S I LV O S T E PA

S I LV O S T E PA
 Silvostepa este o zonă de vegetație intermediară
între o stepă și o pădure de foioase. Silvostepele se
găsesc mai mult în Europa de Est, la granița dintre
pădurile de foioase și stepa europeană. Silvostepa
ocupă o mare parte din câmpiile periferice ale 
Carpaților, între 50-150 m, din podișurile Moldovei
 și Dobrogei, între 50-250 m. Loessul și rocile
loessoide reprezintă substratul care caracterizează
majoritatea suprafeței silvostepei. În Moldova se
mai pot întâlni nisipuri, marne, iar în Dobrogea, 
calcare, șisturi verzi, roci eruptive.
 Din silvostepa face parte: Clima
 Fauna
 Flora
 Clima:
Climatul este uscat, dar nu atât de secetos ca în
stepă. Climatul din nordul Moldovei se
caracterizează printr-un regim termic mai scăzut
și cu trăsături continentale mai pronunțate. În
restul silvostepei temperaturile sunt printre cele
mai ridicate din țară. În regimul pluvial se
resimte influența sub-mediteraneană, prin cel de-
al doilea maxim de precipitații din toamnă. 
 Fauna:

Fauna de silvostepă este una diversă,

având aspecte atât ale celei de stepă.
 Flora:
Vegetația lemnoasă din silvopstepă este reprezentată de păduri
de stejar, adesea poienițe, cu arbori scunzi, având trunchiuri
sinuoase și scheletul de ramuri foarte dezvoltat, cu mulți
arbuști care alcătuiesc desișuri de nepătruns. În nordul
Moldovei specia edificatoare a acestor păduri este stejarul
(Quercus robur). În sudul Moldovei, în Dobrogea, Muntenia
 și Oltenia locul acestei specii europene este luat de 
stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), specie balcano-
anatolică, la care se poate adăuga, în unele situații, 
stejarul pufos (Quercus pubescens), cerul (Quercus cerris), 
gârniță (Quercus frainetto).
Pajiștile de silvostepă sunt în mare măsură
asemănătoare celor de stepă. Se pot întâlni
aproape toate asociațiile menționate la stepă,
mai frecventă fiind cu Medicago și Festuca
valesiaca.
În luncile mari din silvostepă învelișul vegetal
este aproape același ca și în zona nemorală.
Nisipurile din silvostepa sudică (de-a lungul
râurilor Bârlad, Călmățui, Ialomița, Vedea, Jiu
, Dunăre) au fost acoperite cu păduri de stejar
brumăriu, ale căror resturi se mai păstrează, și
cu vegetație ierboasă.
Va multumesc pentru atentie