Flora Republicii Moldova formeaza diverse comunitati
(asociatii) de plante, numite tipuri de vegetatie. In functie de conditiile naturale ale anumitor teritorii. Raspindirea vegatatie depinde, in primul rind, de clima. Ca urmare a caracterului zonal al climei, se formeaza tipuri de vegetatie zonala, repezentate in Republica Moldova de vegetatia de padure si vegetatie de stepa. Sub influenta unor factor locali (ape, roci, relief, sol s.a.) se dezvolta tipuri de vegetatie azonala: de lunca, acvatica si palustra, petrofita s.a. Vegetația de pădure. Fondul forestier ocupa o suprafata de 393 mii ha su 11.6% din terutoriul tarii. In care padurile detin respectiv, 393 mii ha sau 10.7%. Padurile din Republica Moldova sint de tipul celor central- europene de foiase, caracteristice zonei dinamice temperate. Compozitia floristica a padurilor este bogata si numara peste 850 de specii. Vegetatia in padure are un caracter etajat: nievlul inferior — stratul ierbos, de mijloc — arbusti, nivelul superior — arbori. Vegetația de pădure. Compozitia floristica a padurilor naturale are o difetentiere zonala in cadrul republicii: in partea de nord specii dominante (edificatoare) sint stejarul comun si ciresul, in podisurile din partea centrala — gorunul si fagul, iar in partea de suf — stejarul-pufos. Speciile de arbusti mai de intilntite in paduri sint cornul, alunul, paducelul, singerul, porumbarul, socul-negru, salba- moale europeana, verigarul s.a. In cadrul poienilor, sub arbori si arbusti, se formeaza un invelis ierbos variat, in care o frecventa mai mare au rogozul, mierea-ursului, fragul-de-padure, golomatul, s.a. Vegetația de pădure.
Dezvoltarea plantelor ierboase are un caracter
sezonier. Primavara devreme pina la aparitia frunzelor pe copaci, infloresc viorelele, brebeneii, scinteiuta, floarea-vintului s.a. La inceputul verii isi desfac florile dumbravita , vioreaua-noptii, crinul- de-padure s.a. O raspindire larga in padurile din Podisul Codrilor are leurda, intrebuintata in alimentatie. Vegetația de pădure.
In prezent padurile sin puternic afectate de
aridizarea climei si, in masura mai mare de activitatea umana. De aceea, se impun masuri adecvate privind in extinderea terenurilor impadurite, valorificarea cit mai rationala si protectia judicioasa a acestora. Multumesc pentru atentie!