Moldovenilor, ei

au cerut protectia Primului-consul contra

jafurilor Turciei si autorizatia de a se constitui In republici. Pentru Napoleon, ostil vagului, cerand expuneri
dare, precise, scurte, jalba boierilor era asa de confuza
Mat n'a princeput ce vor. A rspuns lui Champagny:
"Scrie acestor indivizi s52mi arate cu ce pot sa le yin In
ajutor". Se vede, deci, clar cat de scazut era nivelul inteligentii politice a boierilor moldo-valahi. Desprindem
Ms un f apt Imbucurator: "Partida nationala" Intrezarise posibilitatea sa intereseze, In ceace privia soarta
Principatelor, o mare Putere care, nefiind vecind, putea
sa le proteguiasca altfel decat Rusia sau Austria. Boierii
din "Partida nationald" care nu se refugiasera la Brasov, nutreau un gand nastrusnic: sh'si lichideze toate
bunurile, case, mosii, iar cu banii obtinuti sa se stabileased In Franta unde sa astepte sa, se sfarseasca urgia,
sfi se Intoara atunci and Romanii vor deveni liberi.
Cnd generalul francez Brune, ambacador la Constantinopol a trecut, In 1803, prin Bucuresti, seful acestui grup
din "Partida nationala", Ghica, i-a Incredintat 0 scrisoare catre Primulconsul, In care aratal dorinta lor.
Din anul 1803, deci, Napoleon Incepea sa intereseze de
Principate; ambasadorul Frantei la Constantinopul primea instructii de la Primulconsul asupra Principatelor
care "prin situatia lor geografica i prin relatiile cu Poarta i cu Rusia, trebue sa se bucure de atentii deosebite
si de mai multe drepturi din partea guvernului". SaintLuceagentul consularnu s'a lAsat amagit de finul fanariot Constantin Ipsilanti, care stia sh'si mascheze rolul de om al Rusiei. Repoartele trimise dela Bucuresti de
Saint-Luce sunt necesare oriarui istoric al acelor vremuri turburi In care domnitorii fanarioti se aratau neintrecuti echilibriti Intre Rusia i Turcia. Saint-Luce descoperea cu mare satisfactie ca "Partida national" nu
42

www.dacoromanica.ro

emigrase In Intregime. Din contactul cu boierii romani,

ajunsese la o concluzia: "Boierii Indur cu mare greutate sa fie guvernati de un Grec".
Avem Inceputurile timide, putin cam vagi ale ideii nationale. Printre boieri, Faca s'a aratat cel mai plin de
curaj. In 1804, trimetea Primului-Consul o scrisoare in
care desvluia toate tainicile operatii ale Domnitorului
ea sir ajunga la stapanirea eomplecta asupra Principatelor. Tot el informa pe Napoleon cd Moldovenii i Valahii nu sunt Slavi, ci de origind latina, i c ei asteaptfi
pe Napoleon cu bratele desehise. Era pentru prima oara
cand se folosea ca un argument decisiv in captarea simpatiei Frantei origina noastrd latina. Nu se stie clack
scrisoarea a ajuns In mana Primului-Consul, dar se stie
Ca boierul a fost exilat la mandstirea Sinaia.
Este demn de subliniat progresul facut de ideile "Partidei nationale" i reactia Mitropolitului Veniarnin Costaki, partizan al pravoslavnicei Russii. A trimis la SanPetersburg o scrisoare prin care cerea sfaturi In cazul
unei reyolutii a taranilor si a boierilor de categoria a
doua. Un boier, interpret al Mitropolitului, scria si el:

"Speram cd di:manta rea a revolutiei franceze nu va

prinde si nu va avea foi si rod In tara noastra".

Proclamarea Imperiului francez, victoria dela Austerlitz asupra coalitiei, au avut un mare rasunet Yn Turcia.
Dupfi Iena, Sultanul Selim al III-a trimetea daruri "Padisahului Francezilor". Ipsilanti i Moruzzi erau oamenii Rusiei i vrajmasi de moarte ai Frantei; cu fulgerdtoarea lUj putere de patrundere, Napoleon a Inteles jocul perfid al fanariotilor i Intl o scrisoare cu data de
20 Iunie 1806, adresata Sultanului, Isi preciza opinia:
"Cat priveste Moldova si Valahia, dacti Inaltimea Voastra vrea ca aceste cloud provincii sa nu-i scape, Ea trebue sa foloseasc toate prilejurile favorabile ca sa recheme vechile familii domnitoare; printii greci cari guverneazd acum sunt agentii Rusiei". Cateva luni mai tarziu,
In Noembrie 1806, Napoleon &idea aceste instructii generalului Sebastiani: "Rusii sunt btuti i isgoniti... Polonezii sunt In revolta... Trebue ca gospodarii alesi de
Poarta sa fie repusi, iar partizanii Rusilor izgoniti... Sunteti autorizat sa semnati un tratat secret ofensiv si defensiv, prin care eu garantez Portii integritatea provineiflor Moldova g Valahia...".

In afard de aceste instructii, spre a Inlesni actiunea

ambasadorului Sebastiani, scria Sultanului Selim In
43

www.dacoromanica.ro

aceeas ziera dupg victoria dela Iena: "Prusia care s'a

aliat cu Rusia o disprut... Armatele mele sunt pe Vistula si Varsovia este In stapdnirea mea. Izgoneste pe
gospodarii rebeli pe cari cea mai nedreaptg violent te-a
obligat sg-i repui, In dispretul firmanului tgu care i-a
declarat trgdgtori... Repune pe vechii tfii servitori si pe
gospodarii alesi de tine. Inainteazi trupele spre Hotin,
nu ai nimic de temut din partea Rusiei".
Cele doug Principate nu erau o temg rezervatg numai
preocupgrilor Rusiei, Austriei i Turciei, chiar si Franta
avea ochii asupra lor. Pacea dela Tilsit a Insemnat o
dureroasii infrangere pentru "Partida nationalg". Se
spulberasera sperantele puse de Moldo-Valahi In Franta. Ocupatiile rusesti, ticglosia domnitorilor fanarioti
ocrotiti de Rusia reaprindeau In sufletele pustiite de spenumai Napoleon si Franta le
rant taus o
va da libertatea nationalg. Campania din Rusia a lui
Napoleon incendia imaginatia boierilor din "Partida nationalg". Prgbusirea lui Napoleon a risipit o iluzie, dar
nu a exterminat ceace se formase confuz, rudimentar,
dar nu mai putin viguros: instinctul de indeuendentd
nationalg.
In 1815 exista In rndurile boierilor o co/1011n% natio-

nal, bine Inteles la o clas indargtnicfi In apgrarea privilegillor ei, constiintg nationalg care se alimenta din
cloud izvoare de urd: contra Grecior si contra Rusilor.
Trecnd cu vederea peste lipsa de calitati literare si
adesea ridicolul realizgrei acelei lungi epopei de 4266 de
versuri, "Jalnica tragedie, sau mai bine zis, trista Intamplare a Moldovei In 1821 din pricina rgscoalei Grecilor" de "prea Invgtatul boier Al. Beldiman", vom ggsi
multe elemente de cronicg multumitd c6rora mitem cunoaste starea noului spirit care 10 face aparitia printre
boierii de basting. Al. Beldiman era un membru al Partidei Nationale, traducator a lui Florian si Oreste de
Voltaire "pentru InvgtAtura i proplisirea Poporului".
Boierimea moldo-valah facea progrese. Pentru c printesa Ralu, feta lui Caragea, cu o culturg literarg si muzicalg neobicinuit In Principate, admire pe Goethe, pe
Schiller, pe Beethoven, Mozart si asculta fericit, In greceste, "Zaire", "Mohamet" de Voltaire, tinerii valahi au
avut 0 i ei ambitia S traducg in romneste "Avarul" lui
Moliere, "Britanicus" de Racine (traducerea este a lui
Vgcgrescu), "Hecuba" de Euripide.
Tinerli valahi lepgdau nu numai costumele orientale,
44

www.dacoromanica.ro

ci se scuturau si de lenea spirituala; Incepeau sd piarda

gustul iatacelor si arta de a pierde vremea, somnoldnd
Intinsi pe sofale. Multumitd ecourilor Revolutiei franceze ajunse pang. In Principate, ferestrele au fost larg
deschise si uri aer nou a patruns, si odata cu noua viziune politica a rosturilor moldo-valahe s'a introdus si
gustul literar. Boerul roman nu mai suferea, ca sit Intrebuintdm un cuvant acum la modd, acel complex de inferioritate feta de Domnitorul fanariot si de aristocratia greaca. Cuvantul "Libertate" a Post Insusit de burghezia greaca din Grecia In sensul Inldturdrii stapanirii turcesti; acelas cuvant a sugerat boierilor parnanteni
si se descotoroseascd de fanarioti.
Evolutia spiritului national se poate vedea dintr'un
singur fapt. Cand, In 1818, Caragea fugea, bine Inteles
luand cu el tot ce gasise in visteria Statului, guvernul
provizoriu format ca sti gireze interesele tart, se compunea In majoritatea lui, din boieri pamanteni. In ce
masur constiinta nationald se desvoltase, se dovedeste
din faptul ca una dintre primele msuri luate a fost Inchiderea scoalei nationale grecesti din Bucuresti, si acordarea Intreg sprijinului scoalei lui Lazar. Intre 1810 si
1820, boierii cu idei mai Inaintate erau gata sd isgoneasca de pe meleagurile moldo-valahe pe toti Grecii si sd,
restaureze vechea randuiald dela 1600, adica cele doua
Principate sd fie sub ocrotirea Turciei, Rusiei si Austriei.
Numai cd acesti boieri revolutionari nu se gandiau si la
situatia taranilor. Ideile, ca sa spunem asa, constitutionale, ale acestor boieri au fost sintetizate de Dimitrie
Sturdza Intr'un proect de "Republica aristo-democraticeascii".
Tardnimea, ignorata sistematic de boieri, isi va anunta prezenta prin revolutia lui Tudor Vladimirescu.

45

www.dacoromanica.ro

Tudor Vladimirescu: Revolutza Nationald cu continut

social

OCIETATEA literal% "Eteria" intemelata de Rigas in

1810 la Bucuresti, a avut ea consecint infiintarea

la Viena a imui ziar literar; apoi, In 1813 se forma
la Atena o societate "Eteria" i in 1815 o alta la Odesa.
Marea miscare de renastere a Helenismului, initiatil de
Rigas, evolua. La inceput, ea se rezima pe burghezia
greacii de pretutindeni, in a doua faza conducerea "Eteriei" a luat-o boierii aristocrati din Fanar si bine inteles, s'au asociat la ea si domnitorii fanarioti din Bucurest si Iasi.
Rigas, ea si toata burghezia greaca, era un entuziast
al Revolutiei franceze; cnd conducerea ei a lua-o aristocratia Fanarului, "Eteria" a devenit filo-rus in sensul utllizrii Rusiei ca fort desrobitoare de sub stilpAnirea turcease. Asa se explica de ce Ipsilanti i Moruzzi
erau agenti ai Rusiei in Principate.
Ca s intelegem evenimentele din 1821, este necesar
s cunoastem situatia Europei dupg infrngerea lui Napoleon.
Tarul Alexandru I nu era numai seful coalitiei, ci si
elementul decisiv multumita puterei militare pe care o
reprezenta. Alexandru I, in prima faz o domniei lui, a
manifestat un amestec de liberalism si misticism. Pentru
politica intern5 avea pe Speranski, iar pentru politica
externk si in special pentru toate problemele Orientului,
pe Capo d'Istria. Tatal lui Capo d'Istria era unul dintre
fruntasii greci din insula Corfu. Atunci cnd Francezii
au ocupat insulele Ioniene, au svarlit In inchisori pe
fruntasii can Ii manifestaser ostiitatea fat de inva46

www.dacoromanica.ro

datori. Tanarul Ion Capo d'Istria, care Meuse serioase

studii In medicind si se bucura de un mare prestigiu In
Corfu, a isbutit sa evadeze din inchisoare. Dupa ce
Francezii au fost constransi de o escadr anglo-turcorusa sa prseasca insulele Ioniene, "Republica celor
sapte insule" a fost pus sub protectoratul Rusiei si a
Marei Britanii; cei doi Capo d'Istria, tatal i fiul, detinusera roluri importante In administratia acestei mici republici. Pacea dela Tilsit acorda Frantei sthpanirea
Adriaticei, deci inclusiv a "Republicei celor sapte insule". Ion Capo d'Istria a tras imediat concluzia politica
si a plecat in Rusia. 0 domnisoara, Sturdza, in serviciul
Imparatesei, 1-a recomandat alduros pe Capo d'Istria
tarului Alexandu, care 1-a numit in diplomatie. Este de
subliniat c aceasta domnisoara Sturdza, devenitd prin
casatorie contesa Ebling, a fost una dintre confidentele
mistice ale tarului.
Capo d'Istria era foarte inteligent, idealist si colaboratorii lui i-au elogiat nobleta lui sufleteascd, fineta spiritului. Printul Gortchacov, care lucrase sub conducerea
lui Capo d'Istria, mrturisea: "Ii datorez cea mai mare
parte din cea ce este mai bun In mine". Nesselrodministrul de Externe al lui Nicolae I, sublinia sentirnentele lui "pe cat de nobile pe latat de dezinteresate". Una
dintre ideile lui Capo d'Istria era sa propuna Turciei un
nou tratat prin care sd se fi constituit Moldova, Valahia
si Serbia in trei principate confederate, guvernate de
trei familii princiare germane sub suzeranitatea Turciei
si garantate de Mare le Puteri. Capo d'Istria proceda prin
etape, de aceea nu pomenea nimic de Grecia, cu toato
ca gandurile lui toate spre patrie se Indreptau. Odata
primit aceasta confederatie, usor ar fi putut sa pund
In desbatere problema Greciei.
Idealismul revolutionar al lui Capo d'Istria s'a isbit de
realismul reactionar al cancelarului Metternich care
gasise In Castlreaghreprezentantul Anglieiun inamic
neinduplecat al ideilor Revolutiei franceze In asa masur Inca, liberalii englezi II cletestau. R prezentantul
Angliei aderase la conceptia lui Metternich si anume sa
restabileasca echilibrul in Europa; -iestabilirea raporturilor internationale pe baza de reciprocitate, sub garantia recunoasterei drepturilor castigate, este de esenta
politica". "Lumeaspunea Metternich contelui Appony
vrea sift fie condus prin fapte, conform Justitiei, si nu
cu fraze i teorit". Intreg sistemul lui Metternich era
47

www.dacoromanica.ro

pus In serviciul restaurarii si al lichidarii consecintelor

Revolutiei franceze. "Am ajuns la jumatatea carierii
mele i soarta imi impune datoria sa Impiedic, In masure fortelor mele, ca generatia al carui rol Incepe, sa
lunece pe panta care conduce sigur la ruina ei." (3 Sept.
1819).
Atitudinea lui Metternich fata de ideia nationala i
corolarul ei, Statul national, o gasim formulata Intr'o
scrisoare care Prokasch: "Nimic nu dovedeste ca Statul
national ar fi superior prin esenta lui, Statului. Intemeiat
pe traditie i pe Drept". Ostilitatea lui fata de ideia nationala este enuntata lapidar In aceste cuvinte: "Italia

este o notiune geografica". Iar fata de nationalismul

german, atitudinea lui era aceeas. "Fraza meaItalia
este un nume geograficcare a exasperat atata pe Palmerston, a fost Incetatenita; dar se poate spune ace1as
lucru despre Germania" (Intr'o scrisoare catre prietenul
lui Prokesch, la 19 Sept. 1849, deci In plina explozie a
ideii nationale).
Conceptia de Stat a lui Metternich era conceptia pur
clasica; elementul sub-constient, irational, complexul
emotiv din care se alimenteaz ideia nationald, lui Ii
erau complect straine; am putea spune ca Ii lipsea sensul istoric. El era ferm convins ca popoarele au nevoie
de "autoritate" nu de "majoritate" (In sensul adeziunii
electorale). Ace la care fusese numit "mentorul Europei"
ignore miscarea ideior care schimbasera, Intre 1785 si
1815, climatul spiritual al Europei; Libertatea presei,
aceasta prima cucerire a Revolutiei, o considera ca un
fel de ciuma a spiritului public. "Nu cunosc nici In Anglia si nici In Franta un om de Stat care sa nu vada In
libertatea presei, aceast libertate care prin natura ei
nu poate fi decal destrabalare pur i simplu, un rau
ale cfirui extinderi i consecinti sunt incalculabile"
(dintr'o scrisoare a luI Metternich care von Kanitz 16
Aprilie 1846).
In logica unei atitudini si al unui temperament, era
firesc ca "mentorul Europei" O. nu poata suferi pe Chateaubriand; "prefer iacobinismul demagogic, iacobinismului regahst" a exclamat Metternich in timpul lui Ludovic al XVIII-a. Era natural ca intre conceptia antiromantica a cancelarului Austriei i romantismul renaste-

rei nationale a Greciei, aparata de Capo d'Istria,

sa

existe o. ciocnire.
eful suprem al "Eteriei" era generalul Ipsilanti, aghio48

www.dacoromanica.ro

tantul tarului Alaxandru I, care In urma insurectiei

contra Turcilor provocase represaliile acestora impotriva Grecilor, ddnd ocazia unui ultimatum redactat de
Capo d'Istria. "Coexistenta Turcieispunea acel document diplomaticera toleratd de "Puterile crestine nu-

mai cu conditia ca aceasta Putere sa nu ameninte religia

sau siguranta natiunilor crestine supuse dominatiei
otomane. Ceace Rusia cere imperios, Europa toatti cere;

aceasta se intreabit deed poate admite existenta unui

Stat care constitue un pericol perpetu pentru pacea
europeand, obtinutd cu asa de man sacnficii". Turcii

n'au rdspuns, i dui:a o lund, ambasada Rusiei In cap cu

Stroganov pardsea Constantinopol. Metternich considera

insurectia Grecilor ca "un atentat revolutionar pe care

nici cea mai tipica opresiune nu poate niciodatd stl-1
justifice".
"Un spirit de inovatie, sau mai exact de dezordine,
ameninta linistea tuturor Statelor. Ar trebui s i se
opund spiritul de conservare, s se caute a se fortifica
si a se consolida institutiile existente, fie ca vechi sau
recente, nu intereseazd: numai s alb o origind legitima i ele trebuesc mentinute", credea i Polignac.
Cum a reusit Metternich sa determine schimbarea radicald a tarului Alexandru I care a sacrificat pe Capo
d'Istria, pe Ipsilanti si evident pe Greci? Revolta regimentului de gardfi, Semenovski, a aflat-o Metternich
inaintea sosirii curierului special trimis dela San-Petersburg tarului Alexandru, afiat la conferinta dela Tropau.
Iscusitul canceler a stiut sa. prezinte "afacerea Semenovski" ca inceputul unor evenimente analoage celor din
Spania i regatul Neapolului. In fond, Metternich avea
dreptate, revolta Decembristior din 1825 a ratificat pe
"mentorul Europei".
Un aliat firesc al lui Metternich era Castlereagh care
scria la 21 Iunie reprezentantului Angliei la San Petersburg aceste randuri, cu mentiunea sd fie ardtate tarului: "Grecii nu sunt decat o emanatie al acestui spirit
revolutionar organizat, pe care 11 vedem rdspandinduse in Europa; determinand pretutindeni o explozie acolo
unde autoritatea Puterii supreme sldbeste dintr'un motiv sau altul". Firea schimbatoare, influentabila a tarului
1-a fficut sA ia atitudine contra revolutiei grecesti. Bine
Inteles, aceste modificari se petreceau In sferele inalte
unde boierii moldo-valahi nu puteau ajunge ca sd fie
informati. Iatd de ce au primit pe Ipsilanti, la sosirea
49
4

www.dacoromanica.ro

lui la Iai, ca pe un rege; era aghiotantul tarului, Grecii

se liludau cu sprijinul Rusiei si cu promisiunea tarului
de a libera pe Greci de sub jugul turcesc, incorpornd
Principatele patriei lor liberate. Cel putin asa se desprinde din Proclamatia lui Ipsilanti. Boierii moldoveni
cautau siesi asigure simpatia omului trimis de tar, flumai Ca avantgardd, pentru a prepara terenul armatelor
rusesti liberatoare. Mitropolitul tarii i-a incins sabia;
donatiile pentru "Eterie" curgeau.
Dar abia pornit din Iasi, indreptndu-se spre Bucuresti cu trupele lui, Ipsilanti primea ukasul tarului Alexandru prin care dezaproba "Eteria" i se anunta ca
fusese sters din cadrele armatei rusesti. TJn firman al
Sultanului detrona pe domnitorul Mihail Sutu ca trAdtitor, amenintdndu-1 cu decapitarea. Mitropolitul si boeierh vzAndu-se pcliti si furiosi eh se ploconiserti, dadusera bani lui Ipsilanti, s'iau dus la palatul domnesc ca
sh-1 indemne pe Sutu sfi o steargd cat mai repede. Se
gAseau, pe alt plan bine inteles, in plind comedie a lui
Gogol "Revizorul".
Ca boierii sa fie desolidarizati de actiunea "Eteriei"
i a lui Ipsilanti au fost excesivi in sens contrariu. 0 delegatie a cobordt in lungul Prutului pang, la Braila, unde
s'au prezentat pasei cerandu-i ajutoare contra "acestei
bande de briganzi cari pdrjolesc tara". Abandonarea lui
Ipsilanti si a Grecilor de tarul Rusiei, pozitia lor de rebeli Patti. de Sultan, a incurajat pe boierii pAmnteni
sA'ai exprime doleantele lor: au cerut, asa dar, ca bunurile mdhastirilor administrate de calugilrii greci O. fie
redate tarii, iar reprezentarea si guvernarea %Aril s fie
incredintate, de aici inainte, boierilor pamnteni. Cum
se svonise c Turcii erau pe cale s intre in Moldova,
spre a pedepsi pe rasvratiti, un paharnic, un spdtar, un
caminar au strbtitut orasele, isgonind pe toti functionarii "eteriti" i inlocuindu-i cu Moldoveni. Nici satele
n'au fost uitate; ttiranii erau indemnati s se ridice contra Grecilor, s libereze taxa inarmati cu tot ce vor
gasi la Indemdnti: coase, furci, topoare. Dar tiiranii moldoveni nu prea puteau sa deosebeasc cat erau opre-

sorii autohtoni si cat Greci, de aceea au ramas in

expectativa.

Pornirea boierilor contra lui Ipsilanti era justificat

nu numai prin ura refulat contra Grecior, ci si prin
furia pe care le-o provocase programul seful Eteriei,
anume, introducerea reformelor marei revolutii trebuia
50

www.dacoromanica.ro

s inceapa' cu suprimarea privilegiilor boieroti. Sit nu

ne lasdm amagiti de unele afirmatii; Ipsilanti nu avea
nimic din flaciira unui revolutionar. Era gata sa suprime privilegiile boierilor dar nu se gandia nici un moment sti lepede nravurile fanariote. Necesitos i fan
scrupule, dupd ce a golit, si Inca repede, pungile boierilor pdmnteni, si-a extins activitatea revolutionari ai
la Greci. A arestat un bancher Pau los Andreas, acuzat
de a fi detinut o suma de bani apartinand -Eteriei".
Bancherul a dovedit Ca Invinuirea era neintemeiat5 dar
Alexandru Ipsilanti, ea un adevarat revolutionar idealist,
nu l'a pus in libertate cleat dupa. ce Andreas i-a daruit
o mare sumil de bani pentru "Eterie" Simtea o adevrata voluptate sa umileasca, mai mult decat se umileau
ei, pe boierii pamdnteni, facandu-i sa otepte ore intregi
inamte de a-i primi. Ifosele fanariote se manifestau
altfel: pentru fratii lui i printii de sange era rezervatrs
o scara special5 de onoare. Al. Ipsilanti, prin procedeele lui, provoca la maximum pe boierii pmnteni i
grbia procesul de lichidare al regimului fanariot. Prefectul districtului Neamt, spatarul Sturdza, a dat o proclamatie de o violenta rail precedent contra Grecilor,
ceace explic starea de spirit a boierior piimnteni.
In Valahia, Ipsilanti a dat piept cu un adversar de
and calitate, cu un autentic revolutionar care nu reprezenta boierimea, reprezenta i apara tdfanimea. Cu
Tudor Vladimirescu ideia nationald capata un continut
social; odatii cu el tardnimea ii face apariLa in viata
politica romaneascdevident o scurt aparitiedar totue, cu ample consecinti. Revolutia lui Tudor Vladimirescu a initiat o micare care a durat un secol: abia
In Martie 1919, prin decretul-lege de expropiere i Tmproprietrirca taranilor, complectat cu decretul-lege
privitor la introducerea votului universal, primele obiective politice qi economice au fost atinse
Alexandru Ipsilanti fiul lui Constantin Ipsilanti care
domnise in Valahia intre 1802 si 1806, primise o aleas
instructie, avand ca profesor pe marchaul de saintAulaire; fusese aghiotantul tarului Alexandru I si Seful
suprem al "Eteriei". In fata acestui om important se
ridica un boernas obscur, sulger, taran din Vladimir, tinutul Gorjului. Putin comunicativ, o trsture, cu totul
rara la Gorjeni cari sunt plini de chldura, sufleteascii,
spirite sprintene, zeflemisti, Tudor Vladimirescu era
ta'cut, incruntat, neinduplecat, aspru la gand si la fapta.
.

51

--

www.dacoromanica.ro

Am .fost la Closani, la meterezele lui Tudor; pietrele sure

ale muntilor, platoul Yar nici un arbore, mutenia locului,

totul in acel peisaj evoca sufletul sumbru al lui Tudor.

Un autentic revolutionar In gandire i In fapta; din
primele lui proclamatii si din scrisorile lui din cursul
lunei Ianuarie 1821, cum de altfel reese din lucrarea lui
C. Aricescu "Acte justificative privitoare la Revolutia din
1821" si din "Documente relative la anii 1820 si 1821"

de V. A. Ureche, publicate tn. "Analele Academiei romane", Tudor definea caracterul revolutiei: contra boerimii
pamantene sau grecesti, el declarandu-se organul popo-

rului oprimat contra opresorilor de orice neam ar fi.

Revolutia "Eteriei" era un act politic Indreptat contra
Turciei; Tudor, /risk prin, mijlocirea Beiului din Vidin

Derevis--paSa a trimis la Poarta o cerere In care,

dup ce se declard supus credincios al Sultanului, roaga

si fie trimis un delegat "care sa nu fie de religia noastra", adica sa nu fie crestin, ca s informeze Sub lima
Poarta de starea de plans a Valahiei din vina "boierior
WU in Intelegere cu Domnitorul". Revolutia nationala
a lui Tudor Vladimirescu a avut, la Inceput, un puternic
accent social. In scrisoarea catre vornicul Vacdrescu
gasim acest strigat a carei autenticitate revolutionard
este de o rata elocventa: "Ce, pretindeti cd noi ne-am
razvratit contra Patriei i ne faceti din aceasta o crimO?
Dar Patria este poporul, nu hoarda de jefuitori; Ce am

Intreprins eu Impotriva poporului?"

Este o atitudine noun in istoria politica a poporului

roman. Patria primeste o definitie noua: poporul In care

se perpetuiazA i traeste viu natiunea. Ori, aceast delinitie constitue prin chiar formularea ei un act revolutionar. Prin temperament Tudor Vladimirescu era revo-

lutionar; el a capdtat impulsie prin cunoasterea marei

miscari de idei provocata de Revolutia franceza. CIIItorise deseori In Austria, facuse parte din cadrele armatei resesti In luptele contra Turcior i ca urmare a
marelui lui curaj, fusese Inaintat la gradul de parucic
locotenentdecorat cu ordinul Sf. Vladimir. Datorit
faptului ca luase parte, cu o trupa de panduri, intfo
lupt contra Turciei, fusese condamnat la moarte. Aceasti condanmare 1-a silit sa pribegeasc In Transilvania
si s ramand, catva timp, la Viena, avand astfel ocazia
s cunoasc spiritul cel nou determinat de revolutia
franceza si de rasboaiele lui Napoleon. Convingerile lui
52

www.dacoromanica.ro

au fost confirmate i 1ntarite de episcopul de Arges,

Interesanta i originala figura a bisericii era acest
Ilarion, In contrast isbitor cu ceilalti prelati ortodoxi.
Crescuse langa mitropolitul Dosoftei, dela care Tnvatase
limba franceza. Inteligent; domic sa, se instruiasca, el
a intrat In contact cu literatura franceza. Cititor al lui
Jean-Jacques Rousseau, al lui Voltaire, al Enciclopedistilor, acest episcop sceptic, ironic, ura pe boieri si iubea
pe tarani. Ideile lui liberale uimeau pe boieri, cari nu
Intelegeau cum putea un episcop s aibii asemenea idei
"smintite" i ca sa, se rasbune pentru felul cum Ii bateo
joc de ei, 11 poreclisera "voltairien-ul", "mascariciul"
Ilarion. Cu toate ca era cel mai Invatat prelat i cu o
purtare exemplara, cancl scaunul mitropolitan a ramas
liber, boierii nu 1-au ales pe el. Ilarion socotea pe boieri
Ilarion.

ptimanteni sau greci, pentru el era tot unasimpli

hoti. Cand intra In Divan nu uita sa atraga atentia
servitorului caruia 11 lasa suba, sa, nu i-o fure "logotetul"

ecleziastic. Odatit, trecand prin fata casei unui mare

boierIlarion spunea ca un boier cu cat era mai mare
cu GUI era mai ticalosstriga tare vizitiului ca sal fie
auzit: "goneste caii, aici este padurea deasii a tlharilor

Vlasier. Se mai povestea Ca Inteo Duminica, In biserica

episcopala, episcopul Ilarion a cantat In locul cantecului
liturgic o doinit haiduceasca
Bate-i Doamn,e pe ciocoi

Cum ne bat g ei pe noi.

Acest episcop "voltairien" era un om de suflet; cand
a simtit suflul mortei pe aproape a cerut s i se aduca
o cutie In care tinea toate chitantele debitorilor tarani
si dela lume nevoiasa; le-a rupt, scutindu-i de plata
unei sume de mai mult de dou mii de ducati. Episcopul
Ilarion a fost educatorul si mentorul politic al lui Tudor
Vladimirescu. Cand acesta venea la Bucuresti, purtat de
procese, era gazduit de episcopul Ilarion care 11 iuhea In
special pentru darjenia caracterului, pentru mandria
lui si dragostea de tarani. Ilarion Ii vorbea de marii
oameni de Stat din alte tari, de necesitatea fondrii de
scoli nationale, de luminarea poporului, de marele Intamrilari ale Revolutiei franceze, de ideile menite sa
schimbe randuiala societatii. Episcopul grec Ilarion clarifica ideile revolutionare ale lui Tudor, care se gaseau
53

www.dacoromanica.ro

Inteo formg nebuloas, mai mult expresia unui temperament decat ale unei gandiri politice. Principiile Revolutiei i-au lost Rimurite de Ilarion, acesta avnd comun
cu Tudor ura contra nedreptatii, contra opresiunii, contra boierilor i iubirea, marea kr iubire pentru tarani.
Prin mijlocirea lui Ilarion, a intrat Tudor In corespondenta cu Stroganoff, ambasadorul Rusiei la Constantinopol. In cele doug luni cat a fost Tudor "domn", Ilarion i-a servit Ca sfatuitor, stiind sa domoleascg, impetuozitatea sefului revolutiei national-sociali.
Boierii pamAnteni cari n'au fugit la Brasov, In numgr
de 66, 1-au recunoscut Domn al tarii i s'au strans In
jurul lui Tudor. Nu este exagerat sa spunem cg Tudor
Vladimirescu a lost, dupa domniile fanariote, primul
Domnitor roman. Poate fi interpretat ca un act oportunist al boierilor sau a lost o Incercare semnificativg pentru evolutia spiritului public aceea de utilize insurectia
taritneascil i multumita prezentei kr sa o transforme
Inteo revolutie nationala al cgrei prim efecta era expulzarea Grecilor?
$i se mai poate pune o Intrebare fireasca: rmsesera
boierii pmanteni imuni fata de ideile revolutionare? In
Serbia revolutia lui Karagheorghevici a precedat cu cAtiva ani revolutia lui Tudor Vladimirescu. N. Iorga In
"Etudes Roumaines", aduce o pretioasa contributie la
reconstituirea climatului spiritual ale acelei epoci.
"Ori, boierij romani, cari fticeau voiajuri In Occident,
citeau pe Voltaire, vedeau aproape de ei flacgrile revolutiei sarbesti. $i instincte gata de lupta tasnirg In sufletele kr. Un "tanar" din acea epoca, care sttuse mai
multi ani la Constantinonol, pe langg agentul moldovan,
spunea cele ce urineazg In unul din pamfletele anonime
rfispAndite In manuscris, "Cuvintele unui Oran ditre
boieri": "Nu vg amagiti crezdnd cg yeti famane daca
noi pierim. Cad, atunci cnd temelia se slabeste, casa
Insi dispare". Mai deoarte: "Ganditi-vg 1a vechii boleri, la viata kr simpla, la capacitatea lor de a da soldati,
eroi tgrii. Voi, voi sunteti un desert, o umbra si un fum.
Isi petreceau toata viata, cei vechi, Inteo lene care se
poate critica? Se ocupau ei, inainte de ori ce, de toaletele femeilor? Se luau ei la Intrecere In cladirea de
case?"... "Voi ocupati locurile lor, dar ceace fAceau ei,
voi nu mai faceti. Voi aveti aceleasi nume, dar ati luat
alte cal... Aventurierii va doming, i cu cAt umilintg
cautati sa le cdstigati bungvointele oa sa obtineti un ti54

www.dacoromanica.ro

tlu van. Si cat de mult ei vd dispretuiesc i cat de mult

suferim noi, srmanii".

"Autorul descrie apoi felul de viatd al nouior boieri;

vorbeste de incapacitatea lor de a merge pe stradd, de
a caldri, de obiceiul luat ca s vorbeascd numai de Im
bfacaminte si de mancdruri si urmeaza: "pasiunea pentru onoare nu mai exist In inimile voastre... Nici numai stiti ce este asta. Pand si limbs v'ati. pierdut-o...
Stati la panda, ascutinclu-va dintii, ca s luptati unul
contra altuia. Ceace noi am evut am dat. Teribilii agenti ai fiscului vin sa lege fedeles pe femeile i pe copiii
nostri, si ne Injurd In toate felurile, ne Prange In WAAL
astfel cd viata ne-a devenit o povara. Atata vreme cat
am avut ceva, am dat. Am sfdrsit eu tot ce aveam, dar
oamenii aceia nu ne cred pe cuvant. Ei ne bat ca s'a ddm
ceace nu mai avem. Ne indreptam rugdmintele spre voi,
dar nu ne ascultati. Nu numai ca nu aveti grij de noi,
dar mai mult ne insultati in fel si chip, si pundndu-ne
In randul vitelor, spuneti: trdnoii n'au dreptate, nu suferd de nimic; ceace poseda, trebue s ii se ia...
"Dacd este vorba asa, sd stiti cd. tranoi si lipsiti cu
totul de dreptate, cum pretindeti, ne vom apara cu propriile noastre mijloace. Deoarece am putut s facem mai
mult, dar n'em crezut cd trebue s facem uz de puterea
noastr. Destul. Nu mergeti mai departel Rdbdarea noastra nu mai poate Indura. Sau ni se face dreptate, sau
ni-o facem noi. Cci, bdtranii nostri ne povesteau cd pe
vremuri, nu stiu and, boierii pierduserd de-asemenea
cumphtul, totul se facea cum le poftia inima, pdrdsiser
vechile obiceiuri. Si batranii ne spuneau: "Pang ce nu
vom manji securele noastre cu sangele lor, nu ne vom
castiga drepturile".
"Deci, ceace Sdrbii fficuserd deja se recomanda Romanilor din acea epoca. Se mai gasesc si alte corespondente, de exemplu aceea Intre un Augustin si un ortodox
din Iasi. E vorba In aceastd corespondenta de proasta
educatie a tinerilor boieri cari se multumesc cu rangul
lor i cu dominatia curtezanilor straini. Nu citesc nimic
bun, nu mai calatoresc; Grecii sunt stapanii tar&
"Unul dintre pamflete este scris de un mare boier din
Valahia, Iordachi Golescu, fdcdnd parte din aces famine care a dat Frantei, prin femei. pe bibliograful lui Vol-'
taire, Georges Bengesco. In "Histoire des bolars pillards
de la Valachie" (Istoria boierilor jefuitori din Valahia)
fsi bate joc de curtizani si /n ecelas timp de "micii di-

- 55

www.dacoromanica.ro

dascali (poeti), cu o carte veche In mdna". Atunci cdnd

scria "Starea Valahiei In zilele Altetei sale Ion Caragea
voivod, facut cu cheltuiala saracilor, cu ceace le mai rgmsese", titlul expliea continutul. In aceasta lucrare
semnata "un prea-iubit al Alteteisale", el spunea: "Limba greac este bogatg, este frumoasg. si nu ca a noastra, sgracuta de tot, deoarece cu boggtia limbei noastre
s'au Imboggtit Grecii saraci, si cu aceasta limbli, a ramas sardcuta de tot". In acest ultim pamflet existfi im
cdntec In maniera popularg asupra mizeriei claselor rurale, cari striga acest refren: "SA' mdnerim ceapa si sg
bern apg, caci vinul e scump.
"Aceste poezii au pgtruns In masele populare si In curand am vazut rezultatul".

Asa cum remarca Iorga. chiar In rdndurile boierilor,

s'au gasit unii cari au adoptat ideile sociale ale Revolutiei franceze. Sigur este ca. boierii, raliinduse revolu-

tiei lui Tudor Vladimirescu. au pus accentul pe national,

svdrlind In umbra nazuintele sociale ale taranimii, aceas-.
ta Intr'un acces de disperare pornind Impotriva opresorilor fgra nici o alegere. Tendintele politice (contra Domnilor fanarioti. contra aristocratiei grecesti, contra mis-

carii Eteriste In general) au prevalat asupra celor sociale. Boierii pamdnteni. recunoscdnd pe Tudor, au anexat si au subordonat revolutia interesele lor care coincideau cu tendinta unanim a Romdmilor, adica de a izgoni pe Fanarioti; deci toti sprijineau renasterea nationalg. Dar boierii au schimbat directia revolutiei taranesti. Accentuarea ideii nationale care se manifesta prin
ura contra Grecilor, logic era sa provoace re Ipsilanti,
seful suprem al Eteriei. In ceace priveste relatiile dintre
Tudor si Ipsilanti, datele pe care le avem sunt contradictorii; precis se stie ca ei s'au Intdlnit la Colentina.
Pouqueville consulul Frantei la Ianina In timpul revolutiei lui TudorIn "Histoire de la rgneration de la
Grece" (Istoria reInviorarii Greciei)scriind despre Intdlnirea dela Colentina, atribuia lui Tudor, In rezumat,
aceasta declaratie: scopul lui este altul decdt al lui IDsilanti; el s'a Inarmat numai O. scape pe compatriotii
lui de jugul apasgtor care fi strivea, deci ei nu se puteau
bite lege. "Astfel flind. principe, tinta voastra este sa, se
emancipeze Grecia, deci locul vostru nu este aici. Duceti-vg, treceti Dundrea, masurati-va cu Turcii; In ce
ma priveste, nu am pretentia sa lupt Impotriva lor. Grecia apartine Grecilor pi Romania Romani lor".
56

www.dacoromanica.ro

Cum se va fi desfasurat, In realitate, dialogul titre Ip-

silanti si Tudor, nu se poate sti; f apt este ci Ipsilanti

i-a purtat o ura de moarte i ca. a Insarcinat pe Grecul
Sava sa puna mans. pe Tudor, prin tradare, i sa.-1
omo are.

Asa cum spusese raspicat lui Ipsilanti, Tudor se ridicase sa scape tara de jugul Fanariotilor i daca nu a
isbutit sa realizeze revolutia nationala i sociald, cel putin a facut s biruie ideia nationala, punnd capt domniilor fanariote. Cnd Turcii tau vazut c massele Varanest urmau pe Tudor, ca boierii pamnteni se aliau revolutiei, au prins frica. Nu uitau vremurile cand MoldoValahii erau doua, popoare foarte rasboinice, cari le da-

dusera mult de lucru. Istoricii straini sunt unanimi In

a recunoaste calitatile militare ale Moldo-Valahilor, nu

numai In secolul al XV-a si al XVI, dar chiar la Inceputul secolului al XVIIa. Raicevici, vorbind la sfarsitul secolului al XVIII, de resturile dezorganizate ale vechilor
dorobanti ai Valahiei, era de parere ca acestia, Intrebuin-

tati de Turci ca lucratori, in loc de soldati, ar putea

forma trupe foarte bune. Moldo-Valahii luptasera mai
bine de doua secole impotriva Turcilor i Imperiul otoman platise scump biruinta de a face din cele doug
Principate vasalele lui. Ori, daca Romanii au Inceput s
ceara, cu arma In mang, pentru t Arne lor restabilirea
vechei randuieli, recunoscnd mai departe raporturile de
vasalitate fata de Sub lima Poarta, Turcii au chibzuit ca
era mai bine sa li se acorde restaurarea domniilor pamantene i Indeplinirea celorlalte doleante.

Iata ce cereau boierii pamanteni In petitia trimisa

Sult anului :

1) Ca tarile romnesti sa fie despagubite de pierderile suferite de pe urma revolutiei grecesti.

2) Ca Grecii i Albanezii sa nu mai MIA, dreptul de
a cumpra proprietati In aceste tari.
3) Ca pamanturile manstirilor s fie redate guver-

nelor tarilor romanesti, iar acestea, la randul lor, se

obliga sa plateasca, rnanastirilor grecesti o sumet anuala
ca embatic (arena, pe termen lung).
4)
5)
6)

Ca legile sa fie promulgate In limba romana.

Ca Domnitorii sa fie alesi de boierii roman!.

Ca reprezentantii tarii pe langa Sublima Poarta

O. fie designati dintre boierii romani.

57

www.dacoromanica.ro

Excesele Fanariotilor, lipsa Mr de credinti fata de

Turcia au determinat pe Sultan s confirme ca domnitori ai Principatelor pe cei talei de opinia public& ca

cei mai demni: Ion Sturdza In Moldova i. Grigore Ghica

hi Valahia.
0 nou faza In istoria Principatelor Incepea: ideia nationala catigase prima batalie.

58

www.dacoromanica.ro

Domniile pdmdntene

ATAT Ion Sturdza cat i Grigore Ghioa erau pdtrun-

gi de nevoile poporului, erau independenti fata de

Rusia i cu mare ravnd de a Indrepta, cat de cat,
din starea jalnica a Moldovei gi a Valahiei. "Eteria" daduse pretext la mil de ram-facatori s jefuiasca In numele luptei impotriva Turcilor. Cand "Eteria" a luat
sfarsit, talharii constituiVi in bande, continuau s pund
In primejdie avutul i viata oamenilor. Problema restabilirii ordinei se punea In amandond Principatele. Cei
doi Domnitori erau stgpaniti de aceeag preocupare: sd
pund frau jafului funcVionarilor publici cari ajunseserd,
sub atatia domni, nigte tic1oi, un adevrat prapad pentru populatie. Finantele Moldovei gi Valahiei erau cornplect secatuite. Pentru acoperirea nevoilor celor cloud
State, Ion Sturdza gi Grigore Ghica nu puteau recurge
decal la o singurd solutie: sd foloseasca, veniturile manastirilor Inchinate, Lai cdror calugdri fuseserd expulzati de Turcia, fund agenti activi ai "Eteriei". Despre
acesti calugri greci i ticdlosia lor, avem mArturia contelui d'Hauterive din memoriul Inaintat lui Alexandru
Ipsilanti; cu o extrema asprime fata de staretii mandstirilor inchinate oari se imbogliteau din veniturile bunurilor romanegti, venituri care ar fi trebuit s rAmand
In tara, conteIe d'Hauterive Incheia; "acegti straini nu
despagubesc tara de pierderile pe care le pricinuiesc nici
printr'o munc utila, nici printr'un exemplu de virtute",
d Hauterive sfatuia pe Ipsilanti
inlocuiasca cu
stareti moldoveni. "Mandstirile din Moldovascria d'Hauterivesunt pline de straini gi aproape nici una nu este
59

www.dacoromanica.ro

condusd de un Moldovean. Cdlugdrii greci yin In Mol

ca pe o pradd, Mfometeazd pe nenorocitii pe cari id administreazd, strang averi pe care le trimet In alte parti
si inseald epitropii, oari cred orbeste In contabilitatea
acestor stareti, cum cred i superiorii lor de departe, crora ei le trimet ceace nu vor sa'si opreasci pentru desftitarea lor. Este de neaparata nevoie s fie redat nationalilor, mai ales, dreptul de a administra bunurile ale
cdror venituri vor intra In consumul local. Aceastfi restabilire a randuielii naturale va sustrage mii de nenorociti unei tiranii care uneste excesul de dispret cu avaritia".
Domnitorii ptimanteni erau, deci, IndreptAtiti sd, curme exploatarea neomeneasca a bunurilor romanesti de
pleava alugarilor greci. Din nenorocire, dorintei de a
introduce reforme sndtoase se opuneau nravurile seculare ale boierilor; ei Inteleseserd Inlturarea fanariotilor nu spre usurarea poporului roman, ci ca s. continue ei singuri exploatarea tarli. Ne putem Inchipui ce
greu se resemnau boierii, can nazuisera sd fie alesi domdove i aduc despotismul. Ei pun mama pe o mandstire

ni ai rii, ca un alt boier s fie pe tron. Si din cauza

nravului multi-secular, ei vor Incerca, din invidie i

din egoism, sd reia jocul deselor schimbri de domni.

In Valahia, Grigore Brancoveanu socotindu-se mai In
drept decat Grigore Ghica s fie el primul domnitor
pdmantean, a pus la cale o conspiratie care, din fericire

pentru Ord, n'a isbutit. Domnitorul Ghica a reactionat

asa cum se cuvenea: a pus sub sechestru veniturile boierilor recalcitranti i, printr'o serie de mdsuri energice,
a constrans pe cei cari se aflau 4n strdindtate sd revind
In tard. Inimd bund i Impdciuitoare, Grigore Ghica i-a
primit cu multd caldurii i, cunoscandu-le dorintele nernrturisite le-a dat slujbe, fiind singurul mijloc sd-i astampere.
In Moldova, Ion Sturdza, din oauza ideior lui reforma-

toare, pentru cd Ii manifesta mile fat de cei umili el

dorea sa le Imbundtateascd soarta, fatal a intrat In conflict cu boierimea. Acesti Inddratnici s'au plans Rusiei
contra domnitorului, dar Ion Sturdza nu s'a ldsat intimidat. Pand. In 1826, and Rusia a restabilit raporturile
diplomatice cu Turcia, Sturdza a putut lucra nestanjenit. In afard de faptul ca Rusia nu avea raporturi cu
Turcia, trecea printr'o gravd criza internd.
In ultimii ani ai domniei, tarul Alexandru I capitase
60

www.dacoromanica.ro

un fel de misticA a Sfintei Aliante al chlrui obiectiv era

mentinerea statu-quo-ului in Europa si tidiguirea fortelor revolutionare. Congresele Sfintei Aliante dela
Carlsbad (1819), dela Opawa (1820), dela Laybach (1821),
dela Verona (1822) la care asistase i arul Alexandru,
lasti sA se vadtt fobia lui crescanda contra comploturilor

revolutionare. Dupa cum am mentionat, la congresul

dela Laybach tarul a dezavuat pe Ipsilanti deoarece
acesta invocase principiul revolutionar: dreptul Grecilor
de a decide liber de soarta lor. La aceastA fobie se mai
adauga i teama de diversele societati secrete creiate de
"Eterie".
Chateaubriand "Le congrs de Verona" (1822) fAcea
justa observatie c tarul Alexandru nu admitea ca IIbertatea popoarelor sa se fact altfel decat de sus In jos.
In 1823, mngaia speranta sa devina mandatarul Europei, s puna la dispozitia cabinetelor europene armata
rusA spre a restaura puterea absoluta, unicul scop thud,
asa cum reese dintr'o instructie data lui Tatichev (din
22 Mai 1923) sh creieze un precedent, ca dupA aceea sa
fie aplicat i In Turcia. Sacrificarea lui Capo d'Istria
(In August 1822 i-a dat un concediu farA, limita spre
satisfactla lui Metternich care declara generalului Maitland "principiul rAului a fost desrAclacinat: Capo d'Is
tria este Ingropat pentru restul zilelor lui") Insemna de
fapt o parAsire a politicei rusesti In Balcani. Ambasadorul francez de La Ferronnays scria la 27 Mai 1822 din
San Petersburg lui Montmorency: "Cu greutate fli vine
sa crezi ca, dup ce a anuntat asa de tare motivele care
forteaza, pe Rusi s obtina satisfactie dela Turci, tarul
s'a crezut obligat stt lucreze secret contra propriului sau
ministru, sacrificnd influenta ruseasc5 In Levant".
Aceastit evolutie a gandirii politice a lui Alexandru I
explica pentru ce a fost posibila restaurarea domniflor
pamntene, fan ca Rusia s'a se amestece In Principate.
Abia sub Nicolae I, dupA sangeroasa represiune contra
Decembristilor (1825) Rusia reia politica ei traditionalA
In Principate i In Balcani.
Alexandru I nu a avut copii, urma sa"-i urmeze la tron
fratele lui, marele duce Constantin; acesta, Insa, renun-

tase la drepturile lui In 1819, si un an mai tarziu se

c5.satoria morganatic cu o contes polonezA, Gruzinska.

In Ianuarie 1822, Constantin reafirma dorinta lui Intr'o
scrisoare adresata tarului: "nu-mi recunosc nici geniu,
nici talente, nici Porta necesara spre a fi ridicat vre'oda-

- 61

www.dacoromanica.ro

O. la demnitatea suprem6; implor pe Majestatea Voastrd sift transfere dreptul meu aceluia caruia i se cuvine
dupfi mine, asigurdnd astfel stabilitatea Imperiului pentru totdeauna". La 2 Februarie, tarul Alexandru Ii
&idea consimtamantul, insarcinand pe mitropolitul Moscovii, Filaret, s scrie un manifest prin care anunta
abdicarea definitiva a marelui duce Constantin si recunoasterea lui Nicolae ca mostenilor al tronului. Darsi
nici Un istoric nu a putut da o explicatie valabild faptuluiin loc sa aduca la cunostinta poporului rus schimbarea intervenitd in succesiunea la tron, tarul Alexandru
a pus trei copii ale manifestului in plicuri sigilate, i
le-a incredintat Consilului Imperiului, Senat ul u i i
Sfantului Sinod. Pe aceste plicuri sigilate tarul scrisese:
"in caz de moartea mea, sd se deschidd, inainte de a
proceda la orice alt act". Originalul a fost depus In Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Moscova. In
afar de mitropolitul Filaret, Inca doi demnitari ai Curtei, confidenti ai tarului, cunosteau textul manifestului.
Alexandru I era o fire disimulatoare complexa, plina
de contradittii, ceace ar explica in parte misterul creiat
In jurul unui act normal, succesiunea la tron. Chiar imprejurdrile mortii lui intamplatd la Taganrog, in Crimeia, au dat loc cele mai pasionate controverse istorice.
Dupd o legend foarte rdspanditd, tarul Alexandru n'ar
fi murit in 1825, ci ar fi plecat in mod tainic, pribegind
de-alungul Rusiei in hainele de cdlugar cersetor, Fedor
Kusnici. Acest calugdr, venerat de populatia din Irkutsk,
semana fiziceste cu Alexandru si se spunea c descindea
dintr'o familia nobil. A murit in 1860, la o varsta Maintatd. Scriitorul Merejkovski in romanul "Viata i moartea lui Alexandru I" crede c la origina disparitiei tarului stiltea dorinta lui de a ispasi pacatul de a fi lost
complice la asasinarea tatlui sdu, Paul I.
Anuntarea pe ne-asteptate a mortei 1w Alexandru a
produs confuzie. Marele Duce Nicolae, necunoscdnd ultima decizie a tarului, a depus imedit juaindnt in feta
altarului fratelui sdu, noul tar Constantin, cernd i celorlalte persoane prezente sA-1 imite. Cdnd Consiiul de
Stat a rupt sigiliul si a deschis testamentul tarului defunct, s'au prezentat lui Nicolae; acesta, Irish' a cerut
ca toatd lumea SA' depund jurdmnt de credinta noului
tar Constantin. De aici au inceput toate incurcaturile
ale caror desnodamAnt tragic a fost revolutia din Decembrie 1825.

62

www.dacoromanica.ro

Mare le Duce Constantin a rAspuns ca decizia lui era

definitva, dealtfel aprobata de tarul Alexandru, i ffi
cazul cnd nu este lasat in pace va pleca In strainatate.
Nicolae trimitea zilnic curieri cu scrisori prin care II
cerea sa accepte tronul. Intre doi incapatanati, tronul
Rusiei era de fapt fara tar; dupa patru saptamani de
tergiversari, Nicolae a acceptat srt fie tarul Rusiei. In
cursul acestor patru saptamani, ofiterii rusi cari, in
timpul rasboaelor contra lui Napoleon, cunoscusera Europa, au folosit vacanta tronului spre a deslantui revolutia menita sa dee Rusiei o Constitutie. Erau ofiteri apartinand nobilimii constaminati de pasiunea lecturii si de ideile Revolutiei franceze. Pusesera maxi sperante In Alexandru ca s schimbe structura social-politica a Rusiei , dar tarul se lasase influentat de misticismul doamnei Kruedener si facuse o volte-face reactionark trecnd dela o extrema la alta. Tinerii ofiteri
urmareau cuatentie i cu simpatie sistemul parlamentar
al restauratiei in Franta; aspiratiile lor revolutionare
au dat loc unei vaste miscari conspiratoare. Existau
doua organizatii revolutionare, "Societatea Nordului"
condusia de Muraviev i "Societatea Sudului"aceasta
republicand radicalacondusa de Pestel. Pobabil ca sub
regimul bolsevic s'a dat atentie acestui adevarat precursor al lui Lenin, atat prin spirit cat i prin caracter.
Pestel, sigur de reusita revolutiei, elaborase proectul
unei Constitutii centraliste i republicane. Muraviev, conducatorul "Societdtii Nordului" era partizanul unei monarhii constitutionale.
Merit& sa semnalam faptul ca un secol Inainte de revolutia bolsevicA, Pestel preconiza ceva mai mult decat
desrobirea taranilor: colectivismul economic. Toti revolutionarii rusi s'au ref erit la Pestel; Alexandru Herzen,
Intre alii, in cartea lui "Conspiratia ruseasca din 1825"

aminteste de testamentul lui Pestel; intr'adevar, acesta

In proectul lui "Ruskaia Pravda" preconiza, ca prima
mAsurA, etatizarea tuturor bunurilor. Iar Bakunin, In
brosura "Romanov, Pugatciov sau Pestel" examina posibilitatile unei evolutii rusesti si preconiza programul
lui Pestel.
Toti tinerii revolutionari erau de un curat idealism.
"Parintii nostri erau Sybariti, noi suntem Catoni", scria
un conspirator, si nu s'au desmintit. Confuzia creiatd de
Constantin si Nicolae era In favoarea lor; iar revolutia
ratata a Decembristilor, asa cum rezultd din arhive, a
63

www.dacoromanica.ro

fost Inteiadeviir la douit' degete de succes. Conducerea

insurectiei a avu-o printul Trubetzkoi, un molan, indecis;
In loc s actioneze repede, s'a limitat la concentrarea
regimentelor insurecte, aezate in careu In fata Senatului, recomanddndu-le s se multumeasc cu maxnfestarea revoltei lor. Soldatii strigau "Traiasca Constantin si
sotia lui Constitutia".
EzitArile lui Nicolae de a lua rilspunderea tronului au
dus, la Incercarea revolutionar dela 14 Decembrie 1825,
iar conspiratorii, amndnd cu patru saptmni lovitura
lor, au mers la o Infrangere sigural. Este semnificativa
observatia lui Joseph de Maistre In "Quatre chapitres sur
la Russie" (fusese ambasador al regatului Sardiniei la
San Petersburg Intre 1803 si 1817): "S se iveasca un
oarecare Pugatciov dela universitate si Statul se va rupe
ca o bilrnd prea putredil". In fata acestor idealist ai revolutiei cat afirmau pentru prima oard In Rusia prioritatea reformelor sociale si politice, se ridica realismul
de o vointa si vigoare herculiang al lui Nicolae, care,

dupil ce a Invins reticentele, a al:drat monarhia cu o

neInduplecata energie.
Ce.nd Wellington se g5.sea In vizit la San-Petersburg,

cu obicinuita lui lips cle protocol, 1-,a Intrebat pe tar:

"care erau sentimentele MajestAtii Voastre In ziva de 14
Decembrie? Imediat, Nicolae i-a dat replica: "aceleasi
pe care, presupun, le-ati avut inainte de sosirea lui Bliicher". Scena se petrecea in 1826 si emotiile Incercate In
acele ore de intens dramatism erau Inca proaspete. Se
poate spune Ca energia exemplar a tarului, care a condus personal lupta contra insurectilor, a fost secondat
si de hazard: Pestel, capul cel mai lucid si tipul desavilrsit al conducatorului unei insurectii, fusese arestat
In ajunul lui 14 Decembrie. Birocrat neintrecut, tarul
Nicolae s a improvizat In judecator de instructie i din
dorinta s foloseasca declaratiile insurectilor ca material ocumentar pentru cunoasterea starilor de spirit din
imperiu. Din dosarele instructie facute de tar, In 1827,
Borovskov, consilierul particular al tarului, a scos un rezumat al reformelor clorite de Decembristi, privind legi
dare i precise, accelerarea procedurii judiciare, autoritatea lucrului judecat, interzicerea vanzfirii serbilor, Imbunatatirea starii morale a clerului, revizuirea tarifelor
vamale, Inlesniri de credit ipotecar, intensificarea productiei agricole, construirea unei flote de rtisboiu si a
unei marine comerciale.
64

www.dacoromanica.ro

Doud fapte interesante: acest rezumat al lui Borovskov a servit de vade-mecum tarului Nicolae I in tot timpul domniei si de indrumar in alcatuirea Regulamentului Organic al lui Kiselef, pentru Principate.
Imediat ce s'a restabilit ordinea interna, tarul si-a indreptat privirea spre problemele externe. Mostenise o situatie Incurcata datorit politiciei lui Alexandru I plind
de contradictii, o suing, de initiative frante, idei concepute si parasite, ca in atelierul unui pictor care face
schite de tablouri si la care renunta imediat. Ii muncise

gandul unor vaste Intreprinderi cu care sa'si Incheie

domnia: s uneascd Lituania regatului Poloniei, s se
rfuiasca cu Turcii, s dea Rusiei un regim constitutional. Dar totul s'a redus la simple proecte. Nicolae I, In
contrast cu romantismul lui Alexandru I, avea un spirit
realist, nu se rasa sedus de himere. Prima mdsura: s
oblige Tucia de a executa tratatul dela Bucuresti (1812)
evacuand, in primul rand, Principatele pe care Turcia,
far& nici un motiv valabil, intarzia sa o faca. Asupra
acestui punct, in care interesele Rusiei eau direct puse
in cauza, tarul era intransigent. Al doilea punct privia
problema greceascii si el acceptase o discutie, ardtanduse Inclinat spre o tranzactie rationala. In raluiala cu
Turcia se vroia mandatarul Europei.
Spre sfarsitul domniei, relatiile lui Alexandru I incepusera sti se raceasca cu Austria, mai exact cu Metternich. De aici ideia lui Nicolae I de a se apropia de Anglia, reluand politica abia schitatd 4e Alexandru i sugerat lui Caning. Problema Tuciei privea numai pe Anglia

i pe Rusia. Ceace la AlexandruHamlet pe tron

era o veleitate, la Nicolae se tansformase intr'o vointd

bine precizatd. Caning a inteles caracterul decis al noului tar si pentru a grabi amicitia !litre cele (loud tali
a trimis la San Petersburg o misiune condusa de ducele de Wellington; era Englezul pentru care tarul avea
o mare admiratie: eroul dela Waterloo, apardtorul Inversunat al monarhiei engleze si al ideilor conservatoare, i doborarea hidrei revolutiei incarnate de Napoleon. Din nefericire prestigiul militar al lui Wellington nu
corespundea unei egale inteligente. Executarea instructiilor complexe ale lui Caning cerea o mare supleta de
diplomat, care lipsindu-i lui Wellington Ii asigura victoria lui Nicolae I. Vizita lui Wellington la San Petersburg a avut loc in Martie 1826. Nicolae avusese grij sti
comunice la Londra c considera trimiterea Ducelui "ca
65
5

www.dacoromanica.ro

una dintre cele mai puternice garantii pentru continuarea raporturilor de prietenie i increclere intre Rusia P
Anglia pe care el se va strdui sa le cimenteze". Tot
timpul a manifestat un respect accentuat fat de invingatorul lui Napoleon.
Stilul militar al tarului era de naturil si castige lucrederea batramului Duce. Rezultatul: Wellington a recunoscut legitimitatea pretentiilor rusegti asupra Principatelor. Era deschis i drumul pentru solutionarea problemei grecegti. La 4 Aprilie 1826 s'a semnat un protocol
anglo-rus prin care se recunotea, respectAndu-se suveranitatea Porta, dreptul natiunii eline la autonomie. La
6 Iu lie, protocolul se transforma in conventie internaional semnata de Anglia, Rusia i Franta, la Londra.
Imediat dup semnarea protocolului, fdrd s spun& un
cuvnt lui Wellington, Rusia 0, trimis 0 notil Sublimei
Porti, nota care avea aerul unui ultimatum, cerAnd restaurarea institutiilor autonome care existaserti in Principate Ynainte de 1821, suprimate de Mohamed al 11-a,
gi aplicarea drepturior speciale Serbiei, drepturi recunoscute prin tratatul dela Bucuresti. Grecia, conform
protocolului, trebuia s devina un Stat liber al ciirui
suveran sA fie recunoscut de Sultan. Bilantul negocierilor: nu Anglia ar fi impins Rusia la rfizboiu, ci Rusia
ar fi obligat Anglia s& la parte activ 1ntr'un eventual
rdsboiu. Metternich a aflat de aceste negocieri o lun&
mai tarziu; Caning obtinuse o victorie asupra Sfintei
Aliante, iar Rusia, din initiative cilreia se creiase SfOnta Aliantd, mergea mnd in ma'n6. cu "rdsvrtitii". Aceas-

t& schimbare al raporturior internationale Ii va produce efectul In Principate. Caning era Indreptatit s
spun& c "Sfnta Aliant nu mai reprezenta decat
membrele separate ale corpului, membra disjecta".
Moartea neoteptata a lui Caning In August 1827 nu
a modificat situatia internationala. Contrar agteptfirilor
lui Metternich, distrugerea flotei turcegti la Navarin In
Octombrie 1829, a artat ca cele trei puteriRusia, Anglia gi Frantacontinuau politica lor impotrive Turciei.
Nici una din aceste puteri nu aveau intentia sA declare
rsboiu Turciei, fiind convinse c Sultanul va accepta
conditiile protocolului in fata fortelor coalizate. In ce
priveste pe Nicolae, el urmrise numai o mrire a prestigiului Rusiei In Orient, micgorat din cauza politicei
groite a lui Alexandru I care sacrificase pe Capo d'Istria i cauza Greciei. Aceast declanatie facut de Nico66

www.dacoromanica.ro

lae I, cumnatului sau printul d'Orange (la 18 Aprilie

1828) arata exact atitudinea tarului: "In momentul in

care plenipotentiarii turci se vor prezenta, eu ma opresc,

si dad( m'as gasi chiar in mijlocul Dundrii, a spune
lcpatarilor ca vreau s aud propunerilc lurcilor". Contrar asteptdrilor tarului, Turcia nu s'a Idsat intimidata
i Rusia a fost nevoita Ed facd un rdsboiu lung si anevoios. Pe cdmpurile de luptd atacurile rusesti se impotmolisord, iar In interiorul Rusiei rdsboiul era impopular.
Ambasadorul Frantei la San-Petersburg, La Ferronays,
scria ducelui de Montemart (7 Iu lie 1828): "Nici un en
tuziasm pentru rdsboiu. Dupd cele Epuse de mai multi
ofiteri superiori, rasboiul a fost declarat numai sd dis-

traga atentia bunilor patrioti (dela afacerile interne)...

Nu ne pldteste i ne trimete s mdceldrim pe Turci i
sa nimicim pe Valahi, spun ei". Represiunea contra
Decembristilor nu fusese uitatd de ofiterii superiori.
Incredintand conducerea operatiilor generalului Diebitch, tarul fcuse o fericit alegere; in ziva de 14 Septembrie 1829, contele Or lov semna tratatul dela Adrianopol. Era o victorie a politicei rusesti in Balcani.
Prin conventia dela Akerman (7 Oct. 1826) pe care
sultanul Mohamed fusese silit s o acepte, se confirma
tratatul dela Bucuresti. Intr'o conventie anexa se stipulau aceste conditii care priviau Principatele: "Domnitorii vor fi alesi de Divan printre boierii indigeni.
dmtre cei mai batrani i cei mai capabili", cu asentimentul Portii. Daca Poarta s'ar Intampla sfi nu poata
recunoaste pe cel ales, din motive recunoscute valabile,
de cele cloud. Curti, boierii vor putea propune o altd persoana. Durata domniei va fi de sapte ani i domnitorii
nu vor putea fi destituiti deck pentru crime; Sub lima
Poarta va informa In acest caz ministrul Rusiei i dacd,
dupa o anchetd facuta de ambele pdrti, domnitorul va
fi recunoscut vinovat, destituirea lui va fi ingdduit. In
cazul canddomnitorul va vroi sa demisioneze inainte de
termen, nu va putea s o facd deck cu consimtamantul
celor doua Curti. Principatele erau scutite de tribut pe
timp de doi ani; dupd terminus acestor doi ani, tributul va fi cerut conform hatiserifului din 1802. Domnitorii erau obligati sa elaboreze, cat mai repede, un regulament pentru inbundtdtirea strii Principatelor".
Conventia dela Akerman punea fatis Principatele sub
protectoratul Rusiei. Principatele deveneau un spatiu al
intereselor exclusive ale Rusiei. Situatia domnitorului
67

www.dacoromanica.ro

Ion Sturdza s'a resimtit imediat dupfi semnarea conventiei dela Akerman. Boierii moldoveni cari emigraserd
s'au tutors la casele lor, stiind ca vor putea sa se bizuie
pe sprijinul Rusiei. Ca sd. poata guverna Moldova, bietul
domnitor a fost nevoit s dee un hrisov prin care recunostea scutirea boierilor de orice impozit. Era unica

preocupare a boierilor.
Deoarece atdt Ion Sturdza cat i Grigore Ghica fusesera numiti fara consimtfimantul prealabil al Rusiei, ei erau

vezuti destul de tau la San-Petersburg. Situatia lor era

agravat si de faptul ca expulzasera pe toti Grecii, cari
intrigau In favoarea Rusilor, ceace faceau i egumenii
greci fosti administratori talhari ai bunurilor manastiresti, bunuri trecute In patrimoniul Statului si administrate de egumeni romdni. Nu a Intarziat mult vreme
$i autoritatea Rusiei a inceput sa se exercite asupra
Principatelor. La cererea ei, cloud firmane ordonau domnitorilor Valahiei i Moldovei sa restitue calugarilor

greet mandatirile cu tot avutul lor. Avand de luptat cu

boierii vecinic neastAmparati i nesatui, cu lipitorile
calugdresti, i unii i altii siguri de sprijinul Rusiei contra domnitorilor, era greu i pentru Ion Surdza si pentru Grigore Ghica sd punt' randuial In treburile torn.

Tratatul dela Adrianopol nu a facut decdt s accen-

tueze a tot puternicia Rusiei In Principate. Lordul Aberdeen, dupti ce a examinat ecest tratat, a declarat printului Lieven, ambasadorul Rusiei la Londra, c imperiul
otoman era "la picioarele Rusiei" si ca un acord anglo-rus
era mai necesar ca oricand. La Viena, impresia produsd

a fost formulata de Gentz (omul de Incredere al lui

Metternich) care a tinut sa elogieze cumintenia Rusilor "putand impune Turciei cedarea Principatelor si a
Bulgariei pand la Balkani, precum i jumdtate din Armenia, MA ca Poarta sau bunii ei prieteni sa'i fi putut
Impiedica".

Conform tratatului, Principatele ramdneau ocupate de

Riga pang la executarea tuturor conditillor. Nu numai
Anglia s'a vd.zut constransa recunoasca hegemonia
Rusiei In Levant, dar i Franta a cautat s se apropie
de puternicul imperiu. Printul de Polignac, cucerit de
ideia unei stranse allante Intre Franta i Rusia, a raliat acestei idei consiliul de ministri si pe regele Carol
al X-a, sugerand adoptarea unui plan conform caruia
Carol al X-a i Nicolae I, profitand de criza orientala,
si ref sea In Intregime harta Europei. Turcii trebuiau sd
68

www.dacoromanica.ro

fie exclusi din peninsula balcanicA, Rusia sa fi anexat

Moldova si Valahis, Austria s fi lust Serbia, Bosnia,
Herzegovina i Dalmatia. Restul peninsulei cu Constantinopol i cu Grecia cu toate insiAele ar fi format un
Stat nou pe care suveranul Tdrilor de Jos trebuia s le
guverneze. In schimb regatul Tarilor de Jos (Glands) lar
fi /ncetat sa mai existe. Acest Stat ar fi lost atribuit
Prusiei, care, Intre altele, ar fi obtinut i Saxonia, renuntand Insd la posesiile de pe malul stang al Rhinului.
Belgia i Luxemburgul trebuia sa, revind Frantei care ar
fi reluat micile teritorii pierdute prin tratatul din 20
Noembrie 1815. Se oferea Angliei coloniile olandeze. Acest
proect himeric nu a ajuns la cunostinta tarului decat
dupd semnarea tratatului dela Adrianopol. Am mentionat

proectul Polignac ca s ant forta tarului Nicole I in

1829.
Tratatul semnat In ziva de 14 Septembrie 1829 la
Adrianopol, prevedea restituirea Principatelor Turciei;
Rusia Ii intindea dominatia In Europa prin anexarea
intregei De lte a Dunarii, cu 8 km. la sud de bratul Sf.
Gheorge. In plus, ea obtinea dreptul de liberd trecere

ale corbillor cu mrfuri stat pentru Rusia cat i pentru

toate natiunile europene, prin Bosfor si Dardanele, intrare si esire In Marea Neagr.
Principatele Romane formau o parte important In
acest tratat. La articolul 5, se stipule respectul fatd de
privilegiile si imurntatile ce le fusese acordate fie prin
Capitulatii, fie prin tratatele Incheiate nitre cele cloud
imperil. La tratat s'a mai addugat o conventie special-
care aducea o modificare tratatelor anterioare:
"Durata guverndrii domnitorilor nu va mai fi limitat la sapte ani ca In trecut; ci vor fi de aici Inainte
investiti cu aceastd demnitate pe viatd, In afard de cazul unei abdicdri voluntare sau de destituire, pentru motiv de delicte prevazute In Conventia din Akerman.
Poarta restituie Valahiei toate pozitiile fotificate pe care
le detinea pe teritoriul ei. Guvernul celor cloud Principate se va bucura de toate privilegiile unei administratii interioare independente; va putea, In mod liber sa
stabileasca cordoane sanitare si carantine de-alungul Dunrii; va putea Intretine un anumit numar de trupe armate pentru supravegherea sigurantei In interior si a
acelei de la frontiere. Valachia si Moldova vor prati tributul convenit Sublimei Porti; dar ele sunt pentru tot-

deauna scutite de a furniza provizii in naturd; toate

69

www.dacoromanica.ro

aceste obligatii vor fi inlocuite prin plata unei sume de

bani, care se va stabili ulterior; nu se va cere niciodatii
Orli sau domnitorilor, vreun alt tribut, castig sau dar,
sub nici un fel de pretext. Ca urmare la aceste dispozitii, locuitorii Pincipatelor se vor bucura de plinti libertate a comertului, pentru toate produsele plimntului
lor i industriei kr". In sfdrsit, i acest punct este de
mare importantgPoarta vrdnd s asigure sub toalie
formele viitoarea bunAstare a celor doug Principate,
se angaja s confirme regulamentele administrative care,
pe timpul ocupatiei Principatelor de ciitre armatele imperiale "au Post facute dupd dorintEi exprimata de adungrile de fruntasi ai tali".
Ea se mai angaja "pentru a lasigura inviolabUitatea teritoriului moldovenesc i valah" s nu pastreze nici o
pozitie fortificata i sg. nu IngaduiascA nici o stabilire
de supusi musulmani pe malul stang al Duntirii.
In uma tratatului dela Adrianopol, Moldova si Valahia
treceau integral sub protectoratul Rusiei, leggtura cu
Turcia fiind redusa la simplul act formal de investire
a domnitorilor si de plata tributului anual. Desigur, punerea sub tutoratul Rusiei nu a fost primita cu mare
bucurie; totus, din punct de vedere politic, gratie tratatului dela Adrianopol Principatele realizau un progres.
Se recunostea, printr'un act international, drepturile si
privilegiile prevdzute prin vechile Capitulatii Incheiate
de Mircea cel Batran si de Bogdan, fiul lui tefan cel
Mare; se recunostea de-asemenea, autonomia. Lupta
pentru domnie, inconstienta boierilor, neastthnprul kr,
intrigile, lipsa lor de patriotism au dus la caderea in
desuetudine a capitulatiilor, distrugand autonomia Principatelor. Intelepciunea unei clase politice ar fi putut
scoate maximum de beneficiu pentru cele dou'a. Principate si ar fi grbit evolutia spre independenta totalg.
Din clipa In care trupele rusesti au trecut Prutul, in:
trigule boierilor si-au produs efectul; In Moldova, domtutorul Ion Sturdza, denuntat continu de boieri la SanPetersburg ca vrtijmas implacabil al Rusiei, a fost arestat si trimis sub escortg. in Basarabia. Grigore Ghica,
domnitorul Valahiei a avut timp s fuga la Brasov.

'70

www.dacoromanica.ro

Regulamentul organic
cARE era politica Rusiei? Avem rezumat politica ex-

ternd a Rusiei In instructiile date de Nesselrode,

ministrul de externe al tarului Nicolae I, contelui
Ribeaupierre In momentul in care acesta era numit ambasador la Constantinopol: "Situatia geografica a unui
Stat fi defineste nevoile si 1i determina interesele. Ajunge sd svdrlim privirile pe hartd ca di ne convingem cd
din ziva In care posesiile rusesti s'au apropiat de malurile Marii Negre, libera comunicare a acestei man cu
Mediterana, precum 4i influenta puternica la Constantinopol trebuie sd, fie primele necesitti ale Rusiei. WA
de ce noi suntem obligati, fiind un principiu fundamental al politicei noastre, sa inspirdm Portii respect, Rini
de care ne va fi imposibil sd asigurdm buna stare In
teritoriile noastre din Sud".
Citind cu atentie Regulamentul organic si cunoscand
personalitatea contelui Kiseleff, deducem adevdratele intentii ale tarului: vroia s facd din cele cloud Principateseparate sau unite intr'un singur Stattari satelite,
ca sd Intrebuintam un termen intrat In uz dupa 1944.
Conte le Kiseleff era ptruns de ideile liberale, avea o
viziune ampla, a problemelor politice, de o mare putere
de muncfi cu totul neobicinuitd, un spirit drept. SaintMarc de Girardin, care 1-a cunoscut, 11 descrie astfel:
"activ, neobosit, semet, iubind sd comande, fdr sd se
tearnd de amanunte sau sii se repete, el gasea in Prinopate ceace ti trebuia spre a'si exercita Insusirile". Toti
contimporanii sunt de acord in a-i lduda "firea lui necoruptibild", ceace era cu totul rar la demnitarii rusi. In-

- 71

www.dacoromanica.ro

tr'o zi tarul Nicolae I spunea marelui duce Alexandru,

mostenitorul tronului: "Imi pare cis in tot imperiul numai tu i cu mine nu suntem hoti". (Varnhagen von Ense,
in ziarul lui intim, la data de 5 Noembrie 1850.)
Un alt contimporan, Bassarguine, 11 descria pe Kiseleff: "inteligent, abil, energic, avea darul s'si ataseze
oamenii si mai ales pe subordonatii lui. 0 noblet cavalereascd inspira gandirea i actele lui". Ofiter al cavalerilor de gardA ai tarului, el participase la 25 de bate:lii contra lui Napoleon, dovedind curaj i acel calm In
mijlocul luptei care defineste pe adevdratul sef. In fata
portilor Parisului, tarul Alexandru I 1-a Inaintat la gradul cel mai ravnit de ofiterii rusi: aghiotant al tarului.
Insistenta cu care tarul Nicolae I i-a cerut sa'si asume
greaua sarcina de a organiza Principatele si de a le da
un statut organic gratie ctiruia s se !nature bunul plac,
a stimulat In Kiseleff toate calittile lui de administrator exceptional. Chiar din rnomentul In care a intrat Tn
Principate a avut de luptat cu ciuma. Prima lui masur
a Post un cordon sanitar In lungul Dunarii. Dar abia se
potolise ciuma I i si-a fticut aparitia holera. Nenorocirile acestea, Ins, au avut darul sti-1 ambitioneze, iar
caracterul lui energic si desfsoare Oate Inneirile.
Mfisurile sanitare au fost aplicate cu exactitate i holera a fost Invins. Dar o noub: nenorocire s'a abtitut
asupra Principatelor: foametea. 0 seceta a complectat
opera pustiitoare a armatelor rusesti cari ocupaser
Principatele odat cu Inceperea ostiittior. Kiseleff a
luat imediat masuri ca s se distribuie populatiei Mina
din rezervele armatei, i, cum nevoile erau marl a adus
provizii din Rusia. Din milostenia cerului, In anul urmbstor a fost o recoltg. Imbelsugata; Kiseleff a creiat
hambare de rezerva.

In Principate totul era de facut din nou; administratia fusese organizatti sub Fanarioti pentru a jafui populatia, nu a o proteja. Moldova si Valahia nu aveau o
politie preventiv retribuitA. Exista un corp de politie,
dar plata si-o asigura fiecare din dreptul de zece la
sutli asupra obiectelor confiscate dela hoti. Nu numai ca
aceast politie nu avea nici un interes srt previn prddciumle, dar la nevoe, le organiza ca
primeasca
cota-parte. Kiseleff a creiat un corp de jandarmi platiti de Stat, supusi unei disciplini militare: In Valahia
acest corp numbra 4470 de oameni, iar In Moklova 1704.
Experienta cordonului sanitar i-a indicat necesitatea for72

www.dacoromanica.ro

mdrii unui corp grdniceresc (4587 in Valahia si 1096 in

Moldova). Aceste masuri administrative au precedat opera de legiferare pe care a fixat-o Regulamentul Organic. Spiritul de obiectivitate ne oblig a. sa recunoastem
ca intentiile liberale ale contelui Kiseleff s'au isbit de In-

daratnicia boierilor a cdror unica preocupare era sa'si

pastreze intangibilitatea privilegiilor si o cat mai neomeneasca exploatare a taranimii. Un agent rus, Lepraudi,
Inteun raport trimis tarului Nicolae I, comunica: "cea
mai mare parte dintre boieri doresc prelungirea haosului actual. Oricare guvern care Incearca s impiedice arbitrarul si furturile, este pagubitor In ochii boierilor moldoveni". Exact acelas lucru gandeau si boierii valahi. Iar
Kiseleff observa cu ironie "boierii au inteles prin reforme limitarea puterii domnitorului, nu a privilegiilor lor".
Ori, Kiseleff Intelegea sa organizeze Principatele spre a
"consolida influenta politica ruseascd In Orient"; el nu
ignora rolul jucat de boieri In complicitate cu Poarta
ca sd faca inoperanta conventia dela Akerman. Atat In
Conventia dela Akerman cat si in tratatul dela Adrianopol, se introduse de Rusia elemente din revendicarile
boierilor refugiati, in timpul Eteriei, in Transilvania, revendicari transmise tarului Alexandru I.
Baronul Bois Le Comte aduce aceasta pretioasti lamurire: "Impratul Alexandru, intfun amestec de idei filantropice si de ambitie, de nenumdrate ori si cu insistenta, invitase pe boieri sa-i aducd la cunostinta reformele pe care le socoteau necesare de introdus In guvernarea patriei lor". Un francez, Coulin, impreund cu cdtiva boieri, probabil influentati de ideile care isi facusera
drum In spiritele de elita, au redactat un memoriu care
a fast trimis la San-Petersburg. Moartea tarului Alexandru a lsat In suspensie doleantele din acel memoriu;
tarul Nicolae I le-a inserat, succesiv, In Conventia dela
Akerman si In tratatul dela Adrianopol. Dar n'au lost
suficiente bunele intentii de care era Insufletit contele
Kiseleff, spirit liberal si cu mild de cei sarmani, deoarece se isbea de rezistenta boerilor ori de cdte ori !ricerca o reforma In favoarea poporului de jos. Faptul ca Kiseleff nu a isutit sa introducd. In Regulamentul organic
principii de organizare politica ale Principatelor In acelas spirit liberal care a prezidat reforma administrativd,
se datoreste mai multor cauze.
Inaintea lui Kiseleff, presedinte plenipotentiar al Divanurilor a fast Jeltuchin; acesta Intelegea sit' execute,
73

www.dacoromanica.ro

fr nici o alterare, interpretandu-1 mai liberal, proectul

primit de la San-Petersburg, Intitulat "Constitutia definitivA a Principatelor Valahiei". Prime le doua capitole
din Regulamentul organic fuseserA redactate Inainte de
a fi luat In primire conducerea aceotei actiuni de randuiala politico-administrativg. Sfortarile ulterioare pe
care le-a fcut Kiseleff s'au isbit, In primul rand, de
atitudinea reactionara a boierilor cari deveniser oi mai
hapsdni dui:A tratatul dela Adrianopol, multumita cAruia se deschisese Marea NeagrA corkbillor de comer% din
toate tarile i, In consecinta, punea /n valoare produsele agricole ale Principatelor. De aici o urcare a pretului graului, Englezii $i Francezii fiind comparatori directi, i cresterea valorii palmantului arabil. DupA 1829
a Inceput desvoltarea vertiginoasa a agriculturii romaneoti, Moldova oi Valahia Incetand A. fie tari de economie mai mult pastoralA. Rentabilitatea pAmntului arabil era In functie de disponibilitatea bratelor de muncd gratuitd. lath- de ce boierii au dus lupta ca sA se lase
neprecisa cantitatea de muncA pe care taranii erau obligati sa o presteze gratuit boierului, putand astfel s o
sporeascA la maximum, oi sa reducd suprafetele de pamnd pe care le dAdeau tananilor fn schimbul lucrului.
Cat de nesatiooi erau boierii, reese din afirmatiile fcute de tarani In Divanul ad hoc al Moldovei, din 1857
"Inainte de Regulamentul organic, tAranii aveau 10, 15
oi 20 de flci de pAlmant, pe care ei puteau sa'si creasa

vitele oi sa'si acopere nevoile; cu Regulamentul, munca

a fost sporitA In timp ce pmanturile au fost mieoorate".

Lupta lui Kiseleff a fost grea si boierimea moldoveanA

sau valahA II exaspera prin InclArAtnicia cu care apArau
vechile nedreptati, cautand eel putin sA le perpetueze.
Intr'o scrisoare adresata lui Butenev, ambasadorul Rusiei la Constantinopol, Isi exprima sila pe care i-o provocau "aceoti bArboai (boierii) cari sunt, fArA indoialA,
cei mai turbulenti bagatori de zdzAnii dintre toti oamenii cu barbA cari miouna sub bolta cerului".
Un alt factor care ta, intervenit reducand posibilitile
de reforma liberalA a celor dou tAri a fost Curtea imperiala a Rusiei. Intr'o scrisoare cAtre Kiseleff, cancelarul Nesselrodexecutor al vointii lui Nicolae Icerea reorganizarea administrativ a Principatelor, "sn se termine cu trecutul", dar se onunea categoric regimului reprezentativ aoa cum functiona In Occident, regim pe
care Kiseleff vroia sd.-1 introducA prin Regulamentul or-

74

www.dacoromanica.ro

genic. Nesselrod considera democratia "confuzfi si aneri inapli-

hied", iar regimul reprezentativ "complicat

cabil, din cauza stdrii inapoiate a civilizatiei Principetelor". Iat un fragment din scrisoarea lui Nesse hod,
definind atitudinea tarului Nicolae: "Curtea Rusiei nu
vrea nici s substitutie arbitrarului si abuzurilor regimului trecut confuzia si anarhia, sau mecanismul complicat al sistemului reprezentativ practicat In alte tdri
care din nici un punct de vedere nu pot fi comparate
cu Principatele romane".
Ar fi putut tarul sd introdued regimul reprezentativ
In cele cloud tdri vecine i puse sub tutoratul lui politic,
MI s fi lost obligat sd-1 introducd i In Rusia? Exact
cum azi ar introduce Rusia sovieticd in Romania regimul parlamentar si toate libertatile. In ceace priveste situatia tranilor, in urma aplicrii Regulamentului organic, tarul nu putea admite s fie mai bund in Principate
decat In Rusia. Abia in 1833 s'a constituit al V-a birou
al Cancelariei imperiale a cdrei sarcind a lost sa prepare abolirea serbiei, conditie In care trdiau 45 de milioane dintre cei 50 de milioane de supusi ai tarului. Ca
s ne dam seama de situatia juridicd a tdranilor rusi,
este suficient sd citim "Suflete moarte" a lui Gogol. Taranii rusi erau vanduti de pronrietari asa cum se vindeau vitele, ceace nu era cazul tdranilor romani. In timpul Evului Mediu, majoritatea tdranilor rusi se bucurasera de plink libertate. Dupd rdzbociele lui Ivan cel
groasnic, necesitti financiare i militare au obligat pe
tari s aserveasca. pe %rani pdmantului, suprimandu-le
dreptul de a trece de pe o mosie pe alta prin ukazurile
din 1597 si 1601. Petru cel Mare, spre oat asigura recrutarea soldatilor, a sters ultimile deosebiri ce se fAceau
Intre statutul juridic al tdranului serb si minoritatea de
adevarati robi. Situatia aceasta a tdranilor rusi explici
amploarea revoltei lui Pugatcev In timpul Ecaterinei a
11-a. Mizeria serbilor rusi este redatd, /n toat grozdvia
ei, de cdtre Zablocki-Dessiatovski Intr'un raport pe care
1-a publicat In biografia fcutd contelui Kiseleff.
Este sigur cd dacd nu ar fi avut de luptat cu rezistenta de neinvins a boierilor, Kiseleff ar fi putut Imbund
Mi radical raporturile de muncd dintre tdrani i boieri,
cu atat mai usor cu cat juridic tdranii moldo-valahi au
lost totdeauna oameni liberi. Kiseleff "unul dintre rarii
liberali din jurul tarului" (cum spunea ministrul Bavariei
la San-Petersburg), i prieten cu Pestel, celebrul De-

- 75

www.dacoromanica.ro

cembrist, prieten cu poetul Puskin, cunostea sentimentele tainice ale tarului fat de institutia serbiei, pe care
o considera o rusine a domniei lui. Semnificativ faptul
cii conducatorului celui de al V-a birou al Cancelariei
imperiale, Kiseleff, tarul i-a spus: "vezi tu, aceasta institutie a serbiei nu poate sa rtimana In situatia lactuali.
Ministrii mei nu lute leg sentimentele mele; chiar in propria mea familie, fratii mei se aratd refractari proectelor mele... Fac apel la ajutorul tau. Stiu ca ma pot bizui pe tine. Dumnezeu ne va inspira si ne va conduce".

Un biograf al lui Nicolae IGrunwaldcare a studiat

toate izvoarele documentare, scria: "Memoriile unor
membri ai corpului jandarmilor ne lumineaza mai bine
decat orice document oficial asupra metodelor, despotice si In acels timp patriarhale pe care le aplica tarul".
In fond, Nicolae I era generos, de o rard nobletift, dar
nu mai putin, cum i s'a spus "Don Quijote al autocratiei" si In consecinta "jandarmul Europei".
Nu vom putea Intelege evenimentele din Moldova si
Valahia faro: sti cunoastem epoca lui Nicolae I (18251856), atmosfera social-politicd, personalitatea tarului si
liniile politicei rusesti. 0 carte pretioasa este aceea a
marchizului de Custine "Lettres de Russie", apiiruta In
1839 si republicata In 1946 de Henri Massis cu o admirabila introducere a acestuia. In 1930 s'a publicat la
Moscova, pentru prima oara In ruseste, cartea lui Custine. In prefata i se d acest certificat de Rusi: "cartea
cea mai inteligenta ce s'a scris asupra Rusiei de un
strain". Este surprinzator cd nici un istoric roman nu

a utilizat cartea lui Custine ("La Russie en 1839"), fiind

cea mai pretioasa contributie la cunoasterea psihologiei
social-politice a Rusiei indiferent de regim. Cand la 1839
Custine, observator de o ran pdtrundere, ajungea la
concluzia: "Aici (In Rusia) a minti Inseamna sii protejezi societatea, sa spui adeviirul Inseamna sd zdruncini
Statul" nu este valabila si pentru 1959?

Iata dar, pentru ce contele Kiseleff nu a putut rea-

liza regimul reprezentativ In Principate; din nefericire,

nici Imbunatatirea vietii taranilor nu 0 putea realiza din
cauza reactonarismului boierimii. Abia In 1842, tarul Nicolae a fost In masura sd Infrunte Consiliul Imperiului
La 30 Martie 1842, el facea aceasta profesie de credintli:
"$erbia este un rau; nimeni nu poate sii se mndoiasca si
orice observator judicios vede prea bine ca situatia actuala nu poate sd se eternizeze. Ar fi o lovitura data or-

76

www.dacoromanica.ro

dinei publice, dacfi s'ar admite, in acest moment, ideia

unei emancipari a serbilor. Dar trebue si se prepare drumul pentru o trecere treptata la o alt ordine de lucruri". Ce insemna "trecere treptat"?
Tarul propunea sa se creeze o non& categorie de tareni numiti "obligatii", legati ca si trecut de pmnt,
dar supusi la corvezi strict limitate; ei si-ar fi cdstigat
libertatea personal& de Indat& ce stapanii lor ar fi consimtit s adopte noul statut. Sub domnia lui Nicolae I,
s'au inregistrat 700 de rdscoale locale ale serbilor si totug, nobilimea se opunea chiar acestei "treceri treptate"
spre o situatie juridic& inferioar chiar taranilor rom&ni.
Nu se poate contesta tarului Nicolae I o sincere: dorintd

de a lichida "treptat" serbia; "ttiranul nu poate fi considerat ca o proprietate ai cu atAt mai putin ca un
obiect. Trebue sa ma ajute nobilimea s schimbAm treptat statutul serbilor spre a evita o zdruncinare total&".
Nobilimea a refuzat acest concurs cerut insistent de tar.
Dar nu se poate cita un singur text, o singur& declaratie din care s reiash ca tarul Nicolae era dispus s
accepte i regimul reprezentativ.

GAsesc potrivit s reproduc analiza substantial& pe

care o face istoricul A. D. Xenopol Regulamentului Organic.
"In partea lui administrativA, Regulamentul organic
nu face decAt s reproducA, s& desvolte i s& continue
reformele introduse de Kiseleff In administratia tarilor
romdnesti. El organizeaz& Intr'un mod mai amanuntit
serviciul carantinelor, hambarelor de rezervd, politiei si
a fortei armate; contine apoi dispozitii In ceace priveste administratia oraselor, imbuniitatirea drumurilor, pietruirii lor si luminatul; ia, de-asemenea milsuri pentru
a combate incendiile. Mdsuri sunt prevazute pentru construirea de sosele. Regulamentul introduce, pentru prima
oar In Virile romnesti, o comptabilitate regulat, formulare cu dispozitii precise pentru obtinerea pensiflor, a
a cAror retributie nu mai este lasatit la bunul plac al
domnitorului. El organizeaz serviciul institutiilor publice i in special al spitalului Sf. Spiridon din Iasi, al cassei milosteniilor, al distributiei apelor si a instructiei
publice, si ale slujbelor sub supravegherea eforilor speciali.

Ia mAsuri pentru constituirea unui corp sanitar

care va supraveghea starea stinhttii si a higenei publice;. stabileste reguli pentxu farmacii, moase, copii giisiti; se preocup& de infrumesetarea oraselor, prescriind
77

www.dacoromanica.ro

reguli pentru construirea caselor; reformeaza regimul

Inchisorilor; institue registre de stare civild pe care le
incredinteazd bisericior; in fine, stabileete o noua organizatie judiciara, initroducand principiul inamovibilittii magistratilor, care trebuia sa fie aplicat Incetul cu
incetul, i creiand patru feluri de tribunale, cele din
sate pentru micile chestiuni intre trani, tribunalele de
prima instanta, divanurile de apel i divanul domnesc
care judeca procesele In a treia i ultima instanta. Regu1arnentn1 Organic introduce, pentru prima data In Idrile romaneeti, principiul lucrului judecat, ca sa se termine insfareit cu taragamelile judiciare; pune In functie
registrele ipotecare, precum i acelea pentru transcrierea contractelor de casdtorie i actelor de vanzare ale
proprietatilor imobiliare. Kiseleff, face Inca sa se traduca
in romneete Codul grecesc al lui Calimaki, care aproape

nu fusese aplicat in Moldova din oauza limbei straine

In care era scris. Regulamentul Organic incredinta alegerea domnitorului unei adundri compuse din boieri, In
care Rusia putea tottleauna sa impuna vointa ei; de alt
parte, tratatul dela Adrianopol dand acestei mari Puteri
un rol preponderant in destituirea domnttorilor In caz
de delicte i dreptul de a se plange Curtei protectoare
conferit Aduntirii, putdnd Intotdeauna sa procure Rusiei
pretextul destituirii; se Inte lege ueor cum, multumita
unor asemenea masuri combinate cu pricepere, soarta
Principatelor era la cheremul Rusiei. SA examintim acum
reformele introduse de Regulamentul Organic In situatia destul de buna a tdranului, aea cum fusese stabilita
prin hrisovul din 1805.
"Regulamentul, in loc sa adopte sistemul clar ei precis al hrisovului lui Moruzi, adica sd determine cantitatea lucrului pe care un Oran este obligat sa-1 dee strapanului lui, introduce altul, hibrid, revenind la fixarea
numfirului de zile, care spune a fi de 12, dar obligand
pe ttiran la o cantitate de lucru imposibil de efectuat
Intfo zi. Aceste 12 zile de lucru reglementat, In care
se cuprind i corvezile, se transformd in 53 de zile elective, astfel c cantitatea de lucru cerut tranului prin
Regulamentul organic este mult mai mare decat ceace
prevedea hrisovul din 1805. Dar care era Intinderea pamantului pe care proprietarul era obligat, conform Regulamentului, sA-1 pund la dispozitia tdranului? Stdpanul nu mai avea datoria sa dee taranilor din prima categorie decdt cinci falci i jumatate sau ease; celor de
78

www.dacoromanica.ro

a doua categorie, trei si jumatate sau patru, sj celor de

a treia, ceva mai mult de doua falci sau trei.
"A fost o lovitura grea data taranilor romani, lovitura
care se explica prin interesul boierilor. Pamdtul taranului fund redus, a trebuit sit reduca in proportie si numarul vitelor, ceace a sfArsit prin a-1 ruins. El nu putea,
avand In vedere lipsa lui de cunostinti agricole, s Inlocuiasca cultura extensiva sj. cresterea vitelor printr'o
exploatare intensiva si rationala a pamantului. Regulamentul Organic ens, deci, cu toate bhiefacerile administrative, mai degraba un instrument al dominatiei ruse
cleat o constitutie a tarilor romnesti."
totus, Regulamentul organic a Insemnat cea mai
importAnta opera de randuiala administrativa, multumita caruia s'a pus capt unei stall haotice, In care bunul plac era unica norma.

79

www.dacoromanica.ro

Evolutia spiritului critic intre 1821 0 1848.

carte de care nu ne putem lipsi atunci cand vroim

sa urmarim evolutia spiritului public si progresul
intelectual al Moldo-Valahilor, este "Bibliografia
Franco-Romana" publicata de George Bengescu In 1907.
Se observa, desigur, unele lipsuri; de exemplu, Bengescu
afirma c primul Roman care a trecut teza de doctorat
la Paris a fost George Costaforu, In 1850. Ori, In 1803,
In 1820, 1825 si 1830 au studiat tineri fii de boieri la Facultatea de Drept din Paris. Interesant de subliniat ca
incepand din 1821 au aparut, din ce in ce mai matte,
carti consacrate Principatelor. "Essais sur la Valachie et
la Moldavie, theatre de l'insurrection dite d'Ipsilanti" de
contele de Salaberry, membru al Camerei deputalilor;
"Lett4res sur la Valachie ou observations sur cette province et ses habitants" scrisa de la 1815 pana la 1821, de
F. Recordon din cantonul Vaud, arhitect; "Tableau historique, geographique et politique de la Moldavie et de
la Valachie" de W. Wilkinson, fost consul general al Angliei la Bucuresti. In 1822 apareau trei volume aswpra
Moldovei si Valahiei; In 1824, alte doug, In 1828, trei,
1835, doua, In 1836 o singura carte. In 1837 s'a publicat
prima parte scrisa de un roman In limba franceza, "La
Valachie et la Moldavie" semnata de Michel Anagnosti.
Dupa aceea, o brosura, tot in franceza "Lettre sur la
Moldavie et la Valachie de R. Romenescu, care fusese
un articol publicat in "Revue du Nord". In acela an,
Mihail Kogalniceanu publica la Berlin, tot In limba Iranceza, volumul I din "Histore de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens" si "Esquisse sur
80

www.dacoromanica.ro

l'histoire, la langue et les mceurs des tigains, connus en

France sous le nom de Bohmiens".
George Bengescu ne d aceasta pretioasa indicatie:
in acest an, 1837, vedem presa periodica frances incepand sa se ocupe serios de Romania; citam articolele "La
Valachie et la Moldavie" in Revue des Deux Mondes, la
data de 15 Ianuarie; "Sur la Moldavie" de I. M. Lejeune
in "La Revue du Nord". In aceeae revista: -Ceremonies
nuptiales dans la Moldavie et la Valchie".
In 1838 apareau ease cdrti despre Moldova ei Valahia;
Principatele deeteapta interes. Felix Colson publica, in
acest an, patru carti: "De l'Eilat present et de l'avenir
des principauts de Moldavie et de Valachie, suivi des
traits de la Turquie avec les Puissances europennes et
une carte des pays roumains". A doua carte: "Precis des
droits et devoirs mutuels des Valaaues, des Turcs et des
Russes, fonde sur le droit des gens et les traits".
In anul 1840, s'a publicat "La Hongrie et la Valachie.
Souvenirs des voyages et notices historiques" de Edouard
Thouvenel. Lucrarea este insotita de o harta amanuntita
al basinului Dundrii. Dar cea mai importanta contributie pentru cunoaeterea stfirilor sociale din Romania este
-Voyage dans la Russie mridionale et la Crime par la
Hongrie, la Valachie et la Moldavie execute en 1837, sous
la direction de M. Anatole de Demidoff"; lucrarea este
dedicatO imparatului Nicolae I, imparatul tuturor Rusibort ei este compusd din patru volume de text, un atlas
de istorie naturala cu 95 de planee colorate, desene dupa
natura. Ca un adaos s'a publicat un album care cuprinde 100 de planee de Ballet (unul dintre excursionieti)
cu explicatiile date de printul Demidoff. Din laceste
planee, 16 au ca obiect Valahia ei Moldova. Printul De.
midoff era membru al Academiei imperiale din San-Petersburg ei al Institului Frantei (Academia de tiinte).
Aceasta lucrare a lost tradusd in limbile germand, engleza, italiana, olandez, poloneza, spaniold. (Barcelona,
in 1855 ei Mexic in 1860).

In lucrarea sus-mentionata -Bibliognafia Franco-Romang" gasim aceasta nota: "In lucrarea printului Demidoff n'au fost reproduse toate desenele facute de
Raffet in cursul calatoriei in Romania. Exista un foarte
mare numdr de desene inedite cdrora d-ra Maria Bengescu le-ra consacrat un articol in "L'Indpendance roumaine" din 14 Martie 1894". Denis Auguste Ballet era
81
6

www.dacoromanica.ro

un mare desenator francez, litografiile lui sunt si In

ziva de azi pretuite.

Dar, In 1842 se publica un "Album Valaque" de Michel
Bouquet, avand ca sub-titlu: "Vues et costumes pittoresques de la Valachie, dessins d'apres nature par Michel Bouquet". In 1845 apareau cele trei volume de fostul profesor de limba franceza la colegiul Sf. Sava, I. A.
Valliant: "La Roumanie". Filo-roman Infocat, ea Si
Ubicini, Bataillard, I. A. Vail land face cunoscut Occidentului istoria, limba, literatura, peisajul, statistica populatiei din Moldava i Valahia. Tot el a publicat In 1836
o grarnatica franco-valaha.
Interesul crescnd Patti de Principate se datora i stu-

dentilor romani la Paris. In 1839 se formase la Paris

Societatea studentior romni, bine organizatd, Inzestrata cu o biblioteca i un cabinet de lectura. Insufletiti de
un cald patriotism, acesti tineri au fost neosteniti propagandist ai cauzei romanesti. Datorita activitatii lor, s'a
cunoscut In Occident situatia Moldovei si a V a.taihs 1, a .piraiile poporului roman, care apartine blocului popoarelor latine. Entuziasmul kr pentru libertate, caldura
patriotismului lor au cucerit pe Ed. Quinet i pe Michelet In aqa masura Incat cei doi profesori de mare prestigiu ai Universittii din Paris au devenit avocatii cauzei
romanest In fata opiniei publice. Ziarele de necontestata autoritate In sferele democrate, Le National, Les
Dbats si La Rforme au sustinut revendicarile romaneti. Tot studentii din acea epoca erau democrati si
Inca cu tendinti desttl de radicale, dovada cd au contribuit la publicarea ziarului "Les Ecoles" al lui Louis
Blanc (alaturi de Proudhon este acela care prin scrisul
lui a exercitat cel mai mare ascendent asupra gandirii
sociale In Franta. Lucrarea lui "L'Organisation du travail", cum scrie Paul Louis in "Histoire du socialisme en
France": "a dat lucratorior franceziceace le lipseao
clara, logica, documentata, pe Intelesul tuturor
asupra descompunerii care se observa in organizarea soprivire

ciala.").

In timpul revolutiei dela 1848 din Paris, o delegatie

de studenti romani s'a prezentat guvernului provizoriu
"pentru a exprima simpatia poporului roman fata de
Republica franceza". Dupa aceast declaratie, delegatia
a tinut sa prezinte revendicarile poporului roman in
acesti termeni care rezuma programul politic al ideii
nationale: "Valahii, Moldovenii, Transilvanenii se decla-

82

--

www.dacoromanica.ro

ra toti Romani si teritoriul care, de atata amar de vreme martorul durerilor lor, se numeste Romania". Este
aspiratia tuturor Romanilor realizata in doua etape:
1859 Unirea Principatelor si 1918, Unirea tuturor Roma-

nilor. Studentii cari ii faceau studiile in strainatate

(Franta, Germania, Italia, Elvetia) apartineau boierimii

sau oamenilor cu bund stare. (Tatal fratilor Bratianu,
de exemplu, apartinea burgheziei, avand in exploatare
postalioanele intre Pitoti i Bucuresti). Ei au format
cadrele elitei politice conducatoare. Dupa tratatul dela
Adrianopol se ridicase o burghezie mijlocie de functionari, negustori mai mari (toptangii) i negustori mai
mici, meseriasi cari intrebilintau zeci de lucratori. Cum
libertatea stramtorior prilejuise un avant agriculturii,
iar bunul plac fusese micsorat Intl o mare masura, prin
randuiala pus de Regulamentul organic, bogatia incepe
sa se simta in cele doua Principate, iar burghezia devenea din ce in mai constient de drepturile ei; politica
nu se mai facea exclusiv de clasa boiereasca. Dela 1848
i pang. la 1918, burghezia a inregistrat o continua ascensiune politica in masura consolidarii ei economice.
Copli de negustori incepeau sa frecventeze scolile creiate de Bibescu (un liceu la Craiova, altul la Bucuresti 91
o facultate de Drept in capitala tarii). In aproape toate
orasele s'au infiintat gimnazii. In legea Instructiei publice elaboratti de Bibescu gasim tendintele de innoire
ale spiritului public.

Acc las spirit pentru progres ii observam si la domnitonil Mihail Sturdza. In 1835, el a intemeiat Academia
Mihaileana, Alma mater a Universitatii de mai tdrziu.
Invtamantul era gratuit; portile Academiei Mihailene
erau larg deschise elevilor sdraci. La aceasta Academie
si-a inaugurat cursul de istorie, printr'o rasuntitoare lecia, Mihail Kogalniceanu. Am calificat "rdsunatoare" lectia de deschidere a lui Kogalniceanu deoarece a provocat ingrijorare la San-Petersburg. Dar Mihail Kogalniceanu nu era un glas izolat; toti profesorii imptirtaseau
convingerile profesorului de istorie nationala, toti credeau in dreptul imprescriptibil al popoarelor la independenta. Data de ce au sosit note de protest dela San-Petersburg privind natura i spiritul invatamantului din
clasele superioare ale Academiei Mihailene. Scoli publice elementare, altituri de gimnazii, au fost deschise In
toate orasele. Iar domnitorii tremeteau pe cheltuiala lor
83

www.dacoromanica.ro

In strainatate pe tinerii cari absolvisera Academia Mihaileani.

Sub domniile lui Gh. Bibescu In Valahia si a lui Mihai
Sturdza In Moldova s'au vazut imediat efectele unei bune
administratii publice. In Valahia, cu toata vasta opera
Intreprinsa care cerea mari investitii (drumuri, peon,
spitale, Inchisori, pichete de graniceri dealungul Dunarii) finantele publice au fost mcntinute In conditii excelente. La sMrsitul anului 1846 Casa central& dispunea
de o rezerva de patru milioane de piastrii. Un exemplu
al bunei randuieli din Moldova: In 1839 Caseria scoalelor avea un capital de rezerva de 387.426 de piastrii,
sumA imensa pentru acea vreme.
Atat domnul Moldovei cat si al Valahiei erau strabatuti de impenativele ideii nationale. Dupa ce a fost investit domn al Valahiei, In ziva instalarii, Gheorghe Bibescu a aparut In costumul lui Mihai Viteazu; acest gest
ostentativ nu putea fi pe placul nici al Turciei, i nici
al Rusiei. Ca sa acceutueze sensul politic al gestului, In
anul urmator domnul Valahiei s'a dus 0, se Inchine la
Manastirea Dealului, unde a Ingenuchiat si a sarutat lespedea de pe mormantul marelui voevod. Este momentul
sa subliniem un act politic pe care Ii socotim premergator Unirii: domnul Moldovei, Mihail Sturdza a fcut
aceasta propunere de mare importanta: sa se suprime
vamile Intre Moldova si Valahia; propunerea fost acceptata i conventia semnata la 31 Martie 1847. Moldo-Valahii anticipau zollverein-un german care s'a realizat
abia In 1853. A. D. Xenopol face aceasta constatare:
"Astfel Romanii au Inceput F. se obicinuiasca, putin
cate putin, cu ideia frontierelor unei patrii comune, ideie
care nu a Intarziat sa treaca de pe terenul comercial In
toate manifestarile existentii lor".
In preajma anului 1848, ideia nationala avea, ca si In
faza prima a revolutiei lui Tudor Vladimirescu, un puternic continut social. Burghezia vroia stergerea tuturor
privilegiior boieresti, iar intelectualii, fie Intorsi dela
studil din strainatate, fie formeti In tarA, vroiau sa faca
din tafanime o clasa Instarita si care SA participe la
viata politica.

84

www.dacoromanica.ro

Revolutia din 1848

pROFITAND de lupta dintre puternicul vasal al Sultanului, pasa Mehemet Ali si Turcia, tarul Nicolae /
si-a oferit serviciile in ajutorul Sultanului. Imediat
ce propunerea a fost acceptata, generalul Muraviev debarca pe coasta Bosforului ca s apere Constantinopol.
La 4 Apt lie 1833, 15.000 de so1dati rusi erau debarcati
pe coasts Bosforului. Atat Franta cat si Anglia dcleau
semne de serioasa ingrijorare. Ambasador el Rusiei pe
langa Sub lima Poarta era contele Or lov.
Care erau intentiile Rusiei? Inainte de plecare, generalul Muraviev a fost primit in audienta de tarul Nicolae, care i-a facut aceast declaratie: "Vreau sa-i ant
Sultanului prietenia mea. Trebue s aperi Constantinopolul contra invaziei (era vorba de Mehemet Ali); tot
acest rsboiu nu este decat urmarea spiritului de revolta care a pus sta,panire pe Europa si, mai ales, pe Franta. Daca Constantinopolul este cucerit, vom avea ca yecini un cuib de fan patrie care inconjura azi pe pasa
Egiptului. Trebue sa distrugi acest nou germen al raului si al dezorclinii; trebue sa ant influenta mea in afacerile Orientului". Declaratia aceasta a lost consemnata
de Muraviev In cartea "Rusii si Bosforul In 1833". Atitudinea lui Nicolae I care se simtia solidar cu Sultanul
amenintat de rascoala vasalului, este explicabila: el nu
uitase insurectia polonezd din 1830.
Cancelarul Rusiei, Nesselrod, considera pnbusirea Turdel ca o adevarata nenorocire pentru Rusia: "Intr'o
scrisoare trimis printului Lieven, ambasadorul Rusiei la
Londra, Nesselrod isi exprima gdndirea lui intimd: "Ideia
85

www.dacoromanica.ro

de a goni pe Turci din Europa si de a restaura in biserica SfAnta Sofia c ul t u 1 adevaratului Dumnezeu este
de-sigur, foarte frumoasd. Dar daca se va realiza, Rusia va pierde toate avantajiile pozitive pe care i le garanteazd un Stat slbit, fAr sa mai vorbim de ciocnirile inevitabile cu principalele State europene". Bine inteles cd tarul Nicolae nu credea in viabilitatea imperiului
turcesc, insa Ii convenea o Turcie sub protectia Rusiei,
pnd ce imprejurdrile puteau sa-i asigure o impArtire
avantajoasa a imperiului turcesc.
Contele Orlov, trimis ca ambasador extraordinar al tarului, a stiut s cucereascd in sapte saptamdni increderea Turcilor. Receptii fastuoase, daruri bogate anturajului Sultanului, cu.mphrarea de constiinti; Orlov opera
cu o vitezd uluitoare, ca sa nu lase timp celorlalte mari
puteri sa-i stinghereascd actiunea. Rezultatul acestei vijelii de amabilitati i coruptii rusesti a fost tratatul semnat la Unkiar-Skelessi la 8 Iulie 1833. Multa vreme dupfi
victoria lui Orlov, se spunea in cercurile diplomatice c
la Constantinopol o singurd persoand nu a fost cumparata: Sultanul Mahomed al II-a. Dar, adaugau diploma-

th, numai datorit faptului ca Orlov a 0:sit cd era de

prisos.
Prin tratatul dela Unkiar-Skelessi, Rusia complecta
vistoria obtinuta prin tratatul dela Adrianopol. Ducele

de Broglie a redat sensul politic al tratatului acesta care

Mcea din Sultan "portarul Strdmtorilor" in serviciul t a-

rului, prin cuvintele urmdtoare: "a proclamat ca un

principiu de Drept public predominarea Rusiei in afacerile Imperiului otoman". 0 clauzii secreta in tratatul
din Unkiar-Skelessi prevedea obligatia pentru Turcia "de
a nu ingadui nici unui vas de rasboiu strain s intre In
Dardanele, sub nici un pretext". Astf el, Marea Neagra
devenea un lac rusesc. In germene, tratatul dela UnkiarSklessi cuprindea viitorul rtisboiu din Crimeia. Era infrangerea cea mai important suferita de diplomatia englezd si Palmerston n'a digerat-o i n'a uitat'o. i la
Viena strlucitui succes al diplomatiei rusesti si-a produs efectele: situatia preponderanta a Rusiei la Constantinopol si la gurile Dundrii periclita serios interesele
Austriei. Rusia, protectoare a Turciei, era pentru domnitorii Principatelor puterea unica de care trebuiau sa
tina seama.
Dacd tarul Nicolae intelegea sh se faca o bund admi-

nistratie in tarile romdnesti, nici un moment, insd, nu

86

www.dacoromanica.ro

s'a gandit sii Inlesneasc d. emanciparea politicA de sub

tutela Rusiei ale acestor cloud. thri. Cei doi domnitori erau
considerati ca doi representanti ai tarului, asa cum sunt

azi guvernele Romaniei simple forme de reprezentare

ale intereselor Kremlinului. Evident, cu o mare si fun
damentala deosebire: Gheorghe Bibescu si Mihail Sturdza erau In gand si simtire Romani, ei luptau ad sporeascd. Inteo cat mai mare mdsurd autonomia Valahiei si
Moldovei, pe cand politrucii comunisti chinue nenorocitul nostru neam spre a spori predominarea Rusiei In
afacerile romnesti. Dup 1830 si cu atat mai mult dupa
1833, Rusia Intelegea sit trateze Principatele ca douii
provincii rusesti. Spre a putea interveni, respectand formele, In chestiunile interne ale Principatelor, ea avea
agent provocatori, activi, In boierii din divan.
Gheorghe Bibescu fusese ales domn cu o majoritate
considerabila-131 de voturidar nu mai putin 37 de
boieri Isi puseserd candidatura la tron. Este adevarat ca
16 au renuntat, celialti Insa si-au mentinut candidatura,
devenind paraponisitii stransi in jurul fostului domn Al.
Ghica si formand o majoritate de obstructie domnitoru
lui Bibescu. Un numar de candidati paraponisiti se gaseau si in Divanul Moldovei. Rusia gdsea In acesti boieri,
atunci cand ar fi avut nevoe SA faca zile fripte domnitorilor, agentii de manevrd. Experienta fusese deja facuti
cu domnitorul Al. Ghica. Nu Incape indoiala Ca in afara
de boierii neastamparati, gata oricand de intrigii, erau
qi boierii de un sincer patriotism, dispusi s faca orice
sacrificiu pentru a da trii independenta; numai a impacienta Mr Ii facea sa deserveascd mai multi, cleat MI
serveasca interesele romdnesti.
Aceastd opozitie nationald se grupase In jurul lui Ion
Campineanu; ideia care ii Inmnuchiase era ca cele cloud'
Principate nu se vor putea ridica decat In ziva In care
va fi Incetat protectoratul Rusiei si cand cele cloud Vat
romaneti vor fi repuse iardsi sub suzeranitatea Turciei.
Duph tratatul dela Unkiar-Skelessi, aceasta atitudine era
lipsit de simtul oportunitatii politice, desi inspirata de
eel mai curat patriotism. Al Ghica, fire Impaciuitoare,
indulgent, iubind tronul, nu avea energia necesard aplicash nouiei randuieli administrative fixate de Regulamentul organic. Dezordinea, arbitrarul, coruptia si au facut aparitia In administrate ca In vremurile de tristift
amintire, iar In finante cea mai mare anarhie.
Boierii grupati In jurul lui Ion Campineanu formau
87

www.dacoromanica.ro

opozitia nationaM 4i aveau ca purtator de cuvant pe

Ion Eliade Radulescu, care prin "Curierul Romanesc"

ataca Rusia. Al. Ghica a Post scos din domnie. Un moment, boierii valahi au sperat sa Inlature interventia Rusiei propunnd lui Mihail Sturdza sag aleaga i domn
al Valahiei, dar acesta a refuzat. Venirea lui Gheorghe

Bibescu la tron nu a modificat purtarea boierilor cari

continuau politica lor de obstructie, obligand pe domn sd
proroge Adunarea. Este interesant, ca sa ne dam seama
de strania psihologie a boierilor, sa amintim ca un succes personal al domnitorului, dei era spre binele tarii,
Ii facea i mai manioi pe domn. In 1843, Voda. Bibescu
s'a dus la Constantinopol, uncle a fost primit cu mare
cinste. Folosind bunavointa ce i se arata de Ina ltii demnitari ai imperiului otoman, Bibescu a ridicat o problema foarte spinoadi: chestia vamilor. Nu avea atata importanta castigul material pe care 1-ar fi putut realiza
visteria Statului, cat recunoaterea unui drept calcat de
Turci i netinut In seama de Rusia protectoare. Vamile
constituiau un semn al neapartenentii Valahiei la imperiul otoman, un embrion de suveranitate. La 17 oct. 1843,
un firman recunotea vamilor valahe dreptul de a percepe 5 % din valoarea oricarei mrfi intrata In tara.
Aceea taxa percepeau i vamile turcesti pentru orice
marfa venit din Valahia. Acest real succes nu a fost
de natura sa Incante pe boieri. i la fiecare pas, orice
masura a domnitorului se Infrunta cu Impotrivirea boierilor. Deci, solutia prorogarii Adunarii se impunea. Intre
timp, ostilitatea fata de Rusia se accentua In randurile
boierilor din partida nationala, la care se adauga acel
tineret format In scolile Apusului, ostil imperiului autocrat, a carei prezenta tutelar% se simtea tot timpul.

Afacerea Trandafiloff a venit sa justifice ura contra

Rusiei. Reprezentant al unei Intreprinderi miniere rusesti, Alexandru Trandafiloff a cerut In 1843 domnitorului Invoirea sa trimita, cativa geologi cari sa cerceteze
zacamintele miniere ce eventual s'ar gasi. In cerere,
Trandafiloff, evident cu un gand ascuns, preciza: daca
proprietarii, pe terenul carora geologii ar fi descoperit
o min5, nu ar fi avut mijloacele necesare exploatarii ei
in termen de 18 luni dela descoperirea rninei, sau nu
poate sti ajunga la o Intelegere cu Societatea ca sa Incheie contracte In regula, aceasta avea dreptul sa. Incea
pa exploatarea. Propunerea lui Trandafiloff nu era aa
de rea, Statul ar fi putut chiar trage foloase, numai for-

- 88

www.dacoromanica.ro

ma de prezentare, tipic ruseascd, a ranit susceptibilitatea

opiniei publice romanesti, care Incetase de a mai fi lipsitil de vlaga ca in trecut. Exista un alt climat national.
In 1841, Mihail Kogdlniceanu scosese "Arhiva Romaneascd" In care se publicau documente privitoare la trecutul romanesc sj. Incepuse publicarea acelor "Cronici ale
Moldovei". La Bucuresti, August Treboniu Laurian publica "Magazinul istoric pentru Dacia" al carui prim colaborator era Nicolae Balcescu. In acest "Magazin istoric pentru Dacia" Nicolae Balcescu a publicat rasundtorul articol "Romanii si fanariotii" atacand clasa condu-

cfitoare. In articolul "Puterea armatei la Romani", el

ardta ca singur mijloc pentru a ajunge la libertatea natio/10o., organizarea unei armate nationale. Era ideia
dominantd, obsedantd a acestui animator fra egal al
ideii nationale. Gasindu-se la Costache Negri la Tg.
Ocna, privia cum flacaii jucau o btutd. Intorcandu-se
spre Negri, i-a spus cu privirile Inrourate de lacrimi:
"Cc minune de soldati ne pot da taranii". Nationalist,
si In acelas timp, preocupat sa redea trnimii drepturile care Ii fusesera rapite dealungul secolelor! Studiul
"Starea sociald a muncitorilor plugari In Principatele
romanesti In deosebite timpuri" face sd se vadd atitudinea politica a lui Nicolae Balcescu fata de una din problemele fundamentale ale poporului roman. "Este o
monstruozitate sociald ca o tard Intreagd sa robeasca la
cativa partieulari". Si acest strigat rezuma pozitia politica si sociald a istoricului lui Mihai Viteazu: "Vai de
acele natii unde un mic numr de cettileni Isi Intemeiazi
puterea si fericirea pe robia gloatelor".
Ideile manifestate In articolul publicat In "Magazin
istoric pentru Dacia" au fost reluate In "Questions conomiques des Principauts danubiennes" publicatie aparutd. la Paris In 1850. Despre autorul acestei lucrari, Jules Michelet a scris In "Journal des Economistes": "Era
un erudit de prim ordin si totus un spirit practic, foarte
precis, foarte luminos. Ar fi fost un mare istoric al tarii

lui si frd Indoiala unul dintre sefii cei Intelepti. Nu

cunosc pana azi nimic mai bun asupra acestui subiect.
nimic mai instructiv decat brosura aceasta intitulata
"Questions conomiques des Principauts danubiennes".
Studiul asupra trecutului nostru a determinat o Incredere In puterile reale ale poporului roman si In marile lui posibilitati de viitor. 0 noua generatie privea
cu mandrie spre culmile trecutului lui, gsind In nimic-

- 89

www.dacoromanica.ro

nicia prezentului o ispdsire a renegdrii nationale. Ne

putem da seama ce ne-la locul ei venea propunerea liii
Trandafiloff sustinutd de consulul rusesc i formulati
in termeni rusesti. "Partida nationald" a vdzut elementul politic nu economic al propunerii Trandafiloff, gisind cd asa cum era formulata se tintea la expropierea
proprietarilor romAni In favoarea unei societati strdine,
in dosul cdreia se profila Rusia. Totdeauna boerimea a
avut o romneascd teamA s nu se instaleze, pe cdi pasnice, strdinii ca proprietari de pdmAnt. Se explicii de ce In

tratatul lui Cantemir cu Petru cel Mare s'a prevazut interzicerea Rusilor de a se cAsfitori in Moldova, deci s
prindd radacini, i s cumpere pamAnt. Adunarea a lost
drjA, mai mult din temere pentru ce putea s ascundd
propunerea lui Trandafioff decat ce era in realitate.
Imaginatia prdpdstioasd a celor de build credintd, insinuarile calomnioase au contribuit sd se acrediteze in
opinia publicdfard putintd de desmintireca un adevAr, svonul cd In spatele acestei propuneri stAtea intentia unei ocupatii deghizate a Valahiei. Imediat ce Tran-

dafiloff ar fi primit autorizatia de exploatare, mii de

muncitori rusi ar fi fost adusi in tara, muncitori cari
in realitate ar fi Post soldati rusi, avant-garda unei invazii. Toate aceste temeri himerice fticeau imposibild o
examinare calmd a propunerii. Gheorghe Bibescu, pentru a lAmuri i liniti opina publicd, a dat publicitAtii
cererea lui Trandafioff. Dar efectul a Post nul, deoarece propunerea era citit cu o pdrere formatd, cu neincredere, cu acea organicd bAnuiald fat de tot ce vine
dela Rusi.

Om de autoritate, Gheorghe Bibescu a obtinut firmanul de dizolvare a Adundrii i, intr'un spirit de echilibru, a respins i concesia cerutd de Trandafiloff. Atitudinea lui Bibescu a fost corectd; respingAnd cererea concesiunii, el era constient cd va indispune guvernul dela
San-Petersburg care o sustinea, dar a gAsit cd In itnteresul superior al tarii era bine sa nu se dee teme de neliniste opiniei publice. Acuzatia adusd lui Gheorghe Bibescu de a fi Post omul Rusiei este complect falsd. Cel
mai InddrAtnic detractor al lui Bibescu a fost Dimitrie
Sturdza, care a analizat, cu o vdditd ostilitate, documentele relative la afacerea Trandafiloff, Intr'un studiu
publicat In "Revista Bout".
Tin alt f apt care era de naturd sA provoace ostilitatea
Rusiei i increderea "partidei nationale" a fost punerea
90

www.dacoromanica.ro

in discutie a mnstirilor dedicate locurior sfinte. Rusia proteguia aceste asezAri mndstiresti care tsi asiguraserA, de-alungul domniilor fanariote, un fel de exteritorialitate, respingAnd orice control al Statului. Sub
masca de protectoare a crestinilor, politica ruseasci
deghiza tendintele imperialiste In Orient; aseztirile mtinAstiresti Ii ofereau pretextul sa intervinA. In afacerile
interne ale Principatelor. Inteligenta, pregAtirea juridicA i curajul de aprigd hotArdre 1-au ajutat pe Bibescu
ca sA pun problema mandstirilor Inchinate, pe adevAratul ei teren: dreptul international public. Argumentul

Ii

hotArAtor folosit de Domnitor a fost: "Locurile sfinte vor

sA punti stapanire pe pfimAntul valah ca pe un pArnAnt

cucerit, fan' sA depindA de vre'o autoritate, nici sA recunoascA vre'o lege in afarA de aceea a propriului lor
interes, i numai ca sa'si insuseascd venitul unei cincimi din populatie, trecAndu-1 fn intregime In strAinatate". Bibescu nu era asa de naiv Incdt sa'si fnchipue c
acesti egumeni "aghios" se vor lsa impresionati de logica argumentfirii, cnd ei se stiau proteguiti de Rusia.
De aceea s'a vazut obligat sA dovedeasca acestor "cdpuse" mironosite ca autoritatea domnului Orli nu este un
cuvAnt van, ci o realitate care poate s se afirme cu
toatg. energia. Doi cAlugarievident "aghios"sfinti, In
realitate "aghiutA" cum fi porecliserA tdranii, sAvArsind
o infractie au Post trecuti peste frontierli. Executarea
acestei mAsuri de autoritate a fost imediat urmatA de
o lege prin care se reglementa intrebuintarea veniturilor eclesiastice si se fixa prelatilor un salariu. Legea a
fost combAtutil cu Inversunare de mitropolitul Neofit, iar
cAlugdrii greci au incercat s-1 parascA pe Vod Bibescu

la San-Petersburg. Dar Kiseleff in calitatea de ministru

al domeniilor imperiale cunostea problema bunurilor mdnAstiresti inchinate si, mai ales, cunostea apucdturile
prea putin cucernice ale cAlugArilor greci; cum era logic, tarul consulta totdeauna pe Kiseleff In problemele
care priveau Principatele.

La plAngerile cAlugarilor cat Ii vedeau IncAlcate

drepturile lor, ceace e mai gray, se adAugau i memorile

neastamparatilor boieri, pe cat de ingeniosi pe atAt de
neosteniti In intrigi. Starea sufleteascA a lui Gheorghe
Bibescu se reflecta In aceast scrisoare trimisA la 16
August 1847 contelui Kiseleff. "Sunteti bun, domnule
conte, de a ma Indemna sAl nu ma las descurajat de tipetele ranvoitorilor. Sper sa, gsesc totdeauna in bunAl91

www.dacoromanica.ro

vointa cabinetului imperial si In adncul constiintei mele

forta necesar ca s tin piept acestor tipete, care nu

sunt, de-alt-fel, decat strigatul disperat al unui mic numar de intriganti. Dar nu pot ascunde Excelentei Voastre sentimentul de desgust si de descurajare pe care 11
Incere adesea i caruia mi-e greu sa prevad cat timp Ii
voi putea rezista, deoarece viata mea e cumplita. In fiecare seara, parasind cabinetul meu de lucru, ma simt
Intfo stare de completa prostratie, i fiecare dimineata
ma destept brusc, parandu-mi-se ca aud, ca si Jidovul
ratacitor, o voce care Imi striga: Inainte! Inainte! ;Si
trebue sa reiau pana In noapte lucrul penibil din ajun,
de a asculta pe toti, de a vedea totul, de a scrie, de a
face totul singur, altfel nimic nu s'ar face sau s'ar face
deandoasele i, ceace este Inca mai dureros, de a face
fata la o mie de intrigi, de a ma apara de mii de calomnii, de a menaja mii de pretentii, mii de susceptibilitati,
mii de capricii cu atat mai greu de satisfacut cu cat aici
nu se cunoaste nici regula nici masurfi. i, In mijlocul
acestei lupte continui, acestei agitatii de tot momentul,
nici un om, fie chiar cel mai aproape, sa'mi vina In ajutor cu bunavointa! Fiecare aduce sau ranchiuna unei
sperante desamagite, sau gandirea ascunsa a unei iluzii pe care o urmareste fr Incetare, sau o oarecare pasiune meschina, avand toti aerul de a mi spune, observandu-ma cu bratele Incrucisate: "descurcii-te, cum vei
putea".
Dar intrigile calugarilor, memoriile boierilor n'ar fi
gasit ecou la San Petersburg daca Bibescu-Voda n'ar fi
Impins manifestarea independentii trimitandu-si baiatul
cel mare la Saint-Cyr. Din corespondenta consulului Frantei la Bucuresti, Dore de Nion, cu Guizot reese dorinta
lui Bibescu de a atrage atentia puterilor occidentale asupra Principatelor i sti le intereseze la desvoltarea acestor tari. Vedea cu o ran luciditate politica rolul poporului roman la gurile Dunarii, ceace se constata din
aceasta scrisoare: "Daca va este teama, spunea Bibescu
consulului, i pe bund dreptate, sa vedeti Intr'o zi echilibrul european turburat de ambitia Rusiei, nu va trebui
sa recurgeti la ceace este dorinta D-voastra, sa Incurajati cu simpatiile voastre organizarea nationalitatilof
autonome interpuse Intre imperiul Tarilor si imperiul
otoman? i cnd va suna ora apropiata a descompunerii
acestui ultim imperiu, ce rol folositor si glorios ar apartine, daca voiti, acestor populatii crestine care fac sa ro-

- 92

www.dacoromanica.ro

deaseA malurile Dun Arii, coastele Carpatilor si ale Bal-

canilor".

Rusia, pe deoparte, nu avea Incredere in acest Domn

al Valahiei, de un caracter darj, i pe altil parte se temea de evolutia spiritului public roman. lat de ce Nesselrod a cerut Inchiderea cursurilor Inv&tilmantubn superior fracventat de tineri apartinnd claselor mijlocii;
era singurul mijloc sA pun& capitit desvoltilrii spiritului
national. j boierii titrii nu vedeau cu ochi buni aceast&
ridicare a tineretului apartinand clasei mijlocii, earl imbratisau cu entuziasm ideile noui rsiirite de pe urma revolutiei franceze. In. afarA de specialisti, toatfi lumea crede a dela revolutia din 1830, care a rasturnat pe Carol
al X-a, a urmat In Franta o epocil 1initit pan& in 1848,
cand Louis-Philippe a fost rAsturnat tot de o revolutie;
ori, In cursul acestor ani, Blanqui, Raspail, Barbes au
1ntretinut In continuu spiritul revolutionar; societatile
secrete se Inmulteau, misticismul carbonarilor intretinea
fanatismul revolutionar. In 1831, a avut loc o insurectie
la Lyon, cu care ocazie 40.000 de lucratori au defilat pe
strAzile orasului industriei textile, precedat de un drapel
negru pe care era scris: "Sh trAim muncind sau sA murim luptand". In 1835, atentatul lui Fieschi, In 1836, atentatul lui Alibaud; In 1839 o non& insurectie de mari pro-

portii, cAreia i-a lipsit putin sa isbuteascA. Alexandre

Zvaes a numit-o "Une revolution manoue". (0 revolutie nereusita.)
Ori, toate aceste convulsiuni revolutionare din Franta
speriaserd nu riumai pe boierii cari vedeau cu spaima
cum tineretul era din zi in zi mai cucerit de ideile unei
revolutii nationale-sociale, dar mai ales pe tarul Rusiei
In 1833, Nicolae I numise ministru al Instructiei publice
pe Uvarov, care si-a prezentat astfel programul: "Guvernul trebue sit aib& ca tint cucerirea treptat a spiritului tineretului si s&-1 aduc& pe nesimtite la punctul
capital, acela unde cunostintele stiintifice solide, indisnensabile epocii noastre, se unesc unei credinti profunde
In principiile cu totul fusesti; paznici ai ortodoxiei, at
autocratic! si ai ideii nationale, ele constituesc unica
noastr& ancorA de salvare si garantia fortei i mririi
patriei noastre". Bine Inteles, "ideia nationalA" nu insemna decat ordinea social& existent& adic& serbia, a
cArei problem& era "intim legatA de chestia autocratiei
ft chiar a monarhiei". Conform conceptiei lui Uvarov
93

www.dacoromanica.ro

serbia i autocratia erau "dou'A forte paralele care s'au

desvoltat simultan si care se reazim pe acela principal

istoric, a carei legalitate este aceeas". Uvarov compara

serbia cu un arbore, "ale cdrui raddcini sunt Infipte
adanc, proteguind Biserica si tronul. Este peste putinta
sa fie smuls". Necontestat ca din punct de vedere al autocratiei tariste, Uvarov era perfect logic. Numai cd
ideile franceze constituiau o amenintarerevolutia Decembristilor o dovedise, ca si revolutia polonezd (Noembrie 1830-Decembrie 1835)fatd de regimul politic rusec care se rezima pe serbie. Consecinta nu putea fi decat combaterea nelncetatd a acestor idei; deoarece universitatile devenisera laboratoarele idellor ostile ordinei
social-politice, a fost inillturat din programe tot ce ar
fi contribui sa surpe "apdrarea i Intfirirea ordinei rahgioase, politice i sociale".

Ideile privind Invatdmantul pe care le avea arul Nicolae I au lost redate cu fidelitate de Uvarov: "In starea actuald de lucruri si de spirite, vom sti sa Inmultim
stavllarele intelectuale". Toate masurile erau bune pentru "a stilvile ideile destructive". Pentru a ne da seama
de regimul de cazarmd aplicat universitatilor rusesti,
este bine sa precizam c profesorii erau obligati sti-si
prezinte cursurile in rezumate, destul de amanuntite, ca
sa ij se acorde aprobarea de catre Consiiul universitatii, si ca sit, nu se "disimuleze teorii care nu se pot Imp:Ica atat cu religia ortodoxd, ca i cu regimul politic
si spiritul institutillor noastre". Se poate spune c convulsiunile revolutionare din Franta provocasera o adevArata panicd intelectuald in randurile autocratiei rusesti. Toate miscArile revolutionare sub Louis-Philippe
au fost de natura sociald, iar animatorul lor i teoreticianul a fost Blanqui. Tactica insurectionald a lui Lenin
este inspiratd din Blanqui care preconiza "dictatura revolutionara" i Intre alte masuri pe aceasta "nici o libertate pentru inamic".
Iat de unde a venit necesitatea sa se revizulascd, materiile si s fie inlaturati toti cei cari "din cauza spiritului 1ra:0mb:tor al epocii noastre, pot sa, dee spiritelor
subversive prilejul de a inspira celor tineri conceptii false sau perverse In ceace priveste conceptiile politice".
Uvarov, interpret zelos ale ideilor tarului, intfo circulara denunta pericolul studiului Dreptului constitutional,
al economiei politice, al stiintelor financiare si a tuturor tiintelor istorice "a cdror facultate de a vtArna nu
94

www.dacoromanica.ro

poate fi pusa la Indoiala". Era absolut interzisa mice

aluzie privind relatiile dintre proprietari i arani, "orice argumentare urinfireste SE Injoseasca demnitatea s i
utilitatea unei close sociale oarecare i sa clatine raporturile fixate pnn lege Intre diferite clase, orice aluzie
suspecta sau echivoca la doctrinile irealizabile ale comunitatii capitalurilor sau bunurilor imobiliare, Intfun cu\rant once tentativa de a face s participe proletarii la
proprietatea publica sau privata". Concluzia practica:

guvernul a suspendat din materille de invatamant Dreptul constitutional istoria filozofiei si a metafizicii.
Acum cand cunoastem conceptia ruseasca asupra Invatiimantului superior, intelegem nota lui Nesselrod prin
care cerea lu Kiseleff Inchiderea cursurilor InvatAmantului superior. Toti acesti tineri can Ii vedeau viitorul
Inchis, au devenit cadrele revolutiei din 1848. Exista si
o "Societate filarmonia." a carei organizatie i tendinti,
oarecum conspirative, erau inspirate din "Eteria". "So-

cietatea filarmonica", sub aparenta ca se intoresa de

probleme culturale, era o organizatie politica, refilcuta

de Ion Campineanu, seful "partidei nationale".
In perioada premergatoare revolutiei din 1848, rolul
lui Eliade Rfidulescu a fost covarsitor In formarea unui
tineret pentru care liberatea nationala era conditia primordiala a renasterii poporului roman. Timp de aproape
doua secole, din cauza umilintelor suportate, a abdicarior oricarei demnitati nationale, avand o clas conducatoareboierimeagata s consimta la orice numai sa
nu fie obligata sa'si reia functia ei militard, se creiase o
molesire totala ale reflexelor nationale. Evocarea trecutului de glorie al natiej facuta de Eliade Radulescu, rechemarea din uitare a lui Mircea, a lui Alexandru cel
Bun, a lui Stefan cel Mare, a lui Vlad Tepes i aducerea
la lumina a obarsiei noastre daco-romane formase o stare de spirit dornica de isprvi eroice, impacienta de a
sfarsi cu dominatia straina, de a reda independenta politica, de a reface Dacia Traiana. Nicolae Balcescu scriind
-Puterea armaka a Romnilor" era fncalzit de lectura
cronicior, avea viziunea unui mare Stat romanesc asezat
la Dunare si la Mare. In 1843, cu ocazia afacerii Trandafiloff s a putut masura intensitatea sentimentului national. Eliade Radulescu a rezumat Intr'o fabula "Gradinarul i maracinile" atitudinea poporului roman: refuzul categoric de a deschide poarta gradinii, Valahia,
invaziei moscovite, de a nu mai ingadui strainilor sa.
95

www.dacoromanica.ro

punt( mana pe "bogatiile trii". La 1843 se formase deja

un viguros sentiment national. i exact aceeas evolutie
o avea ideia natonald si In Moldova, diferenta era mai
mult In temperament si in numarul redus al clasei mijloch In Moldova In raport cu Valahia.
Revolutia din 1848 in Franta a deslantuit o serie de
revolutii In toata Europa: Austria, Germania, Ungaria,
Boemia, Po Ionia, Grecia i Principate. Cred ca este ne-

cesar s precizam ce este 0 revolutie. Vom folosi definiVia data de J. J. Chevalier In "Histoire des institutions
politiques de la France de 1789 a nos jours": "0 revolu-

tie, se obisnueste sa se creada, este un eveniment violent, sau o serie de evenimente violente care schimba,
rastoarna regimul politic: Intelegandu-se prin aceasta
forma de guvernare oranduirea guvernarii (astfel se
trece dela monarhie la republica, fhnd o rasturnare politica). In realitate, este sensul strmt al cuvntului "regim". Un regim, este cu totul altceva decat forma de
guvernare, i ceace se designeaza prin monarhie sau republics; un regim este un tot de institutii sociale, administrative, civile, religioase, economice, i In acelas
timp instituth guvernamentale, politice, constitutionale
In sensul limitat".
Aparent, revolMia din 1848 se datoreste unor cauze
politice, In realitate ea e datorita cauzelor sociale: proletariatul a reactionat lmpotriva conditiilor inumane
impuse de patroni.
Intr'un discurs rostit In Camera la 3 februarie 1835,
Lamartine spunea: "Incercam zadarnic, sa Indepartam
In van din gandurile noastre, chestia proletarior este
cea care va face Intfo zi explozia cea mai teribila in
societatea actuala". Este suficient sa citim desbaterile
procesului marelui revolutionar socialist Blanqui, din
1840, ca sa ne dam seama de gravitatea conditidor de
viata ale muncitorilor din Franta, al cdror venit nu
ajungea pentru subzistenta. In revolutia dela 1848 din
Franta, caracterul social a dominat linia de desfasurare politica a evenimentelor. Un observator patrunzator,
Tocqueville, atragea atentia asupra acestui fenomen de
transformare al pasiunilor politice In pasiuni sociale,
Intr'un discurs rostit In Camera In ziva de 28 Ianuarie
1848: "Priviti ce se petrece In clasele muncitoare. Nu
vedeti ca pasiunile lor politice au devenit sociale? Nu
vedeti c se raspandeste putin cate putin In sanul opiniilor lor, idei care nu vor nurnai sa rastoarne cutare
96

www.dacoromanica.ro

lege, cutare ministru, chiar un anumit guvern, ci societatea insfisi sa'si zdruncine bazele pe care se reazima azi".
Socialismul incerca prima lui infruntare cu capitalismul; este socialismul francez al lui Louis Blanc, Victor
Considerant, Proudhon, Blanqui, Pierre Leroux. Spiritul
social al acestei revolutii este rezumat In aceasta fraza
dintfun articol al lui Proudhon "Toast a la revolution":
"Dreptatea nu si-a spus la 1789 ultimul ei cuvfint". Era
socialismul din'ainte de Marx, pe care acesta la calificat
in mod dispretuitor utopic, degi si-a insusit foarte multe
din ideile socialistior francezi, cari erau crestini, idealipti.
Pierre Leroux facand analiza situatiei social-econorzuce
din Franta in 1848, compara aceasta cu o casa de comert
condusa de 196.000 de patroni can folosesc treizeci de
milioane de lucriitori, raportand patroniorminus toate
cheltuielilepatru sau cinci miliarde de franci (aur bine
Inteles) ca beneficii. Astfel "societatea noastra are ca
Dumnezeu pe Plutus si nu pe proletarul Isus".
Tarul Nicolae I se gsea la 0 serata dansanta In casa
Marelui Duce, mostenitorul tronului, cand un curier Ii
aduse stirea c regele Louis Philippe parfisise palatul
Tuileries, abandonand tronul; tarul se adresa ofiterior:
"Domnilor puneti seaua pe cai; republica a fost proclamata in Franta". Tarul Rusiei intuia rolul de "jandarm
al Europei" pe care evenimentele Ii obligau, ca reprezenasume. Criza retant al absolutismului integral, sa
volutionara provocata de jacobinismul social a aprins in
toed Europa, ca o dara de praf de pusca, toate pasiunile
nationale i sociale. In Austria ca si in Franta, revolutia a lost sociald; In Ungaria, Po Ionia i Principate a
avut dublu aspect: national si social. Clasele posedante
au cautat sa limiteze revolutia la o rasturnare a situatiei
politica in favoarea elementului national oprimat de o
tara straind i sa inlature toate revendicarile sociale.
Revolutia in Ungaria avea in complexul ei politico-social
mai multe contraclictii, care au fost fatale pentru Kossuth, seful revolutiei. Ungurii nu recunosteau drepturi
egale i celorlalte natiuni; recunosteau libera folosire a
limbei, a religiei, refuzau Insa sa le admita ca natiuni;
chiar liberalii progresisti, intre ei Kossuth, le-au negat
acest drept. Natiunea ei o rezumau la Statul istoric ungar, denegand celorlalte comunitati de limbo., de cultura, dreptul de a avea 0 expresie politica. Pentru toate

natiunile de sub coroana SI.

ef an,

Croatii, Romanii,

97

www.dacoromanica.ro

sarbii, Slovacii, libertatea se identifica, RUA nci o exceptie, cu autonomia nationald. Greeala lui Kossuth ei a

tuturor revolutionarior unguri svdreita fata de nationalitati 1i are explicatia In ignorarea unei mari transformari care se operase In masele nationale, dispretuite
ca turme de eerbi; ele cdetigasera o conetiinta nationala.
Fol de dominatia austriaca, Kossuth a avut aceast
formula lapidard: "Baionetele i birourile nu constituesc
dead o prea pacdtoasa legaturd", far& sa se gandeasca s aplice aceeae formula i politicei de dominatie
maghiara asupra celorlalte nationalitati. Dacd ar fi avut
o atitudine corectil, loiala cu toate nationalitatile, raliindu-le ideii de libertate prin recunoaeterea drepturilor nationale ale tuturor popoarelor din monarhie, Kossuth ar fi remit sa rdstoarne monarhia habsburgica.
Tdrziu, In 1862, dupa, ani de exil petrecuti la Torino, meditand asupra cauzelor Infrdngerii revolutiei ungare, ei-a
dat seama de eroarea fundamentald pe care o savareise.
Ajunsese la unica solutie viabilii o "confederatie liberd"
Intre Ungaria, Transilvania, Romania, Croatia ei Serbia,
solutie politica pe care geniul profetic al lui Nicolae Bal.cescu o Intrezarise. Intr'un ziar din Torino, marele revo-

lutionar ungur a scris In 1862: "Dacd Maghiarii, Slavii

din Sud i Romanii se unesc, formand o confederatie
danubiand, atunci ei vor putea deveni o putere de prim
ordin. Ei ar forma un bogat i puternic Stat de 30 de
milioane de locuitori, cari ar atarna greu In balanta europeana. Uniune, buna Intelegere i fratietate Intre Maghiari, Romani i Slavi: acesta este sfatul pe care 11 dau
cu toat convingerea, este dorinta mea cea mai arzatoare i conditia necesard unui stralucit viitor pentru
toate aceste popoare".
Daca Kossuth ar fi Inteles adevarul acesta politic In
1848valabil i azicursul istoriei ar fi fost cu totul
altul. Dar la acea epoca Ungaria avea o structurd feudark nationalismul aristocratiei nu facea decht sa provoace vrajmileia maselor. Nu numai e nobilimea ungara
In revoltd contra Vienei, era categoric ostila revendicarilor nationalitatilor, dar ea limita i ideia nationalittii maghiare la o singura clash' sociala: nobilimea. In
Dieta dela Presburg, Szechenyi a insistat asupra acestei idei: nationalitatea maghiard este "concentrat" in
nobilirne i abandonarea privilegiflor de dare nobilime
ar avea ca rezultat sa Innece ease milioane de Maghiari
In 60 de milioane de Slavi.
98

www.dacoromanica.ro

Se explica de ce Kossuth nu a isbutit s extind revolutia nationald si pe planul social-economic. Toti generalii armatei revolutionare impdrtaseau teoria lui Szechenyi.

In Austria, din cauza aceleas indranice opuneri a

elementelor aristocratice nu s'a putut elabora o constitutie de inspiratie liberald. Abia la 7 Martie 1849 s'a publicat ordonanta imperiald care libera pe tdrani de toate
sarcinile feudale i punea in vigoare legea din 7 Septembrie 1848 privind scutirea de obligatii ale pdmanturilor tdrdnesti (corvezi, etc.).
In Po Ionia s'a manifestat acelas egoism miop al aristocratiei. In 1831 facuse tdrdnimii o seamd de ftigaduieli
liberale pe care a avut grija s le uite. In 1846, Galitia
a tracut printr'o spitimntdtoare rdscoald a tdranilor cari
au atacat, inebuniti de urd proprietdtile nobililor si ale
Bisericii Cato lice. Masacrarea nobiimii luase proportii
necunoscute, Inca chiar tarul Nicolae I, care nu se lasa
usor impresionat, a dat in 1846 un ukaz pentru, provinciile occidentala ale imperiului, adic pentru tdranii
polonezi, punand limit exploatdrii nobililor. Numai in
Principate gsim cele cloud aspecte, national si social, in
revolutia din Valahia, dela 1848. Revolutia din Franta
avusese ecou i in Principate.
In Moldova, provincie cu legEturi directe i foarte intinse cu Galitia, violenta tdranilor i casdpirea nobililor
a impresionat addnc pe boieri, earl nu aveau constiinta
prea linistitd. De aceea, tinerli apartinand clasei boeresti, dar cart, gratie studiilor facute in strdindtate, erau
partizani convinsi ai reformelor liberale, n'au gasit o indEtranicd rezistenta la boerii bdtrdni, infricosati de o
eventuald rdscoald a tdranilor. Conducdtorii acestui tineret cu tendinti liberale erau: Mihail Kogalniceanu,
Vasile Alexandri, Ion Alexandri, Manolake Costake-Iepureanu, G. Cazimir, C. Rolla i, evident, domnitorul de
mai tarziu, Alexandru Cuza. Am putea spune cd revolutia din 1848, in Moldova, s'a redus la o pacinica si
legald formulare a unor reforme destul de modeste. Respectuosi, au cerut lui Vodd Mihai Sturdza invoirea de
a se reuni inteo sald vecind palatului domnesc, spre a
lua in discutie reformele pe care vroiau sd le propuna.
Intrunirea a avut loc in ziva de 27 Martie. In cursul
desbaterilor a luat parte si Alexandru Cuza care a prezentat punctul de vedere cel mai liberal. Viitorul domn
Ii contura politica democrat-tartineascd de mai tarziu.
99

www.dacoromanica.ro

Un comitet de 16 persoane a redactat propunerile de

reform ale Adunarii, iar memoriul alcatuit a aVut 800
de semntituri. Nimic revolutionar; semnatarii au tinut
s afirme profundul lor respect pentru Regulamentul
organic, ca si cnd vroiau sa inlature orice banuiald de

ostilitate Patti de Rusia.

Reformele liberale erau: desfiintarea pedepsei corpo-

rale In armata, responsabilitatea ministeriala, imbunatatirea situatiei clerului, creiarea unui tribunal de comert la Iasi, traducerea in romanete a Codului de comert francez care avea putere de lege de 15 ani In Moldova, repararea portului Galati, creiarea unei Band de
scout, desvoltarea colilor, amnistierea condamnatilor
politici, masuri pentru garanOrea stabilitil functionarilor, reforma Codului penal, publicitatea sedintelor
tribuna1ului si ale Adundrii nationale, dizolvarea Adunrii existente i alegerea unei alte Adunari in asemenea
conditii Incat sa fie inteadevar reprezentarea rii, dreptul Adundrii de a prezenta legi, suprimarea cenzurii,
creiarea unei grzi nationale si masuri urgente pentru
ImbunEitatirea soartei taranilor. Acest memoriu reprezenta tranzactia la care se ajunsese intre partida national.
si elementele conservatoare.
In August 1848, Mihail Kogalniceanu a publicat la Cer-

nuti o brosura avAnd titlul: "Dorintele partidei nationale in Moldova" In care facea cunoscut revendiarile
la care cei tineri fuseserd nevoiti sa renunte, anume: libertatea presei, egalitatea civil i politica pentru toti
cetatenii, dreptul tuturor de a face parte din Adunarile
prevazute de Regulamentul organic, alegerea domnului
de catre toate clasele societatii, Curtea cu jurati pentru
afacerile criminale si de pres inamovibilitatea magistraturii, unirea Moldovei cu Valahia.
In aceasta brosurit Mihail Kogalniceanu, cu admirabilul lui curaj politic, ataca protectoratul rusesc si Regulamentul organic: "Dela 1834, ce milsurd general a fost
adoptata In tarii? Ce lege a Post propusa. Adunarii, con-

firmat sau pusa In aplicare inainte de a primi asen-

timentul Rusiei?" Concluzia lui Kogalniceanu: protectoratul Rusiei si Regulamentul organic au rapit Moldovei
dreptul ei de legislatie intern si de autonomie; dorinta
Moldovei si a Valahiei este O. se uneasca spre a forma
un singur Stat.
Domnitorpl Mihai Sturdza, ales In 1834, se artase in
cei 14 ani de domnie un foarte bun administrator; ener-

100

www.dacoromanica.ro

gic, dornic s inlesneasca ;aril o evolutie spre o asezare

civilizata, bun organizator, realist. Pasionat de matematici, avea cunostinti intinse In domeniul ingineriei; era
deci natural sa'si Indrepte privirile spre problema legaturlior de comunicatii intre toate orasele Moldovei. Pana
In 1834, drumurile Moldovei erau ca In vremea lui stefan cel Mare. Mihai Sturdza a pus sa se construiasca o
sosea pietruita care strabatea Moldova de sus dela Mihaileni, trecand prin Dorohoi, Botosani, Iasi, Vas lui, Barlad, Tecuci si de-alungul Siretului se prelungea pang la

Galati. Apoi, o alta sosea cobora dela Burdujeni prin

Pascani, Roman, Bacau pand la Focsani. Patul soselelor
era adanc de un metru si jumatate, baza fiind facutti
din lespezi de piatra asa cum construiau Romanii. Pe
marginea soselelor erau plantati arbori. Mai mult de 400
de poduri de piatra, solid construite, stau si azi marturie al spiritului care a condus Moldova. Coborand dela
Crasna spre Tutova, se trece peste podul de piatra. numit "podul Doamnei", solid, cum construiau Romanii,.
construit sub Sturdza. Ceace ne face sa apreciem calitatea de bun gospodar a domnitorului este putinatatea
mijloacelor bugetare, iar imprumuturi externe nu putea
face. Orasele au inceput sa piarda aspectul de sate mai
intinse. Nu era refractar ideilor liberale, o dovadit este
eliberarea tiganilor robi, In 1844. Iar conflictul cu mitropolitul Veniamin Costake ne arata spiritul prea putin
conservator, in sensul retrograd, al domnitorului. Mihai
Sturdza a supus administratia tuturor bunurior mitropoliei, episcopiilor, manastirior, contrului departamentului Instructiei publice, cu intentia sd mai taie din ghiarele calugarilor greci dela Athos. Mitropolitul Veniamin,

incitat de boerii necjiti ca domnia se prelungea i ca

jocul schimbarii domnilor incetase, a demisionat, neuitand, fireste, sa facii obicinuita jalba la San-Petersburg.
Dar Nesselrod cunostea calitatile domnitorului, asa cum
cunostea nravurile clerului ortodox, aceleasi In Rusia
cat si In Principate.
0 alta trasatura a spiritului clar-vazator al acestui
domnitor a lost aptirarea padurilor, cazute prada taerilor dezordonate. Mai ales padurile manastirilor inchinatedeci administrate de calugari grecierau supuse securii devastatoare. Calugarii greci le considerau ca bunuri imobiliare, putand ea' dispuna dupa bunul lor plac.
Si deoarece acest bun incepuse s aibii mare pret. fiind
cautat la export dupd 1829, padurile cadeau victime ne-

- 101

www.dacoromanica.ro

satiului calugarilor. Unanim, istoricii romani aduc elogii

excelentei adminstratii a lui Mihai Sturdza.
Dar tocmai aceste Insusiri de chibzuit gospodar erau
de naturg sa irite pe boeri, cari vedea cum buna admi-

nistratie reducea o bung parte din abuzuri. Boerii gaseau Intotdeauna un sigur sustinator In consulii Rusiei,
incantati ca li se oferg prilejul de a interveni In afacerile interne ale Moldovei si de a diminua autoritatea
domnitorului. Cu cat domnitorul vroia sa'si afirme independenta, cu atat consulul rus se catranea de urd. Conflictul dintre domnitor i Besak, consulul Rusiei, Inceput in 1838 a continuat pang In 1848. Ori, toata. Indemanarea lui Sturdza era sg Inlesneasc o modernizare a
Moldovei, sa accelereze, In toate domeniile, progresul,
strecurndu-se printre articolele Regulamentului orga nic, avant aerul cg le respect dndu-le o interpretare
larga in favoarea intereselor romanesti. Preocuparea lui
Mihai Sturdza era s evite ingerintele abuzive ale Rusiei, ca putere protectoare, In afacerile interne ale tg-

rii. Nazuintele lui nationale s'au manifestat In 1835 cand

a Intemeiat Academia Mihaileand si a Incredintat cursul
de istorie nationala lui Mihail Kogalniceanu. Discursul
introductiv la acest curs, rostit la 24 Noembrie 1843, este
un adevgrat manifest politic al partidei nationale.
Cum se explica atitudinea domnitorului Sturdza fatg

de propunerile asa de masurate cuprinse In memoriul

acoperit de 800 de iscalituri? Memoriul, de fapt, nu cerea decat stricta aplicare a Regulamentului organic, nu
avea nimic ostil WA de Rusia. Cu totul alta a Post miscarea revolutionara din Valahia. i totus, Mihai Sturdza
1-a socotit ca o petitie seditioas si a dat ordin de arestarea capeteniilor partidei nationale: Alexandru Cuza,
Vasile Alexandri, Lascar Rosetti, Mandake Costake, Iepureanu, Cantacuzino, Panait Bals, G. Cazimir, Rfiducanu
Rosetti, C. Rolla, Miclescu. Condusi la Galati, ei au Post
cxpulzati de pe teritoriul Moldovei. Altii au fost expulzati prin Burdujeni /n Bucovina. Mihail Kogalniceanu,
1nchis Intr'o manstire, a isbutit s scape de sub supraveghere i s fuga In Bucovina. Rusia si-a oferit imediat
bunele ei servicii pentru a inabusi insurectia; dar Mihai
Sturdza, multumind, a anuntat c. linistea fusese stabiEta. Nu i-a fost greu, deoarece nici masele tfirdnesti nu
fusesera pregatite printr'o propaganda prealabila i nici
redusa clasa mijlocie nu fusese interesatg In aceast miscare. Tarziu, in 1858, Constantin Hurmuzaki, fratele is-

102

www.dacoromanica.ro

toricului Eudoxie Hurmuzaki, Inteun articol publicat In

ziarul "ConstitutionaluP' scria: "Energia domnitorului
Mihai Sturdza a scapat tara de anarhie, de revolutie, de
rascoale tardnesti si de invazia strina". Din nefericire,
timidul memoriu respins de clomnitor a Post un pretext
pentru Rusia ca s9, ocupe Moldova si sd supuna directei
ei supravegheri Principatele.
In Valahia revolutia dela 1848 a avut alt caracter si
alte proportii, deoarece elementele conducatoare erau
autentic revolutionareca Mihai Balcescuiar clasa mijlocie era o realitate pe care initiatorii revolutiei se puteau rezima. Problema taraneasc nici nu a fost pusa In
desbatere de tinerii partidei nationale In Moldova, pe
cand In Valahia a fost una din problemele cele mai aprig
desbatute. Desi armatele rusesti trecusera Prutul i Ompasera, ceace ar fi trebuit s constitue un serios avertisment pentru revolutionarii valahi, acestia convinsi de
sprijinul Frantei n'au vrut s Una seama de pericolul ce
Ii prezenta trupele rusesti in Moldova. Este adevarat c
Lamartine, ministru de Externe al Frantei, sustindtor al
principiului nationalitatilor si expresia cea mai elocventa a spiritului revolutiei din 1848, Meuse unele declaretii, mai mult literare cleat politice, creiind false sperante
In ceace privea interventia direct a Frantei. Partida nationala compta pe Lamartine si din cauza succesului avut
In alegerile din 1848, fiind ales In Paris cu 260.000 de
voturi, pe cand Louis Blanc, reprezentantul jacobinismului social, obtinuse numai 121.000 de voturi. Lamartine
avusese acelas succes electoral si In zece departamente

ale Frantei. Poseda un mare talent oratoric si se lsa

furat de avntul inspiratiei, fr sa confunde, Insa, re-

torica cu politica externa a Frantei; el continua politica

prudent a lui Guizot, chiar atunci cnd accentul declaratiilor lui ar fi putut sti amageasca. Interventia Frantei In Principate ar fi avut ca prima consecinta conflictul cu Rusia i poate chiar un conflict cu Anglia care
suferea ai ea consecintele principiului nationalitatilor In
agitatia Irlandezilor. Lamartine era prea lucid ca sd angajeze Franta pe panta unei interventii directe In favoarea revolutiilor nationale. Majoritatea guvernului provizoriu refuza sa'si asume raspunderea provocarii unui
rasboiu. Atitudinea lui Lamartine fata de Polonezl (19
Martie 1848) este valobila fata de toate insurectiile nationale. "Iubim Po Ionia, iubim Italia, iubim toate popoarele oprimate, dar iubim Inainte de toate Franta si noi
103

www.dacoromanica.ro

avem raspunderea destinelor ei" a cleclarat Lamartine.

Si revolutionarii valahi Isi rezimau toate sperantele lor

pe Franta. Insurectia era fixata pentru 7 lunie, dar au

amanat-o pentru ziva de 9 ca sd coincidd cu intrarea lui

Mazzini In Roma si cu triumful lui Ledru-Rollin In Paris. Este bine de subliniat ca Ledru-Rollin a reprezentat
In revolutia dela 1848 mica burghezie, "demi-revolutionard" cum o definea Paul Louis In "Histoire du socialisme en France". Fara Indoiala ca revolutionarii valahi
erau convinsi ca revolutia din Franta va incendia toata
Europa. Organizatia carbonard a lui Mazzini "Tanara
Europa" (atat Kossuth cat si Nicolae Balcescu faceau
parte din aceasta organizatie revolutionara) avea misiu
nea de a deslantui revolutii in toate tarile. Evident c
era prevazut ca In fiecare tara revolutia sa ia un aspect
diferit.
Miscarea revolutionard /n Valahia nu fusese Indreptat contra lui Gheorghe Bibescu. Comitetul insurectional valah, In prima lui formatie compus din C. A. Rosetti, Ion Ghica, fratii Golescu si maior Voinescu au propus chiar domnitorului sa ia conducerea miscarii. Daca
nu ar fi fost siguri de simpatia lui Gheorghe Bibescu
pentru ideile miscarii revolutionare, fdr Indoiala ca nu
i-ar fi fcut o asemenea propunere, riscand sa fie ares-

tati. Gheorghe Bibescu, om realist, si-a dat seama de

aventura de care o Insemna o actiune revolutionara
atunci cand Rusia nu astepta decat un pretext ca sa
ocupe Principatele. Iat de ce domnul tarii le-a raspuns
Ca el nu credea momentul potrivit pentru o asemenea
Intreprindere. Spre a nu da prilej lui Kotzebue. consulul
Rusiei, sa denunte aceasta febrd revolutionard la SanPetersburg, Gheorghe Bibescu a Impiedicat sit se mai
tina sedintele comitetului. Imediat s'a format un al doilea comitet cu Ion Eliade Radulescu, cunoscut ca un
neinduplecat vrdjmas al Rusiei.
Cand Ion si Dimitrie Bratianu au sosit dela Paris, cele

cloud comitete s'au contopit. Noul, comitet era format

din: C. A. Rosetti, fratii Golescu, Ion Eliade Radulescu,
maiorul Tell, fratii Bratianu, Magheru, Ion Ghica, fratii
Bfilcescu, maior Voinescu, Cezar Boliac, Kretulescu, Ion
Filipescu. Revolutionarii aveau ca prim obiectiv care ralia toata Valahia: sa rupa orice legdtura cu Rusia, sa
mentinfi suzeranitatea Portii si s anuleze Regulamentul
organic. Mai exista Inca un obiectiv, dar acesta apartinea elementelor radicale, In frunte cu Nicolae Bdleescu:
104

www.dacoromanica.ro

abolirea privilegiilor i emanciparea tdranilor, precum si

o modificare a sistemului reprezentativ. Acesti revolutionari vroiau sa dee ea temelie a Statului tdrfinimea.

0 Incercare de atentat contra lui Bibescu a provocat

ruptura Intre domnitor i comitetul revolutionar care nu
vroia sa tind seama de prezenta generalului rus, Duhamel, trimis de tar O. prepare terenul pentru viitoarea
ocupatie militara a Valahiei, in vederea interventiei In
Austria Impotriva revolutiei ungare.
Este neindoios cd toti conducatorii revolutiei dela 1848
au lost mdnati de o mare iubire de neam i Ins& letiti
de spiritul de dreptate sociald; este Insa uluitoare usurinta lor i lipsa de cunoastere a situatiei In Europa. Puteau ei oare s se rezime pe aceastd fraza plina de lirism
dinteo nota trimis de Lamartine marilor Puteri? "Dud
ora reconstituirii a catorva nationalitati oprimate In Europa sau aiurea a sunat in decretele Providentii, Republica franceza se va crede In drept sa se inarmeze pentru
a protegui aceste miscari legitime". In discursul rostit in
fata Dietei la 4 Iu lie 1848, Kossuth fAcea aceasta amara
constatare: "Po Ionia s'a rezimat pe simpatia franceza;
simpatia continua s existe dar Po Ionia nu mai exista".
Chnd Dimitrie Brdtianu a fost trimis la Pesta de guvernul provizoriu, vorbindu-i lui Kossuth de concursul
eventual al Frantei, revolutionarul ungur i-a rdspuns:

"Vom vorbi de acest concurs cand un corp de armatd

franceza va fi venit In ajutorul Valahilor". Kossuth era
mai bine informat asupra imposibilitatii Frantei de a
angaja o lupta contra Angliei i Rusiei, amandoud ostile
principiului nationalitatilor. Prudenta realista a lui Bibescu era pentru revolutionarii romani o dovada a slugdrniciei lui fatA de Rusia.
In ziva de 9 Iunie, o parte dintre membrii comitetului
revolutionar proclamau, la Islaz, noua Constitutie. Ion
Cdmpineanu, *tefan Golescu, Ion Eliade Radulescu, Magheru, prefectul judetului Romanati care a dat si el concursul, Cristian Tell. N. Plesoianu, popa apc, cateva
companii cu ofiterii bor. Inconjurati de taranii din satele
din jur, Imbracati in haine de sArbatoare au aclamat
Constitutia. Pentru tarani, Constitutia Insemna pamAnt
si liberarea de obligatiile de zile de munch. gratuitd pentru boeri. Oricat s'ar parea de nepotrivit, guvernul provizoriu care se constituise In ziva de 9 Iunie, a trimis
noua Constitutie domnitorului Bibescu, Insotita de o lunga adresa prin care i se cerea s devind seful miscArii
105

www.dacoromanica.ro

revolu;ionare. Ceace sporeste nedumerirea este gi faptul

crt dupa, atentatul neisbutit contra domnitorului, fusesera arestati Voinescu gi C. A. Rosetti, bdnuiti de cornplicitate.

In ziva de 11 Iunie o mare multime Inconjura palatul

du-i s semneze Constitutia. Pentru a evita orice vdrsare
de sange, Bibescu s'a resemnat sd semneze i sd numeascd un minister format din mernbrii comitetului revolutionar si anume: Nicolae Golescu, Nicolae Blcescu, Cristian Tell, Magheru, Stefan Golescu si C. A. Rosetti. Consului general rus, Kotzebue, totul i s'a pdrut ca o vastd
Inscenare, regisorul revolutiei fiind films Gheorghe Bibescu, primul insurect contra protectoratului rusesc. Si
In ziva de 12 Iunie a trimis domnitorului o scrisoare
scurt, rece, prin care Ii comunica c dat flind circumstantele, misiunea lui Inceta. Imediat dupd trimiterea serisorii, a Orb:sit Bucuregtiul. Gheorghe Bibescu si-a dat
seama cd plecarea lui Kotzebue avea ca consecintd ocuparea Valahiei de trupele rusegti. Era congtient de egecul
revolutiei, de nenorocirile pe care le aducea o nou ocupatie a tdrii, i, pentru a nu avea faspunderea celor ce
urma, s'a decis s abdice. Declaratia lui fdcutd ministrilor
revolutionari lash' sd se yea drama unui om congtient de
nenorocirile la care trebuia sd se astepta tare de pe urma
entuziasmului unor tineri himerici.
"Cum simt cd fortele mele nu sunt 4n raport cu ceace
actualele Imprejurtiri cer dela mine, si nevroind sfi am
remuscarea de a fi compromis soarta t Aril mele, phstrdnd
mai mult decdt Imi este Ingilduit frdnele guvernarii, le
remit 4n mdinele voastre i intru In viata privatti cu linistea sufleteascd pe care ti-o d o constiintd senind."
Comitetul revolutionar, imediat dupd abdicarea domnitorului, a constituit un nou guvern provizoriu compus din
mitropilitul Neofit, Ion Eliade, Stefan Golescu, Cristian
Tell, G. Magheru i Scurtu. Elementele radicale, revolutionarii propriu zis: Nicolae Bdlcescu, C. A. Rosetti, A.
Golescu, Ion Brtianu au fost numiti secretari de guvern.
Prima mdsurd a fost sEtsi asigure sprijinul din afard
feta de sigura reactie a Rusiei, din moment ce comitetul
revolutionar se declarase contra protectoratului rusesc si
contra Regulamentului organic. De aceea a Post trimis
pe langd Dieta germand din Francfurt Ion Maiorescu; la
Paris, Alexandru Golescu, iar la Constantinopol, Ion
Ghica. Subrezenia guvernului revolutionar era evidentd,
domnesc i aclama pe Bibescu ca gef al revolutiei, ceran-

106

www.dacoromanica.ro

nu se baza pe nici un sprijin din afar.% Impotriva iminen-

tei ocupatii miitare rusesti a Valahiei.

Revolutia dela 1848 este un exemplu, demn de tras Invatdminte, de romantism in politic. Constitutia elaborata. la Islaz, inspiratii evident din Constitutia republicii
franceze, constitue, o pretioasa indicatie asupra evolutiei spiritului public In Romania. Se prevedea egalitatea
drepturilor politice, o Adunare nationala format din reprezentanti din toate straturile sociale, reducerea listei
civile a dornnitorului, responsabilitatea ministerial, liber-

tatea absolutd a presei, dreptul fiecdrui judet de a'si

alege administratia, emanciparea clficasilor cari vor deveni proprietari de pdmant in urma unei despagubiri

acordate marilor proprietari, instructia "egala i integrala" pentru orice Roman de ambele sexe, abolirea titlurilor de nobletd, creiatia unei garzi nationale, emanciparea Evreilor si convocarea unei Adunari Constituante. Printre revolutionarii dela 1848 se gaseau doi pictori
evrei, Iscovici si Rosenthal. Primul a facut portretele nu
numai ale revolutionarilor romani, dar si ale tuturor
fruntasilor revolutiei din Austria, Ungaria, Croatia. Colectia acestor portrete ale lui Iscovici se gaseste la Academia roma.na; admirabile ca sigurantd de linie si expresivitate. Pictorul Iscovici a murit in exil la Constantinopol. Rosenthal a pictat un tablou "Libertatea" de o
vigoare de desen i culoare care aminteste pe Delacroix.
Femeia reprezentand in tablou "Libertatea" era sotia
lui C. A. Rosetti, care i-a servit de model.
Enigmatical figurd acest pictor Daniel Constantin Rosenthal: un entusiast al ideilor revolutionare II vom gasi
strans legat de toata, generatia dela 1848. Evreu nascut
la Budapesta, nu se stie cand si in ce Imprejurari a venit la Bucuresti. Ii gasim Ins, Inca din 1842 prieten nedespartit al fratilor Golescu, Bratianu si a lui Ion Ghica.
A intovrdsit pe fratii Bratianu la Paris, prezent la Intrunirile publice, frecventand atelierele pictorilor. La 1848
este unul dintre activii revolutiei. Cand revolutia a lost
inabusitd, s'a refugiat la Viena; revolutionarii romni
1-au Insarcinat sa duca un mesaj In Transilvania. Autoritatile unguresti 1-au arestat ca suspect, supundndu-1 la
torturi ca sd, afle rostul prezentei lui in Transilvania, dar
n'au allat nimic; a murit asasinat in inchisoare la 1851.
In linii generale, acestea au fost punctele programului
liberalismului romdnesc.
Guvernul provizoriu a dat o proclamatie catre tarii ex-

- 107

www.dacoromanica.ro

plicand ce s'a intamplat. Este demn de retinut din aceasta proclamatie declaratia privitoare la raporturile externe.

Respect fatd de toate Puterile, o afirmare energica a

vointii de a se recunoaste autonomia Valahiei. "Poporul
roman respinge un Regulament care este contrar drepturilor lui de legiferare i contrar tratatelor care Ii recunosc autonomia. Aceasta repudiere este chiar In interesul Sublimii Porti care va fi arbitru Impreuna cu
Franta, Germania si Anglia, carora Romnii le reclami

dreptate si ajutor Impotriva violentii care li se va face."

In aceste fraze se vede naivitatea politica a entuziastilor
cari ignorau complect situatia internationala. Revolutia ar fi trebuit sa fie deslantuita dupa o pregatire prealabila, astfel ca sa se asigure sprijinurile elective In cazul interventiei rusesti, care era de prevazut. Erau dispuse aceste mari Puteri sa declare rdsboiu Rusiei? In
1848, Rusia nu avea In Europa nici un adversar. Roman-

tism politic si aventurd, este tot ce se poate spune de

revolutia din Valahia. Entuziasm, idealism, patriotism,
nimeni nu le poate contesta, dar nu mai putin o totala
lipsa de simt al realitatilor internationale. Raporturile
de forte dintre organizatiile Carvunare i fonele reactionare protejate de Rusia erau neted In favoarea fortelor reactionare. Politica cere ceva mai mult decat entuziasm. Guvernul provizoriu, prin decretul din 9 Iu lie
1848, a instituit o comisie a propriettii, sau cum am
spune azi o comisie agrara, compus din delegati %rani
Si proprietari din toate judetele valahe. Era pentru prima oara cand reprezentantii taranilor se Intalneau pe
picior de egalitate cu proprietarii. Aceasta comisie a propriettii avea misiunea de a solutiona chestia t,iiraneasca

prin buna intelegere, prin buna credinta a celor doua

parti. In judecata acestor romantici era cea mai bun
cale spre a se gasi o solutie problemei agrare atat de
grea i delicata. Nu degeaba se numea societatea conspirativa a revolutionarilor "Fratie si dreptate". Se relua
problema nevralgica a revolutiei lui Tudor Vladimirescu.
Daca intreg comitetul recolutionar era de acord asupra imperioasei necesitati de a imbuntitati starea /Aranimii, de a face din aceasta clasa temelia unui Stat democrat, asupra modalitatilor, Insa, pdrerile erau Impartite; am spune In termenii politici de azi, ca dreapta
Inelegea sa dee cat mai putin i stnga radicala, care
preconiza o solutie reald, valabila a problemei taranesti,
cerea sa se faca improprietarirea tuturor taranilor.
108

www.dacoromanica.ro

La marii proprietari nu era atat teama de expropriere

care nu i-ar fi atins imediat, deoarece trecea in primul
rand exproprierea bunurilor Statului si ale manastirilor;
desfiintarea, Ina, a clacei, mita cu improprietarirea
clacasilor insemna scumpirea bratelor de munca. Mai
ales ca dupa doud zeci de ani dela tratatul din Adrianopol, se mrisera spatiile cultivate in raport cu intensificarea exportului de cereale, ceace determinase o valorificare ale bratelor de munca. Improprietarirea clacasilor lovea mai greu interesele proprietarilor decal
chiar exproprierea. i in acesta "grea i delicata" problemA, guvernul revolutionar a aratat aceeas conceptie
romanticd. Lansa proclamatie dupa proclamatie ca sa
convinga pe proprietari ca cea mai bun solutie ar fi
fost intelegerea prin buna invoiala, adica o varianta a
devizei "Dreptate i Fratie" i c mentinerea statu-quolui era cea mai profundd nedreptate.
In desbaterile acestei comisii in care taranii si proprietarii erau chemati sa,si apere punctele de vedere,
apararea taranimii a luat-o Ion Ionescu dela Brad, inginer agronom. (Asupra lui Ionescu dela Brad, Gh. Bogdan-Duica a scris monografia "Primul taranist roman"
publicata In editura "Ramuri"). Ca specialist in problema agrara, Ion Ionescu dela Brad a cautat sd arate
avantajele unei proprietati taranesti pentru ansamblul
economiei tarii. Dar cum putea convinge cu asemenen
argumente pe proprietarii cari stiau mai bine ce avantaje
le asigurase Regulamentul organic? A. Golescu, care ii
Meuse studiile la Ecole Centrale din Paris, intors in tara
in 1841 cu titlul de inginer, era convins de injustitia
clacei, de necesitatea improprietaririi clacasilor. In 1856.
a publicat la Paris "De l'abolition du servage dans les
Principautes danubiennes". Alexandru Golescu (fost ministru de Finante in 1868 si prim-ministru in 1870) considera o absurditate sa condamne politic Regulamentul
organic si sa se retina ca bun toata nedreptatea cuprinsa in notiunea de clad.. Cu atat mai caracteristica este
atitudinea lui A.. Golescu, cu cat el insus era fiu de mare
proprietar, apartinand deci boerimei.
Deputatul Lahovary, mare proprietar din Valcea, justifica atitudinea proprietarilor, ataca ideia exproprierii
ca marsavd, deoarece proprietatea este sfanta si formeaza cheia progresului prin stimularea interesului individual. Deputatii tarani, Enea, Badea, Neagu i-au rsUfl5 cu acel simt realist, ca munca este sfanta deoarece
109

www.dacoromanica.ro

ea valorifica pamantul care, nemuncit se acoperA de burueni. Proprietatea va fi recunoscutA dreaptd, sfnta dupa
ce va fi ImpartitA i aranilor. Reese din presa timpuiui

--in cele trei luni de desbateri au aparut o sumedenie

de ziareca guvernul revolutionar se temea de isbucnirea unei rAfueli cumplite intre trani i proprietari".
Ceace mocnea de secole ar fi putut exploda dintr'un
moment in altul. Nedreptatile acumulate de taranimea
exploatatfi caineste ar fi putut s. ia o intorsatura tra-

gica, amintind revolutia lui Tudor Vladimirescu. Boerimea Intelegea ca revolutia din 1848 s scape tara de sub
tutoratul Rusiei, dar nici decurn sa sfarme structura social-economicA.

Cu cat taranii insistau, cu atat boerii aveau nostalgia

prezentei trupelor rusesti, singure capabile s fi pus zagaz miscArii revolutionare. Ar fi, Insa, nedrept sa, credem
c toti proprietarii, in bloc, erau contra taranilor. Printre ei erau unii de convingeri profund democratice, Insufletiti de un puternic avant de dreptate sociala. Se
poate cita cazul deputatului Ceausescu, a cArei declaratie
a impresionat prin pateticul sinceritatii: "Tarani, i eu
v'am batut, despuiat, robit. De treizeci i ase de ani
ma acoperiti cu blesteme. Tarani, ertati-m, luati ce v'am
smuls. VA dau din toata, inima bucata mea de pamant".
Nu erau cuvinte conventionale, rostite din varful buzelor,
ci expresia unei mari comotii sufletesti. Asa a fost de
neasteptata spovedania deputatului Ceausescu, ca un
moment toti au ramas incremeniti, nimeni nestiind ce
s creadd; apoi o furtuna de aplauze a facut ecou cuvintelor de dogoratoare credinta. In sala in care se tineau ee
dintele comisiunii, intrase o multime de oameni, ascultand cu mare interes desbaterile. i aceast multime a
fost cuprinsa de acelas entuziasm, aclamnd pe deputatul proprietar. Deputatii %rani, sguduiti de mrturisirea
de credinta a lui Ceausescu, strigau: "Dumnezeu sa te
erte Irate; s fim frati, sa traim in pace. Tradasca Constitutia".
Pentru tarani Constitutia era egal cu improprietarirea; si cum din toate proclamatiile, discursurile, n'a esit
nimic, tranii s'au crezut inselati i mult vreme au
purtat pica revolutionarilor dela 1848 pe care Ii Invinuiau
c nu le-a dat "Constitutia", care In naiva lor interpretare Insemna partea lor de pamant. Duhamel i agentii
Rusiei vedeau cu satisfactie prapastia deschisA intre proprietari i Arani.
110

www.dacoromanica.ro

Guvernul provizoriu, printr'o proclamatie adresatd ta.ranilor, a formulat o teorie menita s intareasca revendicarile taranilor, sd le legitimeze. "Propnetatile, pamantul taxii noastre au fost la inceput ale tuturor locuitorilor. Toti tdranii erau odinioard proprietari asa
cum au mai ramas printre voi. Dar stramii au inceput
sa le ia sau sd le curnpere pe nimic, azi pamantul unuia,
maine al altuia, pand ce au facut man proprietAti, in
timp ce mosnenii au devenit robi, si sub Regulamentul
organic, clacasi".
Prin aceastd proclarnatie s'a formulat teoria originei
marei proprietati, dnd simultan satisfactie celor cloud
mobile ale revolutiei din 1848: mobilul national si cel
social. La baza marei proprietati avem dar o dubld uzurpare: nationala (strainii au devenit stpani) i sociald
(acapararea prin viclenie). Exproprierea, logic, era un
simplu act de repunere in posesie a vechilor proprietari,
poporul roman, dea-lungul secolelor despuiat de dreptul
de stApanire.
C. A. Rosetti, adresandu-se taranilor a precizat i punc-

tul de vedere al stangei radicale al carei sef era Nicolae

Balcescu: "Tdrani, trebue intelegeti c voi i numai
voi sunteti tara roma/leas* pentru ca suntoti doud miHone si jumalate, pentru c painea care ne hrdneste, voi
ne-o dati".
Prezenta lui Duhamel la Bucuresti, ale trupelor rusesti
In Moldova erau de naturd sa incurajeze rezistenta boerilor. Se resimte aceastd rezistentd din articolele inflacrate cu care ziarele stangei radicale sustineau cauza t Arneascd. Astfel, Intfun ziar radical, -Poporul suveran"
se sustinea, ceace este exact, ca un taran stapan pe pamantul lui este superior moralmente unui ;Aran care lucreazd pe plimantul altuia. "0 natiune nu este sigura de
ea decal atunci cand cea mai mare parte dintre locuitorii ei sunt proprietari si au un interes intim legat de cel
al tdrii.. In zadar vor spune proprietarii c dreptul lor
de proprietate vine din mostenirea stramosilor lor, deoarece i dranii au un drept asupra pdmanturilor lor, acela dat de munca lor din generatie in generatie, din secol
In secol, muncd care a profitat numai proprietarilor:
adicd surplus valorii in venitul proprietarilor ar constitui bunul tAranilor. Dacil se tine seama de modalitatea
In care au fost achizitionate aceste proprietati, adin
mijloace rusinoase i inavuabile, se vede atunci cat de subrede sunt asa zisele titluri de proprietate".
111

www.dacoromanica.ro

Vizibil, autorul articoluluipacat ca nu 1-a semnat

atunci cand foloseste argumentul surplusului de valoare,

arati ca este familiarizat cu teorile socialiste din Franta;
iar M ceace privete mijloacele "rusinoase si inavuabile"
de achizitie, nu a exagerat. Cunosc cloud procese care au
durat zeci de ani intre obstea mosnenilor i uzurpatori.
Unul este procesul obstei din Nehoi, judetul Buzau, con-

tra mosteMtorilor Maican. Pentru a da relief numelui

este bine sa amintim ca Maican fusese, in timpul rasboiului dela 1877, furnizorul de incaltaminte al armatei,
condamnat la inchisoare pentru ticaloas Inselaciune:
bocancii aveau talpa de carton. Zeci de ani s'au judecat
mosnenii, fait sa isbuteasca a depasi tribunalul ca sa
ajunga cel putin la Curtea de Apel.
Al doilea caz este Drajna. 0 societate forestiera constituit pe mosia Cretuluescu incalcase 40.000 de hectare de
pdure apartinand mosnenilor. Dela 1920 si pana la 1944,

mosnenii n'au reuit sa treacd de prima instanta. Ajunge sa subliniem cd cel care detinea totalitatea actiunilor
-Drajna" era Stelian Popescu, directorul ziarului "Universul", ca sa intelegem de ce procesul Obstei mosnenilor se impotmolise la prima instantii.
Si cu atat mai greu era pentru mosnenii i rdzasii de
pe la 1700 sa'si apere drepturile, ceace dovedeste c autorul articolului nu exagera spunand ca achizitia atator
proprietati se Meuse prin mijloace "rusinoase si Mavuabile".
Exista o influenta evidenta a socialistilor francezi la
multi dintre revolutionarii romani dela 1848. Este cazul
lui Alexandru Golescu, apdratorul drepturilor tdranilor
alaturi de Ion lonescu dela Brad. Acesta facuse studii
la Paris In 1837 la Ecole Centrale. On, majoritatea celor
can au difuzat ideile lui Saint-Simon erau ingineri formati la Ecole Centrale: Enfantin, Bazard, Michel Chevalier, Jean Raynaud. "Influenta Saint-Simonistilor a
lost imensa. Ei au fost in fruntea marilor lucrari care
au ilustrat secolul al XIX-a; pe ei Ii vom gdsi la origina
drumurilor de fer; istorici si filozofi, i in acela timp
ingineri", scria Maxime Leroy. Si mai departe: "SaintSimonienii n'au avut numai o influenta asupra formelor
burgheze de gandire si de actiune, ei au avut o tot atat
de decisiva influenta asupra formatiei socialismului lui
Proudhon, asupra socialismului elaborat de Karl Marx si
Frederick Engels". In studiul consacrat de Charles Andler manifestului comunist, el demonstra influenta lui
112

www.dacoromanica.ro

Saint-Simon asupra autorilor faimosului manifest. Marele critic Sainte-Beuve a lost si el Saint-Simonien, iar
In judecarea fenomenelor, i doctrinelor sociale el s'a
resimtit de aceasta influenta. Cand reprosa liberalismului uscaciunea lui sociala, uitand "viata lipsitd, sardcacioasa a celor multi", Sainte-Beuve Isi amintea de strigatul camarazilor lui, Saint-Simonieni: "liberi, dar ne lipseste pAinea"..
In atmosfera de febra idealist& a celor destinati sa devina ingineri, adica s se dedice sporirii bunurilor de consum, s pun& technica In serviciul Imbunattitirii vietii,
diminuand mizeria, s'a format viitorul inginer Alexandru Golescu, revolutionarul dela 1848. Spiritul acestei
scoli 11 gasim Intr'o replica data de Enfantin muzicantului Flicien David: "Poti sa faci asupra desertului o poem& admirabila, dar chiar daca poema ar fi capo d'opera
nu va valora cat un canal care ar aduce nisipurior apa,
verdeata i viatd".
0 alta influenta asupra generatiei revolurtionare dela
1848 a exercitat-o Lamenais, care a dat ideilor socialiste
un mare prestigiu gratie exceptionalei lui elocvente. El
a apropiat biserica de popor, el a aratat clerului importanta socialului. Intr'o epocd In care atatia scriitori de
talent, ca Louis Blanc, Proudhon, Leroux, se consacrasera problemii proletariatului, Lamenais a stiut s vorbeasca de existenta nenorocita a maselor ca nici un scriitor socialist; el a adus toatil calcium crestinismului, verbul de foc al vechiului testament. "Paroles d'un croyant"
a lui Lamenais a Incalzit pe Nicolae Balcescu. i pe bunk
dreptate, Saint-Simonianul Jules de Chevalier scria: "Les
paroles d'un croyant" au fost evanghelia revolutiei sociale". Influenta acestui preot, care ducea crestinismul
pan& la ultimile lui consecinti sociale, a Post enorma. Romanul lui Victor Hugo "Les Miserables" este strabatut
de suflul umanitar i religios al lui Lamenais din "Le livre du peuple" sau "Paroles d'un croyant". Cum observa
foarte just Sainte-Beuve, multumita lui Lamenais, "tineretul s'a putut convinge cA adeziunea la un sistem religios nu atrage In chip necesar adeziunea la o forma politica".
Suflul de inspiratie crestind Ii vom regasi In toate manifestfirile socialismului francez. Adesea, Isus era incadrat In forme neasteptate de socialistii francezi; reluau,
In diverse variante, raspunsul dat de Camile Desmoulins
cu ocazia unui interogatoriu, Intrebat ce varsta avea:
113
8

www.dacoromanica.ro

"Varsta lui "sans-culotte" Isus in ziva cand a fost crucificat". Socialistul Benoit Ma lon, Intfo carte aparutd
in 1872, "Expos des ecoles socialistes en France" facea
aceasta observatie: "In 1848, in localul tuturor asociatiilor de lucratori *i in casele unui mare numr de socialisti se vedea o gravura reprezentand pe Isus ca tamplar, cu aceasta inscriptie: "Isus din Nazaret, primul reprezentant al poporului". Mu lt mai tarziu, dupa 1870, soeialismul, sub rnfluenta lui Marx, a devenit ireligios"religia este opiumul poporularconform formulei lui atee.
Ma de puternic era In 1848 sentimentul religios la socialiotii francezi, ca In ajunul revolutiei Louis Blanc a refuzat sa colaboreze cu Karl Marx, pentru ca fondatorul
materialismului istoric era ateu.
0 manifestare a influentii lui Lamenais o gasim In Romania, prin "Cantarea Romaniei" a lui Russo, tradusa
in romaneste cle Nicolae Balcescu. Se observa In "Cntarea Romanier" accentul, stilul, elocventa Erica din "Pa-

roles d'un croyant" oi de-asemenea din "Cartea Pelerinilor polonezi" a poetului Mickiewicz, prieten cu Michelet
si Ed Quinet.
Generatia revolutionara valaha dela 1848 se formase
In Franta dupa revolutia din 1830, unii facand studii mai
serioase, altil formandu-si ideile politice din simpla lectura a ziarelor. Cel mai tipic reprezentant al acestei forrnatii intelectualc superficiale, am putea spune de cafe-

nea revolutionara, a fost C. A. Rosetti. Necontestat ca

intreaga generatie de tineri, cari au fost impresarii revolutiei dela 1848 Cir, Valahia, aduceau in avantul lor
revolutionar ecoul icleior dominante In Franta, idei pe
care vroiau sk le adapteze realitatilor social-politice din
Rjrnania. Se isber.u, fireste, de contrastul dintre structura social-economica din Franta unde exista o puternic economie burghezo-eapitalistli, dar i un proletariat
exploatat cu ferocitate, i structura social-economica din
Romania unde abia se desvoltase o economie agrafa de
tip feudal. Se gasea Balcescu, pasionat, temperament dinamic i minte cuprinzatoare, cel mai serios cunoscator
al problemelor economice dintre toti revolutionarii dela
1848, alaturi de C. A. Rosetti si fratii Bratianu, luptand
s Invinga rezistenta proprietarilor, chiar prin rascoala
taranimii.
Dacit erau impreuna nu Insemna ca aveau aceeas conceptie In ceace privea viitoarea desvoltare a tarii. Pentru Nicolae Balcescu, nationalist, taranimea era clasa
114

www.dacoromanica.ro

menita s. determine structura politicb." a Statului; pentru C. A. Rosetti i fratii Bratianu, agitarea problemei tdriinesti era un mijloc de a intimida pe boeri spre a-i
face SA cedeze in favoarea clasei mijlocii, nerbdittoare
sa preia conducerea politica a Statului. Reprezentantii
acestei clase mijlocii suprins de febra ascensiunii social
politice erau: Eliade, Cristian Tellbdiatul unui negustor Alexandru Tell, Dimitrie Bolintineanu, Marghiloman, Anion. Nu-1 putern integra acestei categorii i pe
agitatul levantin Cezar Boliac care se pripdsise la Bucu
resti. Preocuparea nouei clase mijlocii era sa creieze o
burghezie politic si economic bine organizat. WA' de ce
in 1864 partidul liberal s'a raliat cu conservatorii, vrdjmasi implicabili ai reformei lui Cuza. i in lupta contra
lui Cuza si a lui Koglniceanu, allituri de G. Gr. Cantacuzinocel mai mare proprietar rural, avand 130.000 de
hectare, de G. Brancoveanu, G. Stirbey, Dimitrie si Ion
Ghica, erau liberalii revolutionari Ion Brittianu si C. A.
Rosetti. Reforma lui Cuza tindea la creiarea unei clase
tranesti economic puternicd si politic dominant in
Stat. Cei doi liberali erau reprezentantii clasei mijlocii,
ambitioase, intelegdnd s tearga privilegiile boeresti,
dar beneficiul luptei lor politice sit nu fie In folosul tranimii. Se explica deci pentru ce au folosit censul ca o
conditie esentiald in regimul reprezentativ pe care II pre
conizau. Este de la sine inteles cd la 1848 interesele de
clas nu erau asa de limpezite in actiunea Rosetti-Bratianu, cum au lost in 1864.
In "Originile Democratiei romane", Filitti lumineazd
atitudinea lui Ion Bratianusi implicit a lui C. A. Rosetti--In problema tdraneascd. Intr'un memoriu adresat
domnitorului Cuza in 1859, Ion BrAtianu gdsea CA era necesar sd se dee taranului "o educatie aleasa i o bund
directivd", dar rolul de prim ordin trebuea sd fie al "micei nobleti care Ii cultivA pamantul si care prin speculatiile ei stimuleaz6 i ridic comertul". Ludnd apdrarea
negustorilor, Ion Brtianu era aproape liric: "Sunt ei
cari produc toate bogaliile care nu yin din agricultura,
dcoarece dau bogdtiilor agricole un pret pe care nu l'ar
putea avea fra' ei. Ei au toate calitdtile de energie si de
moralitate care caracterizeaza aceast du in societiitile
curopene. Ei au iubirea de libertate si patriotismul, cu
toate ca marele comert este fcut in mare de strdini, ei
sunt oatecum de aceeas religie, venind din toate tdrile
supuse Turcior, Romania flind o adevarata tard a MO115

www.dacoromanica.ro

duintii. Meeteeugarii sunt toti Romani cu sentimente de

moralitate ei patriotism... In sanul clasei negustorior se
gaseete samanta civilizatiei".
Din acest memoriu se vede ca politica liberal& era axata pe burghezie, clasa tardneasca fiind folosita numai ca
masa de manevrd contra conservatorilor. Partidul liberal a revendicat, totdeauna, pe Nicolae Bdlcescu, dar nationalismul acestuia nu avea nimic comun cu intentia
de a transforma o clasa de negustori, de intermediari,
"In buna parte alcatuita din strdini" In conducdtoarea
destinelor neamului romanesc. Nicolae Balcescu tratase
toate concluziile valabile din istoria poporului roman ei
din revolutia lui Tudor Vladimirescu, ajungand la formula di taranimea era baza unei politici nationale. Ion
Bratianu era de pdrere InsA ca "In sanul clasei negustorilor se gaseete sAmanta civilizatiei romane". In 1848
deosebirile nu erau Inca destul de bine precizate, de aceea
Nicolae Balcescu avea alaturi de el pe C. A. Rosetti, pre-

cum ei pe Ion ei Dimitrie BrAtianu In agitatia pe care

vroiau sa o provoace In lumea taraneasca.
In rezumat; revolutionarii de la 1848 dadeau dovada
mai mult de o stare de spirit, produs al climatului inte-

lectual al Frantei intre 1830 ei 1848; ideile erau confuze,

entuziasmul sincer pentru o /noire socialii, Insa lipsiti de
o clara conceptie asupra intereselor Valahiei i asupra

posibilitatilor ce le aveau la Indemana. Ei aduceau pe

malurile Dambovitii toata zapiiceala ideologic& ei politica de pe malurile Senei. Am putea sa aplicam judecata
emisA de Prosper Merime asupra revolutiei franceze din
1848 ei revolutiei din Valabia: "Revolutia a fost facut de

mai putin de ease sute de oameni, dintre cosi cea mai

mare parte nu etiau nici ce faceau, nici ce vroiau".

Comisia proprietatii, instituita de guvernul revolutionar, n'a dat nici un rezultat, Invereunarea cu care ranh i proprietarii fei aparau punctele de vedere au obligat pe revolutionari sA punk' capat acestor eedinte. Problema taraneasca era Ingropata.
Pe planul extern entuziasmul revolutionarin politica
entuziasmul MI% chibzuiala produce numai dezastrea
provocat o serie de nenorociri pentru Valahia. Rusia, sub
nici un motiv, nu putea sa tolcreze aceasta imitatie valaha a revolutiei din Franca. Cu atat mai mult ttlarul Nicolae I era indreptatit sa se Ingrijoreze cu cat in Polo-

nia, multumita afacerei Konarskidelegatul organizatiei "'Matra Polonie"se descoperise un complot mili116

www.dacoromanica.ro

tar rus; 600 de ofiteri rusi, simpatizand cu cauza polonezd arestati, degradati i deportati In Caucaz.
Rusia a recurs la obicinuita ei manevra: a presat Turcia sa intervina. 0 armatd de 20.000 de oameni de eases
In spatele lui Soliman pasa care a cerut dizolvarea guvernului provizoriu i formarea unei locotenentte domnesti. Revolutionarii au convocat imediat o Intrunire sub
cerul liber, la care a luat cuvantul Ion Brtianu, declarand ca Turcia a recunoscut ca. este In interesul ei ca
Valahii O. fie liberi i puternici. Pe ce se rezima aceasta
afirmatie? Pe nimic, In afara de elanul demagogic, deoarece Turcia frOelegea s ocupe Valahia ca o compensatie
a ocupdrii Moldovei de catre Rusia.
Cat de lar sens a Post aventura revolutionard din 1848
reese din acest fragment din discursul lui Ion Bratianu
rostit la Intrunirea sub cerul liber: "Intre altele, Franta, Italia, Germania, Ungurii si mai ales fratii nostri Romani din Transilvania, Banat, Bucovina, Moldova si Basarabia, cari sunt In numdr de opt milioane, vor sustine
cauza noastr. Amintiti-va de strmosii nostri cari sub
Mihai Viteazul, cu 6.000 de Romani au batut sute de mii
de Turci, atunci cand toga. Europa tremura Inaintea
Portii". 0 betie de cuvinte, un delir demagocic, nu 0 luare de atitudine politica In fata teribelei realitti: somatia Turciei Intaritti de prezenta unei armate turcesti la
Giurgiu si a unei armate rusesti de 100.000 de oameni In
Moldova. Tineretea lui Ion Bratianu ar putea fi invocata
ca o scuzd, dar nu mai putin, acest discurs se Incheia cu
o dubla amenintare: externd cu ruperea legaturilor care
unea Valahia cu Turcia; internd, punerea In afara de
lege a oricdrui Roman care nu ImpartEisea aceste idei.
Rezultatul a Post Inaintarea lui Omer-Pasa cu un corp
de armata spre Bucuresti. Kindergarten-ul politic revolutionar a costat Valahia ocupatia turceascd. Toate Incercdrile guvernului revolutionar de a se transforma In
locotenenta domneascd s'au isbit de refuzul categoric al
Portii, care cerea conformarea cu Regulamentul organic.
In primul moment Soliman-pasa a confirmat locotenenta domneascd formsta din: N. Golescu, Christian Tell
si Ion Eliade Feadulescu, dar ea nu a fost acceptatd, de
Poarta, rechemand pe Soliman-pasa. Un nou comisar
turc, Fuad-pasa a sosit la Giurgiu In tovardsia generalului Duhamel, ceace era o indicatie dal% cd. Rusia i Turcia erau de acord..
Ion Bratianu, prefect de politie, vroia sd salveze cel
117

www.dacoromanica.ro

putin moralmente revolutia; astfel, impreund cu aventurierul levantin Cezar Boliac si Aristia (In judecata lui
Ion Brdtianu, doi continuatori ai spiritului Mihai Viteazu) au mobilizat mahalAlile Bucurestiului si au intrat /n
curtea palatului uncle era sediul locotenentii domnesti
cerdnd cu insistentA sd li se dee textul manuscris al Regulamentului organic si Arhondologia. Dupd ce le-au obtinut, le-au pus pe o ndsdlie, si parodiind un serviciu
funebru, s'au Indreptat spre palatul mitropolitan unde
mitropolitul, In haine sacerdotale, cu cdrja In mand a
svdrlit afurisenia asupra Regulamentului organic si Arhondologiei; apoi, cu mare alai, s'au dus s le ardA In
fata consulatului rusesc. A fost supremul act de provocare al revolutionarilor. Armata turceasca se gasea cantonatd la marginea Bucurestiului. Dupd trei luni de Imbdtare cu cuvinte, revolutionarii luau contact cu realitatea. Fuad-pasa a invitat, printr'o scrisoare, pe mitropout sfi vind la cdmpul dela Cotroceni, Insotit de boeri,
notabili i negustorii de frunte spre a lua cunostintd de
vointa Sultanului. Numeroasei delegatii, Fuad i-a comunicat sec c pentru restabilirea ordinei, a decis s 4nlocuiascd locotenenta domneascd printeun singur caimacan, adied un regent, logotetele C. Cantacuzino. Revolutionarii au vociferat, protestdnd violent contra acestei
mAsuri. Este probabil cd Fuad-pasa prevazuse reactiunea
lor, deoarece ordinele de arestare fuseserd deja date. $1.,
N. Balcescu, fratele sdu, Barbu Bdlcescu, C. A. Rosetti,
Ion Brdtianu, Radu Golescu, Dimitrie Bolintineanu Alexandru Golescu, Al. Zane, Stefan Golescu, Grigore Grddisteanu, Mihai Mosur, N. IpAtescu, Solacolu, Dancovici,
Peretz, Romanescu, C. Aristia, Cezar Boliac au lost dusi
sub escortil In Turcia unde Ion Ghica, care isbutise sd,si

facd relatii fiind numit bey de Samos, i'a pus In libertate, cu rezidenta In Brusa. A isbutit sA scape C. A. Rosetti, datoritd devotamentului eroic al sotiei lui, i s'a
dus la Paris unde, rnai tdrziu, au ajuns si Ion si Dimitrie
Bratianu, Nicolae BAlcescu, fratii Golescu. Alti revolu-

tionari au lost expulzati din Valahia: Magheru, Ion

Maiorescu, Ion Bdlceanu, Grigore Marghiloman, Mihail

Marghiloman, G. V. Vernescu, G. Pacleanu, N. Kretulescu,
Laurian, Serurie, P. CernAtescu Si altii.

Credem cd este util s reproducem din lucrarea lui

Const. Grunwald "Nicolae I" felul cum a lost vazuth de

Rusi revolutia dela 1848. "Prima interventie ruseascd,
de caracter pur local, s'a produs In Iu lie 1848 In Prin-

- 118

www.dacoromanica.ro

cipatele duntirene In urma agitatiilor revolutionare, care

urmareau creiarea unui regat "daco-romAn". Tarul Nicolae nu a ravnit niciodat aceast regiune; se atie ca
el a refuzat categoric sa.' incorporeze Principatele la Imperiul lui, cam:I ele erau ocupate de trupele ruseati. Dar,
nu'i convenea Rusiei s yea." ludnd fiintil la gurile
Dunrii a unui nou Stat care, 15.sat anarhiei ar fi prea
slab ca sa se sutin numai prin fortele lui i ar cadea,
inevitabil, sub infhienta sau dominatia altor Puteri".
(Grunwald a reprodus aceste randuri dintr'o nota circulara a lui Nesselrod, cu data de 12 Iu lie 1848.) Ordinea
a fost repede restabilita In Valahia prin actiunea generalului Duhamel. (Grunwald precizeaz 6. cii trupele ruseat patrunsesera pe teritoriul Valahiei In ziva de 14
Octombrie 1848.) Tratatul dela Balta Liman impus Portii i semnat la 1 Mai 1849 "instituia un nou regim care
lipsea Moldova ai Valahia de Adunari alese i salve din
plin siguranta Rusiei".
Conditiile tratatului dela Balta Liman sunt rezultatul
revolutiei din 1848. Domnii In Principate erau aleai numai pe aapte ani nu pe viata ca Inainteai In urma
unui acord Intre Rusia i Turcia. Aduntirile ordinare si
extraordinare ale boerilor erau suspendate deoarece cla.duser5. loc la conflicte regretabile, iar boerii manifestasera atitudini de MVO' insubordonare. Functiile lor deliberative erau incredintate unor divanuri ad-hoc, compuse
din boerii cei mai de-vaz ai evidentcei mai demni de
Incredere, precum i cativa membri ai clerului. Atributia lor era fixarea impozitelor i examenul anual al bugetului. Iar ca suprem5, sanctiune, cele dou Puteri,
Rusia ai Turcia, vor mentine ficicare 25.000-30.000 de
so1dati pa'n5, ce frontierele Ungariei vor deveni sigure.

Acest pretext 1-a folosit Rusiade data aceasta sovieticgin tratatul de pace din 1946, pentru asigurarea
mijloacelor de comunicatie. Cele dou Puteri se angajau
s retrag5, din trupele lor, dupli ce Ungaria va fi fost
pacificata, ragand un efectiv de 10.000 so1dati fiecare
pdn la pacificarea interioarti i reorganizarea militiei
in Principate.
Este curioas aprecierea lui Ion Ghicaunul dintre
promotorii revolutiei din 1848, deci responsabil de cele
Intamplateasupra lui C. A. Rosetti ai a fratilor Bratianu privind ocupatia Principatelor de cAtre Rusia:
"Ilsati fr nici o directie, fr nici o supraveghere,
inteun oraa ca Parisul, neatiind sa deosebeasca acoala
119

www.dacoromanica.ro

si cursurile unde ei puteau sa'i Insuseasca cultura care

le trebuia acesti tineri s au limitat s asculte profesori
straluciti i de mare popularitate. Prea Inflcgrati ca sd
nu se exalteze pang la entuziasm, ascultand pe Michelet
i pe Quinet, nu destul de formati ca s catige altceva
decat admiratia pasionat pentru ideile revolutionare, ei

nu isbuteau sd intre In reigii decat cu agitatorii societatii; ei erau toti imbibatti de doctrinele cele mai periculoase". Este exact, numai ca Ion Ghica colaborase i
el cu acesti tineri.
.$i m intreb dacit juclecata fostului domnitor Gheorghe Bibescu nu corespundea adevdrului istoric, cu toat
sfortarea facuta de generatia dela 1848 de a prezenta
revolutia ca necesard si folositoare desvoltdrii ulterioare
a poporului roman: "Lasand cu build stiint tara
anarhiei, pardsind autonomia, suveranitatea Statului Sultanului, deschizand portile frontierelor noastre invaziei,
devenind responsabili de sangele vtirsat, insurectii au
savarsit o crima de "lese-patrie". Oricat ni s'ar parea de
severil condamnarea revolutiei din 1848 pe care o face
Gheorghe Bibescu, lard indoiala tratatul dela Balta-Liman o confirma.
In Moldova, domnitorul Mihai Sturdza a considerat
acest tratat ca umilitor pentru tara i inacceptabil pentru un domn ales, nu numit. Rusia ar fi vroit sag menUna' pe tron, dar Mihai Sturdza a trimis un protest Impotriva tratatului atat la Petersburg cat si la Constantinopol, anuntand in acelas timp abdicarea lui. Se incheia, spre regretul Moldovenilor, una dintre cele mai
rodnice domnii.
Exilatii au Intreprins o intensd opera de propaganda,
dar aceasta patriotic actiune nu ar fi dat resultatele
fericite din Ianuarie 1859, daca nu ar fi isbucnit rdsboiul
din Crimeia, care a pus Rusia In conflict cu toat Europa.

120

www.dacoromanica.ro

Rasboiul Crimeii

sUNTEM inclinati s ne oprim la cauzele imediate si

mai totdeauna accidentale ale unui rsboiu, atunci
cand originile sunt mai indepartate i acoperite de
alte evenimente care, in perspectiva istoriei, nu au nici o

importanta. Rdsboiul din 1914, de exemplu, 11 considerdm

ca o consecint a atentatului dela Serajevo, cand de fapt

acest accident sdngeros ar fi putut O. nu alba: tragicele
consecinti daca nu ar fi fost inconstienta ministrului de
Externe al Austro-UngarieiBerchtoldcum i unele interese economice ale Angliei, interese amenintate de
cresterea vertiginoasa a productiei metalurgice germane.
Arhiducele mostenitor Franz-Ferdinand nu se bucura de
simpatie nici in cercurile austriace i nici in cele ungare.
In cartea "Lumea de ieri" Stefan Zweig descrie indife-

renta cu care a fost primita stirea asasindrii printului

mostenitor in capitala Bosniei-Herzogovinei. Atentatul
dela Serajevo a fost doar o cauza accidentald, asa cum
a Post un nenorocit accident prezenta unui cretin ca
Berchtold in fruntea ministerului de Externe al AustroUngariei; cauzele adevarate erau mult mai Indepartate,
se situau In preajma anului 1900, cdnd Englezii au descoperit c comertul lor era amenintat in supretnatia lui

mondial:a. Comertul total al Angliei, !titre 1885 si 1899,

crescuse cu 25 %, al Statelor Unite cu 60 % si al Germaniei cu 90 %. Productia de otel i cdrbuni marca aceeas
crestere vertiginoasa. Ziarul "Pall Mall Gazette", inteo

serie de articole in care examina cresterea comertului

german, pe baza rapoartelor consulare, daidea cu amdraciune unele cifre. Germania, Intre 1875 si 1895 pro-

- 121

www.dacoromanica.ro

gresase cu 128 % In comertul ei cu America de Nord,

cu 480 % cu America Central si de Sud, cu 480 % cu
India si 495 % cu Australia. Tot acest comert a sporit
in dauna Angliei, scria Pall Mall Gazette. Un consul englez prevedea ca in cativa ani exportul german va egala
exportul Angliei. Ma de mare aparea pericolul expansiunii comertului german, ca in 1898 revista "Saturday
Review" prevedea un duel pe via
i pe moarte Intre
Anglia si Germania; termina articolul cu acest strigat
"Delenda est Germania". Aceeas preocupare o ggsim in
"Contemporay Review" (Noembrie 1897) si In "Review
of Review" (August 1901). Putem spune ca tema de ingrijorare a ziarelor, revistelor i oamenilor de Stat englezi a dus la apropierea politicei Angliei de Franta.
Originile rasboiului Crimeii trebuesc situate la 8 Tulle
1833 cand s'a semnat tratatul dela Unkiar-Skelessi, fiind
o totala Infrangere pentru Palmerston si pentru diplomatia engleztt. Cobden, reprezentantul liberalismului englez, Intfo brosura "Rusia" publicata In 1836, si intr'o
serie de articole, sustinea ca instalarea Rusiei la Constantinopol nu ar constitui o primejdie pentru navigatia
si comertul englez, deoarece Rusii nu pot face concurenta Englezilor. Ar fi chiar un avantaj, rusii punand ordine la Constantinopol, iar politia lor ar oferi o sigurant pe care politia turceasca este incapabila s o dovedeasch. InsMrsit, cu Rusia se pot incheia tratate comerciale avantajoase Angliei, i aceasta nu are nevoe de
altceva. Cobden aplica unei probleme politice conceptia
mercantila a istoriei.
Palmerston, ca i toat presa conservatoare si o bung
parte din presa liberala, au atacat tezele sustinute de
Cobden. In judecata lui Palmerstonsi nu se Insela-instalarea Rusiei la Constantinopol -ar fi fost o simpla
etap In drum spre India. Anularea tratatului dela Unkiar-Skelessi si garantarea integrittii imperiului turcesc
erau preocuparea dominanta a politicei engleze sub Palmerston. Politica englezA are o continuitate imperturbabilg, cu toate aparentele ei sinuoase.
Un Mu conflict Intre Mehmet-Ali al Egiptului si Sultanul Turciei, o serie de greseli savarsite de Thiers In
politica Orientului au Inlesnit un nou succes tarului Nicolae I; conventia semnat In Iunie 1840 la Londra Intre
cele patru Puteri, Anglia. Austria, Prusia i Rusin, conventie ostil pasei Mehmet Ali (sustinut de Franto,) era
In favoarea Sultanului. Acest succes al tarului a folosit
122

www.dacoromanica.ro

lui Palmerston, In 1841 Rusia n'a mai retnoit tratatul

dela Unkiar-Skelessi. Tarul urmdrea impArtirea mostenirii "omului bolnav", adick Turcia: "Aceasta mostenire

este destul de mare pentru a satisface pe toti. Eu ph'strez Bosforul, Anglia si Austria vor lua Dardanelele"
nota tarul Nicolae pe marginea rapoartelor ambasadorilor Rusiei in Franta si Anglia, la data de 20 August 1840.
Un optimism care nu corespundea realitktii politicei engleze. Presa engleza combdtea cu violenta ideia unei actiuni comune cu Rusia In Orientul apropiat. La sfarsitul
lui August 1840, "Times" scria: "Este o otrav In mane-

rul unor asemenea arme si lama este patatd de sangele

Polonezilor"; iar "Morning Post" Intfun articol din Septembrie 1840 spunea raspicat: "0 putere mdnatd de un

spirit nestios de cucerire si a cdrei stapdnire are la

baza intunericul i eroarea, nu ne pare aliatul care
ar conveni Angliei spre a'si aranja afacerile cu celelalte
popoare".

Spirit patrunzator, Metternich Intfo scrisoare catre

serioas6 asupra apropierii Rusiei de Anglia: "Avem o

contele de Woyna (10 Iu lie 1841) fdcea aceastd judecat

prea veche cunoastere a Angliei ca sg ne inselam asupra

ei; stim ca este o tar& care nu poate fi tdrdtd dincolo de
sfera principiilor ei politice si Ca nu sacrinch niciodata

interesele ei materiale unei politici externe". Iar sotia

lui Nesselrod 1i scria sotului ei din Paris: "Dupd ptirerea

mea, te mAgulesc prea mult Englezii, cari sunt totdeauna
falsi frati i te pdrsesc de Indat ce nu mai au interes
de tine".
Tarul Nicolae I vroia sa'si asigure, cu orice pret, prietenia Angliei al carei aliat se considera. A comunicat lui

Palmerston a "In caz de rasboiu intre tam lui, Anglia

si Franta el (Nicolae) se socotea chiar prin acest fapt in
rasboiu cu ea", in care ipotezd va pune la dispozitia
Angliei una dintre diviziile lui navale. Ii dddea consimtdandntul la ocuparea Egiptului de Anglia, iar in 1843
1ncheia un tratat de comert. Ca o Incoronare a acestor
dovezi de prietenie, tarul a facut o cillatorie la Londra
unde a fost primit cu cea nr,i mare caldurd. Tarul nu
era Intovdrdsit de subtilul Nesselrod, de aceea sinceritatea lui a produs un adevarat dezastru diplomatic: si-a
expus ideia care Ii obseda din 1839, Impartirea Turciei,
fiind convins Ca problema se va pune imediat, datorit
procesului accelerat de descompunere al imperiului otoman. WA de ce credea necesard o intelegere prealabild
123

www.dacoromanica.ro

in vederea desnodamantului fatal. Printului Albert i-a

comunicat: "Turcia se destramk zilele ei sunt numiirate;
orice sfortri am face, nu vorn isbuti sal salvam viata".
Lui Robert Peel Ii spunea eh' "in Rusia sunt douii opinii
asupra acestui subiect. Unii spun ca este in agonie, altii
cd este moart5.; Nesselrod este de prima pArere, eu impartasesc pe a doua. Nu vreau nici o palm de pfimant
din teritoriul Turciei, dar nu vreau ca altii s i-1 apropie". Aceeas opinie o mAturiseste i lui Palmerston. Oamenii politici englezi, cei din guvern ca i cei din opozitie, pastrau o respectuoasa tdcere, multumindu-se sA-1
asculte. Tarul si-a formulat concluzia in acesti termeni:
"Nu este, oare, cu putintA s ne intelegem din vreme de
ce se va face In Turcia dupli moartea ei? Uu asemenea
verdict va accelera decesul ei. Voi face tot ce este In
puterea mea ca s pastrez situatia actualk dar trebue
s avem in vedere eventuala ei distrugere. Trebue sA ne
intelegem pe baze rationale, sd stabilim un acord sincer,

ffird gand ascuns, a.sa cum existO. intre Rusia si Austria".

Ce gAndea Palmerston? "Se neag invatAmintele istoriei atunci cAnd se pretinde cO. Rusia nu se gandeste la
o extindere spre Sud." "Toate guvernele, si mai ales cele
absolute, se gandesc la sporiri teritoriale din consideratii

mai mult politice decat economice." De altfel, Palmerston Ii formase de mult prerea asupra acestei probleme
Si avea obiceiul sfi spunk "Rusia nu este decdt o mare
momealA". Tarul Nicolae fusese convins cA isbutise s
cucereascd increderea Angliei; in consecint5 a ordonat
lui Nesselrod s trimeata la Londra un memorandum,
cuprinzAnd toate consideratiile care fac necesar un acord
anglo-rus in vederea dezagregArii apropiate a Turciei

Prudenti, ministrii englezi nu au dat nici o opinie In

scris. Dup demisia lui Robert Peel, In noul guvern format In Iunie 1846 de lordul John Russell, ministrul de
Externe a fost Palmerston.
Pentru ministrul de Externe rolul de "jandarm al Eu-

ropei" pe care tarul Nicolae I oi-1 asumase, era conform

cu interesele de moment ale Angliei. Dacd revolutia din
1848 ar fi isbutit in Europa, nationalismul irlandez ar fi
luat mari proportii i in Ir land% iar gratie interventiei
Rusiei in Ungaria, s'a impiedicat dislocarea Austriei, care
constituia, pentru Englezi, o barier In fats. InaintArii
Rusiei spre Constantinopol.
In Ianuarie 1853, tarul Nicolae I a reluat conversatia
cu lordul Seymour, ambasadorul Angliei la San Peters-

- 124

www.dacoromanica.ro

burg, asupra "omului bolnav". Raspunsul primului ministru englez, John Russell, a fost negativ. Iesea la lumina politica de nencredere a lui Palmerston. In aceast
atmosfera a isbucnit conflictul pe tema locurilor srintc.
Din Evul mediu, crestinii au disputat Mahomedanior
localittitile din Palestina In care traise Isus. Sub Soliman
s'a semnat primul tratat Intre Franta si Sub lima Poarta,
prin care, Intre altele, se recunostea Catolicilor poscsia
locurilor de inchinare. Aceasta clauzd a fost ratificata
printr'un nou tratat semnat in 1740, dar in nici unul
dintre aceste tratate nu se determina in chip precis numele locaselor care trebuiau sa apartind catolicion Au
urmat nesfArsite discutii, pe care Sub lima Poarta le-a
solutionat dupa cdderea lui Napoleon, cand Rusia avea
cuvAnt hotardtor In toate problemele Orientului, ced'Andu-le ortodoxilor. Ultima hotErAre luata In aceasta
problemd a lost In anul 1846. Partea grotei dela Betleem
in care s'a nascut Isus Cristos apartinea Ortodoxilor;
catolicii, Ina, sub motivul ca ea le apartinuse anterior,
au pus o stea de argint cu o inscriptie In latina. Intfo
zi, clugrii ortodoxi au ridicat steaua. Catolicii au reclamat, acuzAnd pe Greci de acest sacrilegiu si au cerut
protectia Frantei. Ambasadorul regelui Louis-Philippe
la Constantinopol, Bourqueney, a cerut ca steaua sa fie
repusa la locul ei, i s se restitue clerului catolic 12

locuri sfinte pe care ei le revendicau, Intre care erau

marea cupola a sfAntului mormant, marea bisericd din
Betleem, mormAntul sfintei Fecioare i o parte din
grddina apartinAnd bisericii din Betleem. Negocierile
Incepute sub Louis-Philippe au continuat si sub republic& Ministrul de Externe al Frantei a adresat o not&
tuturor Statelor catolice, invitAndu-le sd secondeze
Franta. Ortodoxii au protestat iar Sub lima Poarta ezitantd, cauta sa nu supere Rusia, sa mentind statu-quo.
Guvernul republicii franceze a trimis In misiune extraordinara pe gendralul Aupick, care a cerut formarea
unei comisii mixte spre a examina situatia. Guvernul
turc a acceptat propunerea. In trap ce comisia mixtd
examina documentele, IncercAnd sa stabilileascd greutatea documentelor invocate att de catolici cat si de
ortodoxi, tarul Nicolae I a trimis sultanului o scrisoare
autografd, 4n care Ii amintea mustrAtor ca ministrii
turci recunoscusera valabiitatea tratatului din 1740.
Sultanul, spre a da satisfactie tanilui, a dizolvat comisia mixt& instituind o alta comisie compusti din teo125

www.dacoromanica.ro

logi musulmani i functionari ai Statului otoman. Dar

mAsura aceasta nu a avut darul sA satisfacA pe tar, care

a propus Frantei s se Inteleag asupra locurilor sfintr:

si acordul la care vor ajunge sd-1 impun Sultanului.
0 foarte abilA cursA Intins Frantei cu intentia de a
consolida teza tarului privind "omul bolnav".
Sultanul, vrdnd sit evite pe cat era cu putinta un conflict cu Rusia, a propus o solutie conciliatoare: s pund
locurile sfinte la dispozitia tuturor riturior crestine.
Propunerea a lost Ins& respinsA de Rusia. Comisia
compusa din teologi musulmani i functionari si-a reluat
activitatea; Dupd ce au examinat cu o impecabild impartialitate spinoasele chestiuni, au Incheiat un raport semnat de toti membrii comisiei. In 'wort se propunea: marea cupola a sfantului Mormnt s fie comund; capela care
fusese construit, ulterior, de ortodoxi s faimand in posesia lor, thud atribuita lor conform unui vechiu firman.
Catolicii erau admisi s oficieze In altarul sfintei Fecioare, de unde fuseserd isgoniti de ortodoxi. Comisia musulmank In grija de a menaja susceptibilitatea ortodoxilor,
a decis sti nu se facd nici o schimbare in interiorul sanetuarului, iar catolicii, dura terminarea slujbei religioase,
erau obligati sa'si ia obiectele cultului. Comisia recunostea ca posibilA construirea bisericii din Betleem de critre catolici, dar din moment ce apartinea de secole ortodoxilor, ea trebuia s le apartind mai departe lor. Totus, cum grota In care s'a nscut Isus thud situat sub
altarul acestei biserici, s'a decis s se incredinteze catolicior o chee a bisericii i cloud chei ale altarului. In linii
generale, se poate spune Ca deciziile comisiei au fost ins-

pirate din dorinta de a nu nemultumi pe tar. Sultanul

i-a cornunicat, printr'o scrisoare autografA, deciziile comisiei. In aceast scrisoare, Sultanul a linut sd amintease& tarului cA un suveran cu spirit de dreptate n'ar
fi trebuit sa reproseze unui guvern strain recunoasterea
stipulatiilor din tratatele incheiate cu alte Puteri, subliniind cA Turcia nu poate sa lase sa i se punA la indoiaIR
loialitatea pe care ea o pune in executarea angaj amentelor luate.
Deciziile comisiunii au lost validate printr'un firman,
iar vicecancelarul Divanului, atunci cAnd s'a dus sa le
execute la fata locului s'a isbit de rezistenta agresivA a
clerului ortodox care, vizibil, cOuta un conflict cu guvernul turc. Chestiunea locurilor sfinte era, ca tot ce opune
biserica ortodoxii celei catolice, Inveninat de pasiuni cle-

- 126

www.dacoromanica.ro

ricale. Tarul Nicolae I, in calitatea de ocrotitor al bisericii ortodoxe a tinut O. nu piarda acest prilej de a'gi
afirma, Inca odata, hegemonia politica In toate proble
mele care se iveau pe teritoriul imperiului otoman. Dorinta de a'gi afirma prestigiul era agravata de intentia
- aga cum reese din convorbirile lui cu ambasadorul Angliei la San-Petersburg, Sir Hamilton Seymour (intre 11
gi 23 Ianuarie 1853)de a imparti imperiul otoman. Intentia agresiva a tarului se vede i dintr'o scrisoare a
acestuia adresata imparatului Austriei, prin care Ii anunta o apropiata revolta ale populatiilor bulgare gi grecegti "exasperate" de dominatia turceasca i "nerabdatoare" sa scape de jugul necredinciogilor. "Este probabil,
daca nu chiar un fapt cert, ca ele rasculandu-se, flota
nu va putea nimic impotriva lor". i arul relua teza
favorita, descompunerea iminenta a Turciei, intreband
pe imparat dad/ nu ar fi necesar "sa se recunoasca independenta fiecarei dintre aceste parti care se va detaga
singura de Turcia: Moldova, Valahia, Bulgaria, Serbia.
Vom avea, atunci, ca vecine mici State care vor actiona
fiecare dupa firea i obiceiurile lor, guvernate de indivizi din propria lor natiune, avand nevoe de protectia
comuna ca sa existe i nu vor avea dugmani de temut".
In ceace privea Constantinopol, sugera Nicolae I linpratului Franz-Iosef in scrisoarea din 2 Iulie 1853, ar
putea fi declarat orag liber sub garantia tuturor Puterilor Europei, in timp ce forturile din Dardanele gi din
Bosfor sa fie distruse. Se explica trimiterea printului
Mencikov, ca ambasador extraordinar al tarului, la Constantinopol. Amiral i ministru al marinei, printul Mencicov a tinut sa'gi prepare diplomatic intimidarea; inainte de plecare in misiune a organizat o mare manevra a
flotei dela Sebastopol gi a celui mai mare corp de armata de debarcare pe care Rusia 11 intretinea in acel
port dela 1833.
Cand Mencicov a debarcat in Constantinopol, de pe va-

porul de rasboiu "Traznetul", pe cheiul debarcaderului

agteptau in afara de personalul legatiei, zece mil de Greci care 1-au ovationat cu entuziasm. Printul era curioscut la San-Petersburg pentru libertatea cu care se exprima, indiferent daca ofensa sau nu urechile delicate.
Autoritar, avand o idee exagerata de valoarea lui, cu gestul imperios, migcari brusce, Ii atribuia un fel de privilegiu al obrasniciei; Mencicov a debarcat la Constantnopol cu vointa de a umili pe Turci. Dupa vizita fcuta
127

www.dacoromanica.ro

marelui vizir, invitat s facd, conform traditillor diplomatice, o vizit ministrului de Externe, Faud Effendi,
printul Mencicov a rdspuns dispretuitor: "nu vreau S
vdd pe Fuad Effendi cdruia guvernul meu Ii reproseazA
lipsa de bung-credinth". Efectul urmArit s'a produs:
Fuad si-a Inaintat demisia.
A Inceput seria proyocdrilor, exagerdnd in executie
chiar instructiile tarului, care ar fi dorit s se limiteze
la o politica de intimidare fatd de Turcia, deoarece fsi
dilduse seama cd Anglia nu numai nu Ii era aliat, ci
un tenace adversar. Diplomatia englezd era condusd de
Stratford Cunning. Printul Mencicov avea fatii de Sultan atitudinea obieinuit a consulilor rusi In Moldova si
Valahia f ata de domnitori. Se adresa Sultanului pe un
ton poruncitor, iar cererile Rusiei deveneau inacceptabile,
ele depdsind controversa dintre catolici i ortodoxi asupra locurior sfinte, pentru a cdrei solutionare Sultanul
se aratase dispus la toate concesiile numai sa evite rdsboiul. In numele tarului, Mencicov a cerut ca dreptul
Rusiei sd se intincld nu numai asupra bisericii ortodoxe,
ci i asupra tuturor supusilor Sultanului de religie ortodoxd, ceace facea din tar "al doilea Sultan al Turciei",
cum a fost interpretatA cererea lui in cercurile diplomatice. Mai gray, recunoasterea dreptului tarului trebuia confirmatd printr'un tratat, nu printr'un firman,
adicd sd capete un caracter international. Guvernul turcesc dinta sd obtind sprijinul marilor Puteri si Intdrzia
sd dee un rdspuns ambasadorului rus. Grdbit, acesta i-a
adresat o notd verbalk subliniind c "cererile guvernului
imperial sunt categorice".
Poate c diplomatia intimidrii si-ar fi produs efectul
dorit (lac& lordului John Russell nu i-ar fi urmat lordul
Clarendon care, in ceace privea Rusia, Impifirtasea opinia lui Palmerston. Ambasador la Constantinopol a fost
trimis Straford Canning, ostil influentei pe care o exercita Rusia in Turcia. Noul ambasador avea i o politd
de pldtit personal tarului Nicolae I; in 1832 fusese numit ambasador la San Petersburg, dar tarul i-a refuzat
agrementul. tia, deci, lordul Clarendon cui Ii incredinbase puteri exceptionale spre a zdddrnici actiunea lui
Mencicov.
La 20 Mai, Sub lima Poartd adresa reprezentantilor
Frantei, Angliei, Austriei i Prusiei o notil expiicativ
privind situatia creiatd prin cererile Rusiei, atingdnd su-

veranitatea Turciei. Nota era redactatd intfun spirit

128

www.dacoromanica.ro

conciiant. In Incheere arata ca Turcia nu Inteletea sa'si

piece capul i sa astepte lovitura fara sa ia masuri de

aparare. "Sub lima Poarta, fan s alba nici o intentie ostilt", se vede obligata, totus, din prudenta si din precau-

tie, di se gandeasca la unele preparative, hotarand ca,

Incepand din ziva aceasta, sa ia masuri militare de aparare, iar guvernul otoman spera ca Inaltele Curti semnatare ale tratatului din 1841 sal dea dreptate".
Strafford Canning a reunit pe reprezentantii celorlalte
taxi (Franta, Austria si Prusia) determinandu-i sa semneze o declaratie prin care asigurau guvernul turc Ca ele
calificau cererea Rusiei drept o "atingere foarte grava
a libertatii de actitme si a suveranitdtii Sultanului. Poarta fiind singura in situatia s judece ce comanda independenta i demnitatea Imperiului". In ziva de 21 Mai,
Mencicov parasea Constantmopolul, lasand o nota, somatie. Ambasadorul extraordinar al Rusiei depasise instructiile tarului sau Nicolae I nu prevazuse reaotia Angliei?
Dupd neisbutirea misiunii lui Mencicov, tarul Ii marturisea starea sufleteasca Intl o scrisoare adresata generalului Paskevici: "Sd bleep rasboiul este lucru usor, dar
cum Ii termin? Daca Turcii se incapataneaza, voi bloca
Bosforul, propun Austriacilor s ocupe Herzegovina si
Serbia. Daca, acestea nu sunt suficiente, ma gandesc sa
proclam independenta Principatelor, Serbiei i Herzegovinei. Atunci, crestinii, foarte probabil, se vor rascula
pretutmdeni j ultimo orb. a Turciei va fi sunat. Nu am
intentia sa trec Du/I:area, dar chiar in acest caz, prefer
sa triinit flota".
Intr'o nota trimisa lui Rasid-pasa, ministrul de Externe otoman, Nesselrod Ii avertiza ca "trupele rusesti, In
cateva saptamani, vor primi ordinul sa treaca frontierele Imperiului, nu pentru a face rasboiu, deoarece Majestatii Sale Ii rcpugna sa intreprinda o actiune contra
unui Suveran pe care I-a considerat ca un prieten sincer. ci pentru a avea garantii materiale paha' in momentul cand, revenit la sentimente mai echitabile, guvernul
otoman va da Rusiei sigurantele morale pe care le cere
zadarnic de doi ani".
Stilul notelor rusesti nu variaza, fie ca sunt trimise
din Kremlinul tarist sau Kretnlinul comunist. Ca In toate conflictele cu Turcia, trupele rusesti ocupau Principatele. De data aceasta ocupatia trebuia sa aibii alt stil.
Iata proclamatia adresata Romanilor:
129
0

www.dacoromanica.ro

"Locuitori ai Moldovei i Valahiei.

"Majestatea Sa Imparatul, augustul meu stapan, mi-a

ordonat sa ocup teritoriul vostru cu Un corp de armata
a carei comana mi-a Incredintat-o mie.
"Noi nu venim In mijlocul vostru nici cu intentii de
cucerire, nici cu intentia de a modifica institutiile care
va guverneaza i situatia politic pe care tratatele solemne vi le garanteaza.
"Ocupatia provizorie a Principatelor, pe care aunt Insarcinat sa o efectuez, nu are alt scop decdt acela al
protectiei imediate i eficace In Imprejurarile neprevazute si grave In care guvernul otoman, care nu recunoaste numeroasele probe de sincerd alianta pe care curtea
imperiala nu a Incetat de a i le da dela incheierea tratatului din Adrianopol, raspunde propunerilor noastre
cele mai dezinteresate prin cea mai ofensatoare neincredere.

"Dupa o lunga. rabdare, In dorinta statornica de a

mentine pacea In Orient ca i In Europa, Imparatul va

evita un rasboiu ofensiv contra Turciei atata vreme cdt
demnitatea i interesele imperiului sau Ii vor permite.
"In ziva In care el va obtine reparatia cuvenita i ga-.
rantiile pe care este In drept sa le ceara pentru viitor,
trupele lui vor reintra In frontierele Rusiei.
"Locuitori ai Moldovei i Valahiei, Indeplinesc de asemenea un ordin al M. S. I. declardndu-vd ca prezenta
trupelor sale In tara voastra nu va va sili s pltii nici
sarcini nici contributii noui; ca aprovizionarea va fi platita din casieriile noastre militare la timpul sau si la un
pret fixat dinainte, de acord cu guvernele voastre.
"Priviti viitorul vostru Mira grija, continuati in siguranta lucrarile voastre agricole i afacerile voastre comerciale, ascultati de legile care v guverneaza si de autorittile stabilite. Indeplinind cu exactitate aceste Indatoriri yeti avea dreptul la generoasa grija i protectia
puternica a M. S. Imparatul."
Semnat, aghiotantul general, print GORTCIACOFF.

La 15 Iunie, Nesselrod declara ea ocupatia Principate-

lor nu schimba nimic din administratia civila a tarn,

numai cei doi domnitori erau obligati sa Inceteze legStura cu Poarta, iar tributul sa fie pit-IAA Rusiei.
130

www.dacoromanica.ro

Armata rus din Principate era comandatA de printul

zebue. Din momentul in care armata rusA a trecut Prutut guvernul englez si-a dat seama de intentiile Rusiei.
Ziarul oficial din San-Petersburg a acuzat guvernul englez de a fi intrat in negocieri cu Rusia asupra viitoarei impartiri a Turciei. Aceasta acuzatie neintemeiata
era svarlita ca sA provoace desbinare intre Franta si Anglia. Dacii acuzatia ar fi fost lsata de guvernul englez
Mira raspuns, Franta ar fi fost pusa in situatia de inselatA. Guvernul englez a comunicat parlamentului acel
memorandum confidential al lui Nesselrod, dup vizita
la Londra a tarului, din Iunie 1844, precum i corespondenta secreta a ambasadorului Ang,liei la San-Petersburg, lord Seymour, corespondenta intre 11 Ianuarie i
21 Apt lie 1853. Aceste documente puneau in lumina linia inflexibilA a politicei rusesti in Orient. Tarul Nicolae I credea cA va putea sA. alba Anglia ca aliata. EroaGorciacoff, avAnd ca sef de Stat-major pe generalul Kot-

rea i-a fost fatala. Pentru noi Romanii, reproducerea

acestor documente are o deosebitA importanta, lasndu-ne

sA vedem cum s'a preparat atacul contra Turciei.

- 131

www.dacoromanica.ro

Memorandum contelui Nesselrod

USIA gi Anglia sunt reciproc patrunse de convingerea ca interesul lor comun este ca Poarta oto-

mana sa se mentin In starea de independenta

tul de fata acest imperiu, aceasta combinatie politicA
fiind cea care se Impaca mai bine cu interesul general
de conservare a pacii.
"De acord cu acest principiu, Rusia gi Anglia au un
interes egal s uneascd sfortarile lor pentru a fritari
existenta imperiului otoman i pentru a Indeparta pericolele care pot compromite siguranta lui. In acest scop,
esentialul este sa se lase Poarta sa trdiascd linistit,
faril a o agita In mod inutil prin hrtuieli diplomatice,
gi Para s ne amesteilm, In afara de o necesitate absoluta, In treburile ei interne.
"Pentru a pune acest sistem de menajare In practica,
in interesul bine !rite les al Portii, nu trebue s pierdem
din vedere doug lucruri. Iata-le:
"In primul rand Poarta tinde nencetat s se libereze
de angajamentele impuse de tratatele pe care le-a In0i

posesiunea teritoriald din care se compune In momen-

cheiat cu celelalte puteri. Ea spera s o fac nepedepsiti,

deoarece se bizuie pe gelozia reciproca a cabinetelor; cre-

de cd dec va aka un angajament fata de unul din ele,

celalte cabinete Ii vor Insugi cearta ei i o vor pune la
adapost de orice responsabilitate.
"Este esential sa nu Intarim Poarta In aceasta iluzie.
De fiecare data cand va calca una din obligatiile luate
fatA de una din marile puteri, este In interesul tuturor
celorlalte sO o faca sa simta gregala ei de a o Indemna
132

www.dacoromanica.ro

in mod serios sO dea dreptate cabinetului care va cere

o justil reparatie.
"IndatA ce Poarta nu se va vedea sustinutA de celelalte cabinete, va ceda, si diferentele survenite vor fi
inlaturate prin impAcare fr s dee nastere unui conflict.
"ExistO o a doua cauzg de complicatie inerent situatiei Portei; este greutatea de a pune de acord !rare ele
respectul datorit autorittiti suverane a sultanului fundata pe legea musulmanO cu angajamentele pe care le
cer interesele populatiilor crestine din acest imperiu.
Aceastii greutate este real. In situatia actualA a spiritelor In Europa, cabinetele nu ar putea s' vad cu indiferenta c populatiile crestine in Turcia sg fie supuse la
acte vddite de jignire i intolerant religioas. Trebue
neincetat sa se facii s simt acest adevOr ministrilor
otomani i a-i convinge a nu pot compta pe prietenia
si sprijinul marilor puteri cleat cu conditia ea sO tra-

teze pe supusii crestini ai Portei cu ingaduire

blndete.

i cu

"Insistand asupra acestui adevar, reprezentantii straini vor trebui, de alt parte, sa. Intrebuinteze toat influenta lor pentru a mentine supusii crestini ai Portei
supusi fata de autoritatea suverang. Condusi de aceste
principii, reprezentantii straini trebue sO lucreze !titre
ei In perfect spirit de intelegere. DacA vor protesta pe
Fang% Poart, protestele lor s ailia un caracter de adevarata unanimitate, Mt% sd se prezinte ca venind de la
una singur.
"Persistand In acest sistem cu liniste si moderatie,
reprezentantii marelor cabinete ale Europei, vor fi si-

guri de reusit In demersurile lor Mt, sfi provoace cornplicatii comprornitatoare linistei irnperiului otornan Daca

toate marelel puteri vor adopta fgra sovAiala aceasta

linie de conduit, ele pot spera sA conserve existenta
Turciei.
"Cu toate acestea, nu se poste ascunde cate elemente de disolutie cuorinde acest imperiu. ImprejurOri neprevazute pot grabi cgderea lui Mr% posibilitate pentru
cabinetele amice sA o previna. In nesiguranta care se
Intrevede In viitor, o singura ideie fundamentalg pare
a avea o aolicare practica: cA pericolul rezultand dintr'o
catastroil In Turcia ar putea Pi micsorat mult dacO, Intdmplandu-se aceasta, Rusia si Anglia se Inteleg asupra
mfisurei pe care vor trebui sA o ia in comun. AceastA
133

www.dacoromanica.ro

Intelegere va fi cu atat mai folositoare cu cat are asentimentul complect al Austriei. Intre Austria si Rusia
exista deja o Intelegere perfectO de principii, cu privire
la afacerile Turciei, in interesul comun de a pastra pacea. Ca unirea lor sa fie mai eficace, nu ramane decat
sa dorim ca Anglia s se asocieze In acelas scop.
"Motivul care ne Impinge sa stabilim acest acord este
foarte simplu. Pe pamant, Rusia exerseaza fat5. de Turcia o actiune preponderantA. Pe mare, Anglia aceeas pozitie. Izolata, actiunea acestor cloud' puteri ar putea face
mult rau; combinata, ea ar produce un bine real: iata
de ce e necesar ca ele s5. se Inteleagh Inainte de a actiona.
"Aceasta ideie a fost formulata in principiu cu ocazia ultimei vizitei a Ymparatului la Londra. A rezultat
de aici angajamentul eventual ca, in cazul cand se va
Intdmpla ceva neprevazut In Turcia, Anglia si Rusia s'd
se Inteleaga In prealabil de ceace va trebui s faca
impreuna. Tinta asupra chreia Rusia si Anglia se vor
Intelege se poate formula in felul urrnator:
"1) A cauta s se mentin existenta imperiului. otoman in starea actual atata vreme cat aceasta combinatie politic va fi posibild 2) Daca prevedem di, se va
prabusi, sa" ne Intelegem In prealabil asupra tot ce priveste stabilirea unei noui ordine de lucruri, destinate
sa Inlocuiasca pe aceea care exist azi, si s veghem
In comun ca schimbarea survenit In situatia interna
a acestui imperiu sO nu poat atinge nici siguranta propriilor lor State si drepturile pe care tratatele le asigura fiecaruia, nici mentinerii echilibrului european.
"Pentru atingerea acestei tinte, politica Rusiei i a
Austriei, asa cum am mai spus, se gasesc strans legate
pe baza unei perfecte solidaritAti. Daca Anglia, ca principal putere maritima, actioneaza de acord cu ele, credem ca Franta se va gsi in necesitatea de a se conforma cu actiunea plOnuit Intre San-Petersburg, Londra
Si Viena.
"Conflictul Intre marele puteri fiind astfel In Murat,
sperOm ca pacea in Europa va putea fi mentinuta, chiar
In mijlocul Imprejurarilor asa de grave. Pentru asigurarea acestui scop, de interes comfm, va trebui sA se
consacre intelegerea preelabila pe care Rusia si Anglia o va stabili Intre ele, In caz de nevoie, astfel cum
imparatul s'a !rite les cu ministrii MajestAtii Sale britanice In timpul sederei lui In Anglia."
134

www.dacoromanica.ro

Comunicatiile cu privire la Turcia, fdcute guvernului

englez de caitre impdratul Rusiei 'i raspunsu2 la aceste
comunicatii

No. 1.Sir G. H. Seymour lordului John Ruse 11. Primita la 23 Ian. Secret si confidential; extras.
San-Petersburg, 11 Ianuarie 1853.
"Milord,

In seara de 9 a acestei luni, am avut onoarea s vad

pe cat se pare, a cerut voie sL invite pe lady Seymour
i pe mine ca s vedem familia imperiala.
"Imparatul a venit la mine i, In modul cel mai gratics, mi-a spus ca a aflat cu mare placere cd guvernul
M. S. a lost definitiv constituit si a adaugat cd acest
minister, crede el, va avea o lunga. duratd. M. Sa Imperiala a vrut In mod particular sa dau aceast asigurare contelui de Aberdeen pe care 11 cunoaste de aproape patru-zeci de ani, pe care U. pretuieste si Ii poarta
stima. M. S. Imperiald a tinut sd'i aduc aminte de Ea
Domniei Voastre.
"Cunoasteti sentimentele mele fata de Anglia, mi-a
spus Imparatul; ceace v'am spus o repet: totdeauna a
lost In intentia mea Ca aceste dou tdri di fie In termenii unei prietenii intime (close amity) i sunt sigur
cd ele vor continua In aceleasi sentimente. DV. sunteti
aici de catava vreme, si cum ati vazut, nu au existat
decat putine puncte asupra cdrora nu am fost de acord;
interesele noastre, de fapt, sunt In aproape toate chestiunile a cele
"Am tras atentia /mpAratului ca In adevar am observat, de cand sunt la San Petersburg, ca nu au existat
divergente de opinii Intre noi, In afara de cifra dinastied a lui Napoleon a1 III-a, punct de vedere asupra
cdruia fiecare guvern 11 considera altfel, dar care In definitiv nu era esential.
"Aceasta cifrd III, a raspuns Imparatul, ar cere millte explicatii; nu voi vorbi deci acum; voi fi totus bucuros ca s auziti ce am eu de spus asupra acestei chestiuni, v'asi ruga dar sd veniti Intfo dimineata sa ma
vedeti, cand voi fi mai liber.
pe Imparatul Rusiei tin palatul marei-ducese Elena, care,

135

www.dacoromanica.ro

"Impratul a continuat: Repet ca este esential ca

cele cloud guverne, adica guvernul englez si eu, si eu si

guvernul englez, sa fim 4n cei mai buni termeni, si niciodata nevoia aceasta nu s'a simtit mai mult ca acum.
Va rog sa transmiteti aceste cuvinte lordului John Rus-

sell. Atunci cand suntem de acord, ma simt faral nici

o grija In ceace priveste occidentul Europei; ceace altii gandesc, in fond, este de mica importantd. In ce priveste Turcia, chestiunea este cu totul alta. Tara aceasta se gaseste Intfo stare critica si poate sa ne faca
multe Incurcaturi. Dar va las. i spunand aceasta, finparatul mi-a strans mama cu multa buna-vointa.
"M'am gandit imediat c conversatia era incomplect
si ca s'ar putea sa nu o mai reludm niciodata. De aceea,
In timp ce Impdratul Imi tinea Inca mama: Sire, i-am
spus cu amabila voastra permisie, a dori sa-mi iau libertatea sa va spun ceva. Desigur, rdspunse Imparatul; ce este? va ascult.
"Sire, am urmat eu, M. S. a fast asa de buna di ma
asigure de potrivirea vederilor voastre cu ale guvernului meu, ceace desigur mi-a produs cea mai mare piacere, si va fi primita cu satisfactie generala In Anglia;
dar a fi foarte fericit daca M. V. ar adauga cateva
cuvinte destinate sa calmeze Ingrijorarile cu privire la
afacerile din Turcia, Ingrijorari pe care evenimentele
trecute le-au desteptat In asa de mare grad guvernului Majestatii Sale britanice; poate ca M. V. va bine
voi sa ma Insarcineze cu cateva asigurari In plus In
aceast privinta. Vorbele si gestul Imparatului, fiind
totus amabile, dovedeau cd n'avea nici o intentie sa'mi
vorbeasca de demonstratiile pe cale de a le face In Sudul imperiului. Totus a spus, la Inceput cu oarecare ezitare; dar pe masura ce continua, pe un ton din ce In
ce mai afirmativ: Afacerile In Turcia sunt Intfo stare de infinita dezordine; tara e gata sa. se prabuseasca;
prabusirea va fi o mare nenorocire; si este important
ca Anglia si Rusia sa ajungd la o Intelegere perfecta,
astfel ca nici una din aceste puteri sal nu faca un pas
decisiv fard stirea celeilalte.
"Am subliniat In cateva cuvinte cat eram de fericit
sa aud acest limbaj din gura Majestatii Sale imperiale;
ca desigur era unica maniera In care chestiunile privind Turcia puteau fi tratate.
"lath:, a adaugat Imparatul ca si cum ar fi con
tinuat observatiile lui, iata, avem pe brate un om bol-

- 136

www.dacoromanica.ro

nav, un om gray bolnav; ar fi, vfi spun sincer, o mare

nenorocire dacd In una din zilele acestea ne-ar schpa,
mai ales Inainte ca toate disposiiile necesare sh fi
Post luate. Dar, In sfArsit, nu e de loc momentul s va
vorbesc de aceasta.
"Era evident pentru mine ch imparatul nu voia sh mai
prelungeasch convorbirea. Am rdspuns deci: BiLajestatea Voastr este asa de amabild ca sh'mi permith sit
mai fac o observatie: M. V. spune ch omul este bolnav,
este adevarat; dar M. V. ma va erta dach U. spun eh
este datoria omului generos i puternic s Ingrijeasch de
omul slab si bolnav.

"Iniptiratul s'a despartit apoi Intfun fel care m'a f5.cut sit cred c cel putin nu 1-am jignit, amintindu'mi
din nou de intentia lui sh trimeatii sh ma caute Intfuna
din zile.
"Va da urmare acestei intentii? lath ce nu este tocmai sigur pentru mine. Ar fi bine, poate, sh spun Domniei Voastre c ma gAndesc sa fac cunoscut contelui de
Nesselrod conversatia mea cu Imparatul. Sunt convins
ch cancelarul a 'limas acelas favorabil mfisurilor de
moderatie, i, atat ch ti este In putere, conform vederilor engleze. Dorinta lui de a lucra de acord cu guvernul Majesttii Sale va fi mai Intarith fiind informat
asupra declaratiior amicale pe care mi le-a fcut tmpratul In privinta aceasta.
"Recitind telegrama mea, sunt convins ca conversatia, cu toate c este prezentath pe scurt, a fost reprodusa cu fidelitate de mine; singurul punct de oarecare
importanta de care n'am vorbit, este ca Imphratul
mi-a spus Ca stirile din Constantinopol sunt mai satisfchtoare, Turcii parand mai cu judecath, cu toate cd
nu se vede cum au ajuns la aceastd Intelepciune.
G. HAMILTON SEYMOUR."

No. 2.Sir G. H. Seymour lordului John Russel.

San-Petersburg, 23 Ianuarie 1853.
"Milord,

"In ziva de 14, conform unei invitatii primitd de la

cancelar, m'am dus la Imphrat, si am avut onoarea sh
stau de vorbil cu M. S. imperiala, conversatie pe care e
137

www.dacoromanica.ro

de datoria mea sti o raportez Domniei Voastre, poate

imperfectE, dar nici decum inexacta.
"Am gasit pe Imparat singur. M'a primit cu o mare
buntivointa, spundndu-mi cE am aratat dorinta de a-i
vorbi de problemele Orientului; cA din partea lui, era
deasemenea dispus s vorbeasca, dar va fi nevoit sit, se
IntoarcE la o epocE IndepArtata.
titi, mi-a spus Imparatul, visurile i planurile care
Ii plficeau Imparatesei Caterina; ele au lost transmise
panA In zilele noastre. Dar In ce mA priveste, cu toate
c sunt mostenitorul imenselor ei posesii teritoriale,
n'am mostenit viziunile sau intentiile ei, dacA vroiti.
Dimpotriva, imperiul meu este asa de vast, situat sub
toate rapoartele asa de bine, /neat ar fi nesocotit din
partea mea sa doresc alt teritoriu sau mai multa putere decat ceace posed; din contra, sunt primul a va
spune, cE pericolul nostru mare, poate singurul, ar veni
dintr'o Intindere noua adangata imperiului nostru deja
destul de mare.
"Imediat lang5 noi este Turcia, i In situatia actualA
nu i-am putea dori cleat bine pentru interesele noastre; nu mai sunt timpurile cnd ne temeam de oarecare
fanatism in atacurile rEsboinice ale Turcilor i totus
aceastE tarE e destul de puternica sau a fost pang acum
destul de puternica ea sa'si mentinA independenta i
sa se fac '. respectata de celelalte tart Ei bine, In acest
imperiu exist mai multe milioane de crestini, ale caror interese sunt chemat sa le supraveghez, In timp ce,
de alta parte, dreptul de supraveghere Imi este garantat prin tratate. Pot spune, cu toatit sinceritatea ca ma
servesc cu moderatie de dreptul meu, si mArturisesc cA
este un drept Intovarasit cdte odata de datorii oarecum
supdratoare; dar nu ma pot sustrage Indeplinirei unei
datorii pozitive. Religia noastra, asa cum se gaseste In
tam noastra, ni-a venit din Orient, si existE sentimente i obligatii ce nu se pot pierde din vedere.
"Acum Turcia, pusd In situatia asa cum v'am spus, a
eazut Incetul cu Incetul
o stare de decadere, 'Mat,
asa cum v'am spus ziva trecuta, oricat am dori sal prelungim existenta ei bolnava. (vd rog sa credeti e doresc ca si Dv. sA continue a till) ar putea muri deodata i sa ne ramana pe braze; nu putem Invia ceace
e mort. Daca imperiul turc cade, va cadea ca sa nu se
mai ridice. VI Intreb, deci, daca n'ar fi mai bine O. ne
gasim preparati pentru o asemenea eventualitate decdt
138

www.dacoromanica.ro

i sigurantei unui
rasboiu european; ori, toate acestea vor aduce catassd ne expunem unui haos, dezordinei

trofa dfaca, se produc pe negandite si Inainte de a alcatui un plan lat punctul asupra cdruia doresc s
atrag atentia guvernului Dv.
"Am raspuns: Sire, M. V. este asa de sincerd cu mine,
/neat o rog sd aiba bundtatea sa'mi Ingaduie sd vorbesc
cu aceeas sinceritate. Rog pe M. V. sa tind seama ca,
oricat ar fi de plans situatia in Turcia, este o tard care
s'a gasit de mult vreme In dificultati pe care multe
persoane le-au crezut de nelnvins. In ceace priveste
mdsurile de luat, guvernul reginei, cum prea bine stie
M. V. se opune, In regula generald, de a lua angajamente In vederea unor eventualitati, si ar fi In cazul special, putin dispus sd Incheie vre'o conventie in aceasta
chestiune. Dad): pot sd ma exprim astfel, in Anglia s'a
privit cu desgust escomptarea succesiunei unui vechiu
amic i anat.
"Un principiu bun, rdspunse Imptiratul, bun In toate
timpurile, dar mai ales In timpurile nesigure si de
schimbari ca cele actuale. i totus e de mare importantd sa ne intelegem unul cu altul i sh nu ne lsm
surprinsi de evenimente. Acum doresc sa vd vorbesc ca
amic i gentlmen. Dac ajungem sa ne Intelegem in
aceasta chestiune, Anglia si eu, restul putin importd;
mi-este indiferent ce fac i gandesc ceilalti. Folosindu-ma, de sinceritate, v spun neted ca daicd Anglia
gandeste sd se stabilessca In una din zile la Constiantinopol, nu o voi permite; nu Ira atribui deloc asemenea
intentii, dar e mai bine In aceste ocazii s vorbim clar.
Din partea mea, sunt deasemenea disDus sa'mi ifau angajamentul ca nu md voi stabili la Constantinopol, ca
proprietar, se Intelege; ca sa.'mi fie dat In p6strare, nu
zic nu. Se poate ImDrejurarile sd ma pun In situatia
sa ocup Constantinopolul, daca, nimic nu a fost prevazut, dacd totul e lasat hazardului.
"Am multumit ImDdratului de sinceritate declaratiilor lui si de dorinta De care si-a exprimat-o de a
lucra In mod cordial si deschis cu guvernul M. S., tragandu-i atentia In iacelas timp c o asemenea Intelegere Imi parea cea mai bun garantie contra pericolului la care M. S. imperiala Meuse aluzie. Am adaugat
ca, cu toate ea nu eram preparat sa exprim o oDinie
pozitiva asupra unor probleme asa de grave si delicate,
Imt phrea posibil Incheierea Intre guvernul M. S. si Im-

- 139

www.dacoromanica.ro

paratul unui aranjament de naturd sa, previa, unele

eventualitati deca.t sa li se gseascii mai tdrziu solutii.
Ca sd dau gdndirei mele mai multa claritate, am mai
spus acestea: Nu pot decdt di repet, Sire, a parerea
mea est)s: guvernul reginei va fi putin dispus s ia
masuri In vederea ctiderei imperiului otoman; dar e
posibil ca el sa fie gata sd ia msuri pentru a zdrnici
aranjamente care ar ispiti sa se incheie In vederea acestei
eventualitdti.

"Impdratul a amintit apoi de o convorbire pe care

o avusese, cu ocazia sederei lui la Londra, cu ducele de

Wellington si de motivele care I-au Impins sa'si deschida inima, primul, ducelui. Atunci, ca si acum, el dorea,
mi-a spus, sd ia mdsuri contra evenimentelor care, in
lipsa de o Intelegere prealabild, ar fi putut sa-1 forteze sa. actioneze contrar vederilor guvernului M. S. britanice.

"Conversatia a trecut, apoi, la evenimentele zilei; si

cu aceastd ocazie, Impdratul a recapitulat pe scurt cererile lui privind locurile sfinte, cereri recunoscute de
firmanul din Februarie 1852 si investit cu o sanctiune
careia M. S. spunea cd Ii da mai multa important, cuvdntul unui suveran. Impasatul a spus cd. el trebuea sa
insiste pentru executarea Invoielilor astfel facute si ratificate, dar vroia sd. creada ca acest obiectiv ar putea
fi prin negocieri, cu latdt mai mult cu cat ultimele tiri
din Constantinopol erau mai multumitoare.
"Mi-am exprimat convingerea ea negocierea, sprijinit, cum btinuiam, de amenintarea masurilor militare,
ar fi de-ajuns pentru a asigura un raspuns favorabil la
cererile drepte ale Rusiei. Am adaugat c as dori sii repet Impdratului ceace citisem deja ministrului sdu
Inteo nota care li fusese adresata., dnume: c ceace
temeam pentru Turcia nu erau intentiile M. S. Impdratul, dar consecintele msurilor care se preparau; am
addugat c a repeta ca se puteau prevede doua consecinte de la aparitia unei armate rusesti la frontierele
Turciei: una, o contra-demonstratie venit din partea
Frantei; alta, mai serioas Inca, revolta populatiilor
crestine contra autoritatii sultanului, autoritate dej a
sliibit din cauza revoltelor si a unei crize grave financiare.
"Impratul m'a asigurat c nici o revolt nu a avut
loc, ca populatiile n'au miscat 8i si-a exprimat speranta
ca nici o micare de aici Incolo nu va fi necesard. In
140

www.dacoromanica.ro

ceace privote o expeditie franceza fn State le sultenului, tmparatul a dat sa se lmteleaga ca o asemenea masura ar conduce la o criza imediata; ca sentimentul
onoarei 11 va forta s trimeata In Turcia o armata fara
Intarziere i fr ezitare; i ca daca resultatul unei asemenea micdri era rasturnarea marelui Domn, el 11 va
regreta, dar va fi convins ca n'a facut nimic care sa
nu'i fi fost impus.
"Trebue di mai adaug aceasta la darea de searn de
mai sus, ca. Imparatul mi-a lsat deplina libertate sa
comunic sau nu ministrului sau (contele de Nesselrod)
detaliile conversatiei noastre, i ca Inainte de a fi parasit pe M. S. mi-a spus: Veti comunica guvernului
reginei ceace s'a petrecut Intre noi, i Ii yeti spune ca
sunt gata sa accept orice comunicare pe care el 0 va
gasi nimerit sa o faca asupra acestei chestiuni.
"Am amintit Intfo alta depesa punctele atinse de Imparat In timpul conversatiei. In ceace privote cele dintai propuneri ma de importante raportate prin prezenta, trag atentia Domniei Voastre ea, conform datoriei
mele de a expune atat impresiile mele cat i fapte ai
declararatii, sunt obligat sa spun ca daca vorbele, tonul, gesturile pot servi de criterium al intentiilor, fmparatul Imi pare dispus s actioneze cu lealitate si sinceritate fata de guvernul IVLajestatii Sale. Imparatul, nu
face Indoiala, are propriile lui obiective In vedere, el
crede prea tare In iminenta pericolelor care ameninta
Turcia. Sunt totus convins ea pentru a duce la Indeplinire vederile lui cum i pentru a se apara din vrefne
contra acestor pericole, Impanatul dorete in mod sincer de a lucra In unire cu guvernul M. S. regina.
"Voi trage atentia acum Domniei Voastre ca asemenea propuneri nu s'ar putea, fr sa ofensam, trece sub
tacere de catre guvernul reginei.
"Prima data, au lost facute unele aluzii la aceste propuneri; a doua ()ark, eIe au lost facute In mod lamurit
de Irmo Imparatul ministrului reginei acreditat la curtea lui; eonversatia care a avut loc acum Oliva ani
cu ducele de Wellington dovedeste c obiectivul Imparatului este unul care preocupa mult pe Inwarat.
"Daca, deci, propunerile lui ar ramane fara raspuns,
cabinetul imperial ar avea acest avantaj decisiv, Ca In
cazul unei catastrofe In Turcia, el ar putea aminti de
propunerile fcute Angliei si care, neavand urmare.
141

www.dacoromanica.ro

lasau pe Imparat liber sau U puneau In situatia de a

continua propria lui politica in Orient.
"Mai departe, trag atentia ca dorinta exprimata de
Imparat, chiar din punctul de vedere al intereselor lui,
de a vedea prelungindu-se zilele acestui ora muribuna
(Turcia), mi se pare ca. guvernul reginei lax fi Indreptatit sa propuna Imparatului unirea cu Anglia spre a
lua masurile necesare de Intarirea autoritMii subrede
a sultanului. In fine, Va mai remarc, ea chiar daca
Imparatul ar fi putin dispus sa urmeze o politica eapabila de a opri caderea imperiului, declaratiile pe care
mi le-a facut forteaza sa ia Inainte, in unire cu guvernul reginei, masuri de precautie spre a Impiedica criza
fatala sa fie urmata de lanarhie, ceace ar avea loc de
Indat ce sucesiunea ar fi deschisa. Ar fi o nobil izbanda a civilizatiei seculului al XIX-a, daca vidul lasat
prin stingerea dominatiei mahometane in Europa ar fi
astupat fara ca pacea Europei sa fie turburata, multumita masurilor de prevedere luate de cele doua marl
Puteri interesate In destinul Turciei.

G. HAMILTON SEYMOUR."

No. 4.Lord John Ruse 11 lui sir G. Seymour.

"Domnule,

"Am primit si am dat sa citeasca, reginei telegrama

"Problema ridicata de M. S. imperiala este foarte serioas. Problema este iaceasta: Presupunnd c eventualitatea caderei imperiului otoman este probabila sau
chiar iminenta, e oare mai bine di luam dinainte masuri pentru o asemenea eventualitate decal s ne expunem anarhiei, zapacelii i sigurantei unui rasboiu european, evenimente care ar trebui sit aduca catastrofa
daca ea are loc pe neasteptate si Inainte de a hotara ce
politica va trebui sa urmam dupa aceea? WA punctul,
a spus M. S. imperiald, asupra caruia a dori sa trageti
Dv. secret& i confidentiala din 22 Ianuarie.

atentia guvernului Dv.

"Examinand aceasta grava problema, primul lucru care
s'a prezentat guvernului reginei este ca nici o criza rea-

la n'a survenit ca s ceara o solutie acestei mari probleme europene. S'au ridicat dificultati In ceace priveste locurile sfinte, dar aceste dificultati In afara pro142

www.dacoromanica.ro

blemelor interne ale guvernului turc privesc mai degrab& Rusia i Franta decet pe Sublime Poartd. Ceteva
neintelegeri au survenit intre Turcia si Austria din cauza atacului Turcilor contra Muntenegrului; dar aceasta
priveste deasemenea pericolele care ating frontiera Austriei si nu autoritatea i siguranta sultanului; astfel Ca
nu existd nici un motiv ca s se feed cunoscut sultanului cd, nu mai este in stare s mentind linistea in interior sau sa pdstreze relatii amicale cu vecinii lui.
"Mai este Inca o observatie pe care au fdcut-o ministrii M. S., acea cd eventualitatea prevazuta nu poate
fi fixatd in timp. CAnd Wilhelm al III-a i Ludovic al
XIV-a aveau drept prin tratat la sucesiunea lui Carol
al II-a al Spaniei, ei se ingrijeau de o eventualitate care
nu putea fi indeprtatd. Infirmittile regelui Spaniei si
sfdrsitul sigur al oricarei vieti fdcea aceastd eventualitate si sigurd i aproape. Moartea regelui Spaniei n'a
fost grdbit de tratatul de impdrtire. Ace las lucru s'ar
putea spune de dispozitiile luate dinainte, secolul trecut, in privinta Toscanei, prevtizendu-se moartea ultimului print al casei de Medicis. Dar perspective unei
descompuneri al imperiului otoman este cu totul de alt
gen: ea se poate realize in doud-zeci, in cincizeci, in
o sutil de ani.
"In astfel de imprejurdri, ar fi putin compatibil cu
sentimentele prietenoase care anim pe impdratul Rusiei si nu mai putin pe M. S. regina Marei Britanii feta
de sultan, de a hotard dinainte ce provincii Ii apartin.
Dar independent de aceastd consideratie, mai este necesar sa trag atentia c un aranjament incheiat intfun
asemenea caz, ar duce fait intoiald la accelerarea eventualitdtii contra cdrei se doreste a lua mdsuri. Austria
si Franta nu pot fi ldsate, deca suntem, loiali, far a fi
informate de aceastd tranzactie, iar secretul nu ar atinge scopul propus, acela de a evita un rdsboiu european.
0 asemenea tdcere nu cred Ca intr in intentiile M. S.
imperiale. Este de presupus cd indata. ce Rusia i Marea Britanie vor fi cdzut de acord asupra politicei de
urmat i ar fi hotarate sd o pund in eplicare, ele vor
face cunoscut hotilferea lor marelor Puteri europene.
Un aranjament astfel incheiat i comunicat nu poate fi
tinut multd vreme secret; si in timp ce el ar alarma i
indeparta pe sultan, aducerea lui la cunostinta generaid ar excita pe toti dusmanii lui la acte de violentd
si la o luptd, mai inddrjitd. Acestia ar lupta cu certitu-

143

www.dacoromanica.ro

dinea biruintii, In timp ce generalii i trupele sultanului gi-ar da seama c un succes imediat nu ar putea
salva cauza lor de la peirea finala. In felul acesta am
face sa rimed i sa Intarim anarhia de care ne temem,
gi marea prevedere a prietinilor bolnavului ar deveni
cauza mortii lui.
"Guvernul reginei nu are nevoe si se Inteleaga asupra
pericolelor pe care le-ar educe executarea unei asemenea conventii. Exemplul rilsboiului de succesiune In

Spania ne ajunge ca sa demonstram cat de putin sunt

respectate asemenea aranjamente atunci cand o ispita
prea grabita impinge sa fie violate. Pozitia imparatului
Rusiei ca depozitar, gi nu ca propietar, al Constantinopolului ar fi expusa multor pericole, atat din cauza ambiiei veehi a tfirii lui cat gi din cauza rivalittiilor din
Europa. Propietarul definitif, ori care ar fi, nu va fi
satisfacut de atitudinea inert i nepasatoare a descendentilor lui Mahomet al II-a. 0 mare influent asupra
problemelor Europei pare In mod natural sa apartina
stapanului Constantinopolului, posedand cheile Mediteranei i Euxinului.

"0 astfel de influenta poate fi exercitata In favoarea

Rusiei; ar putea deasemenea s fie Intrebuintata ca sa
tina In egec i s Infrneze puterea ei.
"Majestatea Sa imperiala a spus cu buna dreptate ci
Intelepciune: Imperiul meu este asa de vast, aga de
bine situat sub toate raporturile c ar fi nesocotit din
partea mea sa doresc mai mult teritoriu i putere decat posed. Dinpotriva, a spus, marele nostru pericol peate singurul ar naste din Intinderea unui imperiu i aga
prea mare. Un Stat plin de vigoare si de ambitie care
ar Inlocui Turcia ar putea totug s faca un rasboiu necesar, din partea Rusiei, pentru Imparatul i succesoru

lui.

Astfel, o lupth europeand s'ar isca exact din masurile

Franta i probabil nici Austria nu vor consimti sa vada

luate ca sa fie Inlaturatd; deoarece nici Anglia, nici

Constantinopolul In mainele Rusiei.
"Raman, etc.

J. RUSSELL."
144

www.dacoromanica.ro

No. 5.Sir G. H. Seymour catre lordul John Rusell.

San-Petersburg, 21 Februarie 1853.

"Ieri seara, cu ocazia unei reuniuni la marea-ducesk

sotia marelui duce, mostenitorul, impratul a venit spre
mine i m'a dus deoparte n forma cea mai amabild,
spunndu-mi ca vrea sA'mi vorbeascA. Dupa ce si-a exprimat In termeni magulitori increderea ce si-a pus in
mine, a declarat ca era gata sa'mi vorbeasca fara rezerva despre chestiuni de mare importanta, asa cum a
fAcut-o In ultima conversatie, a spus:
Si este bine, adaugk sa fie asa; deoarece, ceace doresc mai mult, este sa domneasca cea mai mare intimitate intre ambele guverne, nefiind niciodata asa de necesara ca acum... ei bine continua imparatul, ati primit raspunsul, i mi-1 veti aduce maine?
Vol avea aceasta onoare, sire, ii raspunsei; dar M. V.
stie deja ca raspunsul este exact asa cum 1-am banuit.
ceva pe care 41 regret de a-1 afla; dar cred c
guvernul Dv. nu intelege bine scopul meu. Sunt mai putin nerabdator sa stiu ce se va face cand bolnavul va
muri decal sa determin cu Anglia ceace nu va fi filcut
cand evenimentul va sosi.
Dar, sire, permiteti-mi de a face observatia ea nu
avem nici un motiv s credem ca bolnavul, ca S ma
servesc de expresia M. V., este In clipa mortii. Avem
atata interes Inca bAnuim c i M. V. doreste sa continue sa traiascA; si In ce ma priveste, IndrAsnesc sa

rats

adaug ca experienta ne arat State le nu mor asa de

repede. Turcia va trai Inca multi ani, in afara de cazul cnd intervine o criza neprevAzuta. i tocmai, sire,
pentru a evita toate imprejurarile care ar fi de natura

sa aduca o astfel de crizA, guvernul M. S. regina se bizuie pe generosul vostru concurs.

Atunci, relua impAratul, va voi spune c daca guvernul este gata sa creadd cA Turcia pastreazd cateva
elemente de vinta, trebue ca a primit informatii inexacte. Va repet, bolnavul e pe moarte; i noi nu putem
niciodath permite ca un asemenea eveniment sA ne yin&
pe neasteptate. Trebue s ajungem la o intelegere St
vom ajunge, sunt convins daca a avea numai zece minute de conversatie cu ministrul Dv., cu lordul Aberdeen, de exemplu, care ma cunoaste bine, care are tot

atata Incredere In mine cat am eu In el. Nu uitati, nu

145

10

www.dacoromanica.ro

cer nici un tratat nici un protocol; o Intelegere general& e tot ce doresc. Intre oameni coreeti, asta ajunge;
si In acest caz sunt sigur cA Inerederea v a fi tot asa de
mere din partea ministrilor reginei cat din partea mea.
SA ne oprirn aici pentru tin moment; veniti mAine, si ori
de cAte ori yeti crede eh o conversatie cu mine poate
contribui la o intelogere asupra unui punct oarecare,
anux4ati-m5. cA vreti sA mA vedeti.

"Am multumit M. S. imperiale din toatit inima, adAugAnd cA puteam sA-1 asigur CA guvernul reginei consi-

dere, cuvantul odatA dat ca avAnd valoarea unui contract.

"Nu cred cA mai e nevoe sA remare Domniei Voastre
cA aceastfi scurtA conversatie, descrisd aici pe scurt dar
exact, aduce un subiect asupra cttruia va trebui sA reflectati serios.
"Nu mai Incape IndoialA cA tin suveran care insistA
cu plata IncapAtAhare asupra cAderei iminente a unui
Stat vecin este sigur cA ora a venit, nu de a astepta
descompunerea lui, ci de a o provoca.
"M'am gAndit deci, si mA gAndesc si acum, cA o astfel de ipoteza nu e prea IndrAsneatA, dacA n'ar exista o
Intelegere, poate generalA, dar In orice caz intimA, Intre Rusia, si Austria. PresupunAnd CA banuielile mele
sunt fundate, scopul Imparatului ar fi sA antreneze guvernul reginei, ImpreunA cu cabinetele din San-Petersburg i Viena, la un plan de ImpArtire Turciei, de la

care Franta ar fi exclusA.

G. H. SEYMOUR."

No. 6.Sir G. H. Seymour lordului John Russell.

San-Petersburg, 22 Februarie 1853.

"Am avut onoarea sh vizitez ieri pe ImpArat si sa am

eu M. S. una din cele mai interesante convorbiri. Singurul mei.: regret este neputinta de a reda In toate detalille un dialog care a durat o orA si douAsprezece
minute.
"ImpAratul incepu prin a'si manifesta dorinta ca sal
citesc telegrama secretti si confidentialA a Domniei
Voastre, cu data de 9 curent, spunAnd cA mA va opri In
caz de nevoie fie pentru a face o observatie, fie pentru
a'm, cere explieatii asupra unui pasaj. AjungAnd la al
146

www.dacoromanica.ro

patrulea paraglaf, Imparatul mi-a cerut s mA opresc

i fAcu observatia cA IntfadevAr era foarte dispus sA
ajungO la o Intelegere cu M. S. regina, ca s'A se Mgtjeascil din vreme pentru eventualitatea ca si sigurd a
cAderei Turciei; di el era poate mai interesat decAt
chiar Anglia ca sA previnA o catastrofd In Turcia; numai a un astfel de eveniment era Ina. iminent; cA
acest eveniment poate fi provocat dintr'un moment In
altul, fie printr'un rdsboiu cu o tara strAinA, fie din
oauza luptei !titre vechiul partid turc si acela al "nouilor i neserioaselor reforme franceze" sau si din cauza
insurectiei crestinilor foarte nerAbdtitori sA scuture jugul musulmanilor. In privinta primei cauze ImpOratul
spuse cA era in drept de a o semnala, cu atAt mai mult
cu cat dacA el nu lar fi oprit Inaintarea victorioasa a
generalului DiebiLch In 1829, autoritatea sultanului s'ar
fi sfArsit. Impdratul la fel dori sd'mi amintesc cA el, si
numa l. el, s'a grAbit sO dea ajutor sultanului, atunci
cAnd domeniile lui erau amenintate de pasa din Egipt.
"Am reluat lectura si din nou fui intrerupt la acest
pasaj: "In asemenea ImprejurAri, ar fi putin compatibil cu sentimentele amicale..." ImpAratul fdcu observatia
cA guvernul M. Sale nu parea convins cA obiectivul lui
principal era a obtinA dela guvernul M. S. o declaratie oarecare sau cel putin o opinie oarecare asupra a
ce este interzis in eventualitatea cfiderei Turciei. I-am
spus: Poate c'd M. V. va fi asa de bunA sd explice propriile sale idei privind aceastd poiiticA negativA. Majestatea Sa ezitO cAteva momente ca salmi rdspunda;
taus, sfArsi prin a'mi spune: El bine! Sunt mai multe
lucruri pe care nu le voi tolera niciodatd; voi Incepe cu
noi Insine: nu voi tolera niciodata ocuparea permanentit a Constantinopolului de Rusi. DupA aceea, voi spune
CA Constantinopolul nu va fi niciodatd ocupat de Anglia,

de Franta sau de o and mare putere. De asemenea, nu

voi permite niciodatd o Incercare de reconstituirea imperiului bizantin sau o extensiune cum ar fi a Greciei
ca sA devinA un Stat puternic. Mai putin IncA, voi permite desmembrarea Turciei In mici republici, azil al Ko-

sutilor, Mazinilor si aii revolutionari din Europa. Decat 0. ma supun unuia din aceste aranjamente, mai
degrabA a face rAsboiu si atAt de mult va dura pAna
voi rOmAne cu un om si o flintA. Iatd, adaugt ImpOratul, cAteva din ideile mele; acum, comunica-ti-mi, In
schimb, unele din ale Dv.
14'7

www.dacoromanica.ro

"I-am subliniat asigurarea data. de Anglia asupra hotararii ei de a nu incerca niciodata sa stapaneasca Constantinopo1u i asupra laversiunii guvernului M. S. de a

face eventuale aranjamente; dar constrans din nou de

M. S. imperiala, i-am spus: Ei bine! Sire, ideia mea ar
putea sa nu placa M. V., poate s nu placa guvernului
reginei, dar ceace este bun dela om la om adesea e un
bun sistem dela Stat la Stat. Ce se va intampla clack
in eventualitatca unei catastrofe in Turcia, Rusia si Anglia declara ca ele nu vor permite nici unei puteri sa
puna stpanire pe aceste provincii? Teritoriul ar fi pus
ca sub sechestru pana ce aranjamentele pe bunk !ritelegere vor fi adjudecate?
-Nu spun, observa imparatul, ca o asemenea situatie
ar fi imposibila, dar in rezumat, ea ar fi foarte greu de
multumit; nu exista elemente de guvernare provinciala sau comunala in Turcia; ati vedea pe Turci atacand
pe crestini i crestinii cazand peste Turci, crestinii de
diferite secte s'ar certa intre ei; intr tin cuvant haosul
si anarhie.
"Sire, am replioat, daca M. V. imi cla voie sa vorbesc
sincer, a. spune c marea diferenta care exista Mtre noi
este aceasta: Majestatea Voastra continua sa insiste
asupra caderei Turciei i asupra masurilor de lint Mainte i dupa cildere, iar noi, din contra, ne gandim sift
mentinem Turcia asa cum este si ne gandim la msurile
de precautie necesare sa se impiedice de a deveni
mai rea.
"Ali! replica imparatul, acestea mi le spune neincetat
cancelarul, dar catastrofa va veni intr'o zi, i ne va
gasi nepregatiti. M. S. imperiala vorbi de Franta. D-zeu
sa ma pazeasca, spuse, de a acuza pe cineva pe nedrept,
dar sunt fapte si la Constantinopol i in Muntenegru
extrem de suspecte. Mi se pare ca i cum guvernul Irancez s'ar sforta sa ne Invrjbeasca pe toti in Orient, sperand ca prin acest mijloc s ajunga Ia reallizarea scopurilor lui: unul din proectele lui este Para indoiala ocuparea Tunisului.
"Imparatul urma. spunandu-mi ca din partea lui se
preocupa foarte putin de linia pe care Franta o gasea
nimerita s o urmeze in Orient si c acum mai putin
de o luna a Instiintat pe Sultan c dac avea nevoe de
ajutorul lui pentru a rezista arnenintarilor Frantei, era
cu totul la dispozitia sultanului. Intr un cuvant, imparatul lajunse la aceast observatie: Asa cum v'am mai
148

www.dacoromanica.ro

spus, de ce am nevoe este o intelegere serioasg cu Anglia pi nu pentru tot ce va fi, ci pentru tot ce nu va fi
fost filcut; acest punct stabilit, guvernul englez cu mine,
eu pi guvernul englez, pe baza unei increderi complecte
in ceace privesc vederile noastre, putin Imi pasA de rest.
"I-am observat c aveam convingerea cg guvernul

M. S. regina ar fi tot apa de putin disptis ca si M. S.

imperialg sg tolereze prezenta Francezilor la Constantinopol, si, dorind dacd era posibil, s mg asigur &tat exista o eventualg tntelegere !titre cabinetele din San-Petersburg si din Viena, am adgugat:
"Dar M. V. a uitat Austria. Astgzi, toate problemele
Orientului o intereseazg de-aproape; ea s'ar astepta,
fArg indoiald, sg fie consultatg.

"Oh! rgspunse impgratul spre marea mea surprizg,

dar Dv. trebue sg Intelegeti cg atunci cgnd vorbesc de
Rusia, vorbesc de-asemenea de Austria. Ceace convine
uneia, convine i celeilalte; interesele noastre fatg de
Turcia sunt perfect identice.
"As fi fost bucuros sg mai pun una sau doug Intrebn n privinta aceasta, dar nu m'am aventurat. Trebue
sg fac observatia cd la un moment anterior al conversatii, M. S., fArg sg arate cg este iritat, si-a argtat surpriza In privinta expresiei uringtoare din telegrama
Domniei Voastre: "Ambitia lung timp atAtatg a propriei lui natiuni". M'a Intrebat ce vrea sg spung aceastg frazg. Noroc c m am gandit la acest gest de surprizg i eram preggtit sg'i rgspund.
"Majestate, lordul John Russell nu vorbeste de ambitia VoastrA, el vorbeste de aceea pe care o nutreste poporul M. V. Impgratul nu fir fi admis. In primul moment, cg fraza se aplica natiunei rusesti mai mult decgt
lui deaceea am continuat:
"M. V. stimi permitg sg trag atentia cg lordul John
Russell repetg numai ceace spunea, acum treizeci de
ani, fratele Vostru, de glorioasg memorie. Scriind confidential lordului Castlereagh, In anul 1822, impgratul
Alexandru spunea cd era singurul rus care resista vederilor supusilor lui asupra Turciei, i amintea de ponularitatea perdutg din cauza acestui antagonism. Citatia care, din intAmplare, o fAcusem aproape In termenii scrisorii, pgru s schimbe cursul ideilor impgratului.
"Aveti perfectA dreptate, Imi spuse, imi aduc aminte
de evenirnentele la care fratele meu fcea filuzie. Este
149

www.dacoromanica.ro

adevrat ca Impargteasa Caterina se lgsa In voia visurilor ambitioase; dar nu mai putin ideile ei nu sunt cu
totul Impartsite de descendentii ei. titi cum mg port
fatit de Sultan. Acest domn violeazg fatfi de mine cuvantul scris, actioneazg Intfo manierg care 1mi este extrem de neplacuta, dar ma multumesc sa trimet un ambasador la Constantinopol ca sh'i cer reparatie. Negregit, a fi trimis o armatg, dac a fi vroit, nimic nu
m'ar fi putut opri, dar m'am multumit cu o unealt de
Infranare care va dovedi ea nu ma. 1as jucat.
"Ei, bine, Maj estate, aveti deplina dreptate sa Infranati violenta, pi sper ca i In site ocazii yeti actiona cu
aceeas moderatie, cci M. V. trebue sg fie convinsa ca
concesiile noui obtinute de Latirii nu pot fi atribuite
unei rele vointi fato. de M. V. ci numai temerilor excesive ale Francilor intretinute de nenorocitii Turci. Dealtfel, sire, mg Incumet O. spun ca pericolul Yn acest moment nu este Turcia, ci acel spirit revolutionar isbucnit acum patru ani pi care, in multe tart mocnepte
Inca; acolo este pericolul i, Vara. Indoiala, un rsboiu
in Turcia ar fi semnalul exploziilor noui In Italia, Ungaria i In alte pgrti. Vedem ce se Intamplg la Milan.
"M. S. vorbi de Muntenegru, arfitand ca aproba atitudinea luata de cabinetul austriac i cg azi nu se va
mai permite ca Turcii sa maltrateze i s execute o popula tie cresting.
"M am Incumetat sg spun cg asupra acestui punct vinele erau pi ale Turcilor pi ale Muntenegrenilor i aveam
destule motive sa cred cd provocarea venise de la ultimii. Imparatul, cu o impartialitate la care nu ma asteptam, a admis cg vinele erau de ambele pgrti, cg
sigur cei de la munte se dddeau mult la acte de jdfuire,
pi ca ocuperea Djabljak-ului 1-a indignat. In acelap timp,
Imparatul mi-a spus:
"Este imposibil sa nu simti un mare interes fata de o
populatie legatg cu toatg energia de religia ei pi care
pi-a apgrat multd vreme teritoriul contra Turcilor. GAsesc cg e necesar s vg spun cd In cazul unei 1ncercari
de exterminare a acestui popor de cgtre Omer-pasa,
provocand o insurectie generalg, a creptinilor, sultanul,
dupa toate probabilitgtile, Ii va perde tronul i In acest
caz, va cgdea sfi nu se mai ridice. Doresc sg.'i sustin
autoritatea;dar dac o perde, va fi pentru totdeauna.
Imperiul turc este unul din acele State pe care /1 toleram, dar care nu se mai poate reconstrui. Intfun caz ca
150

www.dacoromanica.ro

acesta, Ira incredintez ca nu voi permite nici o pocnitura de pistol. Apoi, Impfiratul spuse di In eventualitatea dislocarei imperiului otoman, crede c s'ar putea s
fie mai putin greu de la se ajunge la un aranjament
teritorial satisfacator decat se crede in general.

"Principatele sunt, a spus el, de fapt, un Stat independent sub protectia mea; aceasta situatie poate continua. Serbia poate lua aceeap forma de guvernare. La
fel Bulgaria. Nu e motiv, mi se pare, ca aceasta provincie sit nu formeze un Stat independent. In privinta Egiptului, !rite leg bine importanta pe care o are acest Stat
pentru Anglia. Pot spune numai di, In eventualitatea
unei impartiri a succesiunii otomane, la caderea imperiului, Dv. sii luati In primire Egiptul la care nu voi face
nici o obiectie. Voi spune acelap lucru de Candia; insula
aceasta v'ar conveni pi nu !rite leg de ce nu ar deveni o
posesie engleza.

"Cum nu doriam ca Imparatul sa'pi imagineze di un

functionar al Angliei a fost cdptigat de aceasta marturisire, am rdspuns simplu ca. am Inteles totdeauna ca
vederile Angliei asupra Egiptului nu mergeau mai departe decat asigurarea unei legaturi repezi pi sigure Intre India engleza pi patrie.
"Conversatia fiind la sfdrpit, Imparatul pi-a exprimat
atapamentul lui calduros pentru regina pi stima lui pentru consilierii actuali ai M. S. Declaratiile din telegrama
Dv. au fost, spuse el, foarte satisfacatoare; doria numai
sa fie ceva mai desvoltate. Termenii In care Domnia
Voastra ati vorbit de conduita lui, sunt foarte magulitori pentru el.
"Inainte de a ne desparti, Imparatul spuse:
"Indemnati guvernul Dv. s mai scrie asupra acestor
probleme, sa fie mai complect pi sa 0 fact). fait nici o ezitare. Am Incredere In guvernul englez. Nu e vorba de
loc de un angajament, de o conventie ce li cer, ci un
schimb liber de opinii pi, la nevoe, cuviintul unui gentlman; aceasta mi-ajunge.
Tin sa trag atentia, cal este psosibil sa ma fi Inpelat
reproducand anumite parti ale convorbirei Imparatului,
pi ca Imi dau seama de a fi uitat termenii precipi de
care s'a servit in privinta politicei comerciale de observat la Constantinopol cand orapul nu va mai fi In sta151

www.dacoromanica.ro

panirea Turcilor. Partea important a conversatiei era

ca Anglia si Rusia aveau interes comun sk ajungi a avea
intrarea cea mai usoark Intre marea Neagra si Mediterand..."

No. 7.Sir G. H. Seymour contelui de Clarendon.

San-Petersburg, 9 Martie 1953.

"Cand am vizitat pe contele de Nesselrod In ziva de 7,

Excelenta Sa mi-a spus c conform ordinelor primite

dela Impdrat, Imi va Inmana un memorandum foarte
confidential pe care M. S. imperiald 1-a cerut sk fie redactat, si care era destinat sa serveasca ca raspuns sau

comentariu comunicatiei pe care am facut-o M. S. imperiale In ziva de 21 al lunei trecute.

"Am onoarea de a adresa Domniei Voastre o copie de
pe acest document care, In Imprejurarile In care a fost
conceput i redij at, trebue considerat ca documentul cel
mai important care a iesit, nu spun din cancelaria rusfi,
dar din cabinetul secret al Impratului.
"Trei puncte mi se par perfect stabilite de memorandumul imperial: existenta unei Intelegeri oarecare, particulare, Intre cele dou curti imperiale In privinta Tur-

ciei, si angajamentul luat de tarul Nicolae de a nu lua

In stapanire si de a nu se stabili la Constantinopol, nici
Fg ia parte la un aranjament privind masurile de luat
In eventualitatea caderei imperiului o t om an Para ca
Inainte sk se punk de acord cu guvernul M. S. regina.
"Luandu-se ca un fapt sigur i acum recunoscut existenta unei Intelegeri sau unui contract Intre cei doi ImpArati privitor la problemele turcesti, e de cea mai mare

importanta sa se cunoasca cat de departe au mers angajamentele dintre ei doi; In ceace priveste modul In
care aceste angajamente au fast Incheiate, presupun c
nu am putea avea decat o mica Indoialfi. Bazele au fost
puse, desigur, In unele din Intalnirile suveranilor avute
loc In toamna aceasta i discutia a fost dusk probabil
de baron de Meyendorff, trimisul Rusiei la curtea Austriei, care a petrecut iarna la San-Petersburg si este
Inca aici.

152

www.dacoromanica.ro

Anexa la No. 7.MEMORANDUL.

21 Februarie 1853.

"Imparatul a luat cunogtinta cu cel mai mare interes

adevarata satisfactie de continutul telegramei secrete
gi confidentiale pe care i-a comunicat-o sir Hamilton
Seymour. A apreciat cum se cuvine sinceritatea cu care
a fost scrisa. A avut o noua probli de sentimentele de
prietenie pe care i le poart M. S. regina.
"Discutand In mod familiar cu trimisul englez asupra
cauzelor care de la o zi la alta ar putea aduce caderea
imperiului otoman, n'a lost deloc In intentia tarului
propuna pentru aceastit eventualitate un plan prin care
pi

Rusia gi Anglia sa dispuna dinainte de provinciile guver-

nate de sultan, un sistem gata facut. sau, mai putin

Inca, de o trenzactie formald Incheiata Intre cele doua

cabinete. Ideia tarului a fost pur si simplu de a'si spune
In mod confidential fiecare ceace se vrea decat creace
nu se vrea, ceace ar fi contrar intereselor engleze i ce
ar fi contrar intereselor ruse, pentru ca, in cazul cand
caderea s'ar intampla, sa se evite actiuni contradictorii
ale unuia sau celuilalt.
Nu este vorba nici de proecte de impartire nici de conventii care s devind obligatorii pentru alte curti; este
un simplu schimb de opinii si tarul nu vede de loc ca
ar fi necesar sa se vorbeasca de ele Inainte de timp.
Tocmai pentru acest motiv s'a ferit de a face 0 comunicare oficiala de la cabinet la cabinet. Limitndu-se sa
vorbeasca de aceasta el Ynsus. sub forrna unei conversatii familiare, reprezentantului reginei, a ales modul cel
intim i confidential de a se adresa M. S. britanice. dorind ca resultatul ori care ar fi al Intrevederei s ramdna ceace trebue sa fie, un secret Intre cei doi suverani
WA de ce cad obiectiile ridicate de lordul John Rusell
contra oricarei reticente fata de celelalte puteri In cazul
unei tranzactii formale despre care nu este vorba pentru
un moment: iata de ce dispar inconvenientele semnalate
de el ca putand servi s accelereze evenimentul pe care
Rusia si Anglia tin mult s.-1 In Faure, clack existenta
unei asemenea tranzactii s ar face cunoscut prematur
Europei sau supusi1or sultanului.
"In ceace priveste obiectul acestui schimb de opinii
atat de intime (caderea posibila a imperiului otoman) nu
este decal o eventualitate nesigura gi indepartatil. Nu
153

www.dacoromanica.ro

s'ar putea, desigur, fixa epoca, i nici o criza reald n'a

avut loc ca sA facd iminentd realizarea. Dar, 4n sfarsit,
ea poate veni, poate veni chiar pe neasteptate. Fara SA
vorbim de cauzele mereu mai crescande de descompunere pe care le prezintit starea morald, financiard, administrativit ale Portii, ea poate avea loc In mod progresiv din cauza uneia cel putin din cele cloud* chestiuni
mentionate de ministrul englez In telegrama sa secret.
Adevdrul este, a nu se vede decat simple certuri care
nu ar depAsi importanta dificultAtilor de care se ocupti
de obiceiu diplomatia. Dar acest gen de certuri pot aduce, totus, rAsboiul l cu rdsboiul urmArile pe care le teme
tarul, dacd, de exemplu, In problema locurilor sfinte,
amorul-propriu i amenintdrila Frantei, continuand s
cadd greu la Poartd, obligii aceasta sd ne refuze orice
satisfactie i dad., de alt parte, sentimentul religios al
Grecilor ortodoxi ultragiat prin concesiile fdcute Latinilor, rAscoalii contra sultanului marea majoritate a supusilor lui.
"In ceace priveste afacerea din Muntenegru, se poate
din fericire, azi dupd ultimile tiri, six o privim ca aranjatd. Dar In momentul cAnd tarul a avut convorbirea
cu sir H. Seymour, se putea teme ca problema sA ia o
IntorsAturd gravd. Nici noi nici Austria nu am fi putut
permite devastarea prelungit sau supunerea fortat a
Muntenegrului, tard rmasii pAnA acum Intfo independentd efectivd fata de Poart, .tarA asupra cAreia protectia noastrg se Intinde de mai mult de un secol. Ororile care se comit acolo, cele pe care fanatismul otoman
le-a desfAsurat, nu e mult timp, asupra Bulgariei, Bosniei i Herzogovinei, nu fAceau decdt se: prevedem ca'
acees soartd asteptau i alte provincii crestine ale Portii. Ele erau de naturd sA provoace ritscoale generale ale
crestinilor cari tralesc sub stapAnirea imperiului turcesc,
precipitAnd distrugerea lui. Nu este deci vorba, departe
de noi, de o chestiune de prisos sau imaginatit, o eventualitate foarte IndepArtatd pe care IngrijorArile ImpAratului le-au semnalat atentiei reginei abate sa.
"Falb: de incertitudinea i ubrezenia actualei stall In
Turcia, cabinetul englez exprimd dorinta s se facit uz
de o lunga rAbdare fatit de Poart. Tarul are constiinta
de a nu se fi purtat altfel, atitudine cu care dealtfel cabinetul englez este de acord. Adreseazd tarului, fat de
numeroasele probe de moderatie pe care le-a dat pand
azi, cuvinte de laudd pe care M. S. nu le acceptd, deoa-

- 154

www.dacoromanica.ro

rece ea nu si-a fcut decdt datoria. Dar, ca tarul s poat continua cu acelas sistem de rdbdare prelungitd, de
abtinere la orice demonstratii de a se adresa In mod ho-

tdra, ar trebui ca acest sistem s fie urmat de-asemenea de toate puterile In acelas timp. Franta a adoptat
un altul. Multumit amenintarei ea a obtinut, contrar
stipulatiei tratatului, admiterea unui vas de rdsboiu In
Dardanele. La adapostul tunului a prezentat de cloud nri
reclamatiile i cererile de despdgubire la Tripoli, la Constantinopol. i tot prin intimidare, In desbaterea locurilor sfinte, a ajuns la anularea firmanului si a promisiunilor solemne pe care sultanul le facuse tarului. Fatd de

aceste acte de putere mai mare, Anglia a pdstrat o tcere complectd. Eu nu s'a oferit nici s sprijine Poarta,
nici n a dojenit guvernul francez. Consecinta se vede cu
toat claritatea. Poarta a trebuit, prin urmare, s ajungd la concluzia cd dela Franta singurd poate sd spere
totul i sd se teamd, si ca ea poate Inlittura cu dibAcie
reclamatiile Austriei si Rusiei. i astfel, Rusia si Austria,
pentru a li se face dreptate, s'au vdzut la rdndul lor, pi
fdr voia lor, obligate sd, actioneze prin intimidare. din
moment ce au de a-face cu un guvern care nu cedeazd
decal in fat unei atitudini hotrdte; pi numai din vina
ei, sau mai degrabd din vina celora care au slbit-o dinainte, Poarta s'a vzut Impins pe o cale care a slbit-o
si mai mult. Trebue ca Anglia sd facd totul pentru a o
duce pe calea cea bun. i In loc sd se uneascd cu Franta
contra dreptelor reclamatii ale Rusiei, sh se fereascd de
a sprijini sau numai sa par c sprijind rezistentele otomane. Ca ea sd fie prima care sd invite Poarta, cum
chiar ea crede c este esential, de a trata supusii crestini cu mai mult dreptate i umanitate. Ar fi mijlocul
cel mai sigur de a scuti pe tar de obligatia de a impune
Turciei drepturile lui de protectie traditionald de care
nu se serveste cleat contra vointii lui, si a Indeprta
cat mai mult criza pe care tarul si M. S. regina vor deasemenea s o Inlature.
"In rezumat, tarul nu poate decdt sd se felicite de a
fi provocat Intre M. S. regina si el acest schimb intim
de destdinuiri. A gasit In ele pretioase garantii de care
a luat act cu mare satisfactie. Amandoi suveranii si-au
spus cu cinceritate ceace, In ipoteza extrem de care e
vorba, interesele respective nu ar Ingddui. Anglia !ritelege cd Rusia nu ar putea permite stabilirea la Constantinopol a unei puteri crestine asa de puternicd Incdt sit
155

www.dacoromanica.ro

o controleze sau sit o Ingrijoreze. DeclarA c din partea

ei renuntA la orice intentie sau dorintA de a poseda

Constantinopol. Tarul tagAduieste de-asemenea orice dorin sau plan de a se aseza In acest oras. Anglia promite cA nu va intra in nici un aranjament tinznd a
statua dispozitiile care trebuesc luate In cazul cAderei
imperiului turc Mal a se Intelege prealabil cu tarul. Tarul, din partea lui, se obligd bucuros sA respecte acest
angajament. Cum stie ca Intr'o astfel de Intdmplare
poate compta pe Austria, angajata prin promisiuni sa*
se puna de acord cu el, vede cu mai putinA teamA catastrofa, pe care doreste sd o IndepArteze prin toate
mijloacele care depind de el.
"Nu mai putin pretioase i-au Post dovezile de prietenie i Incredere personalA din partea M. S. regina al cA-

rui mijlocitor pe 16110 el a fost sir Hamilton Seymour.

Vede In aceasta garantia cea mai sigurA Impotriva unui
viitor pe care simtul lui de prevedere 1-a indemnat sA-1
semnaleze guvernului englez."
In telegrama secretA i confidential trimisa de contele de Clarendon ambasadorului Seymour, la 23 Martie
1853, acesta repeta cele spuse In telegramele anterioare
privind Turcia si anume CA Anglia nu credea In criza
acut a acesteia i nici In apropiata catastrofd semnalatA de tar. Sublinia din nou cd In cazul unei cAderi a
imperiului otoman, survenit din motive inevitabile, guvernul reginei impartasea cu total opinia tarului c ocupatia Constantinopolui de oricare din marele puteri ar
fi incompatibilA cu mentinerea pacei In Europa si cA trebue privit odatA pentru totdeauna imposibil; cA nu
existau elemente pentru a reface imperiul bizantin; ca
proasta administratie a Greciei nu o IndeamnA sA'si IntindE State le teritoriale, pi Ca, cum nu exista elemente
pentru guvernul provincial sau comunal, anarhia ar fi
rezultatul pArAsirii provinciflor turcesti lor Insile sau autorizrei care li s'ar putea da sa se constitue In republici
diferite. Obiectivul principal al guvernului reginei era
mentinerea pacii. sustinnd imperiul turc ca urmare a
convingerii lui c nici o mare problemA nu poate fi ridicatA in Orient fArA ca ea sA nu fie un izvor de dezordini In Occident, si cA toate marele puteri ale Occidentului vor lua un caracter revolutionar, cuprinzdnd o revizuire a sistemului social Intreg, pentru care guvernele
occidentale sigur nu sunt preparate.
Reese clar din aceste corespondente cA distrugerea im-

156

www.dacoromanica.ro

periului turc era hotarat in judecata tarului, sentinta

irevocabila si momentul executiei ei ajunse la termen.
Nicolae I era convins at politica de intimidare va fi incoronata de succes; in mstructiile date lui Nesselrod,
punctul de vedere al tarului era categoric: daca Turcia
nu cedeaza, va trebui sd fie amenintata cu distrugerea
Constantinopolului i ocuparea Damanelelor. Fara Indoiale, cd se gandea i la un eventual conflict cu Fran-

ta, dar era convins c acest conflict nu ar fi schimbat nimic din cursul logic al evenimentelor.
Imediat dupd declaratia de rasboiu, amiralul Nakhimov
a distrus, la 30 Noembrie 1853, flota tuceascd in fata portului Sinope. Surprizele nu intrzie sit se succead5., spre
uimirea tarului. Mote le Angliei si Frantei intrau in Marea Neagr. In 12 Martie 1854, Franta si Anglia semnau
un tratat de alianta cu Turcia, iar la 27 Martie cele doui
mari Puteri declarau rilsboiu Rusiei. Guvernul austriac
se mentinea intfo atitudine de ostila neutralitate fata de
Rusia; Prusia i. Confederatia germanica se solidarizau
cu Austria. Pentru a impiedica legaturile comerciale ale
Austriei cu Turcia si pentru a stimula comertul exterior

al Odesei, Rusia a lasat sa se ingramdeasc nisip la

gurile Dundrii, stabilind si o politic sanitara foarte sevett, adica. tot ce era necesar ca s saboteze navigatia
pe Dunare, daun'and intereselor comerciale ale Austriei.
Tarul Nicolae se gasea in fata unei adevarate coalitii
europenemai tarziu i regatul Sardiniei se unia armatelor franco-englezeneputand frana o angajare a fond
inteun rasboiu al carui rezultat incepea si1-1 intrezdreascii, decat prin acceptarea solutiei oferite de Napoleon
al III-a. Intr'o scrisoare catre Nicolae I, publicat in "Le
Moniteur", imparatul Frantei propunea retragerea trupelor ruseti din Moldova i Valahia, iar in schimb Franta si Anglia se angajau sa dea ordin flotelor lor sa pardseasca Marea Neagra.
Ambasador al Rusiei la Paris era contele Kiseleff, care

pana in ultimul moment a incercat sA desparta Franta

de Anglia. Tarul ajuta i el sfortarile ambasadorului. In
audienta acordata ambasadorului Frantei la San-Petersburg, generalul Castelbajac, inainte de a pardsi Rusia,
tarul i-a acordat una din cele mai inalte decoratii, Steaua
Alexandru Newski, tinand sa sublinieze c5. conflictul cu
Franta era datorit unei neintelegeri diplomatice. Atitudinea frith' de ambasadorul Frantei contrasta cu aceea
evuta fata de ambasadorul Angliei, sir Hamilton Seymour,

--

157

www.dacoromanica.ro

cdruia i s'au /nrzanat pasapoartele fill% a i se acorda

audienta de plecare.
Kiseleff, Inainte de a cere pasaportul, a rugat s i se

acorde a audienta la impAratul Napoleon al III-a, cu care

ocazie a Inceroat ultima actiune de a svdrli sAmanta discordiei Intre Franta si Anglia. In cursul audientei, Kiseleff a spus, !titre altele: "Franta se asvArld intr'un rsbolu inutil pentru ea, de pe urma cdruia nu va avea nici
un cdstig, ne-fdcdnd altceva decat s serveasca scopurile
interesele Angliei. Nu este un secret pentru nimeni ea'
Anglia ar vedea cu o egald pracere nimicirea flotei voas-

tre ca i a flotei noastre. Ceace nu se vrea a intelege

aici, este c Franta ajutd sa se distruga, flota ruseascd,

care, In caz de nevoe, ar fi putut deveni cea mai bund
aliatft contra flotei engleze, care Intfo bund zi ar putea
intoarce tunurile ei contra escadrelor voastre".
Documentele privind "omul bolnav" au dat o totala
desmintire acestei declaratii. In fata coalitiei europene,
Rusia se prezenta cu o armata, inzestrata cu arme vechi,
demodate, cu un serviciu sanitar mai mult decdt neindesturator, iar intendenta nu avea stocurile necesare alimentdrii unei armate In timp de rdsboiu. Intendenta ruseascil era In timpul lui Nicolae tot atat de corupta ca
Inaintea lui. In Februarie 1853, deci in preajma rsboiului Crimeii, s'a descoperit o delapidare a intendentului militar i membru conducdtor al comitetului invalizilor, Politkovski, de mai multe milioane de ruble. Tarul
a dat ordin O. se facd verificarea tuturor depozitelor militare, dar cum unul dupti altul depozitele erau mistuite
de incendii, ca s dispard orice posibilitate de control,
tarul, cu toate ca, nu revenea niciodatd asupra unei decizii, a fost nevoit sd renunte la verificdri, Intelegem,
deci, amara reflectie a tarului facutd la reprezentarea comediei "Revizorul" de Gogol: "Toat lumea are dupd
gradul fiectiruia i eu mai mult decdt toti", sfatuindu-si
minitrij sd se duci s vada piesa i s traga invatamintele necesare.
Timp de 18 ani, dupa reprezentarea comediei "Revizorul", tarul Nicolae s'a strduit s stdrpeasca coruptia administratiei rusesti, ca s. descopere c incendierea depozitelor militare era un pretios colaborator pentru acoperirea fraudelor. Intfo scrisoare din acea epoca, H. Seymour Ii formula astfel impresiile asupra delapidarilor
lui Politkovski: "cred cd nu exist pe lume un om care
si aib o mai mare oroare instinctiv fat de tot ce este
158

www.dacoromanica.ro

josnic si neonest ca tarul Nicolae, dar din nefericire, sen-

timentele lui nu sunt Impartiiite de oamenii din anturajul lui, mai ales de generalul Kleinmichel i printul
Pavel Wolkonski".
In afar de dezorganizarea intendentii armatei, din
cauza excesului de coruptie, mai era si starea cailor de
comunicatie. Calle ferate rusesti, In acea epocA, acopereau Rusia de Nord-Vest, Moscova-San Petersburg, legand Rusia de Occident. Toatd Rusia meridionalii, In jos
chiar de Moscova, era lipsita de cai ferate si de sosele.
Drumurile nepietruite, Incepand din Octombrie i panft
la inceputul lui Mai, erau greu de folosit. Ma se explicit'
de ce comandamentul rusesc nu a reusit sa opunA coalitiei franco-anglo-italiene, care concentrase in Crimeia
170.000 de combatanti, dealt 110.000. Inferioritatea de
armament, inferioritatea numericA au fost acoperite prin
eforturile soldatilor i ofiterior rusi. In spatele armatei,
opinia publica, exceptand pe slavo-fili, era complect indiferenta; rAsboiul din Crimeia nu era popular. Demoralizant pentru Nicole I era faptul c coalitia ducea rdsboiul pe teritoriul propriu al Rusiei 1 lua cu asalt, rand
pe rand, pozitiile fortificate ale trupelor rusesti. Ceace
agrava situatia militard a Rusiei era atitudinea Austriei,
nesigurA, amenintlitoare, obligand pe tar sal mentina o
armata, imobilizatii pe frontiera Galitiei; el se temea de
un atac austriac prin surprindere, in urma aliantei Incheiate cu Franta si Anglia la 2 Decembrie 1854, si In
urma venirei la putere in Anglia, la Inceputul lui Februarie 1855, a lui Palmerston, cel mai indarjit adversar
al Rusiei.

In Martie 1855, tarul Nicolae moare, iar succesorul lui,

Alexandru al II-a a insArcinat pe Nesselrod s lichideze
acel rtisboiu care sdruncinase mult prestigiul international al Rusiei. Rasboiul prelungindu-se, i opinia publica francezd Incepea stt'si manifeste nerbdarea i un
Inceput de ostilitate, soldatii dandu-si viata pentru apa-

rarea Indiei, adicd a intereselor Angliei. Napoleon al

III-a a gAsit ca moartea neasteptatd a tarului Nicolae
oferea posibilitatea unor negocieri de pace. Cu o subtild
arta, a stiut sA foloseasat un gest protocolar pentru a
stabili indirect un contact cu noul tar Alexandru al II-a.
A invitat la Tuileries pe ambasadorul SaxonieiSeebach cAsatorit cu fata cancelarului Nesselrod, rugan
du-1 s transmita tarului Alexandru condoleantele lui.
Delicateta gestului a impresionat pe tar, intuind, In
159

www.dacoromanica.ro

acelas timp, sensul politic si intenta nemArturisit a lui

Napoleon. Tot prin mojlocirea lui Seebach, Alexandru
a executat cea mai inteligentA manevrA diplomatica:
Int o scrisoare trimisA acestuia, ruga pe ambasadorul
Saxei i ginerile lui Nesselrod, sA multumeascA lui Napoleon pentru miscAtoarele cuvinte de condoleante. Mai
departe, tarul a aril:tat pe larg inutilitatea rsboiului
dintre Franta i Rusia, exprimAndu-si convingerea cA
rAsboiul s'ar putea termina imediat ce ImpAratul va
vroi. Informat asupra situatiei militare, Napoleon a asteptat cAderea Sevastopulului (27 August 1855) cm sA
raspundA apelului facut de Alexandru al II-a.
In tot cursul rAsboiului a avut loc un schimb de serisori Intre printul Gortceacov, ambasadorul Rusiei la
Viena i ducele de Morny, asa de legat de Napoleon al
III-a. Gortceacov, viitorul succesor al lui Nesselrod, vroia
sh pun& capfit ostilitAtior. Exista o mare deosebire Intre obiectivele politice ale lui Palmerstoncare ar fi
vrut O. continue si sa amplifice rAsboiul determinAnd
participarea si a Suedieisi obiectivele politice ale lui
Napoleon. Palmerston dorea s refacA puterea Turciei,
ca un baraj Impotriva expansiunii Rusiei in Asia. Crimeia ar fi trebuit sA fie redat Turciei, iar din provincia Georgia si tot Caucazul s se creieze un Stat tampon "Cerkazia" sub conducerea marelui animator al rAsboiului de guerilla In Caucaz, ,s a m , care ar fi devenit
vasalul Turciei si al Angliei. Toate preocupArile lui Palmerston priveau amenintarea pe care o reprezenta pentru interesele Angliei Inaintarea Rusiei In Persia cresterea prestigiului ei In Asia. Era logic ca interesele Frantei sA nu coincida cu cele ale Angliei; Napoleon vroia sa
dea o replica. tratatelor din 1815 prin punerea In aplicare
al principiului nationalitiltilor. De altfel, Napoleon al
III-a concepuse rAsboiul din Crimeia ca o "reactie contra tratatelor din 1815". "RAsboiul din Orient poate fi
revolutia asteptatA i cu aceastA sperantA l'am Intreprins". (Rothan, Souvenirs diplomatiques Revue des
Deux mondes, 1889.) SA nu ultdm cA fasboiul declarat
In 1859 de Italia contra Austriei era punerea In executie al aceluias principiu al nationalitAtilor.
Intr'un studiu "Les ides napoloniennes. La politique
extrieure de Napoleon III", publicat In 1923 In "Revue
des Etucl6es napoloniennes", Jean Dotenville ajungea la
concluzia: "PAn atimci mai discretA, politica nationalitatilor asa de scumpii lui Napoleon al III-a, se afirmA
160

www.dacoromanica.ro

limpede dupd rdsboiul din Crimeia. Politica nationalitatilor nu era impartlisitA nici de Morny, nici de Drouy
de Lhuys, ministrul de Externe al Frantel, In momentul cand a isbucnit chestiunea locurilor sfinte".
"Impratul Napoleon III sustine doctrina nationalitatilor cu un zel fierbinte. El o apara cu pana, el o delineste, o sprijina cu consideratii istorice; ceva mai mult,
el vrea sk-i dee viat si face din ea un articol din politica lui externa", scrie R. Reds lob In -Histoire des grandes principes de Droit des Gens" (Paris 1923, este una
dintre cele mai complete lucrri de Drept international").
Napoleon III s'a identificat cu principiul nationalitatilor,

cdrui i-a subordonat Intreaga lui politics. externa. In

chiar prima lui proclamatie cdtre poporul francez vorn
gasi afirmat principiul nationalittilor ca un imperativ
al politicei lui externe: "De pe stanca Stanta Elena, o
privire a soarelui care apune a trecut peste sufletul meu...
Voi sti sa Inving sau s mor pentru cauza popoarelor".
Jacques Bainville subiiniaz pasiunea constanta cu care
a sustinut acest principiu: "Dupd. Sedan chiar, dupd uni-

tatea italiana si unitatea germand, amdndou fticute

contra noastra, dupd prdtbusirea tronului sari, el s'a Inversunat sa apere i s preamareascd acest principiu".

Dreapta francezd a Yost Impotriva principiului nationalittilor dar numai sub influenta lui Charles Maurras (este

bine s amintim c Jacques Bainville a fost elevul lui

Maurras). Frederic Le Play scria la 19 Iunie 1859 diplomatului P. Hyacinthe: "Principiul nationalitiltior este
plaga secolului cand este folosit sa distruga micile autonomii care 10 iubesc independenta, spre a le aservi unei
oarecare aglomeratii, sub autoritatea exclusil tt a unei
capitale". Frederic Le Play a fost primul dintre adversarii ideilor revolutiei franceze, consacrdndu-se analizei
codului civil a lui Napoleon si a urmrilor pe care le-a
avut asupra familiei franceze.
In "Le Principe des Nationalits" (Paris 1923) de Ren
Johannet, putem gasi date interesante asupra reticentei

cu care o bund parte dintre gnditorii politici si diplomath francezi au primit ideile lui Napoleon In politica
externa. Tradition alismul francez era antiromantic, ori
Napoleon III era un tipic reprezentant al ideilor romantice In politica. In chiar prefata earth "De l'Allemagne",
aptiruta In 1813, Mme. de Stadl, tipic reprezentanta a
ideilor romantice, daduse definitia conceptului de natiune In sensul lui modern: "Diferenta de limbi, de limite
161

11

www.dacoromanica.ro

naturale, amintirile acelea istorli, tot ce contribuie sit

creeze printre oameni, acesti marl indivizi care se numez natiuni".
Ambianta intelectualA era dominat de princtpiul nationalitAthor. Lectia de deschidere a cursului de Drept
international (12 Ianuarie 1851, data trebuie retinutd),
tinutd la universitatea din Turin, trebuie socotitA ca o
prima afirmare a conceptiei menitd sA revolutioneze Dreptul international si s modificedatoritd lui Napoleon
III, harta Europei.
Definitia data natiunii de Pascal Mancini este astazi
unanim admisd, putem spune cA. a devenit clasied: "Natiunea este o societate naturalA de oameni, de unitate
de teritoriu, de origini, de obiceiuri, de limbd, o comunitate de viatd si de constiintA nationald".
Toate definitiile care s'au dat ulterior natiunnii n'au
facut decat sA reia sub altA forma pe acea data de Mancini. Pradier-Fodr: "0 natiune este reunirea si societatea locuitorior unui aceluias tinut, avAnd aceias Urnma, cArmuit de aceleasi legi, uniti printr'o identitate de
originA, de conformatie fizia si de Inc lindri morale, printr'o lungA comunitate de interese si sentimente si printr'o fuziune de existenti realizatd dealungul secolelor. Se
Intelege prin nationalitate faptul de a exista In stare de
natiune" (In "Prcis de droit politique et d'Economie sociale").
Sau acea definitie data de Pasquale Fiore In "Nouveau
droit international public" apArutd. la Paris In 1885, deci
34 de ani dupd Mancini: "Natiunea este o fiintA morala
care resultA dintr'o totalitate de elemente naturale, care
sunt mai ales acelea ale rasei, limbei, caracterului, traditiilor, obiceiurilor".
Regsim esentialul din definitia lui Mancini i In Ernest Renan: "Qu'est-ce qu'une nation?" (Paris 1887). Renan considerA natiunea ca o "mare solidaritate constituitd de sentimentul sacrificiilor fAcute si de acelea pe
care sunt gata sA le mai facd".
Existenta unei natmni este un plebiscit de fiecare zi
cum existenta mdividului este o perpetud afirmare a
vietii".
Definitia datfi de N. Iorga se apropie ca formulare de
definitia lui Ernest Renan: "0 natiune este, Inainte de
toate o limbA, o literaturA, apoi traditii, constiinta instinctivd a unitEtii, Intfun cuvAnt, o forma morala a umanitAti". ExistA titre definitia lui N. Iorga si a lui Ernest
162

www.dacoromanica.ro

Renan o apropiere de definitia nationalitatii data de istoricul german Neibuhr, autorul unei Istorii a Romei:
"nationalitatea comuna este mai presus de unitatea politica care leag i separa oamenii. Ea face sfi se nasal
Intre ei prin gramatica, limba, moravuri, tradiii, literatura, o InvrAjbire care-i sepal% de influentele straine qi
le face de nesuferit lantul care-i leaga de im popor care
nu-i al kr". Ceiace este comun tuturor definitiilor date
natiunii este elementul complex al istoriei, natiunea fiind
o creatie a istoriei, elementul unitatii rasiale devenind
de o secundarii importanta. Evident di astazi principiul
nationalitatii este unanim recunoscut, chiar comunistii
au fost nevoiti se se Incline, dar la 1851 cand Mancini
rostea la universitatea din Turin acest principiu: "baza
nationala a oricarui drept international trebuie di fie biruinta principiului nationalitatilor", emitea un principiu
revolutionar, dadea ideologiei lui Mazzini autoritatea universitatit
Ori marele merit al Imparatului Napoleon III este de
a fi impus acest principiu revolutionar "fiecare natiune
are drept sa formeze un Stat".

Caderea Sevastopolului oferea Imparatului posibilitatea

de a initta o actiune In. vederea Incetarii rasboiului. Cum

Morny avusese legatura epistolara secreta cu Gortceacoy, a lost el Insarcinat sa lnceapa "cu titlul personal"
unele tatonari privind reluarea relatiilor cu Rusia. Gortceacov, imediat ce a primit informatia ca Morny Intfo
conversatie cu bancherul Erlanger si-a expus parerea ca
prehmgirea rasboiului era o aberatie, a comunicat-o tarului Alexandru al II-a. Gortceacov, prin acelas canal
bancar, Erlanger la Paris i Sipat la Viena, a raspuns
ca nu numai Incetarea rasboiului poate interesa cele
doua State, ci i apropierea Intre Rusia i Franta dupa
Incheirea pacii, apropiere care ar fi In folosul acestor
tari. 0 singura conditie prealabila punea Gortceacov:
conditiile de pace sa nu cuprinda nimic care ar putea
constitui o atingere a prestigiului Rusiei i onoarei nationale ruse. Dupa tatonari, s'au Inceput negocierile secrete.
Gortceacov, probabil ca sa'si asigure concursul binevoi-

tor al Austriei la conferinta pi-tell, a informat Viena,

ceace a provocat o oarecare umbra de tnuiala In raporturile dintre Londra si Paris, cu toate ca.' Napoleon
nu ascunsese cabinetului din Londra dorinta lui de a
termina rasboiul cat mai repede. Guvernul englez a cedat. La 16 Decembrie 1855 au fost trimise la San Pe-

- 163

www.dacoromanica.ro

tersburg conditiile urrnatoare la care aderase i Austria,

1) Principatele danubiene vor fi puse sub protectoratul colectiv aJ. marelor puteri, cari vor garanta orga-

nizarea lor internA. Nici o interventie armath a Turciei nu poate avea loc asupra teritoriului lor fEtrri un
acord prealabil al puterilor protectoare; o rectificare de
frontiera va avea loc In partea Basarbiei.
2) Libertatea de navigatie pe Dunre va fi stabilit
sub controlul puterilor contractante.
3) Marea Neagrg, va fi neutralizatil. Un acord va
avea loc Intre Rusia i Poartd; el va fi anexat tratatului
principal si garantat de marele Curti. Turcia va fi admisit In concertul european. Orice conflict Intre ea si
una din puterile europeene va fi mai Intai supus celorlane patru. In fine principiul Inchiderii strdmtorilor va
fi din nou proclamat.
4) Drepturile crestinilor din Turcia vor fi confirmate ftir nici un prejudiciu adus suveranittii i independentii sultanului. Acest suveran va lua, In privinta
aceasta, o mdsurd la care Rusia va fi numai invitata sti
ia parte.
5) Prtile beligerante, In afar de conditiile de mai
sus, vor putea stabili altele In interesul european.
Rusia era invitat s rdspund Inainte de 17 Ianuarie; trecut acest termen, Austria ar fi facut cauzfi con:lung cu puterile occidentale.

In ziva de 16 Ianuarie 1856 Rusia a dat rspunsul, accept:and tratativele de pace pe baza celor cinci puncte
de mai sus; refuza Ins s accepte rectificarea de frontier& privitoare la Basarabia. Alexandru al II-a a trimis ca prim delegat la conferinta pacii, care avea loc
la Paris, pe contele Or lov i ca al doilea delegat pe
Brunnov, fostul ambasador la Londra. Or lov, inteligent,
fin, si-a orientat, cu multi dibdcie, Intreaga lui actiune
diplomatica In captarea lui Napoleon.

164

www.dacoromanica.ro

Emigratia romdneasca ui Congresul din Paris

(25 Februarie 1856)

REVOLUTIONARII romani aflati In exil, si-au luat

revansa erorilor entuziaste care au precipitat inoportun revolutia dela 1848. Asupra acestei revolutii putem sa aplicam, aproximativ, judecata emisa de
Tocqeville In ceace priveste Conventia: "a creiat politica imposibilului i cultul 1ndrasnelii aarbe".
Mind In pribegie, acesti exilati au trite les sa continue
lupta. Postulatul politic al generatiei dela 1848 a Post
ostilitatea fata de Rusia pentru care existenta poporului roman constituia un obstacol, deaarece o despartea
de popoarele slave din Balcani.
Incepnd din 1849, activitatea propagandistica a exilatilor romani se intensified; ei pledau cu caldura unor
adanci convingeri cauza poporului roman. Imediat du/A
semnarea conventiei dela Balta Liman, membrii locotenentii domnesti, Ion Eliade Radulescu, Chr. Tell si N.
Golescu au Inaintat ministrului de Externe al Republicii franceze un protest, pe care Il tiparisera Intr'o brosPlra si 1-au difuzat printre deputatii Adunrii legislative si presei. Apoi au urmat: un memoriu justificativ
al revolutiei romne din 1848 si "Amintirile i impresine unui proscris", semnata "un Roman" (I. Eliade Radulescu) 0 alta lucrare semnata, de data aceasta de
Ion Eliade Rfidulescu, a Yost "Istoria regeneratiei roma,
ne In 1848, cu toate documentele autentice rnenite s
lamureasca tuturor ultima miscare valaha, precum si
problema Principatelor danubiene".
165

www.dacoromanica.ro

In 1850, a apArut lucrarea unui inimos filo-romAn,

Bataillard, avAnd titlul "Principatele danubiene". Activ,

pasionat, neinduplecat adversar al Rusiei, I. Eliade RAdulescu a publicat o carte (160 de pagini) "Protectoratul
Tarului sau Romania. i Rusia". Iar Nicolae Balcescu
publica acea substantial carte "Chestiunea economicA
a Principatelor danubiene". Intre 1849 si 1850, cel mai
activ a fost, fr Indoialrt, I. Eliade Radulescu. Toate
publicatiilor lor erau scrise In limba franceza ca srt fie
folosite ca material de propagandA. In plus, exilatii romani stiau sa cucereascii, simpatii, sA foloseascA relacare reuseau sit i le facd. Cartea lui Jules MiUile
chelet asupra Principatelor, victime permanente ale Rusiei, este rezultatul acestei actiuni cuceritoare dusA de
exilati ca s obtinA apArritori ai cauzei romanesti. Preocuparea lor era sa fact' cunoscute Moldova si Valahia,

sit atraga atentia Europei asupra politicei rusesti.

Dup.& Inceperea rasboiului Crimeii, propaganda exilatilor s'a intensificat, iar interesul Occidentului pentru
problema Europei orientale, a /nceput sa creascA. Toti
acepti exilati romAni erau stapaniti de o singurA ideie:
din cele douA Principate s facti o ara liberk Toate evenimentele erau examinate in functie de aceasta ideie;
toate relatiile lor erau folosite pentru biruinta acestei
idei; inteligenta, talentul, puterea de muncA erau in serviciul ideii nationale. Ambitia fiecAruia era s serveascA
causa romneascA, problemele care Ii frAmantau aveau
un singur obiectiv: unirea si independenta poporului roman. Niciodat in istoria poporului roman nu s'a cheltuit
atAta nobil idealism, atata energie rAsbittAtoare, atata
pasiune creiatoare. Este, poate unul din putinele servicii
pe care ni le-a fAcut, evident fArA sA vrea, Rusia prin
excesul ei de neomenie, prin sistematicele ei invazii In
Moldova si Valahia, invazii care aveau bestialitatea nAvAlirilor barbare; fArA-de-legile rusesti au desteptat toate energiile poporului roman, au creiat rand pe rand
generatii de tineri, gata sAi Inchine puterile lor renasterii poporului romAn. Nu se serveste o ideie decal aservindu-se acestei idei. iar nu folosind-o ca o trambuling
pentru a in Alta 0 gitunoasa mediocritate.
Toti exilatii romAni, Intre 1849 pi 1858, au dus cea mai
aprigA lupta pentru triumful ideii unirii i independen-

tii poporului roman. Nu este o exagerare cand spunem

cA fat% activitatea desfAsuratE, mai ales /litre 1856 pi
1858, de N. Golescu pi Dimitrie BrAtianu, Principatele
166

www.dacoromanica.ro

ar fi continuat sa ramand. dou provincii turcepti sau

austriace. Am amintit doua nume, dar altituri de acesti purtgtori de cuvant erau o mama de tineri ea: Budipteanu, Lupapcu, Culianu, G. Marzescu, Florescu, Th.
Aman, Buescu, Obideanu, Me lidon, Hentescu pi multi
a1tii can secundau pe inimosul Arhimandrit Iosafat Snagoveanu. Multe dintre aceste nume au fost uitate, putini

dintre ei au jucat un oarecare rol politic, dar nu pentru viitoarea situatie politica chletuiau energia lor tinereascli, entuziasmul lor romanesc.
Intio comunicare facuta la Academia romand, istoricul Ion Lupap a aratat cat de mult ingrijora pe MThner, ambasadorul Austriei la Paris, propaganda exilatilor romani De mai multe on guvernul austriac a intcrvenit. prin Habner la Tuileries spre a determina guvernul francez s interzica. propaganda Romanilor aflati in Paris. I s'a dat o satisfactie: fratii Golescu au fost
nevoiti sa se retragli, temporal, la Geneva; dar nu inseamn ca au abandonat lupta. Splendida energie a
unei crecUnti curate invinge once obstacol.
Putem spune cii politica nationalitatilor a lost inaugurat de Napoleon III in Principatele dunfirene, cum
subliniazii cu multa dreptate R. Reds lob, in "Histoire des
grandes principes du Droit des Gens". "Imparatul se in-

tereseaza cu aprindere de soarta celor doua provincii...

Aceasta este o prima victorie diplomatick In favoarea
doctrinei".
Conte le Walewski reprezentantul Frantei, a pus in
prima pedinta a Congresului problema unirii Moldovei
pi a Valahiei. El a tinut sa atragd atentia ca dupd toate informatiik primite, dorinta unanima a Moldo-Valahilor era sa formeze un singur Principat. Aceasta dorinta, a tinut -s a. explice reprezentantul Frantei, are o
explicatie: comunitatea de origind, de religie si o smar expenenta istorica comund, demostrand nenorocirile
care decurg dintr'o existenta politic separatii. Aalipapa, delegatul Turciei, a sustinut cu vehementd c
nici Vitlahii 1 mci Moldovenii nu vor s formeze un
singur Stat; ideiu unirii fiind formulata numai de ca.tiva revolutionari. Explicatia complecta a indarjitei ostilitati a Turciei se gaseste In raportul lui Benedetti,
insarcinatul cu afaceri al Frantei la Constantinopol. Raportul, cu data da 25 Martie 1855, a lost redactat dupii
intrevederea lui cu marele vizir Aali-papa, caruia i-a
expus punctul de vedere francez: necesitatea de a ri107

www.dacoromanica.ro

dica titre Prut si Dunare o bariera, care ar garanta

Turcia contra trndintelor nAvAlitoare ale Rusiei. Benedetti a cdutat sh-i arate evantajele unui sistem care ar
face din cele doua tAri dunrene un Principat asa de
puternic Incdt sa-si scoatd, din propriile lui mijloace,

din organizatia lui si din aranjamentele diplomatice

foga necesard pentru a se sustrage influentii rusesti,
formand o centura de protectie pentru Turcia.
Benedetti reproduce punctul de vedere al marelui vizir Aali-pasa, prectim si al ministrului de Externe Fuad.

InsArcinatul cu afaceri al Frantei la Constantinopol

Excelentei Sale Ministrul de Externe.

Domnule ministru,

IatA pe scurt, domnule ministru, raspunsul 5i opmnle

dova si Valahia, Intfunul singur, organizarea unei puteri unice i ereditare ar slAbi legaturile care unesc Med
celor doui miraiitrel "Unirea celor cloud Principate, Mol-

aceste provincii cu Turcia; s'ar ridica InteadevAr, un

Stat In conditiile care constituesc suveranitatea si independenta; ar Ynsemna sa se desmembreze imperiul ci
sa se desdvdrseascd separatia care a fost obiectivul per-

manent al Rusiei. Nu putem sA ne facem nici o iluzie

asupra consecintelor unei asemenea rdnduieli; care vor
fi tendintele si aspiratiile acestui Stat nou si permanent? Evident independenta absolut i liberarea definitivd. Puterea suzeranA uza pang acum de dreptul a
alege domnitorii; pAstrasem astfel un control care ne
asigura cAteva mijloace de actiune, foarte limitate o
recunoastem, dar suficiente ca sd 1ntretinem simpatiile,
ceace a putut constata fiecare In momentul retragerei
Rusilor i aparitiei trupelor noastre In Principatele dunarene. De aici Inainte, nici un interes, nici un motiv
nu le va face sd stranga legaturile cu noi; noua administratie nu va avea, dimpotrivA altA preocupare decal
aceea de a se institui ca putere romaneascd. Exemplul
Egiptului departe de a ne liniti, nu poate decat sA justifice prevederile noastre; ca i populatia, vice-regele
este inusulman i totus ereditatea chiar, In Egipt, cere
independenta. Noi vom fi contribuit deci sa organizam
lupta In care va peri In scurt timp autoritatea arbitrara
nominald care ni s'ar cuveni de drept. Turcia nu va
168

www.dacoromanica.ro

avea de pe urma rdsboiului cdstigat si ale sacrificiilor

imense suportate de tart, alt rezultat decdt o restrdngere a suveranitatii ei. Nu vom putea consimti, fart o
compensatie oarecare, la o concesie care ar rani i drepturile noastre sit sentimentul public. Cu atat mai putin
nu putem admite cu cat, dup.& parerea noastra, v Inselati dac credeti Ca e posibil sa ridicati in Principate
o putere care ar fi in acelas timp un obstacol pentru
Rusia si o garantie pentru imperiul otoman. Potrivirea
de religie i frontierele comune vor permite totdeauna
Rusiei sd exerseze asupra acestor populatii o influent&

activa si o asemenea influent& se va exersa cu toatd

libertatea si oarecare succes, din moment ce ea nu va
mai avea urmarile unei actiuni directe si eficace ale
puterei suzerane. Constituind aceste provincii intr'un
Principat sub un print strain a carei autoritate personal va fi in curdnd paralizatd, intemeind aceast ayezare pe ultimele daramdturi ale puterii noastre in aceste tdri, departe de a asigura Turciei garantii de pace
si siguranta, se va organiza o forta noud care Intorcdndu-se in mod fatal contra naastrd prin natura rdnduielii ei, se va adauga pericolului care ne ameninta din
acea parte. Ce se vrea? SA fie oprita Rusia la Prut si
sd se pund capat prec&derei ei in provinciile danubiene?
Primul din aceste cloud rezultate se poate obtine printr'un act diplomatic incheiat intre toate marile Puteri,
proclamand neutralitatea Principatelor; al doilea consoliddnd, in loc de a o anula, autoritatea suverana a
Portii.

"Statute le organice ale Valahiei si Moklovei rdspund

tuturor necesitatilor, prosperitatea materiald a acestor
provincii o dckvedeste; depaxte de noi gandul de a-i
danna, suntem gata dimpotriva sd aderam la toate modificarile care se vor crede utile pentru a Intari administratia local; ne multumim sii cerem pdstrarea unui
drept la care n'am renuntat niciodata, dreptul de suzeranitate exersat de noi sub garantia marilor Puteri, far%
pericol, prin urmare, pentru scutirile de impozite acordate de Sultan acestor provincii. Interpretand In mod
abuziv articolul V al tratatului din Adrianopol si alte
tratate anterioare mentionate in acesta, din Putere garant& Rusia s'a facut, cu voia ei, putere protectaare, Intelegdnd s imparta cu Poarta privilegiile autoritii
suverane. Aceste tratate nu se mai pot reinnoi; dar nici
nu li se pot substitui, fra prejudiciu pentru puterea qi
169

www.dacoromanica.ro

siguranta noastrA, aranjamente care ar educe de f apt

frontierele imperiului rusesc dela Prut la Dunfire. Repundnd autoritatea noastrA In Principate pe adeviirata
ei baz, ni s'ar permite, fad% a pAgubi aldituirii lor actuale, sa desvoltdm influenta noastr In aceste provincii, de a cdstiga noui simpatii, cle a organiza, Inteun
cuvdnt, toate elementele de forth' si. rezistentA necesare
spre a opune un dig ambitiei Rusiei. Guvernul rus datoreazA pozitiei cdstigate prin conventia de la Ackerman si prin tratatul dela Adrianopol, precum si mAsurilor de agresiune de care a dispus contra Turciei, sA
poen exersa la Bucuresti si la Iasi o actiune preponderantd; el n'a reusit totus sfi ne Indeparteze cu totul
simpatia acestor populatii. SA fie obligatA Rusia de a
renunta la un protectorat cfiruia i-a dat carecterul unei
suveranitti, sd ni se redea dreptul Intreg de suzeranitate si noi vom ajunge s legdm complect Principatele
intereselor noastre si destinului Turciei, sa, ridicAm un
zid desprtitor contra politicei traditionale a cabinetului din San-Petersburg. Dacift evenimentele rdsboiului,
totu, vor cere o remaniere a lifirtii Europei si &A.
Rusia se va gdsi micsoratri pe alte puncte sau, dacti va
fi posibil sA se facd restituiri Turciei care ar pune Rusia In imposibilitate de a ameninta, mai departe integritatea imperiului otoman, Poarta ar gasi In aceste
eventualitAti garantii care, pundnd capAt legitimilor ei
IngrijorAri ar autorizau-o s feed concesii importante
pe Dundre. Dar dincolo de once combinatie de asemenea naturd, limitarea puterilor Sultanului asupra Prin-

cipatelor ar deveni o surs de noui pericole pentru

Turcia".
Pentru apArarea acestui punct de vedere, delegatul
Turciei la conferinta pAcii a desfAsurat o rarA energie,

Exilatii romdni au avut de luptat contra acestei atitudini ostile unirii i contra intrigior delegatului Austriei
care sustinea teza lui Aali-pasa. Spre a cdstiga pe Napoleon al III-a, delegatul Rusiei, contele Or lov, a declaret cd apreciind nevoile Principatelor crede cA unirea va ajuta la prosperitatea Principatelor. Congresul,
In fine, a acceptat sugestia Austriei de a fi consultatti
populatia Moldovei si a Valahiei, hotArdnd trimiterea la
Bucuresti a unei comisii europene, cu misiunea de a
convoca In Moldava si Valahia divanuri ad-hoc chemate
s exprime dorintele populatiei. Congresul Ii rezerva
dreptul de a examina aceste dorinti, de a le satisf ace
170

www.dacoromanica.ro

In masura posibilului 5i de a se pronunta asupra viitoarei organizari ale Principatelor. Tratatul a lost semnat la 30 Martie 1856; un prim cd5tig pentru cauza nationala a fost faptul ca pentru prima oara Romnii luau
parte la aplicarea unui principiu de drept international,
recunoscandu-li-se o existenta In afara de cadrul imperiului otoman 5i trecand sub protectoratul colectiv al
marilor Puteri europene.
Pentru aplicarea principiului nationalitatii se folosea
pentru prima ()ail 4n dreptul international consultarea
poporului. In Constitutia pe care 0-au dat-o Polonezii
la 1791, gasim formulat principiul "orice putere In societate emand din vointa nationala". Trebuie s amintim
ca j unitatea Italiei s'a facut printr'o serie de plebiscite

fficute Intre 15 5i 21 Octombrie 1860. Modena, Bo Ionia,

Toscana, Parma, Sicilia, regatul Neapolului, State le pon-

tificale, Umbria, pe calea plebiscitului 5i-au exprimat

vointa de a se uni cu regatul Sardinei si Piemontului. Tot
printr'un plebiscit, 6 ani mai tarziu, Venetia s'a unit cu
restul Italiei (21 Octombrie 1866). A5a de puternica a fost
In acea epoca autoritatea vointii populatiei ca dupa ocuparea Romei la 20 Septembrie 1870 de catre trupele itaLane, un plebiscit a lost facut pentru a confirma vointa
populatiei romane de a se integra In Statul italian.
Moldova 5i Valahia Incetau sit mai fie considerate din
punct de vedere nurnai turcesc, ca doua provincii ale
imperiului otoman; In timpul conferintei dela Paris interesele poporului roman au lost examine ca ale unui
popor independent, interese deosebite de ale marilor puteri can Ii Incalcasera drepturile. Extragem din tratatul
Incheiat la Paris partea care privea Moldova 5i Valahia.
"Moldova va fi marita cu o parte din Basarabia rust.
Aceasta provincie, ca i Valahia, va continua s se bucure "sub suzeranitatea Portii 5i sub garantia puterilor contractante" de toate vechile ei drepturi. Nici o putere nu va exersa asupra uneia sau alteia o protectie
exclusiva 5i nu va putea sa se amestece in mod particular In treburile lor. Principatele vor avea o administratie independenta 5i national& Libertatea deplina le este
asigurata pentru cult, legislatie, comert 5i navigatie.
Statute le lor de bazd vor fi revizuite conform deliberarilor celor cloud divane ad-hoc, care vor trebui sa reprezinte "In modul cel mai exact, toate clasele societatii", 5i ale caror dorinti vor fi stranse de o comisie europeana, care va primi instructii dela congres. Ea va
171

www.dacoromanica.ro

face apoi un raport unei conferinte formate din plenipotentiarii puterilor contractante la Paris, si in urma
unei Conventii !titre aceast conferinta i Poarta, sultanul va publica nouile statute sub forma unui hatiserif
care va fi garantat de puterile In mod colectiv. In plus
s'a admis ca Principatele s aib o armata nationala,
c ele vor putea lua, de acord cu Poarta, masuri pentru apararea Thr, i cfi nici o interventie militara a acestei Puteri pe teritoriul Mr nu va avea Mc Para asentimentul Inaltelor parti contractante." (Rezumatul articolelor 20 pang la 27.)
Atat In timpul conferintei, precum i dupa semnarea
tratatului dela Paris, atunci eand urma O. se procedeze
la consultarea poporului roman, s'a vfizut inddrjita opunere a Turciei si mai ales a Austriei. Putregaitul imperiu habsburgic, salvat In 1848, prin interventia Rusiei,
atunci cand explozia principiului nationalitgtilor 11 zguduise profund, avea intuitia pericolului pe care 11 repre-

zenta pentru el creiatia unui Stat puternic roman la

gurile Dunarii. In 1848( dacti Habsburgii n'ar fi fost anchilozati ca inteligenta politica i ar fi pus in aplicare
principiul confederatiei natiunilor din imperiu, creiarea
Statului roman nu ar fi constituit o amenintare pentru

existenta imperiului austriac. Sunt prilejuri pierdute In

istorie si care nu mal revin. Viena, deci, a combatut cu
toate mijloacele experimentatei perfidii habsburgice ideia
unirii, Incurajand rezistenta Turciei fa:and din Barbu
Stirbei instrumentul murdar al zadarnicirii unirii.
Anglia, fait sa se ralieze intransigentei Austriei si
Turciei, cuta o formula menita s salveze privilegiile
Turciei asupra Principatelor.
In aiunul dechiderei conferintei, Napoleon al III-a, In
audienta acordata lui Clarendon, a Incercat s obtina
adeziunea reprezentantului Angliei la ideia contopirii
celor doua princinate inteun singur Stat. Cavour reprezentantul regatului Sardiniei si Piemontului, secunda
politica franceza, sustinnd unirea. Rusiei nu-i convenea, desigur, existenta unui Stat puternic, care nu era
slay, la gurile Dunfirii, dar se gasea Intr Un impas. Kiseleff in Regulamentul organic, In articolele 425 si 426
prevazuse: "Origina, religia, obiceiurile, aceeas limba la
populatiile celor doua Principate, ca si nevoia mutua,
confine, dela Inceput, elementele unei uniuni intime care
a fost oprit i Intarziata de Imprejurdri Intamplatoare
si secundare. Avantajele i urmarile folositoare rezul-

172

www.dacoromanica.ro

tand din unirea acestor dona popoare nu pot fi puse la

Mdoiala.
"Elementele fuziunii Moldo-Valahilor sunt deja stabilite In acest Regulament prin uniformitatea bazelor administrative a celor done tari. Identitatea legislatiei
fiind unul dintre mijloacele cele mai eficace pentru a
desavarei aceasta reuniune morala, o Comisie mixt& va
fi numita de guvernele celor cloud Principate cu misiunea de a contopi intr'un singur i acelas corp de legi
moldo-valahe Codul civil ei Codul penal ale celor doua
tari."
Cnd Kiseleff dirija lucrarile In vederea redactarii
Regulamentului organic, Rusia domina Sub-Estul Europei, era proteguitoarea Turciei i nimeni in Europa nu
cuteza s i se opuna. In 1830, Rusia prepare din Principate un Stat complect aservit intereselor ei, un Stat
romenesc satelit, am spune azi, de fapt o gubernie ruseascd, bucurandu-se de oarecare autonomie. Ori, la 1856
exilaii romani foloseau In propaganda lor articolele 225
ei 226 din Regulamentul organic atet Impotriva Rusiei
cat ei impotriva Turciei, care recunoscuse Regulamentul i Ii aplicase. Dar in afera de recunoaeterea procesului organic de fatala unire administrativa ei politica
enuntatit prin Regulamentul Organic, Or lov, delegatul
Rusiei vroia sa cucereasca increderea lui Napoleon al
III-a (finparatul vroia Si afirme valabilitatea principiului nationalittilor la gurile Dunarii, pentru ca ulterior
sa-1 splice In Italia); In tot timpul conferintei de pace
delegatul Rusiei nu s'a opus unirii. Si cu atet mai mult
convenea, din punct de vedere tactic, aceasta atitudine
cu cat Or lov eta prea bine ca. Rusia raliindu-se propunerii lui Walewskidelegatul Franteicare ceruse unirea Principatelor, va provoca bnuiala Angliei ei, In consecinta, opunerea lui Clarendon. Calculul lui Or lov a fost
exact; Anglia a sustinut cererea Turciei. In masura In
care Rusia cauta simpatia Frantei, creia elementele unui
dezacord Intre Anglia ei Franta. Politica de apropiere a
Rusiei de Franta era dusa cu o entuziasta energie de
printul Gortceacov. Un prim succes a fost designarea
ducelul de Morny, fratele vitreg al lui Napoleon al III-a,
ca sa reprezinte pe Imparat la Incoronarea tarului Alexandru al II-a; ulterior acesta a lost numit ambasadorul Frantei la San-Petersburg.
In Septembrie 1857, Gortceacov aranja Intelnirea la
Stuttgart a lui Napoleon ei Alexandru. La sfdreitul Intre-

173

www.dacoromanica.ro

vederii, s'a marturisit oficial ea Intelegerea era complecta !litre ambii suverani asupra proulemelor politice
europene. Iata dece s'a considerat de unii istorici aceasta intrevedere dela Stuttgart ca prima etapa in drumul spre viitoarea alianta ruso-francezd. In 1857, Bismarck, ministrul Prusiei la Frankfurt, comunica ministerului sau de Externe: "Printul Gortceacov revenind
din Stuttgart, mi-a vorbit pe un ton de complecta satisfactie, a putea spune de triumf. Intrevedrea, mi-a
spus, a realizat si a depasit toate sperantele rusesti.
Aceasta intrevedere din Stuttgart, a adaugat Gortceacov, a castigat de acurn Inainte caracterul unui eveniment istoric".
Intr'un studiu "Etapele aliantelor franco-ruse", Serge
Garianov sustinea c Gortceacov i colegul lui francez
au redactat un text privind acordul la care s'a ajuns,
dar nici un act nu a fost semnat. Cu prilejul intrevederii
dela Stuttgart, Napoleon a obtinut din partea lui Alexandru sa secondeze politica francezd In Italia. Rusia
va concentra un corp de armata la frontiera Galitiei,
pastrand neutralitatea; prin acest gest, intorcea Austria lovitura data in timpul rasboiului din Crimea.
Se explica, astfel, atitudinea Angliei In timpul i dupa
conferinta din Paris.
Exilatii romani nu pierdeau din vedere nici o miscare a adversarilor unirii; prin memorii admirabil docu-

mentate ei cautau s Mature, rand pe rand, obiectiile.

Este un exemplu de energica si patriotica aparare a unei
idei. Punctele sustinute in diversele memorii se rezumau Ia: Unirea Principatelor; noul Stat sa se bucure de
deplina independenta; seful Statului sa fie ereditar si
strain; Statul sa fie pus sub garantia Europei. La 2 Mai
1856, Dimitrie Bratianu a adresat linparatului un memoriu cu titlul "Consecintele tratatului din Paris pentru
Principatcle Moldo-Valahe". La 6 Martie 1856, N. Golescu "In numele compatriotilor sai" a inaintat un memorm reprezentatilor Frantei Angliei i Sardiniei, prin
care cerea. inainte de inceperea conferintei de pace:
1) Retragerea trupelor austriace; 2) stabilirea unor guverne intErimare alese de locuitorii celor cloud Capita le;
3) alegeres pxinu1ui prin sufragiu universal, conform
vechilor obiceiuri ale tarii, sau cel putin o Adunare extraordinara compusa din reprezentantii tuturor claselor natiunii, electori i eligibili In acela timp.
Efectul acestui memoriu s'a produs fara intarziere. La
174

www.dacoromanica.ro

27 Martie, prEsedintele conferintei, contele Walewski a

invitat brusc, pe un ton rece pe reprezentantul Austriei
ea s comunice data precisa la care Austria este decisa
sA'si retraga trupele din Principate. Politica Austriei era
Clara; vroia sa se substitue Rusiei ca influenta in Moldova si Valahia. De aceea Intre 1855 si 1859 a existat un

pericol austriac, iar Indarjirea Vienei contra unirii a

celor cloud Principate avea un singur obiectiv: sa i se
acorde de Franta st Anglia protectoratul asupra Moldovei si Valahiei. In acest scop a trimis la 2 Decembrie
1856 acel ultimatum Rusiei. Tendinta imperialistA a
Halisburgilor a fost demascata de N. Golescu In memoriul rnentionat mai bus: "Cine nu vede cd Austria, dela

Inceputul ostilitatilor, nu tinteste altceva decdt sh se

stabileasca In principate in locul Rusiei Ea n'a semnat
conventia din 24 Ithie 1854 cu Poarta numai spre a avea
dreptul de a ccupa tara a clirei stApanire o ravneste.
Daca nu, de unde vine aceasta. sumedenie de imprimate
esite de doi ani din tiparnitele Vienei, cu participarea
mrturisita sau secreta a guvernului? Tiparituri prin
care se eautd a se demonstra ca Dundrea este un fluviu
german ea i Rhinul, i CA Austria, atata vreme eat nu
se va rezema de-o parte pe Carpati si de alta pe Balcani, ramane In afara frontierelor ei naturale; ca maine, odata pacea semnatA, fara nici o indoial, va prezenta mh de motive InselAtoare pentru a prelungi o
ocupatie mai dura, mai marsava decdt cea moscovitA".
Faptul ca N. Golescu, unul dintre fruntasii revolutiei
din 1848, facea o asemenea afirmatie InseamnA ca pericolul permanetizarii Austriei In Principate era o serioasA amenintare, cunoseandu-se perfidia politicei Habsburgior. Rasboiul Crimeii Indepartase pericolul rusesc,
pericolul austriac era Insa imediat.
Ideia aducerei pe tron al unui print strain, pe care o
vedem apArand In toate memoriile, nu trebue interpretata fals, In sensul incapacitatii Moldo-Valahilor de a
promova un domnitor vrednic. Atat Mihai Sturdza In
Moldova cat i Gheorghe Bibescu In Valahia clAdusera
dovezi stralucite de capacitatea de a guverna o tara.
In ceace priveste pe Alexandru Ion Cuza, el a realizat
in sapte ani de domnie cat n'a facut nimeni dupA eL
Exilatii romani au Inteles CA, In climatul politic din 1856,
aducerea unui print strain Insemna un plus de asigurare a independentii noului Stat. Este bine sti amintim
CA majoritatea exilatilor roma/1i erau republicani; Ste-

- 175

www.dacoromanica.ro

fan Golescu si C. A. Rosetti publicau "Republica Romana". Au parasit ideia republican& atunci cnd si-au dat

seama ca un print strain raspundea mai bine intereselor natiei. Ei cereau un print dintr'o dinastie occidentalk numai rus sau german s nu fi Post. In cercurile
diplomatice se stia c inclinarea Romnilor era pentru
un print francez, sau cel putin de origina latin. i nu
era numai dorinta exilatior; In "Acte i documente"
(vol. III, pag. 558) de D. A. Sturdza gasim memoriul Tecucenilor prin care Isi exprimau aceeas dorinta: "Tecucenii din toate clasele si-au manifestat dorinta lor In
modul urmator: Unirea Principatelor sub un domn ereditar din Francia, Anglia sau Piemont".
Cavur sustinea ideia unirii si a unui print strain, Inlesnindu-i o combinatie care avea i aprobarea lui Napoleon al III-a. Duce le de Modena, de origina austriacti,
ar fi urmat s devingi domnitor al Principatelor-Unite,
iar ducatul de Modena ar fi trecut ducesei de Parma si
ducatul acesteia integrat Piemontului. Din corespondenta lui Cavur reese ca dibaciul reprezentant al regatului
Sardiniei i Piemontului, isbutise sa facd acceptata solutia. Daca solutia lui Cavour putea satisface Austria,
ideia, In sine alegerei printutui strain a provocat o i
mai energica Impotrivire din partea Turciei, mult mai
mare decat contra unirii Principatelor. Pentru guvernul
turc, un print strain pe tronul Principatelor insemna
independenta totala; opozitia categorica a acestuia a
antrenat si Anglia In sensul dorintei exprimate de Turcia.
Poporul roman avea sprijinul neconditionat al Impa.ratului francez. Inainte de terminarea conferintei de
pace, Walewski i-a spus lui Dimitrie Bratianu: "Voim
ceace voiti, i vom face tot ce ne va sta In putint& ca
aft ajungem la rezultatul dorit. Singura noastr temere
este a poporul roman nu va raspunde la Increderea pe
care am pus-o In el". Walewski reda cu fidelitate gandurile lui Napoleon. Pe bunk' dreptate, N. Iorga in "Partea
lui Napoleon III In Unirea Principatelor" scria: "Dupa
rasboiul Crimeii, cand au Inceput negocierile pentru
pace si dupa ce acum pacea din Paris se stabilise, cand
era vorba sit' se traga ultimile consecinti ale acestei paci,
sa se ajunga la organizatia definitiva a Principatelor,
Impratul a stat si mai departe rezimat pe aceste principii, Impotriva opiniei publice franceze care nu vroia
noui dificulaiiti, care cauta, preocupata de alte probleme,
sa'si faca prietenii In toate partile".
176

www.dacoromanica.ro

Stradfort, neinduplecatul sustinator al tezei rusesti, explica astfel atitudinea neclintit a lui Napoleon: "Inchnarea i calculul de a recastiga pentru tara lui o important& de prim imperiu si de a'si arAta vointa s devin
conducdtor pe continent".
"In sustinerea uniril Principatelor, Napoleon nu era
retinut nici cel putin de opozitia Austriei pe care o detesta, nici a Turciei pe care o dispretueste. Era indemnat la aceasta faptd de interesul, adesea exprimat, pe
care Ii acord& doctrinei nationalitatior, o tema conform& vederilor Imparatului. Cu toate c la congresul din
Viena se stabilise principii reactionare, Napoleon dorea
s& satisfaca dorintele supusilor si nu ale conducdtorilor,"
Spirite agere, exilatii romani au inteles c atitudinea
Angliei, favorabild tezelor sustinute de reprezentantii
Turciei, ar fi putut s ingreuneze politica impgratului.
Dimitrie BrAtianu isbutise sa'si facd pretioase legaturi
la Londra, avand acces chiar la Palmerston. Ne putem
da seama de valoarea acestor relatii din faptul ea a
creiat un comitet filo-roman compus din cei mai de seam& si mai influenti membri ai Camerei Comunelor si
Camerii lorzior. Dar el nu s'a multumit numai cu realizarea acestui comitet; cunoscator al vietii publice engleze si al rolului precumpnitor pe care ii avea industria asupra politicei Angliei, a activat pentru desteptarea interesului industriasilor fatd de viitorul Stat Romania, ca debuseu al produselor engleze.
La 5 Decembrie 1856, Dimitrie Bratianu a inaintat lui
Palmerston un memoriu, model de convingatoare argumentare. La 7 Octombrie 1856 avusese loc la Brighton o
mare Intrunire public& la care au luat parte personalitati
de prim ordin ai vietii politice, ca Gladsone, lord Brougham, Rockbuck i Otway. In discursurile rostite, oratorii
si-au manifestat simpatia pentru unirea Principatelor. La
sfarsitul Intrunirii s'a votat o motiune in favoarea unirii,
care a lost inmanat reginei Victoria. Alte meetinguri In
favoarea unirii au avut loc la Birmingham, Manchester si
alte centre industriale. Inteligentd sprintend, cu un deosebit simt de a Inregistra miscdrile opiniei publice, Dimitrie Brtianu a vzut imediat eh actiunea lui se isbea
de un obstacol: se rdspandise svonul c Frante nu mai
sustinea unirea Principatelor. La 6 Decembrie 1856 el a
trimis din Londra contelui Walewski, ministrul de Ex-

terne al Frantei, o scrisoare din care reproduc acest

fragment: "Ceace paralizeaza, In acest moment In An-

177

12

www.dacoromanica.ro

glia, actiunea prietinilor Romanilor este svonul, reprodus intentionat de unele organe de publicitate, ca guverniU1 francez de-asemenea a abandonat proectul de
unire si de aceea cauza Principatelor este o cauza pierduta; ar fi de dorit mult ca in Franta ziarele care Inteleg si sprijina politica Excelentei Voastre sa demonstreze falsitatea acestui svon".
Cum Romanii insistau sa obtina nu numai unirea ci
zi un print strain, guvernul englez, in afard de dorinta
de sprijini Turcia care se opunea In mod categoric, se
temea ca acel print strain nu putea fi decal francez
din familia Bonaparte; iata de ce eforturile lui Dimitrie
Bratianu nu dadeau rezultatele dorite. Un print francez pe tronul Romniei ar fi insemnat o butt. de importanta decisiva a politicei franceze la gurile Dunarii gi
In Balcani. Sir Bulwer, reprezentantul Angliei In comisia de ancheta a sfatuit pe Romani sa renunte la ideia
unui print strain, multumindu-se cu un print roman,
deoarece Poarta ar fi dispusa sa accepte aceasta solutie, iar Anglia ar sustine unirea Principatelor.
Revolutionarii dela 1848 invatasera s se adapteze Imprejurarilor, nu mai erau prizonierii himerelor; exilul Ii
initiase In complexul problemelor europene, le daduse o
lectie de realism politic care nu excludea pasiunea nobila pentru o ideie, ci numai o supleta tactica pentru
realizarea ei.
Puterile semnatare ale tratatului de pace In loc sa ia
direct masurile necesare in vederea instituirii unui guvern provizoriu pentru organizarea consultarii poporului
roman, au lasat in seama Portii, care s'a grabit O. numeasca cate un Caimacan in fiecare Principat: in Moldova pe Teodor Bal i in Valahia pe Alexandru Ghica.
"un batran rablagit, inacrit, aproape cazut in copildrie"
(cum II descrie Bee lard, consulul francez la Bucure0i
intfo scrisoare catre Thouvenel). Alexandru Ghica fusese numit domn al Valahiei in 1832 si depus de Poarta,
ca incapabil, In 1841.
Consultarea populatiei romanesti din cele doua Principate, conform intentiei i deciziilor luate de conferinta din Paris, urma sa se faca in conditii de perfectfi
impartialitate, lsandu-se libera manifestare a tutor curentelor. In Valahia, caimacanul Gr. Alex. Ghica a lasat deplina. libertate, Incurajand chiar presa unionista.
Barbu $tirbei se Meuse unealta politicei Vienei pe tot

timpul ocupatiei austriace (Decerribrie 1854-7 Iu lie 1856).

178

www.dacoromanica.ro

Prima masurd luatA de $tirbei cat timp a fost domn In

Valahia, spre a zdclarnici unirea, a fost sa impiedice
Intoarcerea In tub. a exilatilor. Dupd revolutia din
1848, Turcia (Muse, sub presiunea Rusiei, un firman
prin care cdpeteniilor revolutiei le era interzis sa se Intoarca In Valahia. In ziva de 2 Februarie 1855, N. G.lescu a trimis o scrisoare contelui Walewski, rugdndu-1
sa intervina spre a se acorda exilatilor libertatea .de a
se intoarce la ei acasd. Ori, Barbu Stirbei invoca acest
firman, spre a Impiedioa Intoarcerea animatorilor ideii
unirii, adicd pe acei cat se ridicaserd impotriva Rusiei.
Chiar In cursul anului 1857, tuturor acestor Inflficarati
partizani ai unirei le-au fost Inchise granitele tarn.
Memoriul lui N. Golescu din 15 Iunie 1857, prin care denunta piedicile puse exilatilor sa se intoarcd, oglindeste
presiunile austriace i turcesti de a stdvili curentul unirii. Cum foarte just observa N. Golescu: "noi n'am fost

proscrisii Portii; noi am fast indepdrtati din tara noastra temporar, feud sa Ern judeoati, numai printr'o simpr masurli de politie, In virtutea unui ordin semnat de
generalul rus Liiders, de Omer-pasa si de Caimacanul
Cantacuzino. Exprintul tirbei, In timpul guvernrii lui,
s'a crezut Indreptatit s refuze intrarea exilatilor in Valahia, desi erau Imputerniciti cu autorizatii speciale
eliberate de Poartd i chiar poseand scrisori de recomandatie din partea marelui vizir. Daca precedenta administratie valaha s'a putut sustrage ordinelor formale
ale Portii spre a Myth* o injustrtie, cum ar putea actuala administratie sd fie incapabild s actioneze conform dreptului i sa ne lase sd intram In tiara noastra,
atunci and noi ne prezentdm Imputerniti cu pasapoarte
vizate de Sublima Poarta?"
In urma unei audiente a lui Dimitrie Brdtianu la
Walewski, acesta a comunioat lui Thouvenel s ceard
Portii libertatea de a intra In tara a exilatior.
"Mai multi Moldo-Valahi, cari au fost izgoniti din
tara Thr de catre autoritatile rusesti in urma evenimentelor din 1848, solicit guvernului Sultanului, sa se pun
capdt exilului lor. In adevdr, nu se vede ce motiv plauzibil s'ar putea invoca dupa rasboiul din Orient si al
tratatului din Paris, spre a retine mai departe de tara
lor, oameni al cdror exil a avut drept cauzfi motive de
plngere exclusiv contra Rusiei." Dar cu toata interventia ambasadorului Frantei, se intdrzia viza pasapoartelor din ordinul nevolnicului print-Caimacan Alexandru
179

www.dacoromanica.ro

Ghica care executa tot ce Ii spunea consulul austriac.

Dimitrie BrAtianu a isbutit sit determine pe lordul
Otway sA ia cuvAntul In eedinta din 14 Martie 1857,
cernd interventia Angliei la Poart spre a se ingadui
exilatilor s se IntoarcA in ar. Abia In luna Iu lie 1857
ei au putut sA. se Intoarcii.
In Moldova, presiunea austriacii i turceasca a luat
forma cea mai brutara: ziarul "Steaua Dungrii" al lui
KogAlniceanu a fost suprimat, iar curierul care ducea
la Paris un memoriu al Unionietior, arestat. 2 Martie
1856). Generalul austriac, Coromini, s'a dus la Iaei (2
Martie 1856) amenintand pe CaimaicanGrigore Alexandru Ghicacu imediata lui destituire dacA nu era
in stare sA impiedice pe supueii lui sA'ei exprime dorintele. Inlocuirea acestuia (8 Julie 1856) prin Caimacanul
Teodor Bale punea la dispozitia Austriacior i Turcilor
omul de executie de care aveau nevoe. Consulul fraucez, Place, Il descrie In rapoartele lui ca pe un reinnoitor al procedeelor fanariote; prin mijlocirea Bancii Zarafi & Vlasto din Constantinopol pliitise 25.000 de ducati ca s obtin caimiicania. Dela 1829, demnitarii turci nu mai primiseril plocoane i pungi pline cu aur.
Theodor Bale oferise 80.000 de ducati dacA i se asigura
domnia, el bine Inte les, obligAndu-se sa zdrniceasca
unirea. Unionietii ei-au dat seama la ce trebuiau s se
aetepte, and la instalarea Caimacanului i-au servit de
aghiotanti doi generah ai armatei austriace de ocupatie.
In ceace priveete Poarta, nici chiar in epoca fanariot
nu se amestecase aea de direct In treburile interne ale
tArii, cum o fAcea dup 8 Julie 1856. In opinia guvernului turcesc, o accentuare a interventiei In Principate,
tratAndu-le cu ostentatie ca simple provincii ale imperiului otoman, era cel mai nimerit raspuns care se putea da propagandei desfdeurate de exaatii romani.
Aceetia, In memoriile lor, nu uitau s aminteascAceace
Turcia voit uitacA "Principatele au facut voluntar act
de supunere Porta prin douA tratate succesive, Valahia
in 1393 ei 1460 sub sultanii Baiazid i Mahomed al II-a,
iar Moldova abia In 1494. Conform acestor tratate Turcia In schimbul unui tribut se obliga di le protejeze.
Nici mai mult, nici mai putin. Cele doull Principate Ii
pAstrau drepturile lor de State libere ei independente.
Aceste tratate sau capitulatii sunt i azi unica legatura
care face s atarne Principatele de Turcia". (Memoriul
lui N. Golescu.)

180

www.dacoromanica.ro

"Suntem legati de Turcia, dar liberi printr'o conventie si nu dincolo de ea." (Memoriul adresat Imparatulut
Napoleon III.) Sub lima Poarta stia cat erau de temeinice argumentele Romnilor, dar era convinsa ca le va
putea anula valabilitatea printr'o serie de acte menite
sa coboare juridic Principatele la situatia de raiale.
Theodor Ba ls era ticalosul instrument al acestei operatii. Unionistii fiind considerati de Poarta ca singurii
dusmani ai intereselor imperiului otoman, caimacanul
se obligase sa deslantuie prapadul contra bor. Nici un
prefect dintre cei numiti sub Ghica nu a mai ramas In
functiune, pentru ca toti erau partizanii unirii. Prefectii numiti de Theodor Ba ls lucrau sub supravegherea
vice-consulilor austriaci, deoarece Austria Infiintase 4n
fiecare capitala de judet un vice-consulat. Cairnacanul
simtind rezistenta la unii membri ai divanului domnesc,
ca sa-i sileasca sa dernisionaze, Ii insulta, Ii umilea si
imediat ce unul demisiona, se grabea sa-1 Inlocuiasca

cu un om de Incredere. Iar atunci cnd prefectii sau

vice-consulii ti denuntau un partizan al unirii, Caimacanul ordona s i se invente o vina oarecare, pentru
care sa fie arestat si ancheta sa se desfasure cu Incetineala, In timp ce napastuitul zacea in Inchisoare.
Chiar portul costumului national de studentii tineri era
considerat ca un delict; cei cari Indrasneau sd poarte
costumul national ca o afirmare a sentimentelor lor
romanesti erau pur si simplu restati. Cantecul "Hora
Unirii" al lui Vasile Alexandri era subversiv. Rar s'a pus
atdta naprasnica energie In serviciul unei ticfilosii cat

a pus Theodor Ba ls spre a Inlesni falsificarea alegerilor pentru divanele ad-hoc.

Ideia unirii avea un sustinator de o rara energie In

consulul Frantei, Victor Place, care informa pe ambasadorul Frantei (Eduard Thouvenel) de toate fara-delegile lui Pals. Atat la Viena cat si la Constantinopol
se stia ca ideia unirii era atat de impetuoasa. de irezistibila !neat masurile luate vor fi usor sframate de
voint)a Intregei natiuni. 0 perfida masurd a fost sugestionata de cabinetul din Viena celui din Constantinopol, de a se limita numarul dorintelor pe care divanurile ad-hoc aveau dreptul sa le exprime; sperau ca in
acest fel sa excluda discutarea unirii. Ambasadorul
Frantei la Constantinopol s'a Imuotrivit, declarand guvernului turc ca nu va accepta firmanul de convocarea
divanurilor ad-hoc 4n cazul cand se va pune opreliste
181

www.dacoromanica.ro

populatiei moldo-va1ahe ca sa. se pronunte asupra unirii. Ambasadorul Thouvenel invoca In sprijinul atitudinei lui punctul de vedere sustinut de Cavour In conferinta pAcii i Insusit de congres: divanurile ad-hoc trebuiau sa se conducA dupA legea care le guverna, adiRegulamentul organic putAnd s i se aducA modificdri numai conform intereselor populatiei. Ori articolele 245 si 246 din Regulament prevedeau ipoteza unirii celor douA Principate.
Cu toate Ca ambasadorul Angliei sustinea cu Inversunare guvernul turc, ostil unirii, nu putea slat dea consimtamntul la falsificarea liberei consultri a MoldoValalillor. Lipsit de sustinerea Angliei, guvernul turc a
fost nevoit sit renunte la ai piezise. Comunicarea firmanului de convocare a lost Insotitfi de o not explicativ; aceasta comunicare trebuia sA fie trimisA Puterior
semnatare ale tratatului din Paris. Ambasadorul Frantei s'a opus categoric, Intelegdnd manevra pe care o In-

cerca guvernul turc. Intr'o scrisoare adresat de am-

basadorul Thouvenel ministrului sAu Waleviski, se vede

atitudinea ambasadorului fatA de Fuad pasa, ministrul

de Externe al Turciei, care ar fi vrut s introdua In

nota explicativa rezervele g-uvernului turc, rezerve menite SA fad/ inoperante divanurile ad-hoc privitoare la
unire.
"Au aceste rezerve legAturA cu chestiunea unirii Principatelor? Intelegeti s anuntati anticipat a nu voiti nici sa luati In considerare dorintele populatiei, dupA
ce v'ati angajat sA fie consultate, nici s discutati cu
aliatii D. asupra organizarii definitive ale Principatelor,
cu toate Ca semnatura pe tratatul de pace este pentru Dv. o obligatie cu putere de lege? DacA aceasta ar
fi intentia Dv. eu nu am puterea s apreciez o declaratie de 0 asemenea gravitate si nu stiu cum v'as putea
face sa. reflectati la consecintele pe care le va avea."
Fuad pasa a tntedep Ca ambasadorul Frantei faces,
aluzie la convocarea semnatarilor tratatului dela Paris,
ceace ar fi creiat Turciei o situatie foarte delicat, putfind fi acuzatA de nerespectarea angajamentelor luate
prin tratatele pe care le semnase. Nu mai rimAnea Austriei i Turciei decAt falsificarea alegerilor In asa fel
!neat votul unui singur divan ad-hoc sit fie contra uniri i speranta kr era In divanul Moldovei. Ca si and
destinul hotArdse unirea, Theodor Bal unealta nerusi
natfi a Austriei i Turcie, moare la 1 Martie 1858.
182

www.dacoromanica.ro

Partida nationalk adici Unionistii, au cerut s& se resprevedea pentru guvernul provizoriu cfiimficlinia format& din trei persoane, asigurdnd astfel o consultare
obiectivd a tdrii. Aceastii cerere just a. a fost adresatd
tuturor Puterilor semnatare ale tratatului de pace. Turcia era grAbit sd numeasc& un succesor lui Bai si cum
nu era sigur& ca va gAsi printre Romfini un instrument
tot ata de josnic ca Ba Is, a designat pe grecul Nicolae
Vogoride, fiul unui pasil turc, tefan Vogoride, fost bei
de Samos. N. Vogoride nu stia de loc romdneste si era
demnitar turc. Era omul care trebuia s loveascd fat%
mild In Romani; alegerea ins& era o nesocotire flagrantd a tratatului de pace. Indemnat& pi sustinutfi de Austria, sprijinitd de Anglia, Poarta si-a putut Ingldui indrdsneala si pund Franta In fata faptului Indeplinit.
Ca sa Intelegem conditiile in care urma sit se continue
luprta electorald, este suficient sd spunem c agentul
Moldovei pe langd Poart& era tot un Grec: Fotiade. Bat/ilia electorald o conducea de f apt consulul Austriei,
Goedel, iar camaicanul era un simplu agent mdrsav de
executie.
Articolul 24 din tratatul de pace prevedea ca alegerea
divanurilor ad-hoc sit "constitue cea mai exacta reprezentare ale intereselor tuturor claselor societtii". Ori,
o asemenea consultare implica postulatul libertAtii presei, libertfitii cuvdntului, libertatii Intrunirilor. Vogoripecte litera si spiritul Regulamentului organic care

de a inteles ca libertatea presei sa fie interzis celor

cari sustineau unirea. Ingenios, caimacanul a tiparit un

manifest, in Intregime plasmuit, prin care Unionistii Isi
prezentau programul; titre alte bazaconii, figura si impartirea proprietAtii i initroducerea catolicismului. Se

lega ideia unirii de aceste cloud puncte din program,

spre a ridica impotriva unirii Moldovei cu Valahia si
pe propriet&ri i pe preoti, cei mai vajnici partizani ai
unirei. Interzicdnd aparitia vre-unui ziar unionist, minciuna lui Vogoride ar fi putut fi crezuta. Vrdnd sa denunte falsul prin intruniri, prefectii au primit ordin sd
le impiedice. Pentru Vogoridi "existenta comitetelor (evident unioniste) care lucreazd In scopul de a face sd Incline spiritul poporultti spre o opinie in defavorea celeilalte, este vatamatoare adev&ratelor interese ale tdrii"; reda interpretarea austriacil si turceascd a intereselor romAnesti, i conceptia pe care o avea Viena si
Constantinopol asupra liberei consultdri a vointii Moldo-

- 183

www.dacoromanica.ro

Valahilor. Un text ca cel redactat de Vogoridi ar putea

fi semnat i de actualii stIptini ai Romaniei, prin procull data de Kremlin.
IntamplAtor, o parte din corespondenta caimacanului
Vogoride cu Poarta a lost sustrasti. Intr'una din scrisori.
fratele lui Vogoride, secretar al ambasadei otomane la
Londra (se vede ce bine erau organizate fortele antiunioniste) recomanda sA se Intrebuinteze toate mijloacele spre a Impiedica pe Moldoveni s si exprime dorinta
unirii. SA nu fie Ingrijorat de interventia Frantei, deoarece Anglia, Austria O. Turcia sunt decise s Impiedice
unirea. 0 alt scrisoare dela pasa Vogoride intAreste
recomandatiile celui dela Londra, insistAnd "s se serveasca pentru a combate unirea de toate persoanele pe
care i le va propune consulul Austriei, fr s se intereseze daca acele persoane sunt imorale sau au un nume
rAu; este suficient ca aceste persoane sa fie In mod sincer contra unirii".
Pentru a trite lege atitudinea Angliei este bine sA
amintim ca a existat o deosebire de vederi titre Franta
si aliata ei In ceace privia rasboiul Crimeii; Anglia vroia
sg-1 continue. In preziva deschiderii conferintei de pace,
la 16 Februarie 1856, regina Victoria a Angliei a scris
direct lui Napoleon, semnalndu-i pericolele care amenintau Europa si allatii datorit unei pAci precipitate
si desavantajoase. In ziva semnrii tratatului de pace la
Paris, regina Victoria nu s'a putut opri de a-si exprima

ostilitatea fata de tratat, Intr'o scrisoare adresatA lui

gAseste ca aceast pace este putin cam timpurie". Regina Angliei doria mentinerea tratatelor de pace din
1815, contra cArora Napoleon s'a ridicat, sustinfind principiul nationalitatilor cu toat convingerea. Intr'un volum "Ides Napoleoniennes" publicat de Louis Napoleon,
In vremea cAnd era un simplu pretendent la tronul
Napoleon: "ImpArtAsesc sentimentul poporului meu care

Frantei, se rezumA principiul nationalitAtilor conform

conceptiei viitorului ImpArat. Dar regina Victoria, cons-

tant, a avut aceeas atitudine ostill principiului nationalitAtilor. In ziva de 25 Iu lie 1848, fAcea aceast notatie
In ziarul ei intim: "0 Intelegere cordial cu Republica
francezA spre a isgoni pe Austriaci din posesiile kr din
Italia, ar fi o ruine pentru tam noastrii. Este sigur cA
Francezii dau acestei actiuni cea mai mare important&
si vor obtine, din aceasta, cele mai serioase avantaje.
Dar care va fi situatia Angliei /n fata lumii clack chiar
184

www.dacoromanica.ro

In momentul In care ea este In lupta cu Ir lands pentru

a 0 rnentine suprematia si se lauda, din punct de vedere
al relatiilor ei cu Europa, ca este credincioasa tratatelor, ea s'ar alia acum cu inamica declarata a Austriei ".
Jacques Bardoux, cel mai profund cunoscittor al politicei engleze, comen0.nd aceasta not:a, scria: "Intre
doctrina nationalitatilor i Mrtia timbrata. din 1815,
Victoria a facut alegerea. Formula idealist nu altereaza gandirea ei". "Victoriaadauga Bardouxnu s'a
quit sa aminteasca ministrilor ei ca" guvernul care
stapaneste Irlanda, nu avea dreptul sa pozeze in emancipatorul popoarelor," Cu ocazia intalnirii dela Osborne
din August 1857, regina Victoria s'a mentinut ferma pe
pozitia luata contra lui Napoleon al III-a, favorabil
principiului nationalitatilor.
"Confidante le lui Napoleon al III-a la Osborne, nous
lui pornire contra tratatelor dela 1815, proectele de refacere a hartii europenemarturisiri pe care printul
Consort le-a notat in memorandum dela 6 August 1857
impresiile rasboinice pe care Albert si Victoria le-au
adus dintr'o excursie la Cherbourg in 1858, toate aceste
fapte i-au convins c conflictul franco-austriac i realizarea unittii italiene vor fi semnalul unei sdruncinail" (Jacques Bardoux). "Rusia a miirturisit dorinta
de a vedea pe Austriaci batuti, cum a marturisit si indiferenta ei fat de tratatale din 1815. Franta pleaci
in rasboiu pentru a goni pe Austriaci din Italia 5i a le
lua provinciile care Ii sunt asigurate prin tratate la
care regina a declarat ca adera in aprobarea unanima
a parlamentului... Anglia nu poate avea un astfel de
interes" nota Victoria in jurnalul ei.
Deci, intangibilitatea tratatelor din 1815; ori, unirea
Principatelor era aplicarea principiului nationalittior
5i negarea tratatelor din 1815; Turcia era aliata Angliei, iar Franta incepuse apropiarea de Rusia. Iatil de
ce Intrevederea dela Osborn era necesara. Cu ocazia
acestei intrevederi Infra Napoleon al III-a si regina
Victoria si printul consort Albert, problema unirii Principatelor a lost obiactul unei serioase analize. Ceace
Ingrijora Anglia era apopiarea Frantei de Rusia. Faptul ea Rusia sustinea toate tezele lui Napoleon, deetepta banuielile Angliei care simtea prezenta Rusiei
aproape de frontierele Indiei. Or lov, acceptdnd unirea
Principatelor si un print strain, executase o manevrii
diplomatica genial.

185

www.dacoromanica.ro

Isbindu-se de Rusia in Asia, era logic ca Anglia sa

sprijine Turcia, sa Incerce a-i da vigoarea necesara ca
sa devina un adversar de care Rusia trebuia sa se teme.
Teza engleza a fost expusa de printul consort Albert:
creiarea unui Stat roman sub un print strain va fi Inceputul destramrii Turciei, ceace nu este In interesul
Angliei i Frantei care au dus rasboiul Impotriva Rusiei
tocmai spre a Mpiedica hegemonia Rusiei In Europa de
Est si In Asia ca urmare a distrugerii Turciei. La sfarsitul conferintei dela Osborn, ideia unirii politice a Moldovei i Valahiei a fost sacrificatd. I s'a acordat In
compensatie Imparatului Napoleon, unirea administrativit, a Justitiei, a legislatiei, organifarei militare, etc.
In Principate. La randul ei Anglia se obliga sa dea
Frantei o satisfactie: anularea alegerilor, revizuirea listelor electorale si ulterior a se procedeze la alte alegeri.

In acest timp Rusia. desfAsura o extraordinard operatie diplomatica: Gortceacov facuse planul unor insurectii In Balcani, adica In Bulgaria, Bosnia si Muntenegru. Este bine sa precizam c designarea lui Gortceacov ca ministru de Externe a fost aproape impusa
tarului Alexandru al II-a de cercurile panslaviste, care
cereau la acest minister un "rus" (Nesselrod, Capo d'Istria i Czartoriski erau de origina straina) cu un program "rus". Pentru a avea libertatea de miscare, Gortceacov ceda lui Napoleon In chestia aplicrii principiului
nationalitatilor In Romania si In Italia, stiind cd aceste
concesii vor surpa alianta intre Franta si Anglia. Atunci cnd Gortceacov a acceptat un Bonaparte pe tronul
Romaniei, stia ce efecte va produce la Londra.
Este cert c Intrevederea dela Osborn s'a tncheiat cu
o Infrangere diplomatica a lui Napoleon, Infrangere pe
care oficialitatea francefa a cautat s'a o ascuna.
Austria mai bine informat asupra starei de spirit din
Principate, lupta sa distruga moralul Unionistilor; simuland o indiscretie, un ziar din Franckfurt a publicat un articol-reportaj In care, Intre altele, se spunea:
"Guvernul otoman, 1nainte de a decreta anularea alegerilor moldovene, a cerut s i se comunice acordul dela
Osborn, In scris nu prin comunicate verbale, care nu
ofereau nici o certitudine oficiald. In consecintd, reprezentantii Austriei i Angliei au transmis fiecare In parte, un memorandum care garanta autenticitatea acor-

186

www.dacoromanica.ro

dului In virtutea caruia Imparatul Francezilor a pdrasit complect ideia unirii".

Vogoride a fdcut toate falsurile, n'a ezitat In fata
nici unei marsavii; el juca o partida mare, reIntoarcerea la domnia fanariotilor In Romania. Falsificarea listelor electorale a fast cea mai nerusinata sfidare a
prescriptilior tratatului de pace din Paris. Existau 2.000
de mat proprietari, pe listele electorale erau numai 350;
din cei peste 20.000 de mici proprietari au lost Inscrisi
2 264. Cum cei mai activi propagandist ai unirii se gaseau In randurile profesiunilor intelectuale, pe liste nu
figurau decat 11. E numai un aspect din nerusinata Incercare de a falsifica vointa Moldovei. Cand s'a cunoscut operatia lui Vogoride, revolta a fost generala. Dela
un capat la altul al Moldovei, poporul era convins ca
operatla lui Vogoride Insemna o simpl introducere la
regimul fanariot. 0 revolta generala ar fi pus pe fuga
pe Vogoride i tot oamenii lui, dar Unionisti fusesera
informati ca guvernul turcesc ceruse Frantei dreptul de
a ocupa militareste Moldova Inainte ca turburarile sa
isbucneasca. Consulul Frantei la Iasi, Victor Place, a
trimis un raport lui Walewski, la 18 Iunie 1857, print
care Ii informa asupra situatiei creiate de falsificarile
lui Vogoride; "un popor Intreg nu se poate vedea jucat
cu atata nerusinare si nu poate accepta s i se smulga
qstfel, una cate una, legitimile sperante pe care Europa
Intreagd i le ddduse, fr sa simta o nemultumire ale
carei rezultate sunt usor de prevazut daca se continua
P5.-1 Irnpinga la captul rdbdarii lui. Pana acum el s'a
mentinut /n cadrul legei, dupa cum o dovedeste ultimul
lui protest. Eu, Insa, II socotesc ajuns la limitele ultime
ale rabdarii; si daca se ia hotardrea sa se faca alegerile
in conditiunile actuale, eu nu mai raspund de mentinerea linietii".

Actiunea austro-turca pentru Impiedicarea, cu orice

pret, a liberei alegeri ale divanelor ad-hoc a produs un
efect neasteptat. Baronul Talleyrand-Perigord, reprezentantul Frantei In Comisia de ancheta, numita 4n
conformitate cu articolul 23 al tratatului din Paris,
scria la 4 Mai, din Bucurepti, ministrului Walewski:
"Daca Comisiunea ar putea obtine pentru Principate un
sfert din ceace Rusia $tiuse sa impuna In favoarea Thr,
iar In caz negativ, Romanii ar trebui sa se adreseze direct Imparatului Alexandru ca acesta sa pund capat re-

187

www.dacoromanica.ro

gimului de pasalac turcesc care este o ofensa pentru

natiune i pentru congres".
Ne putem da seama la ce rezultat se ajunsese prin
idioata Impiedicare a exilatioraprigi adversari ai Rusieide a se intoarce In tara; lipseau elementele polltice de initiativa, de curaj care stiau ce vroiau si mai
ales stiau s vroiascd. Turcii Ii pierduserd capul i lucrau dupd indicatiile Vienei; la fiecare protest al ambasadorului Thouvenel, marele vizir si ministrul de Externe al Turciei relncepeau comedia orientala a juramintelor.
Cand, dup Intrevederea dela Osborn, s'a cunoscut
anularea alegerilor din Moldova, a lost o generala uluire.
La Inceput, nimanui nu'i venea sa creada, dar odath
trecuta surpriza, entuziasmul a Post asa de mare, Increderea i elanul au sporit, astfel ca informatla c Napoleon parasise ideia unirii, In urma convorbirei dela
Osborn, nu si-a produs efectul sperat de Austria si Turcia. Chiar Vogoride si-a pierdut curajul; era prea inteligent ca sa nu'si dea seama ca anularea alegerior
era o Infrangere pentru Turcia, careia i s'a anuntat cu
brutalitate sa renunte la ideia Ca ultimul pas putea
ingaduie orice in Principate.
La 17 Septembrie 1857, intfun raport Care Walewski,
consulul Place 11 informa ca alegerile "s'au efectuat In
cea mai perfect legalitate" i c "guvernul este cornplect impartial". Astfel, din 85 de deputati, munai doi
au fost ostili unirii.
In planul de zadarnicire a unirii conceput de Austria
pi Turcia, presiunea asupra alegatorilor, falsificarea lis-

telor electarale, adica lupta contra Unionistilor, a fost

concentrata In Moldova. Ar fi lost suficient ca deputatii alesi In divanul ad-hoc al Moldovei sa fi votat contra, ca ideia unirii s Ii incetat de a avea vre'o valabilitate, chiar daca divanul ad-hoc al Valahiei ar fl votat unirea. In Valahia, caimacanul Al. Ghica nu era
influentat de nici o putere straina, preocuparea lui limitandu-se sa Impiedice alegerea fie a partizanilor lui
Gheorghe Bibescu, fie ai lui Barbu tirbei. In plus, prefectul politiei Capita lei era nepotul lui Dimitrie Ghica,
partizan al unirii i aducerei unui print strain. Pentru
caimacan alegerea unui vrajmas ai celor doi candidati
la tron era privit cu simpatie; ori toti vrjmasii lui
Bibescu i ai lui Stirbei erau partizanii unirii.
Divanul Valahiei, Intrunit la 11 Octombrie, era for-

- 188

www.dacoromanica.ro

mat din: presedinte de drept, mitropolitul tdrii, Nifon;

vice-pregedinte, Nicolae Golescu; secretari ai biroului:
Cretulescu, Ion Bratianu, C. A. Rosetti, $tef an Golescu
si Turnavitu; chestori: Tell, Marghiloman i Dimitrie
Ghica, toti fiind partizani ai unirii. Intre Unionitii din
Moldova i din Valahia era o perfect unitate de Onduri si de tacticd; anticipnd unirea formal ei realizaserO unirea de fapt. Iatd de ce motiunea ce trebuia
votatd de divanul din Bucuresti era identica celeia din
Iasi. 0 indicatie al acordului este faptul cO raportul a
lost prezentat de Ion Bratianu, iar cei doi candidati,
fosti domnitori Gheorghe Bibescu si Barbu tirbei s'au
pronuntat In favoarea motiunii. Ceva mai mult, Gh. Bibescu a sustinut cu caldurti, ideia aducerii pe tron al
unui print strain. "Numai el (printul strain) ar putea
s ne aducd, odatO cu Porta materialO de care avem nevoe, acea fort& moral pe care i-o va da aliantele i
raporturile lui cu capetele Incoronate. Numai el ne poate mantui de aceste uri, de aceste rivalitti pe care dorinta de a ocupa primul loc le face O. nasci si le intretine titre noi, rivalitti care vor creste, dacii nu se
face unirea, amenintand sd. se Intind pand In clasele
de jos si sfrsind prin a face din aceastil nenorocitii

Ord o vast arena in care toate fortele se vor istovi,

In care toatti vitalitatea se va stinge In lupte de par-

tide si de fractiuni".
Discursul lui Gheorghe Bibescu a surprins prin neateptata atitudine a unui fost domnitor si presupus candidat; el a impresionat prin Inaltimea la care a situat
probleme si prin nobleta gdndirii politice.
Athmarea moldavd, a avdrit eroarea de a fi examinat propunerile care urmau sd fie aduce la cunostinta
Europei In vederea organizrii Principatelor. Ori, exista acea problem spinoasa, problema rurald, asupra cdreia Adunarea Moldovei s'a Impartit. Koglniceanu a
prezentat un proect, respins de divan cu 51 de voturi,
contra a 25. Majoritatii deputatilor moldoveni, aptirarea
ideii unirii nu le slObea energia de a'si apdra interesele
de marl proprietari.
In divanul dela Bucuresti, Ion Bratianu a propus sa
se umeze exemplul Moldovenilor si s se examineze problemele In legaturd cu organizarea interna. Uitaserd experienta din 1848 cdnd, In loc s se ajungd la o solutie,
se Invrajbiserd pe chestia tdraneascii. Propunerea lui
Ion Bratianu a lost combatuta.si, la urmil, respinsa spre
189

www.dacoromanica.ro

a evita ca patimasele discutii, eventualele InvrAjbiri sa

Impiedice unitatea de atitudine In problema unirii i a
printului strain.
Ambele divanuri ad-hoc au votat aceste patru puncte, care insotite de un memoriu explicativ au fost Maintate Comisiei europene de ancheta cu sediul la Bucureti.
1) Garantarea autonomiei tarii lor, conform capitulatiilor Incheiate !titre Virile romAnesti i Poarta otomana In 1393, 1460 i 1512, ca i neutralitatea Orli moldovalache.

2) Unirea Munteniei i Moldovei Intr'un singur Stat.

sub un singur guvern.
3)

Print strain dintr'o famiie domnitoare europea-

na., cu motenirea tronului, motenitorii lui trebuind sa

Inbratieze religia Vali.
4) Guvern constitutional reprezentativ si, conform
vechilor obiceiuri ale tarii, o singurfi adunare bazata pe
o lege electorald foarte larga, in scopul de a reprezenfa
interesele generale ale poporului roman.
Cu aceasta, cele doua AdunAri au socotit misiunea lor
terminata, urmAnd ca marile Puteri semnatare ale tratatului de pace, sti se pronunte. Cele patru puncte exprimate de ambele divanuri puneau intr'o situatie penibila Austria i Turcia, care sustinuserd ca ideia uniru apartinea unei minoritati revolutionare, dar era respinsa de imensa majoritate a Moldo-Valahilor doritori
sa'si continue existenta separat, ca i In trecut. Replica
ale tuturor intrigior austriace si turcesti a fost afirmarea dorintei ca pe tronul Moldovalahiei sa fie un print

strain, iar mai gray era introducerea principiului monarhiei ereditare, concluzie pe care Rom Anii au tras-o
din amara experientA istorica a monarhiei elective. In
ipoteza unirii, se spera atat la Viena cdt si la Constantinopol continuarea monarhiei elective, singurul mijloc
prin care s'ar fi putut exercita o influentit In noul Stat,
Inlesnind asmutirea ambitiilor, dumAniilor, jocul intrigilor, spre a mentine permanent o stare de febra interni.
La punctul 1 se amintea de tratatele care stateau la
baza raporturior dintre Valahia si Moldova feta de
Turcia. Mai bine de trei secole, Sublime Poartfi, cu concursul boerilor, calcase in picioare autonomia Moldovei
i Valahiei, doua Principate libere, transformAndu-le In

posesii otomane. Situatia Anglieiasa de respectuoask

190

www.dacoromanica.ro

cel putin In aparenta, fata de vointa liber exprimat a

populatieidevenise foarte delicata primind motiunile
celor doua Adunari nationale.
La atitudinea Valahiei i Moldovei, care tinusera a:0
afirme autonomia prin votul celor doua Adunari nationale, Turcia a crezut oportun sa'si dovedeasca autoritatea. Rationamentul era acesta: Principatele faceau
parte din imperiul otoman deoarece tratatele din 1412
i 1512 erau, de secole, caduce prin asentimentul poporului moldo-valah. In consecinta a cerut dizolvarea divanurilor ad-hoc, ignorand voit, in motivarea actului de
dizolvare, ca cele doua Adunari nationale fusesera alese
conform deciziei Congresului de pace, Turcia nefiind
decat un simplu organ de transmitere ale acestei decizii. Tonul chiar al ordinului rasa sa se vada dispretul
total fata de reprezentarea legala a celor doui Principate: "Tu caimacan, la primirea ordinului meu respectat,
tu va trebui s dizolvi imediat aa zisul divan i sa instiintezi pe cei in drept".
Lipsa de cel mai elementar tact politic al Portii, asa
cum se desprindea din brutala forrnulare a firmanului
de dizolvare, replica la amintirea vechilor tratate care
stateau la baza raporturilor cu Turcia, nu putea sa nu
fie exploata cu o desavarsit arta a oportunittii de ditre Rusia. Revolutia dela 1848 fusese contra Rusiei, toti
revolutionarii erau pentru mentinerea raporturilor cu
Turcia ca unica Putere protectoare. In exil, Romanii
dusesera o intensa campanie impotriva Rusiei, isbutind
sa obtind In apfirarea poporului roman scriitori de valoarea lui Jules Michelet si Edgar Quinet. Rusia a dat
cea mai politica replica, insistand ca Europa sa confirme voturile divanurilor ad-hoc. Cerand acest lucru, Rusia stia ca va indarji opunerea Angliei contra unirii, iar
Napoleon al III-a, legat prin angajamentele luate la
Osborn si preocupat de problema italiana, nu va reactiona. Atat Austria cat i Turcia erau categoric contra
unirii. Deci Rusia, Vara sil se teama de creierea, prin
unirea celor doua Principate, al unui Stat puternic la
gurile Dunarii, aparea ca sprijinitoarea unirii.
In conferinta de pace din 1858, situatia cea mai delicata o avea contele Walewski. Logicii a Yost atitudinea
lui Fuad pasa-acela care ordonase in 1848 sa vie pe
cdmpul de la Cotroceni mitropolitul, boerii fruntasi si
principalii comerciantd dintre cari alesese pe cei cari
trebuiau surghiuniticare al:Ara uzurparea de secole a
191

www.dacoromanica.ro

Sub limii Porti. Baronul littbner, reprezentant al perfidei

politici habsburgice, a pus la Indoiala autenticitatea re-

prezentarn vointii populatiilor Moldo-valahe de care

divanurile ad-hoc; nu Incape Indoiala Ca divanurile dacd
ar fi lost alese dupa sistemul consulului austriac Goedel, ar fi fost expresia necontestat ale nevoior Moldovalahilor. Hilbner a sustinut aria cunoscuta a lui Metternich: ordine i stabilitate Inainte de toate. Lordul
Cowley, ca reprezentant al Angliei, s'a simtit obligat s
sprijine punctul de vedere al Austriei oi Turciei, alterat
putin de tranzactia dela Osborn. Nu a negat ca adunarile
nationale s'au pronuntat In favoarea ideii unirii, dar
sugera ca unificarea sa se limiteze la institutiile administrative, ceace ar satisface dorintele exprimate de
Moldo-valaln, Vara s atinga drepturne legitime ale Puterii suzerane. Pragmatismul englez ignora logica si
ajusta dupa necesitati principiile. Conte le Walewski a
sustinut "o Intelegere bazata pe concesiuni reciproce de
natura sa satisfaca atat cat este posibil interesele".
SA nu ne inchipuim c o formula tranzactdonala s'a
putut realiza uoor; discutia a durat aproape cloud luni,
iar Conventia din Paris a lost semnat abia la 19 August 1853.
Ea stipule eft Valahia oi Moldova sa poarte numirea
oficiala de Principate-Unite, sub suzeranitatea Portii ei
garantia colectiva a Puterilor, dar vor continua sa formeze doua State separate; totus, vor avea aceleaoi legi
oi aceeao armata, fiecare Principat Ins& cu drapelul diferit. Doui domnitori, aleoi pe viata, vor exersa puterea
/n mod separat; dar o comisie centrala comuna ambelor
tari va stabili un fel de unire generala.
0 Adunare moldava i o Adunare valaha, alese pe
oapte ani, trebuia sa discute legile, s voteze budgetul
oi impozitul.
0 Curte de casatie, comund celor doua tari, era instituita. Militiile moldave i valahe primeau o organizatie
identica i puteau fi reunite pentru apdrarea interioara
gi exterioara, sub o comanda unica.
Principiile de egalitate la impozite, de Inaintare libera In serviciile publice, de libertate individuala, de egaMate In ceace privia politica ale tuturor riturilor cretine, de abolirea privilegiilor, de Imbunatatirea vietii
taranilor, de Ingfiduirea institutillor municipale, urbane
oi rurale, erau proclamate In mod solemn.
Oamenii politici romani au Inteles situatia, i cu toat-

192

www.dacoromanica.ro

te ca Puterile europene nu recunosteau decat Inteo redusa mitsurd necesitatea unirii asa de categoric exprimeta prin cele cloud Adunari nationale, ei s'au declarat
multumiti. Evident, cu gndul nemarturisit de a gasi o
cale laturalnicit spre a ajunge la unire.
Conventia dela Paris prevedea la articolul 49: In momentul publicarii acestul hatiserif, administratia va fi
incredintata de &are actualii caimacani, in fiecare Principat, unei comisii interinare (caimacamie) constituitA
conform dispozitiilor Regulamentului organic. Prin urmare, aceste comisii vor fi compuse din presedintele divanului pinciar, marele logotete i ministru de Interne
cari se gAseau In functii sub ultimii domnitori, inainte
de instalarea, in 1856, ale administratiilor provizorli.
Aceste comisii se vor ocupa imediat de redactarea listelor electorale, care trebuesc terminate si afisate in
timp de cinci saptilmani.
Alegerile vor avea kc trei saptitmAni dupe.' publicarea
listelor. A zecea zi care va urma, deputatii trebue sift se
IntruneascA, in fiecare Principat, spre a proceda, in
timpul stabilit mai sus, la alegerea domnitorilor.
Actul privind stipulatiile electorale va trebui s fax&
parte integrant& din Conventie".
Prin acest articol Turcia era inlAturatd, ne mai putnd numi, in calitate de Putere suzerand, Comisia interimard (caimacania) si nici sa exercite vre'o influent& oarecare. Articolul 49 reda Moldo-Valahilor puterea
constituent& Se revenea la Regulamentul organic: in
Moldova au fost numiti caimacani: tefan Catargi,
Anastase Panu, Vasile Sturdza. In Valahia: Emanoil BAleanu, Ion Manu i Alexandru Filipescu.
In Conventia dela Paris se stipulase ca domnitorii cekr doud Principate shi fie Romdni i alegerea kr sd se
feed In deplina libertate. La elaborarea Indelungat5 si
minutioasa a Conventiei se sciipase din vedere o ipotezd, pe care vointa de unire asa de clar axprimat ar
fi fAcut-o ncesarA. Nu prevAzuse cazul alegerii aceluias
domnitor in amndou Principatele. Se explicit aceastd
uitare datorit& faptului cd atAt Tucia cdt si Austria cunosteau inversunarea boerior pentru tron cat i marea
kr ambitie de a deveni domnitori, astfel crt nu s'au gndit la o posibild renuntare patrioticd In favoarea unui
singur om. De altfel, intre cei trei caimacani ai Moldovei, unul, *tef an Catargi, era omul de executie al Austriei si al Turciei avnd menirea sa ziidArniceascii efor193
13

www.dacoromanica.ro

turile celorlalti doi caimacani, amd.ndoi partizani infocati ai unirii. Misiunea lui Stefan Catargi era s5. Impiedice ca Unionistii s obtind majoritatea cerutd (doud
treimi) in Adunarea national& Inlesnind o fragmentare
a voturilor. Rezultatul alegerilor a dat satisfactie Austriei gi Turciei: din 64 deputati a1ei, numai 30 apartineau partidei nationale, adicd Unionigtilor. Situatia In
rdndurile Unionistilor era ingreunatd de neintelegerea
asupra designarii candidatului la domnie. La ceilalti 34
deputati, unii (21) vroiau pe Mihai Sturdza, vrednicul
domn al Moldovei, i altii (13) pe fiul acestuia, Grigore

Sturdza. Ar fi lost un mare pericol pentru realizarea

unirii dacd voturile Sturdzigtilor s'ar fi cotopit fie In
favoarea tatalui, fie In favoarea fiului. Mihai Sturdza,
avea atunci 65 de ani, deci era In piing vigoare; a mutt In 1884, la vdrsta de 90 de ani. Constant de prestigiul de care se bucura datorit admirabilei lui domnii
plind de realizdri, nu Intelegea s cedeze fiului lui dreptul la domnie, deoarece Ii socotea prea Omar ca sd'si
asume o as em en e a faspundere. Intr'adevdr, Grigore
Sturdza nu avea decdt 25 de ani. Dar tot atdt de nelnduplecat ca tatdl era si fiul, nici unul nevroind s cedaze spre a totaliza voturile si a lupta s smulgh alte
noud voturi necesare ca sa aibd, majoritatea absolutd.
Exista, deci, o posibilitate de manevr pentru partida
national, dar, spre a Incepe actiunea de captare al
unuia dintre cei doi Sturdza ar fi trebuit ca partida mational sa se pund de acord asupra unui singur candi-

dat. Pdrerile erau Impdrtite si In discutiile care au avut

loc s'au rostit diferite nume: P. Mavrogheny, Constantin Negri, Lascar Catargi, Carol Rosetti, Vasile Alexandri. Deosebirile de idei In partida nationald erau gi In
problema agrard; Constantin Negri sustinea programul
lui Mihail Koglniceanu, neted In favoarea tdranilor,
iar Lascar Catargi sustinea intransigent punctul de vedere al marilor proprietari.
Alegerea domnitorului Moldovei urma sd se facd In
ziva de 5 Ianuarie; In seara de 3 a avut loc In casa lui
Constantin Rolla o reuniune a deputatilor Unionigti.
Discutiile au lost furtunoase, nici partizanii tdranilor,
nici cei ai proprietarilor nu cedau. Mihail KogiUniceanu
a Incercat s obtie o solutie tranzactionald, designand
o persoand care sd nu reprezinte prea rdspicat o atitudune In problema agrard; sfortarile lin au lost Ins zadarnice. Furios, Koglniceanu a pardsit reuniunea, cea-

- 194

www.dacoromanica.ro

ce a determinat si pe ceilalti sil plece. In acel moment

s'a produs un gest patetic: deputatul Nicolae Pisoski
s'a asezat In fata usii, a scos un pistol si a declarat, cu
o hotiirdre In glas care nu Ingdduia nici o Indoia15, ca
se va sinucide dacd deputatii Unionist pleacil fiird sii
fi designat candidatul pentru tron. Cel care rostea
aceast amenintare, mdrturisire a unei fanatice credint In necesitatea imperioasa a uniti, era un om de
47 de arii. A urmat un moment de intens emote, determindnd o unanimil reculegere, fiecare ddndu-si seama cd vrajba dintre ei zadarnicea unirea. Am citit pe
vremuri povestirea unui martor ocular al acestei scene
de un romantic dramatism. Pisoski se asezase pe un jilt
In fata sobei; pe fata lui era zugrilvit o nesfdrsit tristeta; privea fldcarile jucduse care mistuiau lemnele din
soba; In mina dreapta tinea pistolul, pdrdnd cd'si astepta sentinta. In salon domnea o tacere grea. Nimeni nu
avea curajul sa rupa tricerea. De-odatd, Pisoski rosti numele lui Alexandru Cuza. Acesta era cunoscut ca un
spirit liberal, de o impecabila corectitudine si un patriot
fait, prihand. Colonel demisionar din armatii, fusese sub
Vogoride prefect de Covurlui, dar refuzdnd sa execute
ordinele de falsificarea listelor electorale si sti persecute pe Unionist, el pardsise postul. Demisiile lui din armatii si din postul de prefect stdrnise o mare valvd.
Numele lui Alexandru Cuza, ca si cdnd Pisoski ar fi
fos Indemnat de destinul natiei srt'l rosteasca, fu acceptat In unanimitate. S'a semnat imediat un proces-verbal de cei 30 de deputati Unionist, plus doi partizani
ai lui Grigore Sturdza. Cella lti partizani ai lui Grigore
si-au dat seama cd partida lor era pierdutd, si s'au raliat Unionist lor. In fata blocului unionist-43 de voturi
din 64deputatii cari sustineau candidatura fostului
domnitor Mihai Sturdza, au socotit ca nu era cuminte sii
se aseze deacurmezisul majoritatii, putdnd fi considerati de viitorul domn ca vrjmasii lui, si s'au raliat maj oritatii.
Alexandru Cuza a fost ales In unanimitate, dejucdnduse astfel toate planurile Austriei si Turciei care fricuserd
t ot ce le stdtuse In putintd, prin consulul austriac i comisarul turc, sa clistruga ideia unirii. Victoria era totala, primul act al unirii era jucat. In momentul cand
era ales domn al Moldovei, Alexandru Cuza se gasea la
teatrul national, c"are pe acea vreme era la Copou.
Mihail Kogalniceanu, Costache Negri, Vasile Alexandri,
195

www.dacoromanica.ro

Mavrogheni si alti deputati 1-au intampinat, spunandu-i: Sa traesti Maria Ta i Dumnezeu sa'Ti harazeasca
o domnie lunga si rodnica.

Minunea aceasta se datora unui singur om: Nicolae

Pisoski. Fusese sub Mihai Sturdza prefect de Botosam
In 1849 i de Iasi dela 1854 la 1856. Dupe' alegerea lui
Cuza, a intrat In armata, ajungand In 1863 locotenentcolonel. U iubea si 11 aprecia pe Cuza; cu toate c era
intimul amic al domnitorului, s'a mentinut cu o exemplara modestie in umbra. Dupa abdicarea lui Cuza, a
demisionat din armata si a dus o viata retras, neamestecandu-se in politica.
In Valahia, alegerile au dat o majoritate partizanilor
lui Gheorghe Bibescu, care putea sa se socoteasca ales.
Partida nationala designase candidat la domnie pe Nicolae Golescu, dar fare nici o ansd deoarece avea contra lui pe Alexandru Ghica, pe Dimitrie si pe Ion Ghica.
Fruntaii partidei nationale se gaseau in mare incurcatura. Nicolae Golescu era un mare patriot, orn de
inima, dar nu o personalitate de dimensiunile pe care
le cereau imprejurdrile. Ne putem da seama de valoarea
real& a lui N. Golescuvaloare care nu trebue confundata cu calitatile lui moraledin opinia consulului Frantei la Bucuresti, Bee lard, si din aceea a baronului
Talleyrand-Prigord. Intr'o scrisoare trimisa de consulul Bee lard la 27 Aprilia 1858 ambasadorului Thouvenel
gasim aceasta calificare: "Astfel, cum stiti, N. Golescu,
persoana onorabild dar complect nuld, nu este decat un
"pret-nom" al lui Dimitrie Brtianu, membru al comitetului mazzinist".
Aprecierea lui Talleyrand nu difera. Intr'o scrisoare
trimisa dela Bucuresti ambasadorului Frantei la Constantinopol scria: "Dupd inchiderea divanului, printill
Al Ghica are intentia sa-1 facet' (pe N. Golescu) spatar,
iar partidul liberal (adica partida nationala) domnitor,
in cazul cand se mentine separatia celor doua Principate. Cunoasteti omul; este din lemnul din care se face
un La Fayette de provincie, demn de respect si nedibaci, inim aleasa, si spirit mrunt, totdeauna gata se.
se Impiedice In sabotii lui de mare boer".
Cei doui reprezentanti ai Frantei erau nedrepti cu
Golescu; ajunge sa citim scrisorile lui catre Walewski,
din 2 Februarie si 3 Martie 1856, memoriul prezentat
de el la 15 Martie 1856 minitrilor plenipotentiari ai
Frantei, Angliei si Sardiniei, ca O. vedem cat de severe
196

www.dacoromanica.ro

si nedrepte erau aprecierile celor doi reprezentanti ai

Frantei. Sub Carol I, N. Golescu a lost prim-ministru.
Dar indiferent de calitdtile lui, N. Golescu nu putea fi
opus, cu sanse de succes, lui Gheorghe Bibescu 0 mare
personatitate care impunea tuturor. Constantin Negri
fusese numit imediat de domnul Alexandru Cuza, agent
al Moldovei la Constantinopol. In trecere prin Bucuresti, ca unul dintre sefii Unionist, a avut o consfdtuire
cu Unionisti valahi cdrora le-a explicat situatia: odatrt ce Moldova a ales pe Cuza, Adunarea nationald din
Valahia nu putea alege pe nimeni altul, MA sd corapromit d. realizarea unirii. Alexandru Cuza era agreiat de
Franta, iar Rusia sugerase sd fie, acelas domnitor In
ambele Principate; pe aceasta cale lturalnicd putanduse realiza unirea.
Deoarece partizanii lui Gheorghe Bibescu formau majoritatea, unica solute -era mobilizarea maselor. Iar
UnionistiiF osti revolutionari dela 1848cunosteau
technica agitatiei populare. i cu att mai usor le era
operatia, cu cat seful armatei, ofiterii erau partizanii
unirei. In ziva de 24 Ianuarie, In jurul Adundrii nationale, s'a format un cordon din populatia mahaldlelor,
fanatizatfi de fratii Briltianu, de C. A. Rosetti, de Al.
Florescu, Sldtineanu. Taranii din satele din jurul Capitalei, In frunte cu preotii, s'au addugat targovetilor. 0
voinica opintire si multimea a fost lAsatit sit treaca,
deoarece colonelul Vlddoianu, care asigura paza Adundrii, ddduse ordin trupei sd nu se ImpotriveascA. In tribune, la ferestrele incintei Adundrii nationale si-au
flicut aparitia cei mai indrasneti si cei mai decisi la
toate. Intreaga corporate a mdeelarilor era prezentd,
ascutindu-si cutitele, In fata ferestrelor, ca un sinistru
avertisiment. De atitudinea membrilor Adundrii nationale depindea ca sd se evite un dezastru.
Tandrul deputat Vasile Boerescu a luat cuvAntul, cerand Adundrii sd nu'si Impartd voturile, sti prezinte 0
unitate de voint, un bloc de credinta romAneascd. A
amintit cd Gheorghe Bibescu In divanul ad-hoc a lost
cel mai cald, mai entuziast sustindtor al unirii. A vota
pe Alexandru Cuza domn al Valahiei, Insemna ad se
voteze unirea. Majoritatea s'a ldsat convinsa si a ales,
In unanimitate, pe Cuza domn al Valahiei. Surpriza
acestei lovituri a fost mai mare la Viena dealt la ConstantinopoL Perfidia habsburgicd fusese sanctionatd, ideia
nationald triumfase. Nu exagerdm spunAnd cil guvernul
197

www.dacoromanica.ro

austriac /i pierduse calmul: In primul moment s'a gAndit sA trimeat un corp de armatd, ca sa ocupe Princi-

patele, dar situatia monahiei habsburgice nu era de

naturA sa'i Ingaduie o asemenea aventurd.

La 20 Iu lie 1858, la Plombieres, Imparatul Napoleon
al III-a i cu Cavour au pus bazele acordului pe urma cd-

ruia se va realiza unitatea Italiei. Acest acord a rdmas

secret pAnd In Ianuarie 1859. Inainte chiar sd se fi cunoscut continutul acordului dela Plombires, cu ocazia
receptiei la Tuileries a corpului diplomatic, In ziva de
I Ianuarie, Napoleon, oprindu-se In fata lui IMbner,
ambasadorul Austriei, Ii spuse: "Regret c raporturile
noastre cu guvernul Dv. au devenit mai putin prietenoase decat In trecut".
Acordul cu tarul Rusiei, Alexandru al II-a, s'a Incheiat
In August 1858 la Varsovia, ImpAratul Frantei fiind reprezentat de vArul lui, printul Napoleon Bonaparte.
In asemenea conditii internationale, guvernul dela
Viena a fost constrans s se resemneze, iar Turcia gdsindu-se singurd, deoarece nici Anglia nu o mai Indemna sd, fie intransigent, a acceptat faptul Indeplinit.
Stranie coincidentd: In ziva de 24 Ianuarie 1859 (4
Februarie) a apArut la Paris brosura "Napoleon III et
Italie"' brosura era anonimd, dar toat lumea stia cL
autorui ei era Napoleon III. Rdsunetul a fost imens In
lumea politicA internationald ca i In lumea financiarA.
Sigur, brosura fusese numai inspirat de Napoleon,
deoarece, imediat dupA Intrevederea dela Plombires,
Napoleon a chemat pe vice-contele La Guronnire
cdruia i-a dictat punctele principale care priviau unitatea Italiei i pe aceste puncte La Gueronnire a redactat broura.
"Neputinta absolutd ea o forta italiand sd poatA
triumf a contra unui inamic ca Austria, face necesar un
ajutor din afard." Aceasta era premiza din care deriva
concluzia: "Nationalitatea italiand nu v a fi niciodatd
rezultatul unei revolutii". Era infirmarea tezei lui Mazzini i confirmarea tezei lui Cavour. Napoleon sustinea
In acea brosurti c statu-quo ne mai putAnd continua
dincolo de Alpi, era nevoe s se ajungd la o federatie
italianA. 0 fraz a fost citit cu o emotie indescriptibila
de toti Italienii: "Italia reprezintd In istorie ceva mai;
mult deca ideia de nationalitate: reprezintA civilizatia".
Brosura urmdrea s prepare opinia publicA pentru
rdsboiu. Ne putem imagina emotia lui Hbner, amba-

198

www.dacoromanica.ro

sadorul Austriei la Paris. Walewski a desmintit ea' Napoleon al III-a era autorul brosurii, sau Ca ar fi inspirat-o. Dar toate desmintirile oficiale sunt fcute ca s
nu fie crezute de nimeni. Regina Victoria, Ingrijorata,
a scris lui Napoleon rugandu-1 s asigure Europa cd.
tratatele Sfintei Aliante nu vor fi alcate. La Bursa din
Paris era panica. Conte le Buol, ministrul de Externe al
Austriei, nu a acordat nici o Incredere desmintirei date
si publicate In "Monitorul imperiului".
Avem explicatia faptului ca Austria nu a reactionat
dupd 24 Ianuarie 1859, ocupand Principatele.
Dupd proclamarea lui Alexandru Cuza domn al Valahiei, o delegatie compusa din: episcopul de Arges,
Kretulescu, C. A. Rosetti, Sldtineanu si Al. Florescu a
fost trimisa la Iasi spre a prezenta noului domn al tdrii
omagiile natiunii. C. A. Rosetti, care a vorbit in numele
delegatiei, a Incheiat cuvantarea astfel: "Primeste, deci,
ales al Romaniei, In acelas timp cu coroana Valahiei pe
care am venit sa ti-o aducem, inimile a cloud milioane
si jumtate de Romani cari ne-au Insarcinat sa-ti le oferim cu iubire si respect, si s te asiguram c atata timp
cat vei purta steagul unirii, nationalitatii, dreptatii si
libertatii, Valahii ca i Moldovenii te vor urma ca un
singur om".
Unirea era realizatd de fapt; contopirea celor dou'd
guverne separate era o chestie de tact si de timp. Dupa
vizita lui Cuza la Constantinopol In 1861, unde a fost
primit cu cele mai mari onoruri, la Inceputul lui Decembrie Turcia i puterile semnatare ale tratatului din
Paris au recunoscut unirea celor cloud, Principate. In
consecinta, comisia centrala din Focsani a fost suprimatd,
sediul guvernului mutat la Bucuresti, care devenea Capitala Romaniei, iar cele doua Adunari se contopeau
Inteuna singura. Ministerul din Iasi si cel din Bumrest demisionand, domnitorul Cuza a format un singur
guvern. In ziva de 24 Ianuarie 1862, domnul tall" a
deschis primul parlament al Romaniet
Dealungul atator secole, pe hdrtile geografice, mai
mult sau mai putin exacte, figurau doua taxi separate;
Moldova si Valahia; In rapoartele diplomatilor se menVona numele celor cloud Principate; deci numele Romania care Inlocula denumirea Principatele-TJnite, ar aparea ca o noutate. i totus, numele Romania este foarte
vechiu; Hasdeu 1-a descoperit Intfun text al lui Jornandes In secolul al VI-a referindu-se la spatiul dacic care
199

www.dacoromanica.ro

era designat cu numele de Romania inainte de secolul

al VI-a. In "Niebelungen" gasim acest vers care ne aratii
constanta folosire a numelui de Roman:
Der herzoge Ramunc uzer Vlachen lat
Mit siben hundert Manen kom en fur si gerannt.
Adica, "Duce le Ramunc din tara Valahilor, Cu sapte
sute de oameni calarea Inaintea ei". Pentru istoricul
Onciul ("Romanii din Dacia Traiang" si "Originile Principatelor romane") acest Ramunc, duce al Valahiei, nu
era altul decat Banul Olteniei, apartinand puternicei
dinastii numita mai tarziu Basaraba.
Deci, (land Principatelor-ITnite numele de "Romania",
nu se inova, ci se scotea din strafunduri de istorie blazonul de noblet al natiei. i primul domn al Romaniei
a Post un Roman. El este acela care a pus temelia de
granit a trii. In sapte ani de domnie, luptand contra
celor mai crancene pasiuni partizane, Alexandru Ion
Cuza a isbutit s realizeze reforma agrara, sa organizeze armata tarii, Justitia, sa lichideze bunurile manastirilor inchinate, exploatate cu nerusinare de calugarii
greci.. Cu usoare modificari s'a tradus si adoptat Codul
civil francez. In 1864 a promulgat legea instructiei publice, declarand invatamntul de toate gradele gratuit,
iar cel primar obligator. S'a infiintat o Facultate de litere la Bucuresti; s'a promulgat legea organizarii Curtii de compturi i legea Consiliului de Stat, etc.
Impotriva memoriei lui Alexandru Ion Cuza s'a Intrebuintat calomnia sau s'a intins tacerea. Abia in 1903 au
apgrut cele doug volume "Domnia lui Cuza Voda" de
A. D. Xenopol care a fcut dreptate marelui domn Roman. Amintirea lui Cuza a ramas nestearsa in sufletele
taranilor, cari i-au pastrat o emotionanta fidelitate, Intretinand, in acela timp, teama la cei can Ii detronasera. i numai in 1912 s'a inaugurat monumentul lui
Cuza-Vodg la Iasi. S'a admis de autoritati asezarea statuei In piata Unirii multumit insistentelor inversunate
ale studentior pi intelectualior. Iar in 1907, cand se facea represiunea rgscoalelor taranesti, umbra marelui
domn s'a asternut mustrgtoare asupra tarii ca o neputincioasa ocrotire a taranimii.
Dintr'un exces de slugarnicie s'a scazut valoarea operei imense de asezare a Statului roman realizata de Alexandru Ion Cuza; s'a lasat sg se creada ca Statul ro-

- 200

www.dacoromanica.ro

man modern a luat fiinta la 10 Mai 1866, ceace este o

indrasneata falsificare a istoriei. Citind "Domnia lui
Cuza-Vocl" de A. D. Xenopol, ne dam seama ce mare
domn a fost Romanul Alexandru Ion Cuza si ce greu
atarna In cumpana istoriei cei sapte ani de domnie.
Eram dator sfi amintesc, In putie cuvinte, celor cari
vor sa. uite Ca bazele Romaniei moderne au fost statornicite intre 1859 si 1866 de domnul roman Alexandru
Ion Cuza.

201

www.dacoromanica.ro

Dupd un secol
EVOCAND istoria Europei !titre 1833 si 1859, suntem

uimiti de similitudinea situatiei de azi cu cea de

atunci.

In 1833, Rusia obtinea dominatia de f apt asupra Tur-

ciei prin tratatul dela Unkiar Skelessi. In Anglia, un

om de Stat de mari dimensiuni, Palmerston, si-a dat

imediat seama de pericolul pe care ti reprezenta pentru

Europa Porta crescnda a imperialismului rusesc. /MUzand, totdeauna cu succes, amenintarea cu deslantuirea
unui fasboi i avand la dispozitie o diplomatie abila, Nicolae I a reusit sa* faca din Austria un instrument al
politicei lui, consolidand pozitia Rusiei. Unei viziuni comerciale a istoriei, Kremlinul opunea o clara conceptie
politica. In 1836, miopia politica, a Angliei era justificata In faimoasa brosur a economistului Cobden "Rusia". Reprezentantul liberalismului economic nu atribuia nici o important posibilei instalAri a Rusiei la
Constantinopol, numai acorduri comerciale cu aceasta
s se poata Yncheia. Exact cum In zilele noastre, amenintarea rea1d, prezenta i imediata a Rusiei sovietice
nu existA pentru bancile, marele industrii de pretutindeni din moment ce se profileaza perspectivele seduca.toare a1e unor acorduri comerciale. Continua mentalitatea lui Cobden care pune Occidentul, fata de Rusia,
Inteo pozitie politica de inferioritate. In politica Rusiei,
fie taristA, fie sovieticA, un echivalent al lui Cobden nu
a existat, i dacA ar fi existat nu ar fi avut dreptul sfi
se pronunte.
Politica lui Palmerston a fost dominata de ideia anu202

www.dacoromanica.ro

lrii tratatului dela Unkiar-Skelessi i garantarea inte-

gritatii imperiului otoman de catre toate Puterile europene.

In 1946, marele istoric Ren Grousset a publicat un
volum intitulat "Bi Ian de l'historie". Examinnd pozitia Rusiei sovietice la sfargitul razboiului i greutatea
pe care o rasa srt cada conducatorii Kremlinului In destinele Occidentului, scria: "Luarea Berlinului de catre
armatele lui Jukov deschide o noufi fazd a istoriei Europei. Ea consacra, inainte de toate, triumful ideii pan-

ruse"... "Stranepotii lui Suvarov sunt la Viena. Ei se gasesc pe malurile Adriaticei. Prin Jugoslavia ei pot sa reia
politica lui Stefan Nemanya si a lui Stefan Dugan. Prin
Bulgaria ei sunt la portile Constantinopolului".
No este, oare, logic ca istoricii sovietici sa exprime o
vizibild simpatie pentru tarul Nicolae I, cand, cu toata

accelerarea ritmului istoriei, natura popoarelor nu se

schimba?

Comentnd pe Nicolae Danielevski, cel mai reprezen-

tativ filozof al istoriei in cultura rusa (opera lui capitala "Rusia si Europa" publicata in 1869, dad): ar fi
tradusa azi ar fi de o sguduitoare actualitate), Pitirim
Sorokin, fost profesor de socialogie la Universitatea din
Leningrad, refugiat in 1923 in State le Unite unde este
profesor la Universitatea din Harvard, face aceasta interesanta observatie: "Citind capitolele lui de politica,
nu se poate s nu se vada o asemanare importanta, intre opiniile lui Danielevski asupra relatiflor i perspectivelor ruso-europene i acelea ale guvernului sovietic
privind aceieagi chestiuni. Daca se schimba putin terminologia marxista i alte cateva neinsemnate amanunte
ale politicei i propagandei guvernului sovietic, ideologiile lui Danielevski gi ale sefilor sovietici cu privire la
relatiile ruso-europene sunt in esenta, aceleiagi. Astfel,
gi raportat numai la aceasta, cel mai consevator slavofil
poate da mana cu Politobiroul sau cu Internationala
comunist. Este greu de imaginat tovardsi de pat mai
stranii".
Ideia fundamental a lui Danielevski este ca Rusia nu
apartine civilizatiei europene, "Rusia s'a nutrit din alte
radacini decat acelea ale culturii europene; nu a participat la formatia spiritului european nici in bine si nici
in ran. Europa nu considera Rusia ca facnd parte din
totalitatea ei. Europa vede in Rusia nu numai ceva
strain, dar i un principiu vrajmar.
203

www.dacoromanica.ro

Dostoievski sustinea c eine este adevarat Rus trebue

sa se situeze pe terenul de Intalnire ale tuturor ostilitAtilor europene. Adica, sa constitue o unitate nu In Europa, ci Impotriva Europei; iar Occidentalistul Alexandru Herzen designa pe European ca "omul de pe malul
celalalt".
In 1946, Ren Grousset vedea "triumful paslavismului
propavaduit, Incepand cu Kellar, de legiuni de eruditi si
poeti. Praga, Belgradul, Sofia si chiar Vadsovia liberate
de Moscova, graviteaza de acum Incolo In jurul Moscovii". Panslavismul a fast In vremea tarilor instrumentul
de care s'a servit imperialismul rusesc pentru a disloca
imperiul otoman i imperiul habsburgic. Se poate vorbi de permanentele unei reale politici panruse, dar panslavismulproectie politica a slavofililornu a format
substanta politicei rusesti In Balcani.
In lectia inaugurald din 1832, slavofilul Pogodin spunea: "Cine ar puteadupa rolul jucat de Rusiasa-i
discute primatul? Cine ar putea sa dicteze destinul Europei i umanitatii, numai ea s5. vrea? Cine ar putea
combate cu motive temeinice aceasta concluzie matematica?" Aceste cuvinte erau rostite la Universitatea din
Moscova In 1832, dar nimic nu ar opri ca ele sti, fie rostite, azi, sub alt eticheta, de un membru al Politbiroului.
Aplicand conceptia slavofil, atat Pogodin cat i Cevirev insistau asupra necesitatii imperioase de a se creia
pe ruinile Turciei State slave independente. Darsemnificativpana In 1852, Nicolae I nu si-a ascuns niciodata antipatia lui fata de miscarea panslavista. Atunci
and s'a manifestat miscarea nationala In Serbia (1842)
fiind detronat Mihail Obrenovici i proclamat domnitor
Alexandru Karagheorghevici, fiul eroului rasboaelor de
indepedenta, Rusia s'a posomorat. Dela 1944, Po Ionia,
Cehoslovacia, Jugoslavia si Bulgaria, toate State slave,
au verificat ce se ascunde sub ispititoarele declamatii
panslave. Mai exact au putut sa'si dea seama cat adevar cuprindea versul celebru al lui Puskin: "Rausoarele slave vor veni toate s se contopeasca In Oceanul
rus".
Rusia sovietica a inceput sit foloseasca ideia panslava,
renationalizand politica sovietica, cu ocazia comemoarii
a 100 de ani dela moartea lui Puskin In 193'7, sarbatoare
careia i-a dat o stralucire Vara precedent. La 9 Mai 1943
au avut loc lucrarile celui de al treilea congres panslav,
desi notiunea de rasa, esential anti-marxista, era repu-

- 204

www.dacoromanica.ro

diatd de Lenin. La 24 Ianuarie 1944 s'a tinut la Pittscipal obiectiv creiarea unui -front electorar favorabil
bine intelescandidaturii lui Roosevelt, pecum i sa
determine intensificarea efortului de rasboiu al Statelor Unite. Evident, obiectivele congresului erau fixate de
Stalin. La 25 Mai 1944 a avut loc si la Londra un congres al popoarelor slave. Stalin, indepartandu-se de antirasismul liii Lenin, a introdus in terminologia oficial
a regimului sovietic cuvintele "slay" si "rus".
Cand amatele Rusiei sovietice au ocupat toate trile
slave, politica ruseasca gi-a aratat aspectul ei adevArat:
In locul iluziei amdgitoare a panslavismului a aparut
realitatea brutal a politicei imperialiste sovietice. Astdzi nu exista im singur Stat slay care sd nu doreasca
desfacerea din stransoarea inabusitoare a Rusiei sovietice. In Bulgaria ca si in Poloia sau In Cehoslovacia,
prezenta ruseasca este cauza mizeriei si a sclaviei comuniste. In momentul cad Tito a schitat asa zisul comunism national, de fapt un comunism care respinge totoratul Moscovei, s'a produs reactiunea violenta a Kremlinului, atat sub Stalin cat si sub Kruscev. Data poetii si
scriitorii s'au lasat cuceriti de ideile solidarittitii slave,
in schim oamenii politici au realizat imperialismul rusesc, dandu'si seama de ceace este "sfanta Rusie".
In Bulgaria, pe la 1897, primul ministru Danef era un
convins rusofil. Intr'un consiiu de ministri, ministrul de
rdsboiu, geeralul Papprikof, a cerut sa se ia unele masuri militare ca precautie fata de amenintarea Turciei,
la care a rdspuns Danef asigurand pe colegul stiu cd
Bulgaria avea acoperirea militara. Daca Turcia ar ataca
Bulgaria, o armata ruseasca ar debarca imediat la Burgos. Replica generalului Paprikof este caracteristica:
"Dar sunteti Dv. sigur cd aceasta armata va evacua
vre'odata Bulgaria?"
Toti continuatorii politicei lui Stambulov, seful liberalismului bulgarPetkof, Marinof, Ghenadief, au sustinut aceea pozitie: Rusia este inamica independentei
Bulgariei i ca o consecinta, Bulgaria nu trebue sa o
amestece In viata ei nationala.
Ace las gest reflex de apdrare contra Rusiei 11 vom
gsi si la Sarbi. Prin 1890, un ziar sarb "Vide la" dadea
expresie a ceace gandeau toti oamenii politici ai Statelor balcanice, fard SA aiba curajul sa a marturiseasca
In public. "Am studiat cu atentie operile luptatorilor
burg (State le Unite) un congres al Slavilor, avand ca prin-

205

www.dacoromanica.ro

pentru ideia slava. din Rusia si din celelate natiuni slave. Exist& in aceste opere foarte multe fraze asupra
"libertatii" i "unitatii popoarelor slave". i printre
noi s au gasit oameni cari din lipsa de experienta si
din entuziasm poetic, au crezut c fraternitatea slava
era un templu comun in care fiecare dintre popoarele
noastre Ii avea altarul libertatii
Lucrul n ar fi asa
de gray, daca ideia slava n'ar fi decat o himera. In realitate ea este instrumentul neasteptat care ingaduie
unui Stat Slav puternic sa oprime pe "fratii" lui".
Astazi toate iluziile panslave au fost spulberate, biruinta ideii panruse s'a realizat sub forma dominatiei
strivitoare a Rusiei. A lost profet Dostoievski cand scria:
"Rusia nu va avea niciodata vrajmasi mai veninosi ca
aceste popoare slave indata ce ea ii va libera. Ele yor
incepe imediat prin a cere Europei garantia libertatii
lor i masuri de aparare contra Rusiei".
Rasboiul Crimeii a fost facut ca sa se indeparteze Rusia dela gurile Dunarii, spre a impiedica revarsarea cotropitoare ale masselor asiatice in peninsula balcanica
pana la Marea Egee. Cu o viziune politica remarcabila,
exponentii generatiei unirii si-au axat toata propaganda pe necesitatea europeana de a se creia un Stat independent, puternic, neslav, la gurile Dunarii, si care s
formeze un dig in fata ambitiei rusesti. Ideia aceasta
nu era sustinuta numai de Romani; in 1849, consulul
francez la Iai, Fabre, intr un memoriu adresat ministerului de Externe francez, arata necesitatea acestei
teze. Dupa ce a expus observatiile lui asupra situatiei
etice i geografice a peninsului balcanice, Fabre a aratat cd marea masa. a Slavilor este despartita de Rusia
prin o bariera formata din Germani, Unguri si Romani,
subliniind rolul pe care 11 pot avea Romanii in viitor.
Sprijinul dat de Anglia Austriei se datora tot impiedicarei ca Rusia sa se reverse asupra Europei. In 1856
daca problema indiguirii Rusiei nu a fost solutionata,
taus a fost oprit impetuosul ei mers spre Constantinopol. Dup ce in 1877, generalul Ignatiey, exponentul politicei panslave, semna la San-Stefano tratatul de pace
care lasa, de fapt, Constantinopolul sub biltaia tunurilor rusesti, Anglia a reactionat i tratatul a fost refacut
la Berlin.

Politica aceasta de aparare a Europei nu era decat

de Custine meritul sd fi tras toate concluziile politice
expresia instinctului de conservare. Reyine marchizului
206

www.dacoromanica.ro

In urma unei cAlAtorii dO-a-lungul Rusiei. In prefata

earth. "La Russie en 1839" publicatA In ruseste la Moscova In 1930, se face observatia ca. este "cartea cea mai
inteligenta care s a scris asupra Rusiei de un strain".
Reproduc din concluziile acestui pAtrunzAtor spirit: -Rusia vede In Europa o pradA care Ii va fi predata mai de
vreme sau mai ta.rziu din cauza desbinarilor noastre;
ea Intretine la noi anarhia cu speranta sA profite de o
coruptie, Inlesnita de ea; va fi istoria Poloniei reincputA In mare. De multi ani Parisul citeste ziare revolutionare, revolutionare In toate sensurile, platite de Rusia. "Europa, se spune la Petersburg, ia drumul pe care
I-a urmat Polonia; ea este iritatA din cauza unui liberalism van, pe cAnd noi rAmAnem puternici tocmai pentru cA nu suntem liberi; rabdAm sub jug, dar vom face
pe altii sA plateascd rusinea noastrA".
In 1854, istoricul Emile Montgut a publicat in "Revue des Deux Mondes" un studiu asupra ideil monarhiei universale, in care ai sentimentul cA presimte pe
Lenin: "Omul care va veni In numele egalitatii ca sA
rAscoale populatiile, care, in schimbul unei libertAti folositoare numai cAtorva oameni destinati sts faca pentru neamul omenesc exact acela lucru ca si despotul,
va intinde asupra sumbrelor si mutelor mase umane protectia care SA le fereascA contra proprilior kr excese si
va promite sti dea tuturor o parte egald In gamela comunA, acela, dacA nu se va lua seama, va reusi cu siguranta. Egalitatea prin fortA, dacA nu altfel; fraternitatea cu ajutorul knutului, dacd nu altfel..." "Spiritul rus
este ura contra individului si absorbirea lui in Stat pentru profitul puterei despotice. Acest sisem politic este
necesar ca sA atabileascA monarhia uniiversalA. Rusia
nu s a dat /nlAturi ca sA facl cAteodata apel la pasiunile dernocratice, si recurgAnd la ele, a actionat conform principiilor ei".
Jules Monnerot In "Sociologia comunismului" numeste comunismul "islamul secolului al XX-a". Este surprinzAtor ca Montegut a intrezArit formele democratiei
violentii, a egalitatii i fraternitatii knutului, In 1854.
AceastA "democratie care va lua rolul marilor cuceritori
de tipul lui Attila i Tamerlan, nu se va multumi numai sA svArle tot ce nu este ea, nu va accepta decat pe
ea InsAsit si nu ne va lasa nici chiar libertatea ghiaurilor In tArile musulmane. Un islamism materialist".
Acum im secol, instinctul de conservare al Europei A
207

www.dacoromanica.ro

tresarit in fata pericolului pe care la intuia venind dela

Rusia. Un prim semn de slabire al acestui instinct de
conservare european-1n totalitatel-am avut in 1915.
La 4 Martie 1915, Sazonov a transmis ambasadorilor
Frantei i Angliei acest memorandum: "Cursul evenimentelor recente a determinat pe M. S. impdratul Nicolae sa se gandeascd la chestiunea Constantinopolului Ii
a Stramtorilor care trebue rezolvatd definitiv si de acord
cu aspiratiile seculare ale Rusiei. Orice solutie va fi insuficient i nesigura daci nu va cuprinde In teritorille
imperiului rusesc orasul Constantinopol, malul drept al
Bosforului, al Marei de Marmara i a Dardanelelor, deasemenea Tracia de Sud pand la linia Enos-Midia. Iat
pentru ce, ea urmare a unei necesitati strategice, vor
trebui cuprinse in frontierele imperiului partea asiaticd
intre Bosfor, tarmul Sakaria si punctele care vor fi, asa
cum se cuvine, designate pe hart& pc coasta bdii Imid,
precmn i insulele Marii de Marmara, ca si insulele Imbros j Tenedos".

La 8 Martie, Franta declara cd Rusia putea s se bizuie pe atitudinea binevoitoare in ceace priveste Constantinopolul si stramtorile. La 12 Martie, Anglia rdspundea cd era de acord cu memorandumul rusesc. Cum
s'ar explica asemenea cedri, care erau renegdri ale politicei seculare franceze si engleze? Pentru simplul motiv Ca Rusia santaja cu o pace separata cu Germania.

Exact asa cum a santajat, treizeci de ani mai tarziu,

Stalin.

In conferinta de pace dela Versailles, datorit absentei

Rusiei sovietice, s'a putut stabili frontiera de Est a Europei pe linia Vistula-Nistru, creiindu-se o linie de apdrare. Aceasta linie a fost distrusd, in cursul anilor 19391940 de Hitler In complicitate cu Stalin. Po Ionia a fost
ruptii in doui, State le Ba nice inghitite, Finlanda sfartecata, iar frontiera Rusiei impinsa la Prut ca sa fie
din nou prezenta la gurile Dundrii.
In momentul in care Hitler ataca pe fostul lui tovaits, Stalin, la tribuna Camerii Comunelor, cu o lipsa totald de decent-6 si de inteligenta politicS., dl Winston
Churchill declara cd salutd in Rusia sovietica ultima
victimd a lui Hitler si implicit pe aliata Angliei. Un gest
necugetat care a adus asupra Europei toate nenorocirile, State le Unite au supralicitat in inconstientd pe
cU Churchill. Ceace a inceput primul ministru al Marei
208

www.dacoromanica.ro

Britanii a continuat i desavarsit la dimensiuni planeLine presedintele Roosevelt.

Rusia sovietica nu numai ca a lost salvata dela dezastru de Anglia si State le Unitefara sa i se ceara
vre'un angajament precisdar i s'a lasat la discretie o
jumatate din Europa. Conferintele dela Teheran, Yalta,
Moscova, Postdam sunt culmi ale inconstientii politice
niciodata atinse de lumea libera. i n'au lipsit strigatele
de alarma. Dupa conferinta dela Teheran, un mare ziarist american Dewaree Bess, codirector la "Saturday
Evening Post" a publicat in "Daily Mail" un articol In
care facea unele constatari, pe buna dreptate, ingrijoratoare.
"Rusii n'au luat fata de nimeni nici unangajament de
nici o natura, ca sa fie Impiedicata libertatea kr de actiune, fie In rasboiul din Asia, fie In Europa de dupd
rasboiu". "Adeziunea kr la dispozitiile vagi si generale
ale Chartei Atlanticului a lost un gest de curtenie, nu
un angajament. Chiar atunci cand situatia kr militara
era mai Intunecata, conducatorii rusi au refuzat sift se
lege, In orice fel ar fi fost, In schimbul ajutorului primit dela State le Unite si dela Marea Britanie; dimpotriva, Rusii au cerut concesii Marei Britanii, putin timp
dupa ce tara kr fusese invadata de dare Germania. Au
cerut sa li se recunoasca pretentiile kr asupra celor trei
State Baltice i asupra unor parti din Finlanda si Romania. Au insistat sa se lase deschisil unei viitoare delimitari fronXierele Poloniei. Cu alte cuvinte, au cautat sh obtind dela Marea Britanie aproape aceleasi concesii impuse lui Hitler In 1939. Deoarece au exprimat
rfispicat dorintele lor, Intai In cursul negocierilor cu
Hitler i apoi cu Marea Britanie, nimeni nu are dreptul
sa fie surprins daca Rush vor ocupa din nou teritoriile
pe care le-au ocupat in 1939 si 1940, incorporandu-le
Uniunii sovietice.
"Din punct de vedere rusesc, aceste revendicari teritoriale sunt modeste. Ele restabilesc, pul si simplu, Irontierele imperiului Tarilor In Europa, eliminnd State letampon, asezate !titre Rusia si Europa de tratatul dela
Versailles."
Digul de aparare al Europei, linia Vistula-Nistru, a
lost daramat de neprevederea primului ministru englez si a presedintelui Roosevelt.
Rfisboiul s'a terminat In Europa la sfarsitul lunii Aprilie 1945. Exact patruspre-zece ani mai tarziu, In Europa
209
14

www.dacoromanica.ro

nu exist pace, iar armatele rusesti se gasesc cantonate

la 200 km. departe de Rhin. Dela 1950, asistam la cea
mai halucinanta cursa a Inarmarilor, fara sa se Intrezareasca posibilitatea de a frdna aceasta lnarmare care
va duce la nimicirea generala. Rusii ti cunosc adversari! atat In ceace priveste superioritatea lor materiala,
cdt si In ceace priveste subrezenia lor morala. De aici
santajul In problema Berlinului. Se ispaseste crunt usurintele demente dela Teheran, Yalta, Moscova, Postdam.
Restul Europei, ramasa libera, ne mai fiMd aparatil de
centura proteguitoare ale Statelor-tampon, este permanent amenintata de o invazie ruseasca. In ziva de azi,
canalul Mdnecii nu mai ocroteste Anglia, obligata sa
ispaseasca precipitata declaratie a dlui Winston Churchill din Iunie 1941; de acum incolo, ea este solidarizat
cu destinul nesigur al Europei.
Ramne, oarecum certa, vointa Statelor Unite de a nu
Ingadui Rusiei sovietice sa domine Europa; Washington
si-a dat seama, asa de trziu, ca acele State-tampon,
statornicite de conferinta dela Versailles asigurau raporturile pacinice Intre lumea libera i lumea egalitatii
knutului. Dar ce durata poate avea acesta vointa politica a Statelor Unite?
Istoricul Albert Sorel spunea despre Englezi: "economia lor politica este ratiunea lor de Stat". Ma Indoiesc
c astazi, aceasta definitie mai este valabila pentru

Anglia, dar avem motive sa ne tememar fi o catastrofaca definitia se potriveste Statelor Unite. Toata

diplomatia de clown a lui Mikoian, In recentul lui turneu, se baza pe conceptia comerciala In actiunea diplomatica. a Statelor Unite. Lipsa de inteligenta politica de

care au facut dovada marii industriasi i financiarii

americani, va Ingreuna mult actiunea politica a dlui
Foster-Dulles.

Acei reprezentanti ai marei finante i industrii americane, ispititi de mirajul unor viitoare acorduri cornerciale cu Rusia sovietica, ne-au amintit de versul dintr'un
sonet al lui Lecomte de lisle:
Vous mourez btement en emplissant vos poches...
Dupa un secol, se pune Europei exact aceeas problema care a fficut necesar rasboiul Crimeii. Fara restaurarea Europei de Est, pace nu va fi. i orice solutie s'ar
inventa, ca sa se escamoteze restaurarea libertatior
popoarelor de dincolo de cortina de fer, este destinata
sa precipite explozia revolutillor nationale. Potentialul
210

www.dacoromanica.ro

acestor revolutii care mocnesc s'a constatat cu ocazia

revolutiei nationale din Ungaria. Ipoteza unor revolutii
dela Marea Ba Rich* 'Anti la Marea NeagrA ar trebui s
intre In calculele negocierilor cu Rusia sovieticA, deoarece aceast ipotezA exclude coexistenta pe bazA de
statu-quo.
S'ar putea ca In destinul tragic al Europei de Est sa
se cuprindd i misiunea de a libera Europa OccidentalA
de complexul de inferioritate fat de Rusia sovieticd. 0
natiune numai de opt milioane de oameniUngariaa
clAtinat Rusia sovieticA pana la Vladivostock; dar care
ar fi situatia ei, In cazul cnd o sutA de milioane de
sclavi ar Incepe cea mai desperat luptd pe viatA si pe
moarte pentru libertate?
Dupd un secol, Europa OccidentalA este constrns sA
se Infrunte cu aceeas problemA, dar lasitatea Incurajeazd agresiunea. Experienta cu Hitler este concludentA.
At At strategia cat i tactica diplomatiei rusesti fiind
prea cunoscute, nu i se mai permite Occidentului nici
cea mai mica eroare. Rsboiul Crimeii a Inceput datotita continui amenintari a tarului Nicolae I, sperand ca
Europa sti'i cedeze. Kruscev crede si el cd tot amenintAnd cu distrugerea de pe urma rAsboiului, State le europene vor consimti la definitva sclavizare a 100 de milioane de Europeni.

211

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
Pags.

Ca.teva 19.muriri pregAtitoare ... ... ... ... ... ... ...
Romantism fA istoricism ,.. ... ... ... ... ... ... ... ...

Situatia Moldovei si a Valahiei In preajma revolutiei franceze ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
Ecourile revolutiei franceze In principate ... ... ...
Tudor Vladimirescu: Revolutia Nationalg, cu con-

20
25
33

46

Domniile pilmntene ... ... ... ... ... ... ... ... ...
Regulamentul organic ... ... ... ... ... ... ... ... ...
Evolutia spiritului critic Intre 1821 si 1848 ... ...
Revolutia din 1848 ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
Rrtzboiul Crimeii ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
Memorandum contelui Nesselrod ... ... ... ... ...
Emigratia romaneascg. si Congresul din Paris ...
Dung un secol

www.dacoromanica.ro

... 59
... 71
... 80
... 85
... 121
... 132
... 165
202

S'au tras din aceastd carte 475

de exemplare in editie obisnuitd si

25 in editie pentru biblio fill, numerotate dela 1 la 25, legate in piele
si semnate de autor.

www.dacoromanica.ro

"CARPATII"
REVISTA CULTURALA

Apare de ease ori pe an

DIRECTOR: ARON COTRUS
REDACTOR: TRAIAN POPESCU
AU COLABORAT SATJ COLABOREAZA:

ALDEA, de la JUAN; BRADESCIJ FAUST; DIMITRIU

I G.; DOMITRIU, E. M.; GADEA B. I ; CHIRNOAGA

PLATON, Gral; EMILIAN I. V.; GEORGESCU-OLENIN

ST.; GOVORA N. S.; IORAS T.; MANOILESCU GRIGORE; MANZATTI J. N.; MIRCEA ALEXANDRU Rev.; NOVAC NICOLAE; PARVULESCU I.; POPESCU STAN M.;
PORDEA G. A.; POSTEUCA VASILE; PRAT Y SOUTZO,
marchiz de NANTOUILLET; RANDA ALEXANDRU; SEICARU PAMFIL; SILISTREANU ALEXANDRU: TEBAN
NICOLA E; TALON VICENTE; TILEA V. V.; TOLESCU
ION; VASILIU VIRGIL; XENI C., etc.

www.dacoromanica.ro

EDITURA "CARPATII".Madrid.

Au apdrut:

ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA, de A. D.

Xenopol, vol. I, ed. I, epuizat.
ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA, de A. D.

Xenopol, vol. I, ed. II-a, 3 dol. U. S. A.

ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA, de A. D.

Xenopol, vol. II, III, IV, 7 dol. 'U. S. A.
ISTORIA LITERATURII ROMANE, vol. I, II, 6 dol. U. S. A.

POVE$TI, de Ion Creanga, 4 dol. U. S. A.

DACIA, de Vasile Prvan, 2 dol. U. S. A.
NATIONALISMUL LUI EMINESCU, de D. Muraragu, 3
dol. U. S. A.
POEME FARA TARA, de V. Posteucii, N. Novae gi N. S.
Govora, epuizat.
HAIDUCUL, roman, de Bucura Dumbravg, 4 dol. U. S. A.
RAPSODIA IBERICA, de Aron Cotrug, editie bilingud,
1 dol. U. S. A.

AMINTIRI DIN COPILARIE, de Ion Creangh, 3 dol.

U. S. A.

FRUMOASA CU OCHI VERZI, de J. N. Manzatti, 3 dol.

U. S. A.

POVETI FARA TARA, nuvele, de F. Bradescu, N. Novae

gi N. S. Govora, 4 dol. U. S. A. RASCOALA, roman, vol. I, II, de Liviu Rebreanu, 6 dol.
U. S. A.
UNIREA NATIONALA, IN COMPLEXUL POLITIC EUROPEAN, de Pamfil eicaru, 3 dol. U. S. A.
CORNELIU ZELEA CODREANU, DOUAZECI DE ANI DE

LA MOARTE, de G. Manoilescu, T. Popescu, etc., 2 dol.

U. S. A.
PRECURSORII, de Octavian Goga, 3 dol. U. S. A.
DIN CRUCEA PADURII (poeme), de Ion Tolescu, 1,50 doL
U. S. A.
PERSECUCION RELIGIOSA EN RUMANIA, de Rev. Al.
Mircea, in spaniold, 0,50 dol. U. S. A.
ROMANIA (in limba fiances/), 0,25 dol. U. S. A.

CArtile de mai sus se gdsesc si in editie pentru bibliofili,

legate in piele i numerotate. Costul unui volum este
10 dol. U. S. A.

www.dacoromanica.ro