AMENAJAREA

1. Obiectivele generale a amenajarilor forestiere:

1.îmbunatățirea structurii si mărimii fondului forestier;

2.conservarea biodiversității

3.rentabilizarea sectorului forestier;

4.implementarea, în sectorul forestier, a celor mai noi tehnologii si

rezultatelor ultimelor cercetari din domeniu.

2. Definiți amenajarea pădurilor și enumerați disciplinele care intră în alcătuirea

acesteia.

Știința amenajarilor forestiere are ca obiect totalitatea operațiilor de teren si

a calculele efectuate în vederea fundamentarii si elaborarii solutiilor privind modul
de organizare si conducere structural functionala a ecosistemelor forestiere precum
și a reprezentării lor grafice pe plan sau pe harta, într-o anumita proiecție și la o
anume scară.
3.Enumerați și definiți principiile de bază a amenajării pădurilor

Principiul continuitatii care reflecta:

preocuparea permanenta de a asigura prin amenajament conditii necesare pentru

gestionarea durabila a padurilor, astfel încât acestea sa ofere societatii în mod
continuu:

produse lemnoase;

. produse de alta natura;

. servicii de protectie;

. servicii sociale cât mai mari si de mai buna calitate.

Principiul eficacitatii functionale care are în vedere urmatoarele:

cresterea productivitatii padurilor;

cresterea capacitatii de protectie a padurilor;

valorificarea superioara a produselor rezultate din gestionarea FF;

asigurarea unui echilibru între aspectele de ordin ecologic,

economic si social cu cele mai mici costuri.

Principiul conservarii si ameliorarii biodiversitatii ce

urmareste conservarea si ameliorarea biodiversitatii la cele patru niveluri ale
acesteia:

diversitatea genetica intraspecifica;

diversitatea speciilor;

. diversitatea ecosistemelor;

. diversitatea peisajelor
 Principiul durabilitații întregului fond forestier în starea de
maxima eficacitate functionala, prin crearea unor structuri durabile si stabile, foarte
bine diversificate astfel încât sa asigure și generațiilor viitoare cel puțin aceleași
condiții de viața ca și generațiilor prezente.

4.Enumerați grupele și subgrupele sistemului românesc al zonării funcționale

Pentru a evidentia aceste functii si pentru a le putea cuantifica ele

au fost clasificate în doua grupe mari împartite fiecare în mai multe subgrupe dupa
cum urmeaza:

Grupa I – terenuri cu vegetatie forestiera cu functii speciale de

protectie UNDE AVEM 5 SUBGRUPE ȘI 44 FUNCȚII.

Grupa II - terenuri cu vegetatie forestiera cu functii de productie si

protectie UNDE AVEM 3 FUNCȚII

Vegetatia forestiera cu functii speciale de protectie, cuprinsa în grupa I functionala,

poate avea urmatoarele functii si obiective de protejat:

1 - protectia apelor; -9 funcții (I)

2- protectia solului; - 12 funcții (L)

3- protectia factorilor climatici; - 11 funcții (K)

4 - functii de recreere; -11 funcții (K)

5 – functii de interes stiintific în vederea conservarii si protejarii

biodiversitatii.- 12 funcții (L)

5. Enumerați tipurile funcționale și precizați gradele de restricție

T I- Cel mai restrictiv

T II- Restricție mare Grupa I

T III- Restricție redusă

T IV- Restricție foarte redusă

T V- Grupa II unde trebuie repectate doar normele de exploatare

T VI-

6.Corespondența dintre tip funcțional și tratament aplicat

T I- Nu se aplică nici o lucrare

T II- Se aplică doar lucrări de conservare și tăieri de igienă

T III- Se aplică doar Tratamentul tăierilor grădinărite sau

cvasigrădinărite

T IV- Se aplică și restul Tratamentelor ( Progresive, Succesive)

T V – Pentru lemnul de rezonanță sau furnir estetic

T VI- Pentru restul materialului lemnos

7. Ciclul de producție ca bază de amenajare. Definiție și importanță.

Ciclul este timpul care se scurge de la momentul înfiintari unei paduri pâna
la exploatarea ei si înlocuirea în totalitate cu o alta padure.

Ciclul, constituie criteriul de baza pentru reglementarea productiei în unitati

de gospodarie decodru regulat, codru cvasigradinarit si de crâng.

8. Tratamentul ca bază de amenajare. Def. Importanță

Prin tratament înțelegem conducerea unei paduri pentru asi îndeplinii

functiile stabilite poate fii diferita functie de elementele de arboret din care este
formata si de regimul stabilit.

Alegerea tratamentului prin amenajament este momentul cel mai

important pentru modul cumva fii recoltat materialul lemnos si condus procesul de
regenerare al arboretului
9. Regimul ca bază de amenajare. Def. Importanță.

Regimul defineste structura padurii sub raportul modului ei de regenerare.

1. regimul codru - regenerare din samânta regenerare sexuata, din

samânta (generativa);

2. regimul crâng - regenerare vegetativa regenerare asexuata sau

vegetativa;

Practic prin regenerarea unei paduri are loc înlocuirea unei generatii mai
batrâne de arbori ce alcatuiesc padurea cu o generatie noua de arbori din aceleași
specii cu arboretul vechi sau dinspecii mai mult sau mai putin diferite.

10. Unitatea amenajistică (suparcela). Definiție și mod de constituiere

Unitatea teritoriala elementara pentru studiul arboretelor si pentru

planificarea si executarea lucrarilor silvice este subparcela (sinonim: unitate
amenajistica, u.a.). Aceasta reprezinta o portiune din parcela care apartine unui
singur proprietar, omogena din punct de vedere stational, biometric, functional si al
folosintei si care - în consecinta - reclama aceleasi masuri de gospodarire

Mod de constituire

1. Sa fie formata dintr-o singura unitate de ecosistem sau stationala

2. o structura de acelasi tip (echien. relativ echien. relativ plurien sau

plurien);

3. aceeasi compozitie

4. singura categorie de productivitate

5. acelasi mod de regenerare,

11. Parcela. Def. Mod de constituire.

Prin parcela se întelege diviziunea cu caracter permanent a fondului forestier

formata încadrul unei unitati de productie sau de protectie cu ocazia amenajarii
fondului forestier în vederea organizarii teritoriale a acestuia.

Mod de constituire

1. Parcela este o suprafata de teren bine delimitata fie prin forme derelief ale
terenului (vai, culmi, etc.) fie prin linii artificiale cu caracter permanent (drumuri,
cai ferate, linii deschise etc.) servind ca unitate de organizare a teritoriului
indiferent de categoria de folosinta de functiile si de structura arboretelor

12. Unitate de producție (UP), respectiv unitate de bază (UB). Def. Mod de
constituire.
Unitatea de productie sau de protectie (U.P.) sau unitatea de baza (U.B) este
unitatea teritorial-administrativa pentru care se elaboreaza un amenajament silvic
constituita din unul sau mai multe trupuri de padure sau bazinete, ce cuprinde pe
cât posibil vegetatie forestiera încadrata în acelasi etaj fito-climatic, delimitate prin
limite naturale evidente sau artificiale permanente si evidente.
UP- UNITATE DE PRODUCȚIE – RNP
Suprafata unitatilor de productie sau de protectie va fi conform actelor normative
în vigoare
600-1500 ha Lunca Dunarii
1000-2500 ha la câmpie
2000-4000 ha la deal
4000-6000 ha la munte
UB- UNITATE DE BAZĂ- proprietari sau grupuri de proprietari privați
13. Normalizarea structurii fondulului forestier prin metoda claselor de vârstă.

Prima etapă: -stabilirea suprafeței

- Stabilirea claselor de vârstă
- Stabilirea ciclului
- Stabilirea perioadei
A doua etapă : - reprezentarea grafică claselor de vârstă
- Calcului suprafeței normale (Sn= St/n )
- Normalizarea claselor de vârstă la suprafata normală

14.Scopul și obiectivele programului BIOSILV

Programul BIOSILV a fost conceput pornind de la ideea ca amenajamentele

silvice trebuie sa fie principala sursa de informare si act decizional pentru soarta
ecosistemelor forestiere. Amenajamentele silvice, din punct de vedere
informațional, indiferent de regiunea pentru care sunt elaborate, sunt produse
foarte bogate îninformații referitoare la spațiul rural pentru care se întocmesc. Infor
mațiile ce se regasescîn amenajamentele silvice sunt:
OBIECTIVELE
1.informații privind situația juridica si localizarea în spațiu a obiectivului de
amenajat;
2.informații despre factorii abiotici;
3.informații despre factorii biotici;
4.Informații despre activitatea factorilor antropici.
15.Fișa de descriere parcelară. Conținut și mod de utilizare.

Fișa de descriere parcelară conține toate informațiile specifice acelei

parcele sau subparcele .

Conține :- tip de pădure, tip de stațiune , sol, explozitie, panta, tip floră,
compozitia de regenerare, varsta exploatabilitatii, vârsta actuală, denumirea
parceleui, Semințiș utilizabil, suprafata , etc

Modul de folosire l-am parcurs la laborator( aici e mult rau de scris ))