Stepa si silvostepa

Stepa
Stepa reprezint o zon de vegetaie n care flora este reprezentat de plante
ierboase i condiiile climaterice sunt semiaride. Stepele sunt caracteristice
regiunilor euroasiatice, dar pot fi ntlnite, cu unele modificri, i n Africa, Australia,
n America de Nord i n America de Sud.
n Romnia, regiuni de step sunt cele din estul Cmpiei Romne, o parte din
Dobrogea i un sector din sud-estul Podiului Moldovei.
Clima
Cad puine precipitaii, nu mai mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicat. Temperatura
medie iarna este de -10 C...-5 C, iar vara poate ajunge pn la 30...35 C

Flora
Flora este dominat de graminee i din plante cu rizomi (care se dezvolt rapid
dup ce apar condiii favorabile), dar i din tufriuri i plante spinoase. Exemple:
negara, piu, salvia, piciorul-cocoului, laptele-cinelui, albstria, scrntitoarea,
brboasa, migdalul pitic, caragana pitic, cununia. Arborii i arbutii lipsesc din
cadrul stepelor.
Fauna
n stepe sunt comune roztoarele i ierbivorele, diverse specii de antilope, cai
slbatici; dintre psri se remarc dropia.

Silvostepa
Silvostepa este o zon de vegetaie intermediar ntre o step i o pdure de
foioase. Silvostepele se gsesc mai mult n Europa de Est, la grania dintre pdurile
de foioase i stepa european. Silvostepa ocup o mare parte din cmpiile periferice
ale Carpailor, ntre 50-150 m, din podiurile Moldovei i Dobrogei, ntre 50-250 m.

Clima
Radiaia solar anual total constituie 108-114 kcal/cm. Temperatura medie anual
este de 8-9,4C.Cantitatea medie de precipitaii atmosferice este:500-660mm.

Flora
Vegetaia lemnoas din silvopstep este reprezentat de pduri de stejar, adesea
poienie, cu arbori scunzi, avnd trunchiuri sinuoase i scheletul de ramuri foarte
dezvoltat, cu muli arbuti care alctuiesc desiuri de neptruns. Pajitile de
silvostep sunt n mare msur asemntoare celor de step.

Fauna
Animalele de step :iepurele, istarul, orbetele, hrciogul, crtia, bursucul, vulpea ;
psri : ciocrlia, fsa de cmp, prepelia.

Caracteristici commune
Se desfasoara in partile centrale ale continentelor, la distante mai mari in raport cu
oceanele,fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati,
Caucaz, Himalaya, cele din Extremul Orient), care impiedica patrunderea maselor
de aer oceanic.
Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental, polare si
arctice, precipitatii putine (sub 500 mm/an) si o accentuare a secetei catre
sectoarele centrale ale continentelor.