Proiect HG - Noul Cod Silvic

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E nr. ____
din 2024
Chișinău
Cu privire la aprobarea proiectului Codului silvic

------------------------------------------------------------
Guvernul HOTĂRĂȘTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul Codului

silvic.
Prim-ministru DORIN RECEAN
Contrasemnează:
Ministrul mediului Iordanca-Rodica Iordanov
Ministrul afacerilor interne Adrian Efros
Ministrul justiției Veronica Mihailov-Moraru
Y:\1.DRAN\300\2024\HOTĂRÂRI\6649\6649-redactat-ro.docx
3
Proiect
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA
LEGE
CODUL SILVIC
Parlamentul adoptă prezentul cod.
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Obiectul de reglementare

(1) Prezentul cod stabilește cadrul normativ privind gestionarea durabilă a
fondului forestier, conservarea și restabilirea diversității biologice indiferent de
forma de proprietate, folosirea rațională și asigurarea cu resurse forestiere a
necesităților actuale și de viitor ale societății.
(2) Raporturile juridice silvice ce apar în cadrul folosirii fondului forestier,
sunt reglementate de prezentul cod, de legislația silvică și alte acte normative.
(3) Obiectul raporturilor silvice se constituie din conduita subiecților de
drept în legătură cu pădurile, terenurile ale fondului forestier și vegetația
forestieră amplasată în afara fondului forestier.
Articolul 2. Gestionarea durabilă a fondului forestier

(1) Gestionarea durabilă a fondului forestier prevede regenerarea, paza și
protecția pădurilor, conservarea biodiversității biologice inclusiv, asigurarea
măsurilor de adaptare a sectorului forestier la schimbările climatice.
(2) Gestionarea durabilă a fondului forestier se bazează pe următoarele
principii:
a) politica forestieră pe termen lung;
b) integritatea, sustenabilitatea și continuitatea ecosistemelor;
c) integritatea fondului forestier, durabilitatea și reziliența pădurilor;
d) diversitatea biologică a pădurii;
e) armonizarea raporturilor dintre silvicultură şi alte domenii de activitate;
f) sănătatea și vitalitatea pădurilor;
g) teritorialitatea gestiunii pădurilor.
(3) Se stabilesc următoarele criterii de gestionare durabilă a fondului
forestier:
a) menţinerea, conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice din păduri;
b) menţinerea sănătăţii şi vitalităţii pădurilor;
c) menţinerea şi intensificarea funcţiilor de protecţie a pădurilor;
d) menţinerea şi consolidarea capacităţii productive a resurselor forestiere,
contribuţiei lor în ciclurile mondiale de carbon;
4
e) menţinerea şi stimularea funcţiilor producătoare ale pădurilor (produse

lemnoase şi nelemnoase);
f) menţinerea altor funcţii şi condiţii socioeconomice.
(4) Indicatorii pentru fiecare criteriu al gestionării durabile a fondului
forestier se aprobă de Guvern.
(5) Politicile forestiere se elaborează și se implementează în baza
principiilor stabilite la alin. (2) și a indicatorilor pentru fiecare criteriu al
gestionării durabile a pădurilor.
Articolul 3. Noțiuni principale

În sensul prezentului cod, noțiunile utilizate au următoarele semnificații:
a) administrarea fondului forestier – totalitatea activităților de planificare
și monitorizare cu caracter tehnic, economic și juridic menite să asigure
gestionarea durabilă a pădurilor, cu respectarea regimului silvic indiferent de
forma de proprietate;
b) amenajarea pădurilor – ansamblul de activități şi măsuri cu caracter
permanent și continuu, menite să asigure funcțiile ecologice, economice și
sociale ale pădurii;
c) amenajament silvic – studiul de bază în gestionarea pădurilor, cu
conținut tehnico-organizatoric, juridic şi economic, fundamentat ecologic;
d) entitate silvică – persoană juridică, constituită în condițiile legii, în
scopul gestionării fondului forestier și implementării programelor și planurilor de
dezvoltare în domeniul silviculturii;
e) exploatabilitate – starea de maximă eficacitate funcțională a unui arbore
sau arboret de a fi recoltabil;
f) lignicultură – tehnologii silvice intensive și industriale destinată
obținerii mase lemnoase;
g) management forestier durabil – administrarea și utilizarea pădurilor,
terenurilor cu vegetație forestieră din afara fondului forestier în scopul
menținerii, ameliorării biodiversității, productivității, capacității de regenerare,
vitalității, sănătății, în așa fel încât să se asigure, în prezent şi în viitor,
capacitatea de a exercita funcțiile multiple ecologice, economice şi sociale
permanente la nivel local, regional, național şi global fără a crea prejudicii altor
ecosisteme;
h) ocol silvic – unitatea silvică teritorială fără personalitate juridică,
înființată în scopul gestionării sau asigurării pazei, supravegherii pădurilor şi
stabilirii anuale a lucrărilor silvice în conformitate cu amenajamentul silvic
pentru terenurile din fondul forestier indiferent de forma de proprietate;
i) pădure – formă de vegetație naturală în care predomină arbori și în care
se realizează un climat propriu, specific ecosistemelor forestiere, cu suprafața de
cel puțin 0,25 ha, acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 metri la
maturitate în condiții normale de vegetație și indicele de acoperire a
5
coronamentelor față de suprafața generală a terenului (consistența) este de cel

puțin 30%;
j) plantație forestieră – sunt plantații de specii de arbori și arbuști
forestieri create prin plantări și semănături în scopul realizării obiectivelor
silvice;
k) precomptare – acțiune de înlocuire a volumului de lemn prevăzut a fi
recoltat din arboretele incluse în planurile decenale de recoltare a produselor
principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase din arborete
afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din arborete cu vârste mai mari
de 1/2 din vârsta exploatabilității tehnice, afectate parțial de factori biotici sau
abiotici ori provenite din defrișări legale și tăieri ilegale;
l) posibilitate de recoltare – volumul de lemn care poate fi recoltat ca
produse principale dintr-o unitate de producție, în baza amenajamentului silvic,
pe perioada de valabilitate a acestuia;
m) regimul silvic – ansamblul de norme tehnice, economice şi juridice
privind administrarea și gestionarea fondului forestier în scopul asigurării
gestionării durabile a ecosistemelor forestiere;
n) regim special de gospodărire și protecție a fondului forestier –
ansamblul de reguli, norme și măsuri stabilite prin acte normative sau planuri de
management forestier, în scopul asigurării utilizării durabile a fondului forestier,
conservarea biodiversității pădurilor, protecția mediului și menținerea funcțiilor
ecologice și sociale a pădurii;
o) servicii ecosistemice – totalitatea beneficiilor tangibile și intangibile pe
care ecosistemele naturale sau modificate de către oameni le furnizează societății
și care sunt vitale pentru bunăstarea oamenilor;
p) tăiere de produse principale – intervenție radicală asupra arboretelor
(pădurii) ajunse la vârsta exploatabilității în scopul recoltării lemnului şi
asigurării regenerării acesteia;
q) tratament silvic – totalitatea măsurilor silvotehnice de regenerare,
conducere, exploatare și protecție, indicate a fi aplicate de-a lungul vieții
arboretelor;
r) vegetație forestieră – vegetație constituită din arbori și arbuști forestieri
care s-a instalat în mod natural sau artificial prin semănături și plantări;
Articolul 4. Fondul forestier
(1) Fondul forestier include:
a) pădurile (terenurile ocupate de păduri);
b) terenurile cu păduri în curs de regenerare și plantațiile înființate în
scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate și terenuri
neîmpădurite, stabilite în condițiile legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc necesităților de cultură silvică: pepiniere, solarii,
plantaje şi culturi de plante-mamă;
6
e) terenurile care servesc nevoilor de producție silvică: de lignicultură,

culturi de răchită, pomi de Crăciun, arbori și arbuști ornamentali și fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administrație silvică: terenuri
destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în
folosință temporară personalului silvic;
g) terenurile ocupate de construcții şi terenurile aferente acestora incluse
în amenajamente silvice: sedii administrative, cabane, fazanării, instalații și
amenajări speciale de creștere a peștelui, crescătorii de animale de interes
vânătoresc, drumuri forestiere, spații industriale de prelucrare a produselor
pădurii, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;
h) terenurile forestiere din cadrul culoarului de frontieră şi fâşiei de
protecţie a frontierei de stat;
i) terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice;
j) iazurile, albiile râurilor și pâraielor incluse în amenajamentele silvice și
în Cadastrul de stat al apelor;
k) terenuri din fondul forestier deținute de persoanele fizice și juridice în
lipsa aprobărilor legale (ocupații și litigii).
(2) Terenurile acoperite cu păduri, alte categorii de vegetație forestieră și
terenurile stabilite la alin. (1), indiferent de forma de proprietate sunt incluse în
amenajamentele silvice și în cadastrul funciar ca terenuri acoperite cu păduri sau
cu plantații forestiere.
(3) Includerea terenurilor în fondul forestier se face în baza
amenajamentelor silvice prin delimitare, înregistrare în registrul bunurilor
imobile.
(4) Toate terenurile incluse în fondul forestier sunt terenuri cu destinație
silvică, fiind parte componentă a patrimoniului natural și reprezintă o resursă
strategică națională.
(5) Terenurile din afara fondului forestier cu vegetația forestieră plantată
și/sau instalată natural ce corespund, noțiunii pădurii din art. 3, sunt supuse
procesului de schimbare a destinației și includerea în fondul forestier.
(6) Modul de transmitere, schimbarea terenurilor și/sau a destinației
acestora, modificarea hotarelor fondului forestier, precum și a terenurilor
menționate la alin. (4) și (5) se aprobă de Guvern.
(7) Fondul forestier nu include:
a) perdelele forestiere de protecție instalate pe terenurile cu destinație
agricolă în conformitate cu prevederile planurilor generale de amenajare a
teritoriului;
b) perdelele forestiere de protecție, plantațiile de arbori și arbuști instalate
de-a lungul rețelelor edilitare;
c) perdelele forestiere de protecție a apelor instalate pe terenurile fondului
apelor cu excepția perdelelor instalate pe categoriile de terenuri incluse la art. 4
alin. (1), lit. j);
7
d) perdele forestiere, pâlcuri de vegetație forestieră, alte tipuri de plantări,

efectuate pe pajiștile existente în scop de organizare, protecție a acestora și/sau
creare a condițiilor optime de creștere a învelișului ierbos, de sporire a bazei
furajere;
e) alte tipuri de plantații a speciilor forestiere instalate în scopuri
energetice și/sau pentru obținerea masei lemnoase, a produselor alimentare,
tehnice, aromatice etc., pe alte terenuri decât cele ale fondului forestier;
f) terenurile spațiilor verzi ale localităților urbane și rurale, grădinilor
botanice, zoologice, dendrologice;
g) terenurile agricole indiferent de forma de proprietate ocupate de
vegetație forestieră plantată și/sau instalată natural, ce corespunde noțiunii
pădurii din art. 3;
h) ocupate de plantații agroforestiere și silvopastorale.
Articolul 5. Dreptul de proprietate asupra fondului forestier

(1) După forma de proprietate, fondul forestier poate fi:
a) proprietate a statului;
b) proprietate a unităților administrativ-teritoriale;
c) proprietate privată.
(2) Dreptul de proprietate este exercitat:
a) de către Guvern asupra fondului forestier proprietate a statului de
domeniu public;
b) de către consiliile locale asupra fondului forestier proprietate a
unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi domeniu public;
c) de către persoane fizice și/sau juridice asupra fondului forestier
proprietate privată în conformitate cu prevederile legislației.
(3) Terenurile ce corespund prevederilor legii cu privire la formarea
bunurilor imobile, şi altor acte conexe din domeniul dat, achiziționate din resurse
financiare publice în scop de consolidare, menținere, conservare și dezvoltare a
fondului forestier devin fond forestier proprietate a statului.
(4) Terenurile achiziționate din resurse financiare publice locale, în scopul
consolidării sectorului forestier a unităților administrativ-teritoriale, devin fond
forestier proprietate al acestora.
(5) Proprietatea privată asupra pădurilor se recunoaște în cazul plantării
și/sau instalării naturale a vegetației forestiere pe terenurile proprietate privată, în
ordinea stabilită de legislație prin schimbarea destinației terenurilor.
(6) Fondul forestier proprietate a statului sau al unităților administrativ
teritoriale aparține domeniului public al acestora și este inalienabil, insesizabil și
imprescriptibil.
(7) Pentru gestionarea durabilă a terenurilor din fondul forestier,
consolidarea proprietății, sporirea eficienței economice a comercializării
produselor și serviciilor pădurii, constituirea ocoalelor silvice, creșterea
capacității de absorbție a resurselor financiare, indiferent de sursa acestora,
8
proprietarii acestora se pot asocia prin constituirea de asociații de proprietari de

păduri și alte forme asociative ce nu contravin legislației.
Capitolul II
COMPETENȚA, GUVERNULUI ȘI A AUTORITĂȚILOR
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE ȘI LOCALE ÎN
REGLEMENTAREA RAPORTURILOR SILVICE
Articolul 6. Competența Guvernului

De competența Guvernului ține:
a) administrarea fondului forestier proprietate a statului;
b) aprobarea documentelor de politici, altor acte normative în domeniul
conservării și dezvoltării durabile a fondului forestier și serviciilor forestiere;
c) organizarea procesului de monitorizare și control privind respectarea
legislației în domeniul silvic;
d) aprobarea volumului de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor
de produse principale;
e) aprobarea transmiterii, retragerii terenurilor fondului forestier
proprietate a statului pentru necesități publice și schimbarea de terenuri din
fondul forestier;
f) aprobarea constituirii, reorganizării și încetării structurilor
organizaționale pentru silvicultură și cinegetică;
g) asigurarea colaborării internaționale în domeniul silviculturii și
cinegeticii.
Articolul 7. Competența autorității administrației publice centrale
pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a
resurselor naturale.
(1) Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului,
schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale, asigură
elaborarea și promovarea politicii de stat și a cadrului normativ în domeniile
silviculturii și conservării biodiversității, sprijină prin programe activitatea de
educație, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, îndeplinind rolul de
autoritate de stat, de administrare sinteză, coordonare, reglementare,
monitorizare şi control.
(2) Funcțiile de bază ale autorității administrației publice centrale pentru
protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor
naturale în domeniul administrării fondurilor forestier și cinegetic sunt:
1) elaborează cadrul normativ necesar pentru realizarea obiectivelor în
domeniul forestier, asigurând compatibilitatea acestora cu tratatele internaționale
la care Republica Moldova este parte şi cu legislația Uniunii Europene;
2) efectuează, prin intermediul structurilor organizaționale din subordine și
unde are calitatea de fondator:
9
a) controlul de stat asupra respectării legislației de mediu în fondul

forestier;
b) reglementarea și autorizarea activităților în domeniile utilizării
resurselor forestiere, importului, exportului, reexportului florei şi faunei
spontane, efectuării monitoringului, observațiilor și studiilor de impact asupra
fondului forestier;
c) elaborarea și evidența amenajamentelor silvice.
3) asigură colaborarea internațională în domeniul folosirii, regenerării,
pazei și protecției pădurilor;
4) prezintă propuneri pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu
și a proiectului legii bugetului de stat, asigură gestionarea alocațiilor bugetare,
administrarea patrimoniului public în conformitate cu principiile bunei guvernări.
Articolul 8. Competența instituției responsabile pentru silvicultură și

cinegetică
Instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică creată în scopul
gestionării fondurilor forestier și cinegetic:
a) implementează documentele de politici şi cadrul normativ necesar
pentru realizarea obiectivelor în domeniul silviculturii și cinegeticii;
b) participă la determinarea direcţiilor prioritare de dezvoltare, la
elaborarea strategiilor şi programelor din domeniul forestier și cinegetic;
c) contribuie la analiza, monitorizarea, evaluarea documentele de politici
sectoriale, la estimarea impactului social, economico-financiar şi de altă natură a
acestora;
d) contribuie la promovarea politicii de integrare europeană şi participă, în
limitele competenţelor funcţionale, la realizarea activităţilor de cooperare în
cadrul programelor internaţionale;
e) participă la elaborarea și propune spre aprobare cadrul normativ necesar
pentru realizarea obiectivelor în domeniul forestier, asigurând compatibilitatea
acestora cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi cu
legislaţia Uniunii Europene;
f) efectuează lucrări de împădurire și reîmpădurire pe terenurile fondului
forestier, terenurile agricole, terenurile degradate indiferent de forma de
proprietate;
g) realizează acțiuni de menținere, conservare și dezvoltare a
biodiversității;
h) asigură regenerarea, paza și protecţia ecosistemelor forestiere;
i) elaborează, aprobă şi implementează programe de dezvoltare a factorilor
de producţie, precum şi de diversificare a strategiilor de marketing în vederea
extinderii pieţelor de desfacere a produselor şi serviciilor forestiere, inclusiv
cinegetice;
j) participă la elaborare și propune pentru aprobare regimul silvic;
10
k) implementează amenajamentele silvice elaborate și aprobate pentru

fondul forestier proprietate a statului, ține evidența acestora;
l) elaborează și prezintă autorității administrației publice centrale pentru
naturale propuneri de buget, asigură gestionarea alocațiilor bugetare și
administrarea patrimoniului public;
m) identifică necesitățile de formare profesională şi contribuie la
fortificarea capacităților resurselor umane;
n) asigură crearea, administrarea, mentenanța și dezvoltarea sistemelor și
resurselor informaționale deținute în conformitate cu cadrul normativ din
domeniul informatizării și al resurselor informaționale de stat;
o) asigură accesul la informația de interes public în domeniul forestier și
cinegetic;
p) cooperează cu mass-media, mediul academic, de afaceri și asociativ şi
publicul interesat în procesul de luare a deciziilor şi de realizare a acţiunilor în
domeniile sale de activitate;
q) coordonează cercetările ştiinţifice și alte activități de dezvoltare
tehnologică în cadrul fondului forestier și cinegetic, după caz participă la
efectuarea acestora;
s) coordonează modul și condițiile de efectuare a folosințelor silvice;
ș) monitorizează efectuarea lucrărilor finanţate în fondul forestier și
cinegetic;
t) asigură integritatea fondurilor forestier proprietatea statului şi cinegetic;
ț) participă la stabilirea direcţiilor principale de dezvoltare a
subdiviziunilor silvice subordonate, aprobarea acestora, monitorizează
îndeplinirea măsurilor privind folosirea, regenerarea, reconstrucţia ecologică,
conservarea, paza şi protecţia pădurii;
u) participă la elaborarea și implementarea în modul stabilit a evidenţei de
stat a pădurilor şi a terenurilor fondului forestier, la realizarea monitoringului
forestier, la ţinerea inventarului forestier naţional şi a cadastrului forestier de stat;
v) ține Catalogul național al materialelor de bază pentru producerea
materialului forestier de reproducere;
w) participă la elaborarea, mecanismelor economice în domeniul
regenerării, extinderii, pazei, protecţiei și utilizării durabile a resurselor
forestiere;
x) contribuie la promovarea politicii de reducere la minimum a riscului de
utilizare a biomasei forestiere obținute printr-un proces de producție nedurabil;
y) participă la soluționarea problemelor privind transmiterea terenurilor
fondului forestier proprietate a statului pentru necesități publice, construcția și
exploatarea obiectelor energetice de importanță națională și schimbarea de
terenuri din fondul forestier;
z) exercită și alte funcții stabilite prin statutul acesteia aprobat de Guvern.
11
Articolul 9. Competența autorităților administrației publice locale în

procesul de reglementare a raporturilor silvice
(1) În scopul reglementării raporturilor silvice consiliile locale:
a) administrează fondul forestier aflat în proprietatea unităţii administrativ-
teritoriale;
b) transmite în folosință terenurile fondului forestier aflate în proprietatea
unităţii administrativ-teritoriale;
c) adoptă decizii privind schimbarea destinației terenurilor aflate în
proprietate unităţii administrativ-teritoriale sau pe al cărei teritoriu se află terenul
proprietate a persoanei fizice sau juridice, în temeiul cererii proprietarului;
d) aprobă programele locale privind dezvoltarea durabilă, folosirea,
regenerarea, paza și protecția pădurilor și a altor terenuri cu vegetație forestieră,
precum și coordonează, organizează îndeplinirea programelor naționale;
e) aprobă amenajamentele silvice, silvopastorale pentru terenurile aflate în
proprietatea unităţii administrativ-teritoriale;
f) participă la soluționarea problemelor privind transmiterea terenurilor
fondului forestier aflat în proprietatea unității administrativ-teritoriale pentru
necesități publice, construcția și exploatarea obiectelor energetice de importanță
națională și locală și schimbarea de terenuri din fondul forestier.
(2) În scopul reglementării relațiilor silvice primarul:
a) elaborează propuneri de extindere a terenurilor cu vegetație forestieră,
de stabilire a regimului speciale de gospodărire și protecție a terenurilor fondului
forestier, de ameliorare a managementului forestier;
b) acordă sprijin instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică, în
limitele competențelor stabilite de legislația privind administrația publică locală,
la crearea infrastructurii forestiere, inclusiv efectuarea lucrărilor de amenajare a
pădurilor în scop de agrement, de salubrizare a terenurilor fondului forestier și
realizarea măsurilor de protecție contra incendiilor;
c) asigură colectarea și furnizarea informației necesare pentru ținerea
evidenței de stat a fondului forestier și a cadastrului forestier de stat;
d) realizează gestionarea și evaluarea rezultatelor activităţii economice în
fondul forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră aflate în
proprietatea unității administrative-teritoriale;
e) elaborează programele locale privind dezvoltarea durabilă, folosirea,
regenerarea, paza și protecția pădurilor și a altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră, precum și coordonează, organizează îndeplinirea programelor
naționale, în comun cu instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică;
f) coordonează procesul de evidență și asigură necesitățile de consum cu
produse forestiere recoltate pe terenurile fondului forestier aflate în proprietatea
unității administrative-teritoriale;
g) elaborează și coordonează cu instituția responsabilă pentru silvicultură
și cinegetică și autoritatea publică ce exercită sarcini în domeniul protecţiei
populaţiei, teritoriului, mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau
12
declanşare a situaţiilor excepţionale, planurile de prevenire a incendiilor de

vegetație, altor dezastre naturale sau de origine tehnogenă, de lichidare a
consecințelor acestora;
h) coordonează cu instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică,
autoritatea administrativă centrală responsabilă de implementarea politicilor
statului în domeniul sanitar veterinar, zootehnic, protecției plantelor şi carantinei
fitosanitare, instituirea unui regim special de restricții pentru anumite terenuri
forestiere pentru o perioada stabilită, limitarea și/sau interzicerea accesului
populației și a folosințelor silvice în cazul apariției focarelor de boli transmisibile
la animale și om, de dăunători;
i) participă la soluționarea problemelor privind transmiterea terenurilor
fondului forestier aflat în proprietate pentru necesități publice și schimbarea de
terenuri din fondul forestier proprietatea unității administrative-teritoriale.
Capitolul III
CONTROLUL, SUPRAVEGHEREA STĂRII FONDULUI FORESTIER ȘI
CINEGETIC, ALTE TERENURI ACOPERITE CU VEGETAȚIE
FORESTIERĂ
Articolul 10. Controlul de stat asupra fondului forestier și cinegetic,

alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră
(1) Controlul de stat în fondul forestier și cinegetic, alte terenuri acoperite
cu vegetație forestieră, are drept sarcină prevenirea încălcării și asigurarea
respectării de către instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică,
unitățile administrativ-teritoriale, persoanele fizice și juridice indiferent de tipul
de proprietate și forma juridică de organizare, legislației silvice, cinegetice și de
protecție a mediului.
(2) Controlul de stat în fondul forestier și cinegetic, alte terenuri acoperite
cu vegetație forestieră, este exercitat de către autoritatea administrativă
împuternicită să efectueze supravegherea și controlul de stat în domeniul
protecției mediului și utilizării resurselor naturale, în conformitate cu prevederile
actelor normative în domeniu, inclusiv, legislației privind controlul de stat asupra
activității de întreprinzător și include:
a) controlul privind implementarea amenajamentelor silvic și a actelor
permisive în domeniul silvic și cinegetic;
b) controlul privind starea, folosirea, regenerarea, paza, protecţia
fondurilor forestier şi cinegetic, altor terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră;
c) controlul privind respectarea limitelor (normelor/cotelor) de folosinţă a
produselor pădurii;
d) controlul realizării programelor de extindere a fondului forestier, a
lucrărilor de regenerare şi a modului de exploatare a pădurilor;
e) controlul privind respectarea regimului stabilit pentru ariile naturale
protejate de stat, rețeaua ecologică și Emerald ;
13
(3) Funcțiile de gestionare a fondului forestier și cinegetic, a altor terenuri

acoperite cu vegetație forestieră nu pot fi cumulate cu funcțiile controlului de stat
în domeniul dat.
Articolul 11. Supravegherea stării și folosirii durabile a fondului

forestier și cinegetic.
(1) Asigurarea managementului forestier se realizează prin supravegherea
stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondului forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră, indiferent de tipul de proprietate și forma
juridică de organizare.
(2) Supravegherea stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondului
forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră este asigurată de
instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică în baza criteriilor și
indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor.
(3) Proprietarii și gestionarii terenurilor fondului forestier și a altor
terenuri acoperite cu vegetație forestieră sunt obligați să prezinte la solicitare
instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică informațiile și datele
statistice deținute, precum și să asigure accesul liber la ele.
(4) Surse primare de date pentru supravegherea stării, folosirii, regenerării,
pazei și protecției fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră sunt:
a) amenajamente silvice;
b) inventarul forestier național;
c) evidența de stat a fondului forestier și cadastrul forestier de stat;
d) sisteme de supraveghere tehnică și intervenție în starea și calitatea
pădurilor, precum și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră;
e) date statistice, cadastrale și evidențe silvice.
(5) Rezultatele supravegherii stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției
fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră sunt incluse de
instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică, după caz, în raport
național, care se actualizează la fiecare 5 ani și/sau în studiu de impact a
managementului forestier.
(6) Raportul național și studiul de impact a managementului forestier este
temei de sesizare și investigare pentru autoritățile cu drept de controlul de stat în
domeniile forestier și cinegetic, inclusiv în cadrul procesului de inițiere a
încetării dreptului de gestiune asupra terenurilor din fondul forestier și altor
terenuri acoperite cu vegetație forestieră.
(7) Procedura de supraveghere asupra stării, folosirii, regenerării, pazei și
protecției fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră se
aprobă de Guvern.
(8) Orice persoană interesată are dreptul să solicite de la autoritățile și
structurile responsabile de administrarea și gestionarea fondului forestier și
cinegetic, altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, informația privind
14
starea, folosirea, regenerarea, paza și protecția acestora, precum şi informaţia

economico-financiară și cea cu privire la controlul de stat.
Capitolul IV
ADMINISTRAREA ȘI GESTIONAREA FONDULUI FORESTIER
Articolul 12. Obiectivele administrării fondului forestier

(1) Administrarea fondului forestier asigură:
a) dezvoltarea durabilă a pădurilor şi menţinerea diversităţii biologice a
acestora;
b) aducerea şi menţinerea pădurilor în starea corespunzătoare funcţiilor
lor ecologice şi social-economice a acestora;
c) consolidarea funcţiilor pădurilor de protecţie a apelor, igienico-sanitare,
de reglare climaterică şi a altele, în scopul ocrotirii sănătăţii publice şi protecţiei
mediului înconjurător;
d) regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii pădurilor,
sporirea productivităţii acestora;
e) utilizarea eficientă a terenurilor fondului forestier şi valorificarea
raţională a produselor și serviciilor forestiere.
(2) Administrarea fondului forestier proprietate a statului este exercitată de
Guvern prin intermediul autorității administrației publice centrale pentru
naturale,
Articolul 13. Gestionarea fondului forestier proprietate a statului

(1) Gestionarea fondul forestier proprietate a statului este exercitată de
instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică.
(2) Instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică are dreptul de a
folosi terenuri din fondul forestier proprietate a statului pe care îl gestionează și
pentru înființarea infrastructurii silvice și cinegetice, în condițiile legii.
Articolul 14. Administrarea și transmiterea în gestiune a fondului

forestier
(1) Administrarea fondul forestier, indiferent de forma de proprietate, se
realizează, direct de către proprietar. Administratorul, după caz, transmite în
gestiune fondul forestier persoanelor fizice sau juridice specializate și calificate
în domeniu, în baza actelor juridice încheiate între aceștia.
(2) Gestionarea fondului forestier proprietate a unităților administrativ-
teritoriale se realizează prin gestiune direct sau prin intermediul persoanelor
fizice sau juridice specializate în domeniu, care dețin competențe stabilite prin
statutul de funcționare sau certificate corespunzătoare, în baza actelor juridice
încheiate între aceștia.
15
(3) Gestiunea directă se realizează prin structuri ale autorităţilor

administraţiei publice locale, înființate prin deciziile consiliilor locale, după caz,
care pot fi:
a) entităţi de specialitate, fără personalitate juridică, organizate în cadrul
aparatului propriu al consiliului local al autorităților administrației publice
locale;
b) entități silvice, cu personalitate juridică, organizate în subordinea
consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale, având patrimoniu propriu,
gestiune economică proprie şi autonomie financiară şi funcţională.
(4) Entitățile menționate la alin. (3) lit. b) își desfășoară activitatea având
ca bază amenajamentele silvice a terenurilor cu vegetație forestieră, inclusiv, a
terenurilor fondului forestier proprietate a unităților administrativ-teritoriale,
programele locale și naționale de dezvoltare a resurselor forestiere.
(5) Transmiterea în gestiune a terenurilor din fondul forestier, proprietate a
unităților administrativ-teritoriale se efectuează unui singur beneficiar, prin
decizia consiliului local în modul stabilit de legislația privind administraţia
publică locală și în corespundere cu prevederile de la alin. (9).
(6) Transmiterea în gestiune a terenurilor din fondul forestier proprietate
privată, se efectuează prin actele juridice stabilite de legislației civilă.
(7) Administratorul notifică, în termen de 30 de zile, autoritatea unității
administrativ-teritoriale și autoritatea administrativă pentru protecția mediului
despre încheierea actelor juridice de gestiune a fondului forestier.
(8) Fondul forestier proprietate a statului sau a unităților administrative-
teritoriale nu poate fi concesionat.
(9) Procedura de transmitere în gestiune a fondului forestier se aprobă de
Guvern.
Articolul 15. Gestiunea altor terenuri ale fondului forestier

Gestiunea terenurilor fondului forestier în zonele de frontieră şi terenurile
împădurite cu regim special se exercită de către instituția responsabilă pentru
silvicultură și cinegetică și/sau proprietarii acestora cu acordul autorității care
exercită atribuţiile şi implementează politica statului în domeniul
managementului integrat al frontierei de stat, în conformitate cu legea cu privire
la frontiera de stat a Republicii Moldova.
Articolul 16. Gestiunea vegetației forestiere din afara fondului

forestier
(1) Vegetația forestieră situată pe terenurile din afara fondului forestier se
gestionează de către proprietarii acestor terenuri sau se transmite în folosință
persoanelor fizice sau juridice specializate și calificate în domeniu, în baza
actelor juridice stabilite de legislația civilă.
(2) Plantarea, îngrijirea, folosirea și paza vegetației forestiere pe terenurile
stabilite la art.4, alin. (5) se efectuează conform actelor normative în domeniul
16
silvic, sub responsabilitatea autorităților administrației publice locale,

proprietarilor privați și altor autorități ale administrației publice în gestiunea
cărora se află aceste terenuri.
(3) Gestiunea terenurilor stabilite la art.4, alin. (5) se efectuează în scopul
creării și asigurării funcționalității stabilite prin documentele de proiectare și
amenajare a teritoriului conform actelor normative ce reglementează domeniul
urbanismului și amenajării teritoriului.
Articolul 17. Divizarea pădurilor pe grupe, subgrupe și categorii

funcționale
(1) Pentru pădurile din Republică Moldova se disting două grupe
funcționale:
1) grupa întâi funcțională cu funcții speciale de protecție;
2) grupa a doua funcțională cu funcții de protecție și producție.
(2) În raport cu grupa funcțională, se disting următoarele subgrupe
funcţionale de păduri:
1) În grupa întâi:
a) păduri de protecţie a apelor;
b) păduri de protecţie a terenurilor şi solurilor;
c) păduri de protecţie contra factorilor climatici, industriali dăunători;
d) păduri cu funcţii de recreere;
e) păduri de interes ştiinţific şi de conservare a genofondului şi
ecofondului forestier.
2) În grupa a doua:
a) păduri cu funcții de protecție și producție în care se urmăresc realizarea
masei lemnoase de calitate superioară şi a altor produse ale pădurii, precum şi
protecţia calităţii elementelor de mediu;
b) păduri cu funcții de protecție a faunei sălbatice și producției cinegetice.
(3) Regulamentul privind clasificarea pădurilor pe grupe, subgrupe,
categorii funcționale și tipuri de categorii funcționale se aprobă de Guvern.
(4) Categoria funcţională și tipul de categorie funcțională a pădurilor, se
stabilește prin amenajamentele silvice și se determină măsurile de gospodărire
diferenţiată pentru îndeplinirea funcţiilor ce le revin.
(5) În scopul stabilirii tratamentelor silvice, categoriile funcționale după
natura și importanța lor sunt divizate în tipuri funcționale:
1) tipul I (T-0) – păduri destinate ocrotirii integrale a naturii;
2) tipul II (T-I) – păduri supuse regimului special de conservare;
3) tipul III (T-II) – păduri cu funcții speciale de protecție de mare
importanță;
4) tipul IV (T-III) – păduri cu funcții speciale de protecție de importanță
medie;
5) tipul V (T-IV) – păduri cu funcții de producție și protecție-sortimente
superioare;
17
6) tipul VI (T-V) – păduri cu funcții de producție și protecție-sortimente

obișnuite.
(6) Pentru anumite categorii de păduri stabilite la alin. (5), pot fi delimitate
sectoare silvice, cu un regim limitat de gospodărire și de protecție.
Articolul 18. Stabilirea vârstei exploatabilităţii şi a ciclului de

producţie forestieră
(1) Vârsta exploatabilităţii şi ciclul de producţie forestieră se stabilesc în
funcţie de destinaţia specială a acestora, productivitatea plantaţiilor silvice,
condiţiile ecologice şi termenelor de regenerare a pădurii conform
Regulamentului aprobat de autoritatea administrației publice centrale pentru
naturale.
(2) Vârsta exploatabilităţii şi ciclul de producţie forestieră pentru fondul
forestier proprietate publică se stabilește la elaborarea amenajamentului silvic.
(3) Pentru plantațiile forestiere aflate în proprietatea privată vârsta
exploatabilităţii şi ciclul de producţie forestieră se determină de proprietarul
acestora prin amenajament silvic.
Articolul 19. Certificarea forestieră

(1) La gestiunea fondului forestier se aplică certificarea proceselor și
produselor forestiere, în scopul promovării unui management forestier durabil.
(2) Certificarea forestieră este un act voluntar și benevol, efectuat de către
instituție independentă și acreditată prin care se confirmă corespunderea
managementului forestier cerințelor și rigorilor standardelor naționale sau
internațional aprobate.
(3) Regulamentul privind certificarea forestieră se aprobă de către
autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări
climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.
Articolul 20. Transmiterea terenurilor din fondul forestier proprietate

publică în alte scopuri decât cele silvice
(1) Retragerea terenurilor din fondul forestier în alte scopuri decât cele
silvice se admite doar în caz de utilitate publică de interes național, stabilită de
Guvern sau în caz de utilitate publică de interes local, stabilită de consiliul local,
cu schimbarea categoriei de destinație.
(2) Utilitate publică de interes național se consideră: acțiuni de prevenire
sau lichidare a consecințelor dezastrelor naturale sau tehnogene; acțiuni ce
vizează securitatea statului; construcția rețelelor edilitare.
(3) În cazul declarării utilității publice de interes național/local a
terenurilor din fondul forestier, Guvernul sau, după caz consiliul local, decide
asupra conservării sau tăierii pădurilor; determină modul și folosirea produselor
18
lemnoase recoltate; măsurile de compensare a terenurilor, a vegetației forestiere

și habitatelor pierdute, precum și a altor servicii ecosistemice.
Articolul 21. Infrastructura forestieră

(1) În realizarea managementului forestier și cinegetic în temeiul actelor
permisive în construcții sunt proiectate, amplasate, construite, date în exploatare
și exploatate obiecte ale infrastructurii forestiere: drumuri forestiere de
importanță silvică și de protecție contra incendiilor; depozitele intermediare,
finale; platformele pentru încărcarea produselor forestiere; edificiile entităților
silvice, ocoalelor și cantoanelor silvice; unitățile de producţie, locuinţe pentru
personalul silvic; liniile de comunicaţii; rețelele electrice; liniile parcelare,
somierele; turnuri de observații, inclusive pentru vânat; corp de apă; construcții
biotehnice.
(2) Transmiterea terenurilor din fondul forestier proprietate a statului
pentru edificarea obiectelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către instituția
responsabilă pentru silvicultură şi cinegetică cu schimbarea modului de folosință
(3) Instituția responsabilă pentru silvicultură şi cinegetică avizează
proiectul de transmitere a terenului cu autoritatea administrativă pentru protecția
mediului și autoritatea administrației publice locale, ultima, după caz, eliberează
certificatul de urbanism.
(4) Transmiterea terenurilor din fondul forestier proprietate a unităților
administrativ-teritoriale de nivelul întâi domeniu public pentru edificarea
obiectelor prevăzute la alin. (1) se efectuează în baza deciziei consiliului local cu
respectarea legislației funciare și de protecție a mediului cu notificarea prealabilă
a autorității administrative pentru protecția mediului.
(5) Obiectele edificate prevăzute la alin. (1) sunt inalienabile,
imprescriptibile, insesizabile și nu pot constitui obiect al privatizării, înstrăinării,
sau supuse altor acţiuni care ar schimba destinația acestora.
(6) Transmiterea terenurilor din fondul forestier proprietate privată pentru
edificarea obiectelor infrastructurii forestiere se efectuează prin decizia
proprietarului de teren cu obținerea actelor permisive pentru construcții.
(7) Proiectarea, amplasarea, construcția, darea în exploatare și exploatarea
construcțiilor destinate traiului uman și/sau clădirilor rezidențiale în fondul
forestier este interzis.
(8) Terenurile de sub obiectele infrastructurii forestiere prevăzute la alin.
(1), după finalizarea exploatării, sunt supuse recultivării și reîmpăduririi, de către
gestionar și pe contul acestuia, în termen de până la 3 ani.
Articolul 22. Cerințe față de proiectarea, amplasarea, construirea şi

darea în exploatare a obiectelor care pot afecta pădurile
(1) Activitățile care pot afecta starea şi regenerarea pădurilor se realizează
cu condiția respectării legislației privind evaluarea impactului asupra mediului şi
19
altor acte conexe din domeniu, cu obținerea acordului de mediu și coordonării în

prealabil cu gestionarul fondului forestier.
(2) La proiectarea, amplasarea, construcția şi darea în exploatare a
obiectelor noi şi a celor reconstruite, cu impact asupra stării şi regenerării
pădurilor, sunt executate măsuri de protecție a pădurilor aprobate de Guvern,
coordonate cu autoritatea administrativă pentru protecția mediului și instituția
responsabilă pentru silvicultură și cinegetică în conformitate cu legislația.
(3) Orice activitate planificată care, individual sau în combinație cu alte
activități, un impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de stat și/sau
fond forestier și care nu este direct legată de gestionarea acestora, este supusă
evaluării impactului asupra mediului și/sau, după caz evaluării biodiversității.
Articolul 23. Drepturile şi obligaţiile gestionarilor de terenuri din
fondul forestier
(1) Gestionarii de terenuri din fondul forestier au dreptul:
a) să folosească fondul forestier şi să desfăşoare activităţi de gospodărire
a fondului forestier;
b) să construiască obiecte ale infrastructurii forestiere necesare pentru
gospodărirea şi folosirea terenurilor din fondul forestier;
c) să folosească produsele și serviciile pădurii;
d) să transmită terenurile din fondul forestier, pentru folosire şi activități
de gospodărire, cu acordarea biletelor silvice.
(2) Gestionarii de terenuri din fondul forestier sunt obligaţi:
a) să asigure regenerarea, paza, protecţia, ameliorarea stării sanitare a
pădurilor; îngrijirea şi sporirea productivităţii arboretelor; conservarea şi
ameliorarea diversităţii biologice forestiere; sporirea fertilităţii solurilor
forestiere; organizarea folosirii şi ţinerea evidenţei pădurilor;
b) să folosească raţional produsele și serviciile pădurii;
c) să execute lucrări prin metode ce asigură păstrarea funcţiilor de
protecţie a pădurilor, condiţiile pentru regenerarea arboretelor, creşterea plantelor
medicinale, alimentare şi tehnice;
d) să respecte zonelor de protecție a rețelelor edilitare.
Articolul 24. Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor silvici

(1) Beneficiarii silvici au dreptul:
a) să primească în folosinţă terenuri din fondul forestier;
b) să recolteze produsele lemnoase/nelemnoase ale pădurii și serviciile
pădurii;
c) să construiască obiecte ale infrastructurii forestiere în conformitate cu
legislația.
(2) Beneficiarii silvici sunt obligaţi:
a) să folosească raţional fondul forestier;
b) să achite în termen plata pentru folosirea terenurilor, produselor și
serviciilor pădurii;
20
c) să aplice metode în executarea lucrărilor ce nu afectează starea şi

regenerarea pădurilor, precum şi starea corpurilor de apă şi a altor obiecte
naturale;
d) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor, să ia măsuri de
apărare împotriva incendiilor în locurile de executare a lucrărilor, iar în cazul
apariţiei incendiilor de pădure, să le lichideze în cel mai scurt timp;
e) să aplice regimul silvic și normele de folosire a fondului forestier;
f) să efectueze lucrările de regenerare conform proiectului de execuție.
Articolul 25. Accesul pe terenurile fondului forestier

(1) Accesul persoanelor fizice pe terenurile fondului forestier și alte
terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate de stat sau a unităților
administrativ-teritoriale este liber și se realizează pe propria răspundere a
acestora. Folosirea gratuită a pădurilor de către persoanele fizice are loc în
scopuri de recreere, pentru recoltarea fructelor şi pomușoarelor sălbatice, nucilor,
ciupercilor şi altor produse ale pădurii pentru consum propriu, fără dreptul de
comercializare a acestor produse și de obținere a beneficiilor economice.
(2) Recoltarea de către persoanele fizice a fructelor şi pomuşoarelor
sălbatice, nucilor, ciupercilor şi altor produse ale pădurii pentru comercializare,
se efectuează în baza biletului silvic eliberat de către administratorul/gestionarul
terenurilor fondului forestier.
(3) Recoltarea de către persoanele fizice a fructelor şi pomuşoarelor
sălbatice, nucilor, ciupercilor şi altor produse ale pădurii pe sectoare ameliorate
sau artificiale, fie în locuri special amenajate se efectuează în baza biletului silvic
eliberat de către administratorul/gestionarul terenurilor fondului forestier.
(4) Accesul persoanelor fizice în păduri şi recoltarea produselor accesorii
pot fi limitate sau interzise prin decizia administratorului/gestionarului cu
notificarea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul prevenirii
incendiilor, apariției focarelor de boli infecțioase și protecției regenerărilor,
inclusiv în pădurile cu regim special de protecţie.
(5) Persoanele fizice sunt obligate să respecte în păduri regulile de apărare
împotriva incendiilor, să nu comită tăierea şi vătămarea ilicită arborilor şi
arbuştilor, distrugerea şi deteriorarea vizuinilor, muşuroaielor şi cuiburilor de
păsări, să recolteze produsele accesorii ale pădurii în termeni şi prin metode ce
nu afectează regenerarea acestora, precum și să nu admită și alte acțiuni care ar
putea afecta starea pădurilor și a terenurilor fondului forestier și cinegetic,
perturba liniștea lumii animale și duce la poluare, inclusiv fonică.
(6) Activitățile, evenimentele de agrement cu caracter cultural-sportiv,
recreere, turism organizate și desfășurate pe terenurile fondului forestier și alte
terenuri acoperite cu vegetație sunt coordonate de către organizatori cu
autoritățile administrației publice locale și gestionarii terenurilor, cu încheierea
contractului în condițiile Regulamentului privind transmiterea în folosinţă a
21
terenurilor din fondul forestier în scopuri de gospodărie cinegetică şi/sau de

recreere, aprobat de Guvern.
(7) Persoanele fizice şi juridice, activitatea cărora poate duce la poluarea
pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, sunt obligate să ia
măsuri de neadmitere a poluării mediului înconjurător.
(8) Persoanele fizice pot avea acces liber pe terenurile fondului forestier
proprietate privată pentru a trece prin acestea și/sau recreere de scurtă durată, cu
excepția cazurilor stabilite de către proprietar a regimului restricționat de acces
prin informarea în scris a autorităților administrației publice locale și plasarea
panourilor informaționale corespunzătoare.
(9) Recoltarea produselor nelemnoase ale pădurii, precum și folosința
pădurii pot avea loc cu acordul și în condițiile stabilite de proprietarul sau
gestionarul terenurilor fondului forestier proprietate privată.
(10) Accesul autovehiculelor, altor mijloace de transport pe teritoriul
fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră se permite
numai pe drumuri în modul stabilit de gestionar. Parcarea autovehiculelor, altor
mijloace de transport pe terenurile din fondul forestier și alte terenuri acoperite
cu vegetație forestieră este permisă numai în locuri special amenajate în acest
scop.
(11) În scopul asigurării și sau restabilirii zonelor de protecție a rețelelor
edilitare, operatorii de sistem pot avea acces pe teritoriul fondului forestier și alte
terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate publică sau privată, inclusiv
cu autovehiculele și alte mijloace de transport destinate efectuării lucrărilor de
menținere a zonei de protecție, cu informarea în scris a gestionarului acestora în
conformitate cu actele normative din domeniu.
(12) Hotarele terenurilor forestiere indiferent de forma de proprietate se
delimitează în natură prin borne, bariere, tranșee și cu instalarea panourilor
informative privind proprietatea, limitarea sau interzicerea accesului și acțiunilor,
după caz.
Articolul 26. Transmiterea în folosință a terenurilor fondului forestier

și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră
(1) Terenurile fondului forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație
forestieră pot fi transmise în folosință persoanelor fizice și juridice în condiții de
locațiune, servitute și superficie.
(2) Transmiterea terenurilor din fondul forestier și altor terenuri acoperite
cu vegetație forestieră în folosinţă se efectuează de către gestionar și proprietar.
Modul și condițiile de transmiterea în folosință a terenurilor din fondul forestier
și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră se stabilește de Guvern.
(3) Transmiterea terenurilor din fondul forestier și altor terenuri acoperite
cu vegetație forestieră în folosinţă se efectuează pe o perioadă de până la 1 an
pentru: recoltarea masei lemnoase, recoltarea ierbii și altor plante furajere,
recoltarea produselor lemnoase auxiliare, recoltarea produselor nelemnoase,
22
pășunatul animalelor, loturi auxiliare, amplasarea stupilor și prisăcilor de albine,

turism, activități agricole.
(4) Se interzice transmiterea dreptului de folosință a terenurilor din fondul
forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră de către persoanele
fizice și juridice menționate la alin. (1) unor terțe persoane.
Articolul 27. Încetarea dreptului de gestionare asupra terenurilor din

fondul forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră
(1) Încetarea dreptul de gestionare asupra terenurilor din fondul forestier și
altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră poate avea loc în scopul asigurării
managementului forestier durabil, securității statului, protecției mediului
înconjurător, patrimoniului istorico-cultural, apărării drepturilor și intereselor
legitime ale cetățenilor și în cazul:
a) încetării sau suspendării activității entității căreia i-au fost transmis
terenuri din fondul forestier în gestiune;
b) folosirii terenurilor din fondul forestier în alte scopuri decât cele
prevăzute de condițiile de transmitere a acestora în gestiune;
c) încălcării de către gestionar a cerințelor cadrului normativ privind
folosirea, regenerarea, paza și protecția pădurilor, altor componente ale
managementului forestier durabil, precum și protecției mediului înconjurător;
d) retragerea terenurilor din fondul forestier pentru utilitate publică de
interes național sau local;
e) folosirii neraționale a terenurilor din fondul forestier, fapt care
condiționează diminuarea funcțiilor de protecție a pădurilor, înrăutățirea stării și
calității lor, efectuării necorespunzătoare a pazei și a regenerării pădurilor,
organizării necorespunzătoare a folosirii fondului forestier.
(2) În cazurile prevăzute la alin (1) dreptul de gestionare asupra terenurilor
din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a
statului încetează la inițiativa autorității administrației publice centrale pentru
mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale,
aprobată prin hotărâre de Guvern, iar pentru terenurile forestiere și alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră proprietate a unităților administrativ-teritoriale,
decizia consiliului local comunicată gestionarului.
Articolul 28. Încetarea dreptului de folosință a terenurilor din fondul

forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră
(1) Încetarea dreptului de folosință a terenurilor din fondul forestier și altor
terenuri acoperite cu vegetație forestieră are loc în cazurile:
a) renunțării benevole la efectuarea folosințelor silvice;
b) expirării termenului pentru care a fost oferit dreptul de folosință;
c) încetării sau suspendării activității persoanelor fizice și juridice
indiferent de forma juridică de organizare care beneficiau de folosințele silvice;
23
d) folosirii fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație

forestieră cu încălcarea prevederilor contractuale;
e) neachitării plății pentru folosințele silvice la expirarea tuturor
termenilor stabiliți;
f) excluderii terenurilor din fondul forestier și altor terenuri acoperite cu
vegetație forestieră pentru utilitate publică de interes național sau local.
(2) Încetarea dreptului de folosință nu scutește beneficiarii silvici de
răspundere contravențională sau penală, pentru încălcarea cerințelor regimului
silvic privind folosirea, regenerarea, paza și protecția pădurilor și mediului
înconjurător.
(3) În cazul dezacordului beneficiarului silvic cu decizia de încetare a
dreptului de folosință a terenurilor fondului forestier și altor terenuri acoperite cu
vegetație forestieră, aceasta poate fi contestată în instanța de judecată.
(4) Dreptul de folosință asupra terenurilor din fondul forestier și altor
terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a statului încetează la
inițiativa și prin decizia instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică,
iar asupra terenurilor fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră proprietate a unităților administrativ-teritoriale prin decizia consiliului
local.
Articolul 29. Drepturile proprietarilor de terenuri forestiere private

Proprietarii de terenuri private ale fondului forestier au dreptul să:
a) organizeze gospodărirea acestora în conformitate cu proiectele de
amenajare, alte proiecte de organizare și management forestier elaborate de
persoanele juridice specializate în silvicultură cu respectarea regimului silvic;
b) construiască drumuri, depozite silvice, blocuri administrative pentru
păstrarea şi prelucrarea primară a materiei prime, precum şi alte obiective
necesare pentru gospodărirea şi folosirea terenurilor din fondul forestier în
conformitate cu actele normative din domeniul construcției și mediu;
c) desfășoare activități și lucrări, precum și utilizări ale terenurilor
fondului forestier, produselor și serviciilor forestiere în modul stabilit de regimul
silvic și alte acte normative.
Articolul 30. Regimul silvic pentru terenurile fondului forestier

proprietate privată
(1) Aplicarea regimului silvic este obligatoriu pentru toți proprietarii și
gestionarii de terenuri forestiere indiferent de tipul de proprietate și forma
(2) Regimul silvic pentru terenurile fondului forestier proprietate privată
este stabilit prin amenajamentele silvice, elaborate de persoanele juridice
specializate și calificate în domeniu, de comun acord cu proprietarii.
(3) Proprietarii privați ai fondului forestier au următoarele obligații în
aplicarea regimului silvic:
24
a) întocmirea și respectarea amenajamentelor silvice;

b) paza și integritatea fondului forestier;
c) realizarea lucrărilor de regenerare a pădurii;
d) realizarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor;
e) executarea lucrărilor necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și
dăunătorilor pădurii;
f) asigurarea respectării măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor;
g) exploatarea masei lemnoase numai după evaluarea acesteia și
autorizarea parchetelor de autoritatea administrativă pentru protecția mediului ;
h) întreținerea și repararea drumurilor forestiere pe care le au în
proprietate;
i) delimitarea proprietății forestiere în conformitate cu actele de
proprietate și menținerea în stare corespunzătoare a semnelor de hotar;
j) notificarea în scris, în termen de 60 de zile, a subdiviziunilor silvice
teritoriale ale instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică cu privire la
transmiterea proprietății asupra terenurilor forestiere.
Capitolul V
PRODUSELE PĂDURII ȘI SERVICIILE
ECOSISTEMICE FORESTIERE
Articolul 31. Produsele pădurii

(1) Produsele pădurii sunt considerate bunurile lemnoase şi/sau
nelemnoase, obținute direct prin gospodărirea terenurilor cu vegetație forestieră,
inclusiv a pădurilor, alte beneficii rezultate de la prezența și folosirea lor, precum
şi rezultatele conservării, protecției și utilizării durabile, exercitării funcţiilor
social-economice ale acestora.
(2) Produse lemnoase sunt:
a) produsele principale, rezultate din tăieri de regenerare, de reconstrucţie
şi de conservare a pădurilor;
b) produsele secundare, rezultate din tăieri de îngrijire a arboretelor
(degajări, curățiri, rărituri);
c) produsele rezultate din tăieri de igienă, necesitatea efectuării cărora este
cauzată de uscarea totală sau parţială a arborilor;
d) produsele accidentale rezultate din lichidarea efectelor dezastrelor
naturale și tehnogene (doborâri de vânt, rupturi de zăpadă etc.);
e) produsele rezultate din alte tăieri diverse;
f) produsele auxiliare (cioate, coji etc.).
(3) Produse nelemnoase sunt:
a) fauna de interes cinegetic;
b) peştele;
c) resurse melifere;
d) melcii de viță de vie;
25
e) semințe forestiere;
f) puieții și butașii/sadele din specii forestiere;
g) produsele accesorii ale pădurii: fructe de pădure, nuci, ciuperci, plante
medicinale, plante tehnice.
(4) Produsele pădurii aparțin proprietarilor sau gestionarilor.
(5) Produsele pădurii sun supuse certificării conform legii.
(6) Modul de identificare și cuantificare a serviciilor ecosistemice
forestiere se aprobă de Guvern
Articolul 32. Tipurile de folosință a terenurilor cu vegetație forestieră,

pădurilor
(1) Terenurile cu vegetație forestieră, inclusiv pădurile, sunt folosite în
următoarele scopuri:
a) efectuarea tăierilor și tratamentelor, și obținerea produselor lemnoase
principale;
b) efectuarea tăierilor de îngrijire și conducere, și obținerea produselor
lemnoase secundare;
c) efectuarea tăierilor de igienă;
d) efectuarea lucrărilor de lichidare a dezastrelor naturale/tehnogene și
obținerea produselor lemnoase accidentale;
e) efectuarea tăierilor diverse stabilite în urma stării pădurilor și/sau a unor
necesități statale;
f) recoltarea produselor lemnoase din plantații forestiere instalate în
scopuri energetice;
g) recoltarea produselor lemnoase auxiliare;
h) recoltarea produselor nelemnoase;
i) recoltarea ierbii și altor plante furajere;
j) amplasarea stupilor și prisăcilor de albine (pastoral și în staționar);
k) pășunatul vitelor;
l) gospodărire cinegetică;
m) recreere, turism, balneoclimateric și agrement;
n) recoltarea produselor auxiliare și materiei prime tehnice;
o) cercetare științifică;
p) activități religioase;
q) crearea și utilizarea plantațiilor-mamă, de plante medicinale, fructifere,
pentru obținerea materiilor prime tehnice;
r) activități agricole și de zootehnie;
s) creșterea cabalinelor;
t) prelucrarea lemnului;
u) prelucrarea produselor nelemnoase ale pădurilor;
v) crearea și exploatarea centrelor de producere a materialului forestier de
reproducere (pepiniere silvice);
w) crearea și exploatarea centrelor de reproducere a animalelor sălbatice.
26
(2) Decopertarea litierei, păturii vii şi a stratului de sol fertil de pe

terenurile din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră
pentru folosirea acestora în alte scopuri decât cele silvice este interzisă, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 20.
(3) Modul și condițiile de efectuare a folosințelor silvice inclusiv în zonele
cu regim special se aprobă de Guvern.
(4) Modul de efectuare a folosințelor silvice în arii naturale protejate de
stat, rețeaua ecologică și Emerald este stabilit de regimul silvic, alte acte
normative.
Articolul 33. Actele ce confirmă dreptul de folosinţă a produselor și

terenurilor din fondul forestier
(1) Folosirea produselor pădurii stabilite la art. 31 în scopurile specificate
la art. 32, alin. (1) cu excepţia faunei de interes cinegetic, și celor prevăzute în
art. 25, au loc în baza actelor permisive eliberate de către autoritatea
administrativă pentru protecția mediului, în modul stabilit de lege.
(2) În baza actelor permisive obținute, precum și pentru alte folosințe
silvice enumerate în art. 31 și art. 32, proprietarii/gestionarii de terenuri din
fondului forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră, vor emite
dispoziţii de exploatare şi bilete silvice pentru efectuarea folosințelor silvice. Se
pot efectua numai tipurile de folosinţe silvice prevăzute în biletul silvic.
(3) Formularul actelor permisive se aprobă de către Guvern, iar formularul
dispoziției de exploatare şi al biletului silvic se aprobă de către autoritatea
administrativă pentru silvicultură și cinegetică.
(4) Persoanele juridice indiferent de tipul de proprietate și forma juridică
de organizare care au în administrare/gestiune terenuri din fondul forestier și alte
terenuri acoperite cu vegetație forestieră dobândesc dreptul de folosinţă asupra
produselor și serviciilor pădurii pe principii generale.
Articolul 34. Normele de folosire a pădurii

(1) Folosirea pădurii se efectuează în limitele normativelor ştiinţific
argumentate, determinate în baza amenajamentului silvic și/sau inventarierii şi
cercetării fondului forestier în cadrul unor studii efectuate de instituții
specializate în domeniile forestier și cinegetic.
(2) Volumul anual de recoltare a masei lemnoase la produsele principale se
stabileşte pe fiecare unitate de producţie, în limita posibilităţii prevăzute de
amenajamentele silvice.
(3) Tratamentul tăierilor rase se admite pe parchete cu o suprafaţă de cel
mult 2,0 ha, cu respectarea termenului de alăturare, numai în arboretele de specii
rășinoase, salcâm, plop, salcie și în zăvoaie, precum și în cazul lucrărilor de
substituire ori refacere a unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor
tratamente.
27
(4) Volumul anual de recoltare a masei lemnoase prin tăieri de îngrijire și

conducere, de igienă se stabileşte pe baza amenajamentelor silvice în vigoare
și/sau a studiilor îndeplinite de instituțiile specializate în domeniu și include
arboretele care necesită îmbunătăţirea compoziţiei, stării sanitare şi condiţiilor de
creştere.
(5) Regulile şi modul de determinare a posibilităţii de recoltare a masei
lemnoase la produsele principale se stabilesc de către autoritatea administrației
publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea
durabilă a resurselor naturale.
(6) În baza posibilității prevăzute de amenajamentele silvice, volumul de
recoltare a masei lemnoase la produsele principale pentru pădurile fondului
forestier proprietatea statului se aprobă de către Guvern, iar pentru cele ale
fondului forestier proprietatea unităților administrative-teritoriale, prin decizia
consiliului local în modul stabilit de lege.
(7) Volumul de recoltare a masei lemnoase la produsele principale în
pădurile fondului forestier proprietate privată este stabilită de către proprietar
și/sau gestionarul acestora în baza amenajamentului silvic și/sau a studiilor
efectuate de instituții specializate în domeniul forestier și cinegetic.
(8) Volumul maxim de masă lemnoasă ce se recoltează din păduri nu poate
depăși posibilitatea stabilită de amenajamentul silvic.
(9) Posibilitatea anuală de recoltare poate fi depășită în mărimea volumului
de lemn nevalorificat din anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic.
(10) Volumul produselor accidentale, rezultate în urma acțiunii factorilor
biotici și abiotici, precum și cel rezultat în urma tăierilor ilegale în anul precedent
în unitatea de producție și protecție se precomptează din volumul aprobat de
produse principale.
(11) În situația, în care volumul arboretelor puternic afectate de dezastrele
naturale sau tehnogene este mai mare decât cel anual de recoltare, aceasta poate
fi depășită cu aprobarea Guvernului.
(12) Volumul prevăzut la alin. (11), se precomptează în anii următori de
aplicare a amenajamentului silvic.
(13) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevăzut de
amenajamentul silvic din unități amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente
din unități amenajistice situate în zone accesibile.
(14) Volumul anual de recoltare a masei lemnoase prin alte tăieri diverse
se stabileşte după necesitate de proprietarii/gestionarii de terenuri din fondul
forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră.
Articolul 35. Recoltarea şi transportarea masei lemnoase

(1) Recoltarea masei lemnoase prin tăieri de regenerare (tăierea arboretelor
exploatabile) se efectuează în toate pădurile, cu excepţia pădurilor menţionate la
alin.(4).
28
(2) Recoltarea masei lemnoase prin tăieri de produse secundare, tăieri de

igienă şi alte tăieri în legătură cu construcţia drumurilor, clădirilor, trasarea
parcursului conductelor, rețelelor electrice de transport etc., cât și asigurarea
și/sau restabilirea zonelor de protecție a rețelelor electrice, conductelor de gaze
naturale, conductelor magistrale de apă și a rețelelor termice pe terenurile de
utilitate publică în interes național, se permite în toate pădurile.
(3) Tăierile de produse principale se efectuează în scopul ameliorării stării
arboretelor, funcţiilor de protecţie a pădurii, precum şi pentru folosirea raţională
şi oportună a volumului de masă lemnoasă exploatabilă.
(4) În ariile naturale protejate, rețelele ecologice și Emerald, pădurile de
importanță științifică sau istorico-culturală, plantațiile silvice cu pomi fructiferi,
pădurile urbane, pădurile-parc, sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale
localităţilor, pădurile din prima şi a doua zonă de protecţie sanitară a surselor de
alimentare cu apă şi a staţiunilor balneare, pădurile antierozionale, tăierile de
produse principale și de regenerare sunt interzise.
(5) În cadrul unor arii naturale protejate de stat pot fi interzise orice tipuri
de tăieri în conformitate cu regimul special de protecţie al acestora în condițiile
legii.
(6) În pădurile menţionate la alin. (4) se permit tăieri de produse
secundare, tăieri de igienă, de reconstrucţie (inclusiv ecologică), de conservare și
tăieri diverse.
(7) Arborii destinaţi exploatării și/sau extragerii sunt marcați în prealabil
cu dispozitive speciale de marcat de către personalul silvic. Forma și modul de
utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum și modul de marcare a
arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat de
climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale. Tiparele acestora se
înregistrează de către instituția responsabilă administrativă pentru silvicultură şi
cinegetică şi se legalizează notarial.
(8) Valorificarea masei lemnoase pe picior sau fasonată se efectuează de
către entitățile silvice care au în gestiune terenurile fondului forestier, ori acest
drept obținut prin licitaţie, se realizează de către persoane fizice și juridice cu
respectarea regimului silvic.
(9) Masa lemnoasă recoltată este luată la evidență contabilă, marcată cu
dispozitive speciale de marcat și transmisă spre păstrare și eliberare personalului
silvic.
(10) Colectarea, adunatul și alte deplasări a masei lemnoase de la locul
de recoltare spre cel de depozitare în cadrul proceselor tehnologice are loc în
baza bonurilor de lucru și actelor de evidență internă.
(11) Introducerea pe piață a masei lemnoase se realizează în punctul de
punere pe piață definit ca locul poziționat geografic, raportat prin intermediul
sistemul informațional de evidență a lemnului, unde se încheie exploatarea
lemnului și se asigură îndeplinirea condițiilor necesare prevăzute de normele de
29
la art. 64 alin. (1). Asigurarea trasabilității masei lemnoase de la locul de

recoltare până la prima transformare se realizează prin intermediul sistemului
informațional de evidență a lemnului.
(12) Produsele lemnoase pot fi transportate de la locul de recoltare sau
de depozitare numai fiind însoţite pe toată durata de transportare de actele din
care rezultă cu certitudine legalitatea provenienţei acestora.
(13) Primirea, depozitarea, prelucrarea, comercializarea și încărcarea, în
orice mijloc de transport, a produselor lemnoase fără acte de provenienţă legală
se interzice. Transportatorul va refuza primirea produselor lemnoase pentru
expediere, dacă acestea nu au acte de provenienţă legală. Transportatorul
identificat fără acte de provenienţă legală a produselor lemnoase este obligat să
le transporte la locul de predare pentru păstrare pe cont propriu.
(14) Depozitarea şi prelucrarea lemnului rotund în cherestea şi alte
semifabricate de către deţinătorii de instalaţii şi utilaje respective fără acte de
provenienţă legală a acestuia este interzisă.
(15) Autoritățile administrație publice împuternicite cu funcții de control
și competențe expres prevăzute de legislație, sunt autorizate să controleze
circulaţia produselor lemnoase/obiectelor regnului vegetal şi să le reţină pe cele
fără acte de provenienţă legală. Produsele lemnoase reţinute/obiectele regnului
vegetal vor fi transmise pentru păstrare provizorie entității silvice teritoriale, care
va asigura depozitarea şi paza lor.
(16) În cazul în care nu poate fi stabilită provenienţa produselor
lemnoase reţinute, acestea vor fi confiscate în conformitate cu prevederile
Codului contravențional sau Codului penal în modul stabilit. Pentru cazul în care
provenienţa legală este stabilită, produsele lemnoase reţinute vor fi restituite
proprietarului, care va suporta cheltuielile de depozitare.
(17) Regulile de eliberare a lemnului pe picior în păduri, Regulamentul
cu privire la circulaţia produselor lemnoase se aprobă de Guvern.
Articolul 36. Recoltarea produselor lemnoase auxiliare şi a materiei

prime tehnice
(1) Recoltarea cioatelor, cojii, altor produse lemnoase auxiliare şi a
materiei prime tehnice pentru prelucrare industrială şi satisfacerea necesităţilor
populaţiei se permite fără afectarea pădurii.
(2) Modul de recoltare a produselor lemnoase auxiliare şi a materiei prime
tehnice se stabileşte de către autoritatea administrației publice centrale pentru
naturale.
Articolul 37. Folosinţele silvice accesorii

(1) Folosinţa specială a obiectelor regnului vegetal (recoltarea fructelor şi
pomuşoarelor sălbatice, nucilor, ciupercilor, plantelor medicinale şi altor plante)
pentru satisfacerea necesităţilor de producţie sau ştiinţifice, precum şi în scopul
30
obţinerii beneficiilor de la vânzarea acestor resurse sau a produselor acestora, se

efectuează în baza actelor permisive emise de către autoritatea administrativă
pentru protecția mediului în condițiile legii.
(2) Amplasarea stupilor şi prisăcilor în pastoral, cât și staționar, cositul
ierbii şi păşunatul vitelor în anumite sectoare ale fondului forestier care nu sunt
locuri de creştere şi de trai ale speciilor de plante şi animale rare şi pe cale de
dispariţie se permit în conformitate cu actele normative în domeniu silvic și
cinegetic.
(3) Este interzisă recoltarea sau nimicirea plantelor, capturarea sau
nimicirea animalelor incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, inclusiv cele
din anexele la tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.
(4) Fânețele şi păşunile aflate pe teritoriul fondului forestier și alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră proprietate de stat sau a unităților administrativ-
teritoriale, care nu sunt utilizate pentru necesităţile gospodăriei silvice, pot fi date
în folosinţă temporară persoanelor fizice și juridice.
(5) Păşunatul caprinelor, ovinelor și porcinelor, în păduri este interzis, cu
excepția obținerii permisiunii de trecere a animalelor domestice prin fondul
forestier către păşunile publice şi private pe trasee delimitate şi perioade
precizate, aprobate de către entitatea silvică.
(6) Regulamentul cu privire la recoltarea ierbii și pășunat în fondul
forestier se aprobă de Guvern.
(7) Modul şi condiţiile de comercializare a produselor accesorii ale pădurii
sunt stabilite de către autoritatea administrației publice centrale pentru protecția
mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.
Articolul 38. Folosirea terenurilor din fondul forestier și altor terenuri

acoperite cu vegetație forestieră în scopuri de gospodărire cinegetică
(1) Fauna sălbatică inclusiv de interes cinegetic, terenurile de vânătoare
amplasate în cadrul fondului forestier, cât și alte terenuri acoperite cu vegetație
forestieră sunt parte componentă a fondului cinegetic.
(2) Folosirea terenurilor din fondul forestier și altor terenuri acoperite cu
vegetație forestieră pentru necesităţile gospodăririi cinegetice se efectuează fără
afectarea pădurii.
(3) Modul şi condiţiile de folosire a terenurilor din fondul forestier și altor
terenuri acoperite cu vegetație forestieră pentru necesităţile gospodăririi
cinegetice sunt stabilite de cadrul normativ din domeniu.
Articolul 39. Folosirea terenurilor din fondul forestier și altor terenuri

acoperite cu vegetație forestieră în scopuri de cercetare ştiinţifică
(1) Pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice, întreprinderilor, instituţiilor şi
organizaţiilor indiferent de forma juridică de organizare li se stabilesc terenuri
din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră. Pe aceste
31
terenuri sunt limitate sau interzise folosinţele silvice, dacă acestea nu sunt
conforme scopurilor efectuării lucrărilor de cercetare ştiinţifică.
(2) Modul de folosire a terenurilor din fondul forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră în scopuri de cercetare ştiinţifică se stabileşte de
Guvern.
Capitolul VI
MECANISMUL ECONOMIC ÎN DOMENIUL
ADMINISTRĂRII FONDULUI FORESTIER
Articolul 40. Mecanismul economic

(1) Folosirea resurselor forestiere și cinegetic se efectuează contra plată.
(2) Plătitori pentru folosirea resurselor forestiere sunt persoanele fizice şi
juridice, inclusiv străine, indiferent de forma de proprietate, care în activitatea lor
folosesc resursele forestiere cu extragerea sau neextragerea acestora din mediul
natural.
(3) Plățile forestiere sunt constituite din cele:
a) pentru produsele lemnoase și nelemnoase recoltate;
b) pentru dreptul de folosință;
c) pentru compensarea valorii terenurilor scoase din fondul forestier;
d) pentru alte servicii ecosistemice.
(4) Statul asigură dezvoltarea unui mecanism de tranzacții de certificate de
carbon pentru a recompensa serviciile de fixare a carbonului în vegetația
forestieră.
(5) Metodologiile de calcul a valorii și de formare a prețurilor pentru
produsele și serviciile pădurii expuse în art. 31 se aprobă de către Guvern.
Articolul 41. Planificarea și repartizarea alocațiilor bugetare pentru

activitățile forestiere
(1) Pentru inventarierea și evidența resurselor forestiere la nivel național și
local, menținerea, conservarea și dezvoltarea pădurilor, terenurilor cu vegetație
forestieră, perdelelor forestiere de protecție, crearea și extinderea rețelei
ecologice și Emerald, ariilor naturale protejate de stat, prin legea bugetară anuală
se prevăd alocații bugetare autorității administrației publice centrale pentru
naturale, care va repartiza alocațiile autorităților/instituțiilor bugetare
împuternicite cu dreptul de gestionare, în conformitate cu competenţele şi
responsabilităţile prevăzute de legea privind fondul ariilor naturale protejate de
stat, legislaţiei funciare şi alte acte normative în domeniul dat, pentru:
a) amenajarea pădurilor proprietate publică și a altor terenuri cu vegetație
forestieră;
b) amenajarea cinegetică;
c) cadastrul și inventarul forestier național;
32
d) paza și regenerarea pădurilor;

e) ameliorarea terenurilor, inclusiv degradate, prin împădurire, reabilitarea
și crearea perdelelor forestiere de protecție;
f) protecția pădurilor contra dăunătorilor defoliatori și monitoringul
forestier;
g) întreținerea și dezvoltarea ariilor naturale protejate de stat, rețelei
ecologice și Emerald, conservarea sectoarelor forestiere valoroase;
h) sporirea rezilienței ecosistemelor forestiere la schimbările climatice
prin reconstrucții ecologice și tratamente silvice;
i) finanțarea programelor de stat de extindere a suprafețelor acoperite cu
păduri și vegetație forestieră pe terenurile altor proprietari;
(2) Instituția bugetară împuternicită cu dreptul de gestionare a alocațiilor
bugetare repartizate pentru fondul forestier proprietatea statului va fi instituția
responsabilă pentru silvicultură și cinegetică în corespundere cu modul de
repartiție și utilizare a acestora aprobat de Guvern.
(3) Pentru extinderea terenurilor cu păduri și alte categorii de vegetație
forestieră se vor prevedea anual alocații bugetare executanților de lucrări în baza,
contractelor de prestare a serviciilor și actelor de recepție a lucrărilor.
(4) Statul asigură susținerea financiară prin subvenții și investiții, inclusiv
din fondul național pentru mediu conservarea și dezvoltarea durabilă a resurselor
forestiere.
Articolul 42. Sursele de finanţare a activităţilor în domeniul

fondurilor forestier şi cinegetic
(1) Sursele de finanţare a activităţilor în domeniul fondului forestier şi
cinegetic se constituie din:
a) valorificarea produselor/serviciilor fondurilor forestier și cinegetic, din
alte activități economice specifice domeniului administrat/gestionat;
b) gestiunea altor păduri, prestări de servicii și închirieri de bunuri, în
condițiile legii;
c) despăgubiri, în condiţiile actelor normative în domeniul dat;
d) donații, sponsorizări și alte mijloace intrate legal în posesie potrivit
prevederilor legislației finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale şi
altor acte normative conexe în domeniul dat;
e) contravaloarea efectelor funcțiilor de protecție a pădurilor;
f) alocații bugetare prevăzute în legea bugetară anuală ce urmează a fi
repartizate autorității/instituției împuternicite cu dreptul de gestionare, în
conformitate cu competenţele şi responsabilităţile prevăzute de actele normative
în domeniu;
g) plăți percepute pentru serviciile prestate terțelor persoane;
h) contravaloarea efectelor funcțiilor de protecție a pădurilor;
i) credite și împrumuturi obținute în condițiile legii și valorificate pentru
executarea lucrărilor de regenerare și extindere a terenurilor acoperite cu păduri
33
și vegetație forestieră, paza și protecția pădurilor, lichidarea consecințelor

dezastrelor naturale sau tehnogene, etc.;
j) alte surse financiare, ce nu contravin legislației.
(2) Sursele de finanţare se utilizează pentru:
a) finanțarea costurilor și cheltuielilor aferente gestiunii fondurilor
forestier şi fondului cinegetic, inclusiv în scopul asigurării pazei, protecției,
regenerării și extinderii pădurii, menținerii și conservării biodiversității, sporirii
rezilienței ecosistemelor forestiere la schimbările climatice;
b) finanţarea cheltuielilor amenajării pădurii, inginerie și lucrări de
proiectare în silvicultură;
c) finanţarea cheltuielilor în domeniul combaterii dăunătorilor defoliatori a
pădurii, incendiilor de vegetație;
d) finanţarea cheltuielilor ce țin de construcția, reparația și întreținerea
infrastructurii forestiere;
e) construcția, întreținerea și dezvoltarea a pepinierelor silvice;
f) ținerea cadastrului forestier și monitoringul forestier;
g) evidența de stat a fondului forestier;
h) efectuarea cercetărilor științifice în domeniul silviculturii și cinegeticii;
i) administrarea fondului cinegetic;
j) monitorizarea și ținerea evidenței evoluției efectivelor populațiilor și a
recoltelor speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic din fondul forestier;
k) crearea și ținerea registrului de stat a fondurilor cinegetice;
l) întreținerea și gospodărirea bazei semincere;
m) efectuarea inventarului forestier național;
n) dotarea și asigurarea gratuită a personalului angajat cu echipament de
serviciu, arme, îmbrăcăminte de uz profesional, îmbrăcăminte specială de lucru
şi accesorii;
o) remunerarea muncii, acordare de garanții și plăți sociale, îmbunătățirea
condițiilor de muncă și trai al corpului silvo-ingineresc, alte cheltuieli
administrative;
p) procurarea unităților de transport, echipamentului și utilajului
specializat, mașinării pentru valorificarea masei lemnoasei, utilaj şi consumabile
durabile, atribuite la categoria mijloacelor fixe şi cheltuielilor pentru întreţinerea
lor;
q) procurarea mijloacelor tehnice de comunicații electronice, întreţinerea
lor, plata serviciilor de comunicații electronice;
r) instruire, formare profesională și asigurarea accesului la educaţie
ecologică şi forestieră.
(3) Finanţarea cheltuielilor în domeniul amenajării, extinderii și dezvoltării
ariilor naturale protejate de stat, rețelei ecologice și Emerald se efectuează în
cadrul programelor de stat anuale, în limita alocaţiilor prevăzute în bugetul de
stat.
34
(4) Programele privind paza, protecția, regenerarea și extinderea pădurii,

menținerea și conservarea biodiversității a fondului forestier proprietatea publică
a statului pot fi finanțate și din fondul național pentru mediu.
Articolul 43. Finanţarea activităţilor de administrare a fondului

forestier proprietate a unităților administrativ-teritoriale și proprietate
privată
(1) Activităţile de administrare şi gestiune a fondului forestier proprietate a
administrației publice locale se finanţează de la bugetele locale și în condițiile
stabilite de acestea şi din alte surse ce nu contravin legislației.
(2) Activitatea de administrare a fondului forestier proprietate privată este
finanţată de către proprietari în condițiile legii.
Capitolul VII
REGENERAREA, EXTINDEREA ŞI RECONSTRUCȚIA
ECOLOGICĂ A PĂDURILOR
Articolul 44. Regenerarea pădurii

(1) În raport cu metoda de efectuare, regenerarea pădurilor poate fi:
naturală, artificială şi mixtă – semiartificială.
(2) În funcție de natura materialului forestier de reproducere utilizat,
regenerarea pădurilor poate fi realizată pe cale: generativă – din seminţe,
vegetativă – din lăstari şi mixtă.
(3) Natura lucrărilor de regenerare a pădurilor se diferenţiază în raport cu
categoria de teren, tipul de staţiune şi tipul natural de pădure, însuşirile speciilor
de arboret care urmează să fie regenerate, zonarea funcţională a pădurilor etc. şi
se determină conform amenajamentelor silvice.
(4) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de regenerare a pădurii se
stabilesc conform normelor tehnice speciale, aprobate de către autoritatea
administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și
gestionarea durabilă a resurselor naturale şi sunt executorii pentru toți deținătorii
de terenuri forestiere.
(5) Lucrările de regenerare a pădurilor se execută în termen de cel mult doi
ani de la tăierea unică sau definitivă.
(6) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişului şi a plantaţiilor
trebuie executate astfel încât să fie realizată starea de masiv, stabilite prin
amenajamentele silvice şi/sau prin studiile de specialitate.
(7) Producerea, comercializarea și utilizarea materialului forestier de
reproducere se reglementează prin lege.
Articolul 45. Regenerarea naturală a pădurilor
(1) Regenerarea naturală este metoda de bază, utilizată în practica de
gospodărire a pădurilor.
35
(2) La regenerarea naturală se va acorda prioritate regenerărilor din

seminţe, speciilor autohtone, incluse în Catalogul național al materialelor de bază
pentru producerea materialului forestier de reproducere, urmărindu-se obținerea
arboretelor de calitate superioară, conservarea biodiversităţii forestiere specifice,
a genofondului valoros şi asigurarea continuităţii funcţiilor atribuite pădurilor.
(3) Semănăturile directe sub masiv, efectuate cu respectarea cerinţelor
înaintate faţă de acestea, sunt echivalate cu regenerările naturale.
Articolul 46. Regenerarea artificială a terenurilor fondului forestier și

altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră
(1) Administratorii/gestionarii fondului forestier și altor terenuri acoperite
cu vegetație forestieră sunt obligați să asigure, împădurirea şi reîmpădurirea
tuturor terenurilor destinate regenerării incluse în amenajamentele silvice.
(2) Lucrările de regenerare se executată cu material forestier de
reproducere de origine cunoscută sau provenit din sectoarele bazei semincere şi
plantaţii-mamă de butaşi.
Articolul 47. Dezvoltarea fondului forestier și extinderea suprafețelor

de pădure. Reconstrucția ecologică a pădurilor și ameliorarea terenurilor
degradate
(1) Dezvoltarea fondului forestier și extinderea suprafețelor de pădure
constituie o obligație a statului și o prioritate națională, în vederea asigurării
echilibrului ecologic la nivel local, național și global, și se realizează prin
programe și proiecte naționale.
(2) Dezvoltarea fondului forestier și extinderea suprafețelor de pădure se
face prin lucrări de împădurire/reîmpădurire a terenurilor din afara fondului
forestier indiferent de forma de proprietate în vederea îmbunătățirii condițiilor de
mediu și a optimizării peisajului, a asigurării și creșterii recoltelor agricole, a
prevenirii și combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicație, a
digurilor și a malurilor, a localităților și a obiectivelor economice, sociale și
strategice.
(3) Împădurirea terenurilor degradate este obligatorie atât pentru
persoanele fizice cât și juridice indiferent de tipul de proprietate și forma juridică
de organizare.
(4) Terenuri degradate sunt considerate, terenurile care, prin eroziune,
poluare sau prin acţiunea distructivă a unor factori antropici, şi-au pierdut
definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar care pot fi ameliorate prin
împădurire şi prin alte lucrări pentru restabilirea ecosistemelor. Terenurile
degradate includ:
a) terenuri cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă;
b) terenuri cu eroziune de adâncime – ogaşe, ravene;
c) terenuri afectate de alunecări active, prăbuşiri şi surpări;
d) terenuri nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă;
36
e) terenuri sărăturate;
f) terenuri poluate cu substanţe chimice sau petroliere;
g) terenuri ocupate cu cariere deschise, cu halde miniere, cu deşeuri de
producţie sau menajere etc.;
h) terenuri cu biocenoze afectate sau distruse;
i) terenuri cu pietriş, bolovăniş, stâncării şi depozite de aluviuni torenţiale;
j) terenuri neproductive.
(5) Identificarea terenurilor degradate, a celor agricole, inclusiv și a celor
proprietate privată propunerea lor ca potențiale pentru efectuarea activităților de
împădurire și reîmpădurire se face prin decizia consiliului local a unității
administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea și, respectiv, prin hotărârea
Adunării Populare a Găgăuziei.
(6) Transmiterea terenurilor degradate și a celor agricole, pentru efectuarea
activităților de împădurire și reîmpădurire se face numai după schimbarea
categoriei de destinație a acestora cu includerea în fond forestier, prin decizia
consiliului local a unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea și,
respectiv, prin hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei. Schimbarea destinației
terenurilor agricole și degradate cu includerea acestora în fond forestier se
efectuează fără studiului pedologic și fără compensarea pierderilor cauzate de
excluderea din circuitul agricol.
(7) Terenurile agricole și terenurile degradate vor fi împădurite prin
intermediul entităților specializate și în conformitate cu art. 41 alin.(3).
(8) Documentaţia tehnico-economică pentru lucrările de împădurire a
terenurilor agricole și terenurile degradate se execută de persoane fizice și
juridice specializate și calificate.
(9) Proprietarii de terenuri degradate și terenuri agricole împădurite prin
programe și proiecte naționale, vor asigura cu continuitate, din mijloace
financiare proprii, lucrările de îngrijire, pază şi protecţie, respectând normele
tehnice silvice.
(10) Regulamentul privind extinderea suprafețelor de pădure și alte
categorii de vegetație forestieră se aprobă de Guvern.
(11) Reconstrucția ecologică a pădurilor se realizează prin metode şi
tehnologii care asigură refacerea, substituirea şi ameliorarea arboretelor slab
productive, derivate, degradate şi necorespunzătoare, urmărindu-se păstrarea
nealterată a mediului intern al pădurii.
(12) Complexul de lucrări de reconstrucţie ecologică este aplicabil cu
prioritate în păduri, în care conform prevederilor art. 35 alin. (4) sunt interzise
tăierile de regenerare.
(13) Modul de efectuare a reconstrucției ecologice a pădurilor este aprobat
de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări
climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.
37
Capitolul VIII
PROTECŢIA ȘI CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII PĂDURILOR
Articolul 48. Supravegherea stării de sănătate a pădurilor

(1) Supravegherea stării de sănătate a pădurilor și stabilirea lucrărilor de
prevenire și combatere a bolilor și a dăunătorilor se realizează de instituția
publică pentru cercetări și amenajări silvice.
(2) Măsurile dispuse de instituția publică prevăzut la alin. (1) sunt
obligatorii pentru toți deținătorii de fond forestier și alte terenuri acoperite cu
vegetație forestieră.
Articolul 49. Măsuri de protecție a fondului forestier și altor terenuri

acoperite cu vegetație forestieră împotriva bolilor și a dăunătorilor
(1) Menţinerea stării de sănătate a fondului forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră este obligația deţinătorilor de terenuri forestiere
prin efectuarea măsurilor de supraveghere, prevenire a răspândirii şi de
combatere a dăunătorilor şi a bolilor vegetaţiei forestiere.
(2) Proprietarii de terenuri forestiere și altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră realizează următoarele măsuri de protecţie a pădurilor:
a) amenajarea sanitară a fondului forestier în conformitate cu actele
normative;
b) identificarea sectoarelor de păduri din fondul forestier degradate şi
vătămate de boli și dăunători ai pădurii;
c) ţinerea evidenţei şi prognozarea dezvoltării focarelor de dăunători şi de
boli ale vegetaţiei forestiere;
d) efectuarea măsurilor de protecţie a pădurilor împotriva dăunătorilor şi a
bolilor vegetaţiei forestiere;
e) efectuarea măsurilor de protecție a faunei și florei silvice.
(3) Măsurile de protecţie a pădurilor împotriva dăunătorilor şi a bolilor
vegetaţiei forestiere se aprobă de Guvern.
(4) Controlul privind asigurarea şi realizarea măsurilor de protecţie a
pădurilor de către proprietarii şi gestionarii de terenuri din fondul forestier, altor
terenuri acoperite cu vegetație forestieră, este exercitat de către autoritatea
administrativă pentru protecția mediului, autoritatea administrativă centrală
responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul fitosanitar și
protecției plantelor.
Articolul 50. Sarcini privind protecţia pădurilor

(1) Protecţia pădurilor se efectuează în baza programelor privind folosirea,
regenerarea, paza şi protecţia pădurilor şi include un complex de măsuri
organizatorice, economice etc., care se realizează ținându-se cont de starea
diversităţii biologice şi asigură protecţia acesteia de distrugere, degradare sau
alte acţiuni dăunătoare.
38
(2) Menţinerea stării de sănătate a pădurilor se efectuează de instituția

responsabilă pentru silvicultură și cinegetică şi de deţinătorii de terenuri din
fondul forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră prin efectuarea
măsurilor de prevenire a răspândirii şi de combatere a dăunătorilor şi a bolilor
vegetaţiei forestiere.
Articolul 51. Combaterea bolilor și dăunătorilor

(1) În scopul protecţiei florei şi faunei şi asigurării echilibrului ecologic
în păduri se aplică măsuri biologice şi complexe de combatere a bolilor și
dăunătorilor pădurilor.
(2) Administratorii/gestionarii fondului forestier, altor terenuri acoperite
cu vegetație forestieră realizează lucrările de depistare și prognoză a atacurilor
bolilor și dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind
protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor.
(3) Instituția publică pentru cercetări și amenajări silvice desfăşoară anual
lucrări privind evidenţa statistică şi prognoza răspândirii bolilor și dăunătorilor
pădurii şi propune măsuri de prevenire a răspândirii şi de combatere a acestora.
(4) Lucrările de combatere a bolilor și dăunătorilor pădurii, indiferent de
forma de proprietate, se realizează în mod unitar sub coordonarea instituției
publice pentru cercetări și amenajări silvice cu înștiințarea prealabilă a autorității
administrative centrale responsabile de implementarea politicii statului în
domeniul fitosanitar și protecției plantelor.
Articolul 52. Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor

(1) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează prin:
a) adoptarea de măsuri specifice silviculturii apropiate de natură;
b) adoptarea de măsuri pentru crearea și/sau menținerea peisajului forestier
mozaicat;
c) asigurarea conectivității ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice;
d) menținerea lemnului mort pe picior și pe sol în limite ecologice
necesare;
e) menținerea și protejarea arborilor-habitat;
f) constituirea de insule de îmbătrânire ca arborete sau părți de arborete;
g) menținerea unui procent cât mai ridicat de păduri regenerate natural din
sămânță;
h) menținerea sau, după caz, crearea unor perdele de vegetație forestieră în
lungul cursurilor de apă;
i) menținerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră și faună
sălbatică.
(2) Măsurile cu caracter obligatoriu necesare pentru conservarea
biodiversității se stabilesc prin norme tehnice aprobate de autoritatea
administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și
39
gestionarea durabilă a resurselor natural. Măsurile cu caracter voluntar se

stabilesc în ghiduri de bune practice.
(3) Realizarea obiectivelor de gospodărire a pădurilor și de conservare a
biodiversității și funcțiilor acestora se monitorizează cu ajutorul unor indicatori
de stare fundamentați științific și reglementați prin normele tehnice din
silvicultură.
(4) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează în
concordanță cu obiectivele de conservare, în mod unitar la nivel național, în baza
măsurilor de gestionare aprobate prin normele tehnice.
(5) Obiectivele de conservare pentru pădurile situate în arii naturale
protejate se stabilesc având ca prioritate menținerea sau restabilirea stării de
conservare favorabilă a habitatelor naturale. Amenajamentul silvic al acestor
păduri este instrument de planificare pentru atingerea obiectivelor ariilor naturale
protejate de stat, rețelelor ecologice și Emerald.
(6) În procesul de amenajare a pădurilor situate în ariile naturale protejate
de stat, rețele ecologice și Emerald prevederile planurilor de management sau,
după caz, setul de măsuri minime de conservare ale ariilor naturale protejate cu
care acestea se suprapun sunt prioritare în raport cu prevederile normelor tehnice.
Capitolul IX
PAZA FONDULUI FORESTIER ȘI ALTOR TERENURI
ACOPERITE CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ
Articolul 53. Prevenirea și stingerea incendiilor în fondul forestier și

alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră
(1) Persoanele fizice şi juridice, activitatea cărora se desfăşoară în cadrul
fondului forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră, precum şi pe
teritoriile aferente, sunt obligate să respecte regulile de prevenire şi stingere a
incendiilor de pădure.
(2) Regulile de prevenire şi stingere a incendiilor în fondului forestier și
alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră se aprobă de Guvern.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale, subdiviziunile Ministerului
Afacerilor Interne sunt obligate să sprijine administratorii de terenuri în acţiunile
de prevenire şi stingere a incendiilor din pădurile fondului forestier şi altor
terenuri acoperite cu vegetație forestieră.
(4) Persoanele fizice aflate în zonele în care s-au produs incendii de pădure
sunt obligate să anunţe imediat serviciile specializate și/sau autoritățile statului
despre apariția lor și să părăsească zona de pericol.
Articolul 54. Personalul silvic

(1) Personalul silvic, persoane cu pregătire de specialitate silvică.
(2) Personalul silvic asigură paza și gestiunea fondurilor forestier şi
cinegetic.
40
(3) Activitățile de amenajare, proiectare, folosire, regenerare, protecţie și

pază a pădurilor, precum şi de gospodărire cinegetică se organizează şi se
efectuează nemijlocit de către:
a) personalul silvic din cadrul instituția responsabilă pentru silvicultură și
cinegetică;
b) personalul silvic din cadrul instituții publice pentru cercetări și
amenajări silvice,
c) personalul silvic din cadrul ariilor naturale protejate de stat;
d) personalul silvic al altor administratori de terenuri din fondul forestier.
(4) Activitatea personalului silvic este reglementată de Guvern.
Articolul 55. Sarcinile personalului silvic. Drepturile şi

responsabilitățile personalului silvic.
(1) Sarcinile personalului silvic sunt:
a) prevenirea, depistarea şi suprimarea încălcării legislaţiei silvice şi
cinegetice;
b) organizarea şi efectuarea nemijlocită a pazei fondurilor forestier şi
cinegetic;
c) intentarea acţiunilor în justiţie pentru repararea prejudiciului cauzat
fondurilor forestier şi cinegetic;
d) folosirea raţională a resurselor silvice şi cinegetice.
(2) Personalul silvic are dreptul:
a) să efectueze reviziile și controlul intern asupra stării, folosirii,
regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi cinegetic;
b) să sesizeze autorităţile competente sau organul de urmărire penală în
privinţa contravenţiilor/ infracţiunilor stabilite în cadrul activităţii desfăşurate;
c) să perceapă plata pentru păstrarea și depozitarea temporară, pentru paza
provizorie a produselor silvice (lemnoase/nelemnoase) şi cinegetice obținute
ilegal, uneltele reținute cu care s-a comis încălcarea, și/sau sechestrate de către
organele de control abilitate;
d) să poarte şi să folosească arma din dotare (arme de apărare şi de pază,
arme utilitare, arme de vânătoare) şi muniţii aferente, precum şi mijloacele
speciale.
(3) Personalul silvic:
a) este obligat să aibă pregătirea profesională minimă, atestată prin acte de
absolvire recunoscute în Republica Moldova și care corespund cerințelor
calificative stabilite, după cum urmează: pentru pădurari și pădurari de vânătoare
– școala profesională de profil silvic; pentru tehnicieni și maiștri – colegiul de
profil silvic; pentru ingineri – licențiați de către instituții de învățământ superior
de profil silvic;
b) este supus asigurării de stat obligatorii;
c) este asigurat în mod gratuit cu echipament de serviciu;
41
d) în exerciţiul funcţiunii poartă uniformă de serviciu de model stabilit,

care se atribuie gratuit;
e) este asigurat cu norma de foc, costul căreia este stabilită prin
convențiile colective, loturi auxiliare de serviciu, fânețe şi păşuni (inclusiv,
veteranii, pensionarii şi văduvele foştilor angajaţi);
f) are alte drepturi şi înlesniri.
(4) Personalului silvic li se eliberează dispozitive speciale de marcat pentru
exercitarea funcţiilor de evidență și verificare, precum şi pentru marcarea
arborilor destinaţi extragerii în conformitate cu art. 35 alin. (7).
(5) Sarcinile, obligaţiile şi drepturile personalului silvic de stat se extind şi
asupra personalului silvic ale altor administratori/gestionari de terenuri din
fondul forestier.
Capitolul X
CERCETAREA, DEZVOLTAREA TEHNOLOGICĂ ȘI TRANSFERUL
TEHNOLOGIC ÎN DOMENIUL FORESTIER
Articolul 56. Lucrări de cercetare-dezvoltare în domeniul forestier

(1) Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi transferul tehnologic în
domeniile forestier şi cinegetic constituie prioritatea ramurii, susţinută de
climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale, fiind organizată şi
coordonată în modul stabilit.
schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale susține prin
programe activitatea de cercetare, dezvoltare tehnologică și transfer tehnologic
din domeniul forestier și cinegetic și urmărește folosirea eficientă a rezultatelor
obținute, în vederea fundamentării tehnico-științifice a măsurilor de gestionare a
pădurilor.
(3) Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi transferul tehnologic din
domeniul forestier și cinegetic se realizează prin instituțiile de cercetare
dezvoltare de ramură, precum și prin alte persoane juridice de drept public și
privat care au ca obiect de activitate cercetarea, dezvoltarea tehnologica şi
transferul tehnologic în domeniu.
(4) Instituțiile de cercetare, dezvoltare tehnologică din ramură gestionează
prin baze experimentale fondul forestier proprietate a statului deținute, în care se
efectuează cercetări în vederea generalizării rezultatelor în practica silvică și
cinegetică.
Articolul 57. Educație

(1) Autoritatea administrației publice centrale pentru educaţie și cercetare,
cu consultarea autorității administrației publice centrale pentru protecția
mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale,
42
include în conținutul curriculei formelor de învăţământ obligatoriu tematici

privitoare la păduri, conservarea acestora, reziliența climatică a pădurilor,
utilizarea produselor pădurii și serviciilor ecosistemice, precum şi cu privire la
rolul şi importanţa pădurilor în cadrul biosferei şi în viaţa omenirii, în general.
Aceste tematici urmează a se trata diferenţiat şi progresiv, în funcţie de forma de
învăţământ.
(2) Statul promovează și susține gestionarea durabilă a terenurilor din
fondul forestier, prin asigurarea transferului de cunoștințe specifice de natură
tehnică, juridică, economică, socială și de mediu.
schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale și instituția
responsabilă pentru silvicultură și cinegetică încheie parteneriate cu furnizori de
servicii din educație și cercetare pentru implementarea unor programe de
stimulare a perfecționării profesionale continue pentru personalul silvic.
Capitolul XI
AMENAJAREA FONDULUI FORESTIER ȘI CINEGETIC.
INVENTARUL FORESTIER NAȚIONAL. EVIDENŢA DE STAT A
FONDULUI FORESTIER ŞI CADASTRUL FORESTIER DE STAT.
MONITORINGUL FORESTIER
Articolul 58. Amenajamentul silvic

(1) Modul și scopurile de gospodărire a fondului forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră se stabilesc prin amenajamente silvice, în
concordanță cu obiectivele ecologice și social-economice, precum și cu
respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor.
(2) Amenajamentul silvic constituie instrumentul de baza a regimului
silvic și este obligatoriu pentru tot fondul forestier, indiferent de forma de
proprietate.
(3) Amenajamentul silvic constituie baza cadastrului de specialitate şi a
emiterii titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate a
statului.
(4) Amenajamentul silvic include un sistem de măsuri pentru asigurarea
managementului forestier durabil al terenurilor din fondul forestier şi realizării
folosinţelor silvice, regenerarea eficientă, paza şi protecţia pădurilor, promovarea
unei politici tehnico-ştiinţifice unice, bazate pe concepţia de dezvoltare durabilă
a pădurilor şi silviculturii.
Articolul 59. Conţinutul lucrărilor de amenajare silvică

Lucrările de amenajare silvică includ:
a) delimitarea hotarelor şi organizarea internă a teritoriilor persoanelor
juridice, în gestiunea cărora se află terenuri din fondul forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră;
43
b) executarea de lucrări topografico-geodezice şi de cartografiere specială

a pădurilor;
c) inventarierea fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră prin determinarea compoziţiei şi vârstei arboretelor, stării lor,
caracteristicilor calitative şi cantitative ale resurselor silvice;
d) identificarea terenurilor din fondul forestier și altor terenuri acoperite
cu vegetație forestieră, care necesită efectuarea tăierilor de îngrijire și conducere,
de igienă, de reconstrucţie, tratamentelor, măsurilor de regenerare, împăduririi,
ameliorării, pazei şi protecţiei a pădurilor şi a altor măsuri, precum şi
determinarea ordinii şi modalităţilor de executare a lor;
e) argumentarea divizării pădurilor pe grupe, subgrupe şi categorii
funcţionale, prezentarea de propuneri privind schimbarea grupelor, subgrupelor
sau categoriilor funcţionale ale pădurilor;
f) determinarea posibilității de recoltare a masei lemnoase prin tăieri de
produse principale rezultate din tăieri de regenerare, de reconstrucție și de
conservare, de îngrijire și conducere, de igienă și a altor tipuri de folosințe
silvice;
g) stabilirea volumului de măsuri destinate regenerării pădurilor,
protecţiei pădurilor împotriva incendiilor, dăunătorilor şi bolilor, precum şi a
volumelor altor măsuri silvice;
h) cercetări şi explorări biologice ale pădurilor;
i) controlul asupra executării proiectelor elaborate în cadrul
amenajamentului silvic, precum şi a altor măsuri de amenajare a pădurilor.
Articolul 60. Modul de amenajare a pădurilor

(1) Amenajarea pădurilor se efectuează conform unui sistem unic, nu mai
rar decât odată la 10 ani.
(2) Amenajamentele silvice se elaborează de către persoane juridice
specializate și calificate și se supun evaluării strategice de mediu conform actelor
normative din domeniu.
(3) Avizarea tehnică a amenajamentelor silvice se face de către Comisia de
avizare pentru silvicultură și cinegetică, Regulamentul de constituire și
funcționare a acesteia se aprobă de autoritatea administrației publice centrale
pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor
naturale.
(4) Elaborarea amenajamentelor silvice se face în concordanţă cu
prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate în modul stabilit.
(5) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie, cu
respectarea normelor tehnice de amenajare.
(6) Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile
de fond forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră mai mari de 10
ha.
44
(7) Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani. Pe

perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă elaborarea altui
amenajament silvic pentru pădurea respectivă sau pentru o parte din aceasta, cu
excepţia cazurilor prevăzute în normele tehnice.
(8) Verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice
este obligatorie cel puţin o dată la jumătatea perioadei de valabilitate a acestora,
conform metodologiei aprobate de autoritatea administrației publice centrale
pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor
naturale.
(9) În situaţia în care amenajamentul silvic include mai multe proprietăţi,
la solicitarea proprietarilor, instituția specializată de amenajament silvic
eliberează un extras de amenajament, cu informaţiile corespunzătoare fiecărei
proprietăţi.
(10) În baza amenajamentului silvic se apreciază în ansamblu folosirea
terenurilor din fondul forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră,
precum şi folosinţele silvice pe perioada anterioară şi se elaborează regulile de
bază cu privire la organizarea administrării gospodăriei silvice pe perioada
următoare.
(11) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate a statului
sunt aprobate de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția
mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.
(12) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate a unităților
administrativ-teritoriale se aprobă prin deciziile consiliilor locale.
(13) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate privată se
aprobă de proprietarii acestuia.
(14) Amenajamentele silvice aprobate sunt puse în aplicare și sunt
obligatorii pentru implementare în strictă corespundere cu regimul silvic.
Articolul 61. Inventarul forestier național

(1) Inventarul forestier național este un instrument de evaluare a resurselor
forestiere naționale, aliniat la standardele europene, în scopul obținerii de
informații actualizate despre starea și evoluția vegetației forestiere de pe întreg
teritoriul țării.
(2) Inventarul forestier național este efectuat continuu și se actualizează
periodic, de către entitatea silvică specializată și include date de teren (despre
arbori, arborete, soluri forestiere etc.), fotogrammetriei digitale, analize de
laborator și prelucrarea statistică a datelor.
(3) Sarcinile principale ale inventarului forestier național sunt:
a) desfășurarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare şi
analiză a informațiilor privind resursele forestiere;
b) publicarea rezultatelor analizelor privind resursele forestiere;
45
c) întocmirea studiilor/scenariilor privind dezvoltarea sectorului forestier

care sunt utilizate, în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare
inter-sectorială;
d) furnizarea de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă
a pădurilor, conform angajamentelor internaționale asumate de țară;
e) furnizarea de date indispensabile raportărilor naționale pentru
Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbarea climei şi pentru
Convenția privind diversitatea biologică și alte structuri silvice ale organizațiilor
internaționale.
(4) Metodologia de inventariere statistică a resurselor forestiere indiferent
de forma de proprietate, pe baza căreia se realizează inventarul forestier național,
se aprobă de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului,
schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.
Articolul 62. Amenajarea fondului cinegetic și altor terenuri acoperite

cu vegetație forestieră.
(1) Amenajarea fondurilor cinegetice se efectuează conform unui sistem
unic, nu mai rar decât odată la 10 ani din contul mijloacelor bugetului de stat.
(2) Amenajamentul cinegetic se elaborează pentru fiecare fond cinegetic,
cu respectarea normelor tehnice de amenajare și se supun evaluării strategice de
mediului conform actelor normative din domeniu.
(3) Amenajarea fondurilor cinegetice include măsuri care asigură folosirea
raţională a resurselor cinegetice şi mărirea eficacităţii gestionării lor:
a) stabilirea hotarelor fondurilor cinegetice (inclusiv marcarea cu borne de
hotar);
b) evaluarea productivităţii (bonității) fondurilor cinegetice pentru
principalele specii cinegetice;
c) stabilirea efectivelor reale, a efectivelor optime și a modului de
calculare a cotelor de recoltare;
d) dotarea fondurilor cinegetice cu construcţii şi instalaţii cinegetice;
e) stabilirea regimului optim de protecţie şi folosire raţională a resurselor
cinegetice;
f) stabilirea măsurilor de protecţie şi îngrijire a vânatului;
g) stabilirea măsurilor de combatere a incendiilor şi epizootiilor vânatului;
h) planuri de cultură cinegetică.
(4) Amenajarea fondurilor cinegetice se efectuează de gestionarii acestora.
(5) Amenajamentele cinegetice sunt supuse avizării și aprobării de către
autoritatea administrației publice centrale pentru mediului, schimbări climatice și
gestionarea durabilă a resurselor naturale.
(6) Amenajamentele cinegetice aprobate sunt puse în aplicare și sunt
obligatorii pentru implementare.
46
(7) Modul de efectuare a amenajării fondului cinegetic, inclusiv a pădurilor

și altor tipuri de vegetație forestieră, se stabilesc în conformitate cu legislația în
domeniul vânătorii și gospodăririi cinegetice, alte acte normative conexe.
Articolul 63. Evidenţa fondului forestier şi altor terenuri acoperite cu

vegetație forestieră
(1) Ţinerea evidenţelor fondului forestier şi altor terenuri acoperite cu
vegetație forestieră are drept scop organizarea folosirii raţionale a fondului
forestier, regenerării, pazei şi protecţiei eficiente a pădurilor, exercitarea
controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative ale pădurilor,
asigurarea autorităţilor administraţiei publice locale, persoanelor fizice și juridice
cu informaţii despre fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație
forestieră.
(2) Evidenţele fondului forestier şi altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră se efectuează de către deținători pe baza amenajamentelor silvice,
inventarierilor şi cercetărilor fondului forestier, conform unui sistem unic.
(3) Evidențele terenurilor fondului forestier și altor terenuri acoperite cu
vegetație forestieră este una obligatorie și se efectuează anual. Persoanele fizice
și juridice care au în proprietate terenuri din fondul forestier și alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră sunt obligate să prezinte autorităților pentru
relații funciare, monitoring funciar și în domeniul cadastru, celor pentru
silvicultură și celor responsabile de statistică, informația necesară pentru ținerea
evidenţelor în modul stabilit de Guvern.
Articolul 64. Sistemul informațional de evidență a lemnului

(1) Sistemul informațional de evidență a lemnului (în continuare – SIEL)
reprezintă totalitatea de resurse și tehnologii informaționale interdependente, de
metode și de personal, destinată păstrării, prelucrării și furnizării de informație
referitoare la procesele de trasabilitate a masei lemnoase, a provenienței,
circulației și comercializării masei lemnoase, a regimului spațiilor de depozitare
a masei lemnoase și al instalațiilor de prelucrare, precum și cele privind
proveniența și circulația produselor lemnoase destinate consumului propriu al
proprietarului.
(2) Normele privind procedurile de evidență și trasabilitate a masei
lemnoase, a provenienței, circulației și comercializării masei lemnoase, a
regimului spațiilor de depozitare a masei lemnoase și al instalațiilor de
prelucrare, precum și cele privind proveniența și circulația produselor lemnoase
destinate consumului propriu al proprietarului, conceptul sistemului
informațional de evidență a lemnului și regulamentul resursei informaționale
formate de acesta se aprobă de Guvern.
Articolul 65. Cadastrul forestier
47
(1) Cadastrul forestier de stat reprezintă o resursă informațională

referitoare la regimul juridic al fondului forestier și altor terenuri acoperite cu
vegetație forestieră, clasificarea pădurilor pe grupe şi categorii funcţionale,
aprecierea lor sub raport economic, altă informaţie necesară pentru gospodărirea
fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, evaluarea
rezultatelor activităţii economice în fondul forestier și altor terenuri acoperite cu
(2) Cadastrul forestier se bazează pe:
a) amenajamentul silvic;
b) evidențele forestiere;
c) inventarul forestier național;
d) estimarea valorică a terenurilor fondului forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră, după caz.
Articolul 66. Monitoringul forestier

(1) Monitoringul forestier reprezintă un sistem de observaţii şi prognozări
pentru relevarea schimbărilor stării pădurilor, descoperirea şi prevenirea
proceselor şi tendinţelor negative din păduri.
(2) Modul de efectuare a monitoringului forestier se stabileşte de
autoritatea administrației publice centrale pentru mediului, schimbări climatice și
gestionarea durabilă a resurselor naturale.
Capitolul XII
ASIGURAREA INTEGRITĂŢII ŞI DEZVOLTĂRII
FONDULUI FORESTIER ȘI ALTOR TERENURI
ACOPERITE CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ
Articolul 67. Interdicţia reducerii suprafeţelor fondului forestier și

altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate publică
(1) Reducerea și fragmentarea suprafeţelor fondului forestier și altor
terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate publică este interzisă.
(2) În cazuri excepţionale, pentru prevenirea sau lichidarea consecinţelor
dezastrelor naturale sau tehnogene, precum şi pentru soluţionarea problemelor ce
vizează securitatea statului, construcția rețelelor edilitare – retragerea definitivă a
terenurilor din fondul forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră
cu sau fără tăieri rase se aprobă de Guvern.
Articolul 68. Compensarea terenurilor retrase din fondul forestier și

altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră
(1) Retragerea definitivă a terenurilor din fondul forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră se efectuează pe baza compensării pierderilor
valorii economice și de mediu a vegetației forestiere, habitatelor pierdute, altor
48
servicii ecosistemice ale terenurilor utilizate, cu alte suprafeţe de terenuri utile

pentru împădurire şi cel puțin echivalente ca suprafaţă.
(2) În cazul în care din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu
vegetație forestieră sunt retrase terenuri acoperite cu pădure, valorificarea masei
lemnoase de pe terenurile înstrăinate se face de către proprietar, iar beneficiarul
este obligat să repare prejudiciul adus factorilor de mediu, în conformitate cu
reglementările în domeniul protecției mediului.
(3) În cazul când terenurile care au fost excluse din circuitul silvic pentru
necesități publice își pierd utilitățile respective, acestea sunt restituite fondului
forestier.
Articolul 69. Nulitatea actelor juridice cu terenuri din fondul forestier

și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră
(1) Includerea valorii terenurilor din fondul forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră proprietate publică în calitate de cotă-parte în
capitalul statutar al gestionarilor, grevarea în orice mod a acestor terenuri, alte
acţiuni care pot avea drept consecinţă schimbarea regimului juridic al terenurilor
din fondul forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate
publică sunt interzise.
(2) Actele prin care are loc schimbarea regimului juridic al terenurilor din
fondul forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate de
stat sau a unităților administrativ-teritoriale se constată nule din oficiu de instanța
de judecată.
Capitolul XIII
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI SILVICE
Articolul 70. Încălcări ale legislației silvice

(1) Constituie încălcări ale legislației silvice:
a) tăierea ilicită şi/sau vătămarea arborilor şi arbuştilor până la gradul de
încetare a creşterii;
b) vătămarea arborilor şi/sau arbuştilor care nu întrerupe starea de creştere;
c) distrugerea şi/sau vătămarea culturilor silvice, a arboretelor tinere
provenite prin regenerări naturale, a seminţişului natural şi preexistent de pe
suprafețele de teren destinate împăduririi și reîmpăduririi;
d) distrugerea şi/sau vătămarea puieţilor şi butaşilor din pepiniere şi
plantaţii silvice;
e) cositul și recoltarea neautorizată a ierbii şi/sau păşunatul ilicit pe
terenurile din fondul forestier, pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră;
f) distrugerea şi/sau deteriorarea fânețelor şi păşunilor pe terenurile din
fondul forestier, alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră;
g) decopertarea şi/sau distrugerea neautorizată a litierei, păturii vii şi a
stratului de sol fertil în fondul forestier, pe alte terenuri acoperite cu vegetație
forestieră;
49
h) încălcarea și/sau neglijarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor

de către beneficiarii silvici;
i) folosirea neautorizată pentru defrişare și/sau executarea lucrărilor de
construcţie, dobândire de resurse naturale, alte scopuri, a terenurilor din fondul
forestier, alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră;
j) recoltarea neautorizată și/sau în afara termenului autorizat, distrugerea
(nimicirea) a obiectelor regnului vegetal și/sau animal, inclusiv cele cuprinse în
Cartea Roşie a Republicii Moldova şi în anexele la tratatele internaționale la care
Republica Moldova este Parte;
k) distrugerea şi/sau deteriorarea mușuroaielor de furnici pe terenurile din
fondul forestier, alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră;
l) poluarea fondului forestier, altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră, cu deșeuri, inclusiv periculoase, substanțe chimice sau substanțe
nocive de altă natură;
m) distrugerea şi/sau deteriorarea semnelor de restricţie, indicatoarelor de
amenajament silvic, bornelor silvice şi stâlpilor de hotar, obiectelor de agitaţie şi
informaţie vizuală, îngrădirilor de interdicţie şi a construcţiilor de agrement;
n) distrugerea şi/sau deteriorarea sistemelor de drenaj, drumurilor şi
instalaţiilor inginereşti de pe terenurile din fondul forestier, alte terenuri
o) amplasarea neautorizată a stupilor şi/sau a prisăcilor pe terenurile din
fondul forestier, alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră, inclusiv
nerespectarea prescripţiilor din biletul silvic în cazul amplasării lor;
p) circulaţia şi/sau parcarea autovehiculelor, altor mijloace de transport în
locurile interzise de pe terenurile fondului forestier, alte terenuri acoperite cu
vegetație forestieră amplasate în afara drumurilor publice;
q) nimicirea şi/sau vătămarea pădurilor ca rezultat al incendierii sau
folosirii neglijente a focului;
r) încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor şi/sau a regulilor
sanitare în pădure;
s) încălcarea termenelor de restituire a terenurilor din fondul forestier și
altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră și/sau neonorarea obligaţiunilor de
aducere a terenurilor în stare utilă de folosire;
t) încălcarea regulilor de evidență și/sau trasabilitate a masei lemnoase, a
provenienței, circulației și comercializării masei lemnoase, a regimului spațiilor
de depozitare a masei lemnoase și al instalațiilor de prelucrare, precum și cele
privind proveniența și circulația produselor lemnoase destinate consumului
propriu al proprietarului;
u) transportarea și/sau primirea, depozitarea, prelucrarea, comercializarea
produselor lemnoase fără actele de proveniență legală;
v) încălcarea de către beneficiarii silvic a Regulilor de eliberare a lemnului
pe picior în fondul forestier;
50
w) încălcarea modului şi a termenelor de împădurire a parchetelor

exploatate şi a terenurilor neîmpădurite din fondul forestier precum şi a
parchetelor exploatate de pe terenurile cu vegetație forestieră din afara acestuia;
x) încălcarea cerințe față de proiectarea, amplasarea, construirea şi darea în
exploatare a obiectelor care pot afecta pădurile.
(2) Modul și tarifele de calcul a cuantumurilor despăgubirilor prejudiciului
cauzat pentru încălcări ale legislației silvice stabilite la alin.(1) se aprobă de
Guvern.
(3) Sumele prejudiciului cauzat prin încălcarea legislaţiei silvice se achită:
a) la bugetul de stat, pentru terenurile fondului forestier şi alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră proprietate de stat.
b) la bugetul local pentru terenurile fondului forestier şi alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră proprietate a unităților administrativ-teritoriale;
c) deţinătorului, pentru terenurile fondul forestier şi alte terenuri acoperite
cu vegetație forestieră proprietate privată.
Articolul 71. Restituirea producţiei lemnoase, altor produse ale

pădurii dobândite ilicit
Producţia lemnoasă, alte produse ale pădurii dobândite ilicit urmează a fi
restituite întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei respective care administrează
gospodăria silvică sau proprietarului. Dacă restituirea producţiei silvice
dobândite ilicit este imposibilă, se încasează contravaloarea ei, în ordinea
stabilită.
Articolul 72. Compensarea pierderilor producţiei silvice

(1) Pierderile producţiei silvice, cauzate de retragerea terenurilor din
fondul forestier de stat și altor terenuri de stat acoperite cu vegetație forestieră
pentru folosirea lor în alte scopuri decât cele silvice, de limitarea drepturilor
deţinătorilor de terenuri din fondul forestier de stat și altor terenuri de stat
acoperite cu vegetație forestieră şi de înrăutăţirea stării calitative a pădurilor, ca
rezultat al activităţii persoanelor fizice și juridice, urmează a fi compensate.
Compensarea acestor pierderi se efectuează concomitent cu repararea
prejudiciilor.
(2) Pierderile se recuperează de către persoanele fizice și juridice cărora li
se repartizează terenuri din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație
forestieră, precum şi de către persoanele fizice și juridice, în jurul obiectelor
cărora se stabilesc zone de protecţie, sanitare şi de pază, fapt care conduce la
retragerea terenurilor din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație
forestieră din ciclul de producţie forestieră.
(3) În cazul încălcării termenelor de restituire a terenurilor din fondul
forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, date în folosinţă
temporară persoanelor fizice și juridice, aceştia compensează proprietarilor şi
administratorilor de terenuri din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu
51
vegetație forestieră pierderile producţiei silvice şi venitul ratat pe perioada

folosirii terenurilor din fondul forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră, cu depăşirea termenelor stabilite.
(4) Pierderile producţiei silvice se recuperează integral, conform
normativelor aprobate de Guvern.
Articolul 73. Litigiile silvice

(1) Litigiile intervenite între gestionarii de terenuri din fondul forestier,
alte terenuri acoperite cu vegetația forestieră și autoritățile publice de stat,
autorităţile administraţiei publice locale, se soluționează în condițiile Codului
administrativ.
(2) Litigiile patrimoniale privind raporturile silvice se soluţionează pe cale
judiciară.
Capitolul XIV
DISPOZIŢII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul 74. Intrarea în vigoare a prezentului Cod

(1) Prezentul cod intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data
publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția lit. b) din
alin. (2) care intră în vigoare la data publicării.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:
a) Codul silvic nr. 887/1996, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
1997, nr. 4-5, art. 36);
b) art. 5, 7 și 8 din Legea nr. 1041/2000 pentru ameliorarea prin
împădurire a terenurilor degradate, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2000, nr. 141-143, art.1015);
c) Legea nr. 1041/2000 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor
degradate, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 141-143,
art.1015).
Articolul 75. Măsurile necesare punerii în aplicare a prezentului cod

Guvernul, în termen de 12 luni de la data publicării prezentului cod, va
modifica actele sale normative în conformitate cu prezentul cod şi va asigura
elaborarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a acestuia.
Președintele Parlamentului
Nota informativă la proiectul Codului Silvic
1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanţilor la elaborarea proiectului

Proiectul Codului silvic este elaborat de către Ministerul Mediului.
2. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile
urmărite
Proiectul este elaborat întru executarea pct.374 din Planul de Acțiuni a Guvernului
pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.887/2023, pct.43 din
Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea
Europeană pe anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.829/2023, pct.
4.1.1 din Planul de Acțiuni pe perioada 2023-2027 pentru implementarea
Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru perioada 2023-
2032, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.55/2023.
Codul silvic al Republicii Moldova nr.887/96 este documentul de bază care
reglementează relațiile de folosire a pădurilor, protecția terenurilor, precum şi
utilizarea și conservarea regnului vegetal și animal. Deși din momentul intrării în
vigoare Codul silvic a trecut prin mai multe modificări (în 2001, 2003, 2005,
2009, 2011, 2012, 2017), în urma analizei acestuia se constată că, prevederile
acestuia sunt ambigui sau generaliste lăsând loc pentru interpretări diferite și
creând tot mai multe neclarități, unele sunt deja depășite de timp, iar altele
necesită a fi racordate la cerințele UE și la prevederile tratatelor internaționale cu
privire la păduri, biodiversitate, schimbări climatice și deșertificare. Astfel în
actualul Cod silvic lipsesc prevederi cu referință la administrarea şi gospodărirea
fondului forestier proprietate publică a administrației publice locale, pădurile și
altă vegetație forestieră. Foarte succint sunt redate drepturile şi obligaţiunile
gestionarilor şi beneficiarelor fondului forestier, în special pentru pădurile publice
și private, cerințele către folosința fondului forestier în scop de recreere sau pentru
activitate cinegetică. Lipsesc așa prevederi ca „conservarea biodiversității”,
„împădurirea terenurilor degradate şi plantarea perdelelor forestiere de protecţie
pe terenurile din afara fondului forestier”, „certificarea pădurilor” și „evidența
produselor lemnoase și nelemnoase la comercializarea acestora”.
Finalitatea urmărită este perfecționarea și aducerea în concordanță a legislaţiei
silvice la cerințele internaționale și europene prin aprobarea unui nou Cod silvic
care să asigure promovarea practicilor de gestionare durabilă a pădurilor,
integritatea fondului forestier, promovarea tipului natural fundamental de pădure,
diversității biologice, recuperarea prejudiciilor cauzate pentru folosirea ilegală a
resurselor pădurii
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop
armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene
Prezentului act normativ nu transpune legislația UE dar respectă angajamentele
tratatelor internaționale în domeniul biodiversității la care Republica Moldova este
parte: Convenția privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 1992;
Convenția privind conservarea vieții sălbatice și habitatelor naturale din Europa,
adoptată la Berna, 1979; Convenția privind conservarea speciilor migratoare de
animale sălbatice (Bonn, 1979); Planul strategic ONU pentru păduri 2017-2030 și
Pactul verde european.
4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi
Principalele prevederi ale proiectului Codului silvic:
- gestionarea durabilă a fondului forestier și principiile de gestionare a acestuia:
- obiectele fondului forestier;
- dreptul de proprietate asupra terenurilor fondului forestier;
- competențele autorității publice centrale și a celei administrative pentru
silvicultură și cinegetică;
- controlul și supravegherea asupra fondului forestier și cinegetic, terenuri
- gestiunea fondului forestier, altor terenuri ale fondului forestier, precum și a
vegetației forestiere din afara fondului forestier;
- modul de atribuire a terenurilor din fondul forestier în alte scopuri decât cele
silvice, cauzat de scoaterea terenurilor din fondul forestier pentru folosirea lor în
alte scopuri decât cele silvice, drepturile și obligațiile gestionarilor de terenuri din
fondul forestier, accesul persoanelor fizice pe terenurile fondului forestier
proprietate publică;
- produsele pădurii, tipurile de folosință, actele ce confirm dreptul de folosință,
recoltarea și transportarea masei lemnoase;
- mecanismul economic în domeniul administrării fondului forestier, planificarea
și repartizarea alocațiilor bugetare pentru activitățile forestiere,
sursele de finanţare a activităţilor în domeniul fondului forestier şi cinegetic
- regenerare și reconstrucția ecologică a pădurii;
- măsurile de protecție a fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră împotriva bolilor și a dăunătorilor;
- cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică şi transferul tehnologic în
domeniile forestier şi cinegetic;
- amenajarea, evidența, monitoringul fondului forestier;
- integritatea și dezvoltarea fondului forestier;
- răspunderea juridică pentru încălcare legislației silvice
5. Fundamentarea economico -financiară
Pentru cunoașterea și evidența resurselor forestiere la nivel național și local,
menținerea, conservarea și dezvoltarea pădurilor, terenurilor cu vegetație
forestieră, perdelelor forestiere de protecție, crearea și extinderea rețelei ecologice,
ariilor naturale protejate de stat, prin legea bugetară anuală urmează să se prevădă
alocații bugetare pentru:
Amenajarea pădurilor și a altor terenuri cu vegetație forestieră- costul pentru astfel
de lucrări ar fi de 422 lei/ha (fără TVA), pentru o suprafață de 150 ha este necesar
de circa 63 mii lei, fără TVA. Pentru Fondul forestier deținut de primarii de 85,1
mii ha este necesar de circa 36 mln lei/10 ani (fără TVA) sau circa 43 mln lei/10
ani (cu TVA).
Ameliorarea terenurilor, inclusiv degradate, prin împădurire, reabilitarea și crearea
perdelelor forestiere de protecție și atingerea obiectivului stabilit în Programul
Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023-2032 de 145mii ha- costul
este de 15209,8 milioane de lei, sau o medie anuală de 1 521 de milioane de lei,
contribuția bugetului de stat fiind de 2281,5 milioane lei.
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Urmare a adoptării prezentului proiect de act normativ va fi abrogat Codul
silvic nr.887/1996 și va fi necesar aducerea în concordanță a legislației silvice în
vigoare la prevederile noului Cod, cât și elaborarea și aprobarea actelor normative
necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, astfel prevederile acestuia vor intra
în vigoare la expirarea a șase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova.
7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului
În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparența în
procesul decizional, anunțul privind inițierea consultărilor publice la proiectul
Codului silvic, a fost plasat pe pagina web oficială a Ministerului Mediului, la
compartimentul „Transparență decizională” rubrica „Proiecte de documente”
(https://particip.gov.md/ro/document/stages/*/11281)
La fel, în conformitate cu art.5 și 9 din Legea nr.239/2008 privind transparența în
procesul decizional, precum și a pct.11 subpct.3), din Metodologia de analiză a
impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative aprobată
prin Hotărîrea de Guvern nr.23/2019, anunțul privind inițierea consultărilor
publice asupra Analiza Impactului de Reglementare a fost plasat pe pagina web
oficială a Ministerului Mediului, la compartimentul „Transparență decizională”
rubrica „Proiecte de documente” și pe http://www.particip.gov.md.
(https://particip.gov.md/ro/document/stages/anunt-privind-initierea-consultarilor-publice-a-
analizei-impactului-de-reglementare-air-la-proiectul-codului-silvic/10992)
În conformitate cu pct. 170 și 190 din Regulamentul Guvernului, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 610/2018, și conform deciziilor luate în ședința
secretarilor generali din data de 9 octombrie 2023, proiectul a fost remis spre
avizare/expertiză instituțiilor interesate obiecțiile și recomandările fiind examinate
și luate în considerație la definitivarea proiectului.
În conformitate cu pct. 201 din Regulamentul Guvernului prin scrisoarea nr.06-
07/232 din 31.01.2024 proiectul a fost remis repetat spre avizare, obiecțiile și
recomandările fiind examinate și luate în mare parte în considerație la
definitivarea proiectului. Totodată la 26.02.24 în scopul urgentării procesului de
promovare a fost solicitat prin intermediul mijloacelor electronice (procedura
electronică) examinarea obiecțiilor neacceptate sau acceptate parţial înaintate de
participanții la avizare.
8. Constatările expertizei anticorupție
Proiectul a fost supus expertizei anticorupţie conform art. 35 din Legea nr.
100/2017 cu privire la actele normative, obiecțiile și recomandările au fost
examinate și luate în considerație la definitivarea proiectului.
9. Constatările expertizei de compatibilitate
Prezentul proiect nu conține norme privind armonizarea legislației naționale cu
legislația Uniunii Europene.
10. Constatările expertizei juridice
Proiectul a fost supus expertizei juridice conform art. 37 din Legea 100/2017,
obiecțiile și recomandările au fost examinate și acceptate parțial cu argumentarea
în tabelul de sinteză.
11. Constatările Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea
activității de întreprinzător.
Proiectul conţine prevederi ce reglementează activitatea de întreprinzător în
contextul Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementarea a
activității de întreprinzător, astfel a fost elaborată Analiza Impactului de
Reglementare și solicitată expertiză grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea activităţii de întreprinzător.
Analiza de impact a fost susținută cu condiția luării în considerare a obiecțiilor
și recomandărilor expuse (12.09.2023).
Proiectul a fost susținut cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și
recomandărilor (procesul verbal nr.3 al ședinței Grupului de lucru al Comisiei de
Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător din data de 23 ianuarie 2024)
Digitally signed by Iordanov Iordanca-Rodica

Date: 2024.02.27 09:24:31 EET
Ministru Reason: MoldSign Signature Iordanca - Rodica IORDANOV
Location: Moldova
SINTEZA
obiecțiilor și propunerilor (recomandărilor)
Participantul la avizare Conținutul obiecției/ Argumentarea

(expertizare)/consultare publică propunerii (recomandării) autorului proiectului
Agenția de Guvernare Instituția publică „Agenția de Guvernare Electronică” a
Electronică examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la
(3007 – 212 din 12.10.2023) aprobarea proiectului Codului silvic (număr unic
873/MM/2023), autor – Ministerul Mediului, prezentat spre
avizare, și, în limitele competențelor instituției, comunicăm
următoarele obiecții și propuneri la proiectul de Cod:
1. În scopul corelării normelor proiectului cu cele ale art.73 Se acceptă.
alin.(2) din Legea nr.467/2003 cu privire la informatizare și
la resursele informaționale de stat și pentru a evita
eventualele confuzii ale competențelor autorității
administrative pentru silvicultură și cinegetică în raport cu
competența Guvernului stabilită la art.22 lit.c) din aceeași
lege, art.8 lit.l) se va expune cu următorul conținut:
„l) asigură crearea, administrarea, mentenanța și dezvoltarea
sistemelor și resurselor informaționale deținute în
conformitate cu cadrul normativ din domeniul informatizării
și al resurselor informaționale de stat;”.
2. În art.35 alin.(11):
- în primul enunț, cuvintele „în sistemul” se vor substitui cu Se acceptă.
cuvintele „prin intermediul sistemului”;
- în al doilea enunț, cuvintele „este parte a sistemului” se vor Se acceptă.
substitui cu cuvintele „se realizează prin intermediul
sistemului”.
3. În art.64:
- prin corelare cu noțiunea „sistem informațional” definită la Se acceptă.
art.3 din Legea nr.467/2003, în alin.(1) cuvintele „este un
sistem informațional destinat informatizării proceselor” se
vor substitui cu următorul text „reprezintă totalitatea de
resurse și tehnologii informaționale interdependente, de
metode și de personal, destinată păstrării, prelucrării și
furnizării de informație referitoare la procesele”;
- recomandăm autorului excluderea din articolul respectiv a Se acceptă.
alin.(2), deoarece funcțiile specifice ale unui sistem
informațional reprezintă un aspect tehnic care se
reglementează, de regulă, în cadrul conceptului respectivului
sistem informațional, document ce urmează a fi aprobat de
către Guvern. Enumerarea expresă a funcțiilor specifice ale
Sistemului informațional de evidență a lemnului în textul
Codului va limita funcționalitățile sistemului strict în limitele
stabilite la art. 64 alin.(2), iar în eventualitatea în care
posesorul acestui sistem va considera necesară extinderea
acestor funcționalități va fi nevoit să realizeze acțiuni
suplimentare necesare amendării textului viitorului Cod
silvic. Astfel, considerăm că norma de la art.64 alin.(1) din
proiect este destul de explicită în privința destinației
viitorului Sistem informațional de evidență a lemnului și,
prin urmare, stabilirea în alin.(2) și a funcțiilor sistemului la
această etapă nu este necesară.
- competențele Guvernului expuse la alin.(3) necesită a fi Se acceptă.
corelate cu prevederile art.76 alin.(2) și ale art.22 lit.d) din
Legea nr.467/2003, conform cărora, documentele unui
sistem informațional de stat sunt: a) conceptul sistemului
informațional; b) caietul de sarcini al sistemului
informațional; c) regulamentul resursei informaționale,
stabilindu-se atribuția Guvernului de aprobare a conceptelor
și regulamentelor respective, nu și a caietelor de sarcini ale
sistemelor informaționale de stat. Prin urmare, în alin.(3)
cuvintele „și documentele aferente sistemului informațional
de evidență a lemnului” se vor substitui cu textul „ ,conceptul
și regulamentul sistemului informațional de evidență a
lemnului”.
4. Ținând cont de faptul că, potrivit art.65 alin.(3) din proiect,
cadastrul forestier va reprezenta o componentă din cadrul
Sistemului informațional de evidență a lemnului, se impune
ajustarea articolului dat la noțiunea „resursă informațională”
definită la art.3 din Legea nr.467/2003. În acest sens, în
art.65:
- în alin.(1) cuvintele „conține un sistem de informații Se acceptă.
despre” se vor substitui cu cuvintele „reprezintă o resursă
informațională referitoare la”;
- în alin.(3) cuvintele „este o componentă a sistemului” se Se acceptă.
vor substitui cu cuvintele „reprezintă o resursă
informațională ținută în cadrul sistemului”.
Ministerul Educației și Se susține fără obiecții și propuneri
Cercetării
(nr.07-09/5335 din 13.10.23)
I.P. „Serviciul Tehnologia Se susține fără obiecții și propuneri
Informației și Securitate
Cibernetică”
(nr. 1.4/1413/23 din 16.10.23
Ministerul Afacerilor Interne La proiectul legii:
(nr.44/22-4732 din 19.10.23) La art. 15, alineatul unic va deveni alin. (1), totodată Nu se acceptă.
propunem completarea articolului cu alin. (2), cu următorul Astfel de prevederi sunt stabilite la art.32
cuprins:
„(2) Lucrările silvice în fâșia de protecție și în culoarele de
frontieră se efectuează cu acordul Politiei de Frontieră.”.
În sensul propunerii reliefate, remarcăm importanța fâșiei de
protecție a frontierei de stat, care potrivit art. 6 alin. (3) din
Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii
Moldova, se stabilește de la frontiera de stat în interior și are
o lățime de 15 metri. Concomitent, potrivit aceluiași articol,
fâșia de protecție a frontierei de stat este în proprietatea
statului și se acordă în folosință Poliției de Frontieră, pe un
termen nelimitat, în conformitate cu cadrul normativ.
În lumina celor expuse și reieșind din atribuțiile conferite
Poliției de Frontieră prin prisma art. 6 din Legea nr. 283/2011
cu privire la Poliția de Frontieră, considerăm judicios ca,
fâșia de protecție să fie supusă unui control riguros, care
urmează a fi efectuat exclusiv de către autoritatea
competentă pentru asigurarea securității frontaliere.
La proiectul notei informative:
Cu referire la art. 74 alin. (1) din proiectul legii, care prevede Se acceptă
că prezentul cod intră în vigoare la expirarea a șase luni de la
data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
comunicăm că lipsește justificarea termenului de intrare în
vigoare a actului amendat or, în conformitate cu art. 56 alin.
(3) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative,
intrarea în vigoare a actelor normative poate fi stabilită
pentru o altă dată doar în cazul în care se urmărește protecția
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, realizarea
angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova,
conformarea cadrului normativ hotărârilor Curții
Constituționale, eliminarea unor lacune din legislație sau
contradicții între actele normative ori dacă există alte
circumstanțe obiective.
La compartimentul nr. 8, textul „Legea 100/2017” se va Se acceptă
substitui cu textul „Legea nr. 100/2017 cu privire la actele
normative”.
La compartimentul nr. 11, după textul „Legii nr. 235/2006” Se acceptă
se va completa cu textul „cu privire la principiile de bază de
reglementarea a activității de întreprinzător”.
Subsidiar, învederăm că autorul proiectului urmează a se Se acceptă
conforma prevederilor art. 54 din Legea nr. 100/2017 și a
expune conținutul proiectului într-un limbaj simplu, clar și
concis, pentru a se exclude orice echivoc, cu respectarea
strictă a regulilor gramaticale, de ortografie și de punctuație.
Ministerul Afacerilor Externe și Lipsa de obiecții și propuneri.
Integrării Europene
(nr. DI/3/041-12053 din 19
octombrie 2023)
Agenția Siguranța Alimentelor Lipsa de obiecții și propuneri.
(02/1-4980 din 19.10.2023)
Ministerul Infrastructurii și La proiectul Codului:
Dezvoltării Regionale al La art. 11 alin. (3) nu este clar necesitatea autorității Se acceptă parțial.
Republicii Moldova administrative pentru silvicultură și cinegetică de a indica Informațiile specificate la art.11 alin.(3) sun
(nr. 21-5360 din 20.10.2023) alți termeni de prezentare a informației decât cei prevăzuți de solicitate de autoritatea administrativă
legislație. pentru silvicultură și cinegetică (Agenția
Subsecvent, remarcăm că atribuția de „supraveghere „Moldsilva”) în procesul de monitorizare și
(monitorizare) a stării și folosirii durabile a fondului forestier nu în cadrul controlului de stat a stării,
și cinegetic” care denotă „supravegherea (monitorizarea) folosirii, regenerării, pazei și protecției
stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondului fondului forestier și altor terenuri acoperite
forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră” cu vegetație forestieră și sunt incluse în
corespunde ad litteram cu controlul „privind starea, raportul național actualizat la fiecare 5 ani
folosirea, regenerarea, paza, protecția și respectarea și/sau în studiu de impact a managementului
regimului silvic al fondului forestier și altor terenuri forestier.
acoperite cu vegetație forestieră” stabilit la art. 10 lit. b) din Raportul național și studiul de impact a
proiect. managementului forestier este temei de
Mai mult ca atât, obligația proprietarilor și gestionarilor sesizare și investigare pentru autoritățile cu
terenurilor fondului forestier și a altor terenuri cu vegetație drept de controlul de stat în domeniile
forestieră de a prezenta autorității administrative forestier și cinegetic (Inspectoratul pentru
„informațiile și datele statistice deținute și solicitate în protecția Mediului), inclusiv în cadrul
termenii și formele înaintate”, stabilită la art. 11 alin. (3) în procesului de inițiere a încetării dreptului de
alte „circumstanțe” lăsate la discreția autorității gestiune asupra terenurilor din fondul
administrative pentru silvicultură și cinegetică, decât în forestier și altor terenuri acoperite cu
cadrul controlului de stat reglementat prin Legea nr. vegetație forestieră.
131/2012 privind controlul de stat asupra activității de
întreprinzător, determină riscuri ale unor potențiale abuzuri
administrative în exercițiul acțiunilor de
supraveghere/monitorizare a respectării proprietarilor și
gestionarilor terenurilor fondului forestier și a altor terenuri
cu vegetație forestieră a legislației în vigoare.
Suplimentar, solicitarea informațiilor și datelor statistice în
alte moduri decât cele instituite de lege, distorsionează
obiectivul propus prin proiect privind agregarea datelor din
domeniu, încălcându-se principiile legale generale pentru
colectarea, prelucrarea, centralizarea, diseminarea, stocarea
informației statistice.
Totodată, se propune ca forma de prezentare a informației să
fie aprobată de Ministerul Mediului pentru a asigura
uniformitate la nivel național și predictibilitate pentru
proprietarii și gestionarii terenurilor.
Art. 16 alin. (1) care dictează că „Vegetația forestieră situată Se acceptă parțial.
pe terenurile din afara fondului forestier se gestionează de Textul „încheiate între vii a fost exclus”
către proprietarii acestor terenuri sau se atribuie în folosință
persoanelor fizice sau juridice specializate și calificate în
domeniu, în baza actelor juridice încheiate între vii”,
propunem a fi exclus în condițiile în care, prin efectul legii,
proprietarul unui bun imobil gestionează acel bun în limitele
dreptului de proprietate, iar careva paralelisme și dublări de
norme legale sunt inoportune.
Limitarea dreptului proprietarului de a transmite în folosință
un bun imobil în baza actelor juridice încheiate între vii
reprezintă o îngrădire a dreptului de proprietate. Or, orice
persoană are dreptul de a deține dreptul în proprietate, de a
folosi, de a dispune și de a lăsa moștenire bunurile pe care
le-a dobândit în mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de
bunurile sale decât pentru o cauză de utilitate publică, în
cazurile și în condițiile prevăzute de lege și în schimbul unei
despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe
care a suferit-o.
Folosința bunurilor poate fi reglementată prin lege în limitele
impuse de interesul general.
De asemenea, în condițiile în care actele juridice între vii
sunt încheiate pentru a produce efecte juridice în timpul vieții
autorilor lor, urmând a-și înceta efectul la decesul părții în
favoarea căreia s-a născut dreptul. Eventual, în Nota
informativă urmează a fi aduse argumentele de rigoare
asupra motivului pentru care actele juridice încheiate în
cazul dat nu pot fi transmise succesoral. Și nu în ultimul rând,
evocăm că, de regulă, durata unui contract de rentă viageră
este limitat prin durata vieții unei sau mai multor persoane.
Totodată, relevăm că însăși din noțiunea de „vegetație
forestieră” (care semnifică că este vegetația constituită din
arbori și arbuști forestieri care s-a instalat în mod natural sau
artificial prin semănături și plantări), înțelegem că un teren
poate avea apartenența la vegetație forestieră din afara
fondului forestier în circumstanțe naturale, care nu-i poate fi
imputată proprietarului.
Și nu în ultimul rând, atenționăm că, atunci când este vorba
despre gestiunea vegetației forestiere din afara fondului
forestier, se va lua în considerare că potrivit art.1 alin. (4) al
Legii drumurilor nr. 509/1995, „terenurile, plantațiile din
zona drumului și perdelele de protecție fac parte integrantă
din drum”.
În altă ordine de idei, pornind de la noțiunea de „parcare” Nu se acceptă.
prevăzută în Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Prevederile art. 25 alin. (9) sunt în
Hotărârea Guvernului nr. 357/2009, la art. 25 alin. (9) se corespundere cu prevederile art. 135 din
propune de substituit cuvântul „Parcarea” cu cuvântul Codul Contravențional nr.218/2008 și
„Staționarea”. Secţiunii a 7-a „Oprirea și staționarea
voluntară. Parcarea”, din Regulamentul
circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 357/2009.
La art. 75, lit. c) se va exclude, deoarece la lit. b) este stabilită Se acceptă.
norma dispozitivă finală despre faptul că, Guvernul va
asigura aducerea în concordanță cu prezentul Cod a actelor
sale normative, iar aprobarea/abrogarea actelor normative
departamentale ale autorităților administrative centrale și ale
structurilor organizaționale subordonate din sfera lor de
competență (spre exemplu, ordinele) nu ține de competența
Guvernului dar a autorității publice emitente a actului
normativ de referință.
Nota informativă însoțește „proiectul de lege”, nu „proiectul Se acceptă.
hotărârii de Guvernul”, care eventual post-aprobare în
ședință de Guvern, urmează a fi prezentat Parlamentului, în
calitate de autoritate publică cu competență de adoptare,
împreună cu dosarul de însoțire, în sensul art. 40 al Legii nr.
100/cu privire la actele normative
Inspectoratul pentru Protecția Comunică despre următoarele propuneri și obiecții.
Mediului Art. 10 alin. (2) va avea următorul conținut „Controlul de stat Nu se acceptă.
(nr.1542 din 24.10.23) în fondul forestier și cinegetic, alte terenuri acoperite cu
vegetație forestieră, este exercitat de către autoritatea
administrației publice centrale pentru protecția mediului și
utilizarea resurselor naturale, prin intermediul
Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Controlul în
fondul forestier de stat nu cade sub incidența legii privind
controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
Controlul de stat în fondul forestier și cinegetic, alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră indiferent de forma de
proprietate include: ”.
în art. 10 alin. (2) lit. b) de exclus sintagma „conform Se acceptă.
raportului național periodic și studiului de impact, prevăzute
la art. 11 ”.
La art. 20 alin. (1) cuvintele „stabilită Guvern” se va substitui Se acceptă.
cu cuvintele „stabilită de Guvern ”.
La art. 21 alin. (1) de exclus sintagma „locuințe pentru Nu se acceptă.
personalul silvic”. Propunerea nu este argumentată
în art. 21 alin. (7) sintagma „până la 5 ani” de substituit cu Se acceptă.
sintagma „până la 3 ani ”.
în art. 25 alin. (1) cuvântul „persoanele” se va substitui cu Se acceptă.
cuvântul „persoanelor”.
La art. 35 alin. (13) de exclus sintagma „pentru păstrare Se acceptă.
provizorie”.
Art. 35 alin. (16) urmează a fi modificat și expus în Se acceptă parțial.
următoarea redacție: „In cazul în care nu poate fi stabilită
proveniența produselor lemnoase reținute, iar
contravenientul nu solicită achitarea contravalorii produselor
lemnoase, aceasta va fi confiscată conform prevederilor
Codului contravențional sau Codului penal în modul stabilit.
Pentru cazul în care proveniența legală este stabilită,
produsele lemnoase reținute vor fi restituite proprietarului,
care va suporta cheltuielile de depozitare ”.
Totodată menționăm, că la art. 35 se face referință despre Nu se acceptă.
recoltarea și transportarea produselor lemnoase, însă,
atragem atenția asupra faptului că sunt și produse
nelemnoase. Din acest motiv, propunem la articolul
respectiv, de făcut referință și la produsele nelemnoase ce fac
parte din produsele pădurii.
In art. 40 alin. (4) și art. 41 alin. (1) sintagma „abilitată cu Se acceptă.
gestiunea resurselor naturale și protecția mediului” se va
substitui cu sintagma „pentru protecția mediului și utilizarea
resurselor naturale ”.
La art. 44 alin. (5) sintagma „trei ani” se va substitui cu Se acceptă.
sintagma „doi ani”.
La art. 48 alin. (4) cuvintele „implementează politica” se va Se accepta.
substitui cu cuvintele „implementarea politicii”. Art.49 alin. (4)) a fost modificat
La art. 52 cuvântul „ameliorării” se va substitui cu cuvântul Se accepta.
„ameliorarea”.
La art. 52 alin. (1) lit. h) cuvântul „culoare” se va substitui Se acceptă.
cu cuvântul „ culuoare ”.
In art. 56 alin. (3) după cuvintele „Amenajări Silvice” La art.56 alin. (3) astfel de cuvinte nu sunt.
sintagma „să” se va substitui cu sintagma „ și ”.
La art. 57 alin. (1) sintagma „cu consultarea autoritatea” se Se acceptă.
va substitui cu sintagma „ cu consultarea autorității ”.
La art. 67 alin. (1) după cuvântul „Reducerea” se vor adăuga Se acceptă.
cuvintele „și fragmentarea ”.
în art. 68 alin. (2) sintagma „de către proprietar” se va Nu se acceptă.
substitui cu sintagma „de către entitatea silvică teritorială”. Conform art.5 alin. (1) după forma de
proprietate, fondul forestier poate fi:
a) fond forestier proprietate a statului;
b) fond forestier proprietate a
unităților administrativ-teritoriale;
c) fond forestier proprietate privată.
Entitatea silvică teritorială este în drept să
valorifice masa lemnoasă din fondul
forestier proprietatea statului.
La art. 70 alin. (2) lit. u) cuvântul „produsele” se va substitui Se acceptă.
cu cuvântul „produselor ”.
La art. 70 alin. (2) de adăugat încălcările vizate în Codul Nu se acceptă
contravențional și care nu se regăsesc în prezentul articol: Fiind deja stabilite în Codul Contravențional
- Încălcarea modului de folosire a fondului de exploatare, de nu este necesar dublarea acestora in
recoltare, de transportare și de export al lemnului și al prezentul proiect
produselor lemnoase. (prevăzut la art. 142 alin. (1)CC);
- Întocmirea incorectă a materialelor primare pentru
efectuarea tăierilor și recepționarea masei lemnoase.
(prevăzut la art. 142 alin. (3) CC);
- Efectuarea unor exploatări forestiere contrar scopurilor sau
cerințelor prevăzute în autorizația (dispoziția) de tăiere a
arborilor ori în biletul silvic. (prevăzut la art. 121 CC);
- Încălcarea modului și a termenelor de împădurire a
parchetelor exploatate și a terenurilor neîmpădurite din
fondul forestier, precum și a parchetelor exploatate de pe
terenurile cu vegetație forestieră din afara acestui fond.
(prevăzut la art. 125 CC);
- Darea în exploatare a întreprinderilor, secțiilor, agregatelor,
căilor de transport, obiectivelor comunale, a altor obiective
noi, precum și a celor reconstruite, fără instalațiile de
prevenire a impactului negativ asupra stării și regenerării
pădurilor. (prevăzut la art. 133 CC).
La art. 71 textul va fi inclus în aliniatul (1), fiind completat Nu se acceptă.
cu aliniatul (2) cu următorul conținut: „ în cazul în care
pentru producția lemnoasă, sau altor produse ale pădurii
dobândite ilicit nu este constatată proveniența,
contravaloarea ei se încasează la bugetul de stat. ”.
La art. 72 alin. (4) cuvântul „normativelor” se va substitui cu Se acceptă.
cuvântul „ normativelor ”.
- art. 73 alin. (1) după cuvintele „fond forestier” se vor Se acceptă.
adăuga cuvintele „alte terenuri acoperite cu vegetație
forestieră”
Ministerul Energiei Ministerul Energiei este responsabil de elaborarea politicilor
(nr. 10-1767 din 27 octombrie statului în domeniul promovării utilizării energiei din surse
2023) regenerabile. Biomasa reprezintă o importantă resursă
energetică pentru Republica Moldova, iar conform Balanței
Energetice pentru anul 2022, publicată de Biroul Național de
Statistică, ponderea biocombustibililor și a deșeurilor
(inclusiv lemnele de foc) a constituit 20% în consumul final
de energie.
Adițional, vă informăm că în cadrul ședinței plenare din 5
octombrie 2023 a fost aprobat în prima lectură proiectul de
Lege privind aprobarea proiectului de lege cu privire la
modificarea Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării
energiei din surse regenerabile, care transpune parțial
Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și al
Consiliului din 11 Decembrie 2018 privind promovarea
utilizării energiei din surse regenerabile (reformată), în
varianta adaptată și aprobată prin Decizia Consiliului
Ministerial al Comunității Energetice nr. 2021/14/MC-EnC.
Astfel, conform prevederilor din legea nominalizată, energia
produsă din biocarburanți, biolichide și combustibili de
biomasă, produși din biomasă agricolă și biomasă forestieră,
sau din deșeurile și reziduurile provenite de pe terenuri
agricole, necesită să îndeplinească criteriile de durabilitate și
de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de seră vor fi stabilite în Regulamentul privind criteriile
de durabilitate pentru biocarburanți, biolichide și
combustibilii din biomasă, care urmează a fi aprobat de
Guvern, care vor transpune prevederile din Articolul 29 din
Directiva (UE) 2018/2001.
Prin urmare, conform acestor prevederi, biocombustibilii,
biolichidele și combustibilii din biomasă produși din
biomasă forestieră, care sunt luați în considerare în scopurile
menționate mai sus, trebuie să îndeplinească următoarele
criterii pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza
biomasă forestieră obținută printr-un proces de producție
nedurabil:
a) țara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de
legislație națională sau subnațională aplicabilă în domeniul
recoltării, precum și de sisteme de monitorizare
și de asigurare a respectării legislației, care asigură:
i. legalitatea operațiunilor de recoltare;
ii. regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;
iii. protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional
sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca
zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în
zone umede și turbării;
iv. că recoltarea se desfășoară ținându-se seama de
menținerea calității solului și a biodiversității în scopul
reducerii la minimum a efectelor negative; șiv. că recoltarea
menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe
termen lung a pădurii;
b) atunci când dovezile menționate la litera (a) din prezentul
alineat nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și
combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră
sunt luați în considerare în scopurile menționate dacă la nivel
de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de
management care asigură:
i. legalitatea operațiunilor de recoltare;
ii. regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;
iii. protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional
sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca
zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în
zone umede și turbării, cu excepția cazului în care se
furnizează dovezi potrivit cărora recoltarea materiilor prime
în cauză nu aduce atingere acestor scopuri de protecție a
naturii;
iv. că recoltarea se desfășoară ținându-se seama de
menținerea calității solului și a biodiversității în scopul
minimizării efectelor negative; și
v. că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de
producție pe termen lung a pădurii.”.
Urmare a celor expuse supra, și având în vedere necesitatea
armonizării prevederilor proiectului Codului silvic la
Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de seră descrise în Directiva (UE) 2018/2001 a
Parlamentului European și al Consiliului din 11 Decembrie
2018 privind promovarea utilizării energiei
din surse regenerabile (reformată) și ulterior de cadrul
normativ național, considerăm judicios ajustarea proiectului
prin prisma acestor prevederi. În acest context opinăm după
cum urmează.
1. La art. 2 alin. (1) lit. c) din proiectul Codului silvic (în Se acceptă.
continuare - Proiect) poate fi exclusă, în contextul în care la
alin. (3) din același articol se propune reglementarea
principiului dat printr-o normă onerativă, aplicarea căreia
este condiționată de aprobarea Guvernului, respectarea
principiilor stabilite la alin. (1) și a indicatorilor pentru
fiecare criteriu al gestionării durabile a pădurilor.
2. La alin. (2) din același articol propunem completarea listei Asigurarea legalității și monitorizării
cu următoarele principii durabile: operațiunilor de recoltare și regenerarea și
l) asigurarea legalității și monitorizării operațiunilor de împădurirea terenurilor fondului forestier
recoltare; sunt parte componentă a principilor stabilite
m) regenerarea și împădurirea terenurilor fondului forestier. la art.2 alin.(2) lit. a),b),i).
3. La art. 3, propunem ajustarea termenului „regimului Se acceptă parțial.
speciale de gospodărire și protecție”, cât și completarea cu
definiția termenului „ocol silvic”. Tot aici menționăm că Termenului „regimului speciale de
denumirile termenilor definiți de la pct. 16) și 17) sunt gospodărire și protecție” a fost ajustat. A
aparent similari, fapt care poate fi soldat prin interpretări doua parte a noțiunii de la pct. 17) a fost
eronate pentru viitor, în contextul utilizării termenelor exclusă.
respectivi, odată ce termenii de la pct. 16) și 17) sunt definiți
în mod diferit. Astfel, terminul de la pct. 17) ar putea fi
redenumit din ,,servicii silvice” în ,,activități silvice”.
Totodată, a doua parte a noțiunii de la pct. 17) reprezintă o
parte distinctă care ar putea forma o normă aparte, revizuită
și încorporată într-un nou alineat al art. 54 din proiect.
4. La art. 4 alin. (7) lit. b) după cuvântul „comunicație” de Se acceptă.
inclus textul „și a zonelor de protecție a rețelelor electrice, Lit. b) de la alin. (7) art.4 a fost reformulat.
conductelor de gaze naturale și a rețelelor termice”.
5. La art. 8 propunem completarea cu o literă adițională cu Se acceptă.
următorul cuprins „contribuie la promovarea politicii de Art.8 a fost completat cu lit. x) cu următorul
reducere la minimum a riscul de a utiliza biomasă forestieră cuprins: „x) contribuie la promovarea
obținută printr-un proces de producție nedurabil”. Această politicii de reducere la minimum a riscului
prevedere asigură armonizarea prevederilor Codului silvic de a utiliza biomasă forestieră obținută
cu cadrul normativ în domeniul criteriilor dedurabilitate a printr-un proces de producție nedurabil”
biocombustibililor.
6. Art. 8 din proiect urmează a fi completat cu litera x) cu Se acceptă.
următorul conținut: „x) participă la soluționarea problemelor
privind atribuirea terenurilor fondului forestier proprietate a
statului pentru construcția și exploatarea obiectelor
energetice de importanță națională”.
7. Art. 9 din proiect se completează cu litera n) cu următorul Se acceptă.
conținut: „n) participă la soluționarea problemelor privind
atribuirea terenurilor fondului forestier proprietate a
unităților administrativ-teritoriale pentru construcția și
exploatarea obiectelor energetice de importanță națională și
locală”.
8. Se recomandă menționarea expres a instituției Se acceptă
responsabile de elaborarea programelor și planurilor Art. 9 a fost reformulat
naționale privind dezvoltarea durabilă a fondului forestier,
considerând că art. 9, prevede că Autoritățile administrației La art. 64 este prevăzut că conceptul și
publice locale în procesul de reglementare a relațiilor silvice regulamentul sistemului informațional de
„i) elaborează̆ și aprobă programele locale privind evidență a lemnului se aprobă de Guvern
dezvoltarea durabilă, folosirea”. Aceiași obiecție este
valabilă pentru art.11. alin. (2) și art.64 din proiect.
9. La art.14 alin.(6) propunem excluderea sintagmei „cu Se acceptă
autentificare notarială și înregistrare la organele cadastrale”,
ori art.5 din acest proiect prevede la alin.(5) că proprietatea
privată asupra pădurilor se recunoaște în cazul plantării
și/sau instalării naturale a vegetației forestiere pe terenurile
proprietate privată, în ordinea stabilită de legislația funciară
prin schimbarea destinației terenurilor, fapt care și presupune
înregistrarea drepturilor reale.
Astfel, atribuirea în gestiune a terenurilor din fondul forestier
proprietate privată, se efectuează în conformitate cu
legislația civilă, care nemijlocit reglementează actele juridice
pentru care forma autentifică este obligatorie, fiind lipsită de
necesitate reiterării în Codul silvic a prevederilor Codului
civil.
10. La art.17 alin. (1) propunem introducerea unei grupe noi Nu se acceptă.
cu următorul conținut ,,c) grupa a treia funcțională cu funcțiiGrupa propusă nu poate fi încadrată în
de producție a biomasei în scopuri energetice”. categoria de pădure ele sunt plantații din
afara fondului forestier astfel cum este
stabilit la art. 4 alin. (7), lit. c)
11. La art. 17 alin. (2) propunem includerea grupei a treia cu Nu se acceptă.
următorul conținut: Grupa propusă nu poate fi încadrată în
,,În grupa a treia: categoria de pădure ele sunt plantații din
a) Păduri cu ciclu scurt de taiere cu funcție de producție a afara fondului forestier astfel cum este
biomasei lemnoase sub formă de tocătura și așchii; stabilit la art. 4 alin. (7), lit. c)
b) Păduri cu ciclu scurt de taiere cu funcții de producție a
lemnului de foc.”
12. Propunem completarea art. 17 cu un alineat nou cu Nu se acceptă
următorul conținut ,, 31) Plantații cu ciclu scurt de tăiere nu se
încadrează în categoria de pădure și sunt
Regulamentul privind înființarea și exploatarea pădurilor cu amplasate pe terenuri cu destinație agricolă
ciclu scurt de tăiere prevăzute la Grupa a treia funcțională și se reglementează de Codul funciar nr.828
este aprobat de Guvern.”
13. La art. 20 alin. (2) și la art.76 alin. (2) solicităm Se acceptă
substituirea termenului „gaze” cu termenul de „gaze
naturale”.
14. Totodată la art. 20 alin. (2) din proiect, considerăm că Nu se acceptă
includerea definițiilor în actul normativ trebuie să se facă
doar în cazul și în limita necesară pentru reglementarea
cercului subiecților, drepturilor și obligațiilor acestora și a
modului de exercitare a drepturilor și obligațiilor. În acest
context, menționăm necesitatea indicării în nota informativă
a întrunirii condițiilor ce impun definirea termenului în actul
normativ și a circumstanțelor care justifică definirea
termenului în sensul propus de autori. Totodată, se va ține
cont că, nu este necesară dublarea noțiunilor din alte acte
normative, paralelismele în legislație fiind inadmisibile.
Astfel, noțiunea de „utilitate publică de interes național” se
va exclude or, aceasta este indicată în Legea exproprierii
pentru cauză de utilitate publică nr. 488/1999.
15. La art. 21 alin. (1), după sintagma „linii de comunicații” Se acceptă.
se propune a fi completat cu „rețele electrice”.
16. La art. 23 alin. (2) din proiect, se propune completarea cu Se acceptă.
o literă nouă „e) să respecte zonelor de protecție a rețelelor
electrice, conductelor de gaze naturale și a rețelelor termice”
considerăm că includerea unei asemenea norme este
necesară întru evitarea unor viitoare dispute dintre operatorii
de sistem și gestionarii de terenuri din fondul forestier
privind încălcarea acestor zone, sau spre exemplu plantarea
unor noi specii în aceste zone care sunt reglementate prin alte
acte normative decât prezentul Cod, iar aceste rețele au o
utilizare publică.
17. La art. 26 alin. (1) și (3) din proiect, considerăm că Se acceptă.
sintagma ,,de scurtă durată” urmează a fi exclusă, din motiv
că prezența acesteia contribuie la formarea unui caracter
interpretabil a normei, respectiv nivelul de claritate și
precizie a normei se reduce, fapt ce contravine prevederilor
art. 60 alin. (3) lit. a) și b) din Legea nr. 100/2017 cu privire
la actele normative. În speță, legislația nu prevede noțiuni ca
,,termene de scurtă durată” în materia raporturilor
contractuale or, termenele de valabilitate a contractelor sunt
plafonate. Cu titlu de exemplu, potrivit art. 1253 din Codul
civil: ,,Termenul locațiunii nu poate depăși 99 de ani”.
18. Întru asigurarea unei exploatări corecte a rețelelor Se acceptă.
destinate prestării serviciilor publice se propune completarea
art. 25 cu alin. (11) din proiect cu următorul conținut:
„(11) În scopul asigurării și sau restabilirii zonelor de
protecție a rețelelor electrice, conductelor de gaze naturale și
a rețelelor termice în conformitate cu prevederile
Regulamentelor corespunzătoare, aprobate prin Hotărâri de
Guvern, operatorii de sistem pot avea acces pe teritoriul
fondului forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație
forestieră proprietate publică sau privată, inclusiv cu
autovehiculele și alte mijloace de transport destinate
efectuării lucrărilor de menținere a zonei de protecție, cu
informarea în scris a autorităților publice locale și
gestionarul terenurilor fondului forestier ”.
19. La art. 32 alin. (1) din proiect propunem completarea cu Se acceptă.
următorul scop: ”cultivarea și recoltarea plantațiilor speciilor
forestiere instalate în scopuri energetice”. Necesitatea
includerii acestui scop rezidă din faptul că plantele
energetice sunt cultivate și recoltate în scopul producerii de
energie, precum biomasa energetică, în loc să fie produse din
tăieri de îngrijire, regenerare sau din alte categorii
enumerate.
20. La art. 33 alin. (1) din proiect propunem reformularea Se acceptă
conținutului acestui articol, în vederea expunerii/enumerării La art. 33 alin. (1) textul „(permis,
tuturor actelor permisive cere sunt menționate în sintagma
„actelor permisive (permis, autorizație, acord pentru export autorizație, acord pentru export etc.)” a fost
etc.). exclus.
21. La fel propunem modificarea art. 35 alin. (2) din proiect Se acceptă.
și anume substituirea sintagmei „liniilor de transport, de
energie electrică” cu textul „rețelelor electrice de transport”,
precum și la art. 20 alin. (2), art. 67 alin. (2) a textului „linii
de transport de energie electrică de înaltă tensiune” cu textul
„rețelele electrice de transport” în conformitate cu noțiunile
prezente în Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică.
Totodată, se propune completarea art. 35 alin. (2), după
cuvântul „etc” cu textul „asigurarea și/sau restabilirea
zonelor de protecție a rețelelor electrice, conductelor de gaze
naturale și a rețelelor termice”.
22. La art. 64, solicităm stabilirea expres a autorității Nu se acceptă
responsabile de gestionarea și dezvoltarea Sistemului Autoritatea responsabilă de gestionarea,
informațional de evidență a lemnului. mentenanța sistemul informațional de
evidență a lemnului cât și procedurile de
evidență și trasabilitate a masei lemnoase, a
provenienței, circulației și comercializării
masei lemnoase, a regimului spațiilor de
depozitare a masei lemnoase și al
instalațiilor de prelucrare, precum și cele
privind proveniența și circulația produselor
lemnoase destinate consumului propriu al
proprietarului, vor fi stabilite prin conceptul
și regulamentul aprobat de Guvern.
23. Complementar, la cele menționate, propunem autorului Se acceptă

promovarea atât în cadrul acestui proiect cît și în domeniul Astfel de prevederi sunt stabilite la alin.(4)
politicilor de mediu, stimularea și facilitarea prin diverse art.41
instrumente crearea plantațiilor cu scop energetic, în vederea
asigurării securității energetice a Republicii Moldova.
Congresul Autorităților Locale Propunem următoarele modificări și completări la proiectul
(nr. 321 din 30 octombrie 2023) Codului:
4.1.1. La art. 3 (Noțiuni principale 4) entitate silvică – Se acceptă
persoană juridică, constituită de către Guvern în condițiile
legii, în scopul administrării gestionării fondului forestier
proprietate a statului și/sau pe bază de contracte a celui
proprietate a unităților teritorial-administrative și privat și
implementării programelor și planurilor de dezvoltare în
domeniul silviculturii) este necesară substituirea sintagmei
„teritorial-administrative” cu sintagma „administrativ-
teritoriale”.
4.1.2. La art. 3 (Noțiuni principale 14) regimului speciale de Se acceptă
gospodărire și protecție – ansamblul de reguli, norme și
măsuri stabilite prin acte normative sau planuri de
management forestier, în scopul asigurării utilizării durabile
a fondului forestier, conservarea biodiversității, protecția
mediului și menținerea funcțiilor ecologice și sociale a
pădurii) este necesară corectarea noțiunii (regim special).
4.2.1. La art. 4 (1) Fondul forestier include: g) terenurile Se acceptă parțial
ocupate de construcţii şi terenurile aferente acestora: sedii
administrative, cabane, fazanerii, instalații și amenajări
speciale de creștere a peștelui, crescătorii de animale de
interes vânătoresc, drumuri forestiere, spaţii industriale de
prelucrare a produselor pădurii, alte dotări tehnice specifice
sectorului forestier, terenurile ocupate temporar şi cele
afectate de litigii, precum şi terenurile forestiere din cadrul
culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de
stat) după cuvintele „instalații și amenajări speciale de
creștere a peștelui” se propune completarea cu cuvintele
„amplasate pe terenuri incluse în amenajamente silvice”, iar
cuvintele „terenurile ocupate temporar şi cele afectate de
litigii” considerăm că nu satisfac criteriile de previzibilitate
și claritate, și urmează a fi precizate.
4.2.2. La art. 4 alin. (1) Fondul forestier include: lit. i) Nu se acceptă
iazurile, albiile pâraielor incluse în amenajamentele silvice Cadastrul apelor este un sistem
și în Cadastrul apelor) este necesară excluderea cuvintelor informațional, amenajamentul silvic este
„și în Cadastrul apelor”. Aceste terenuri nu pot face studiul de bază în gestionarea pădurilor, cu
concomitent parte din fondul forestier și din fondul apelor. conținut tehnico-organizatoric, juridic şi
economic, fundamentat ecologic și
constituie baza cadastrului de specialitate.
Astfel informațiile privind iazurile, albiile
pâraielor pot fi incluse în ambele sisteme
informaționale
4.2.3. La art. 4 alin. (3) Includerea terenurilor în fondul Nu se acceptă
forestier se face în baza amenajamentelor silvice prin Conform HG 63/2019 pentru aprobarea
delimitare, înregistrare în registrul bunurilor imobile și regulamentului privind modul de delimitare
cadastrul funciar) se propune substituirea cuvintelor „prin a bunurilor imobile proprietate publică
delimitare, înregistrare” cu cuvintele „după delimitarea și procesul de delimitare a bunurilor imobile
înregistrarea”. proprietate publică se finalizează odată cu
înregistrarea dreptului de proprietate asupra
acestora şi a domeniului respectiv în
registrul bunurilor imobile. Pentru păduri –
hotarul se determină în temeiul materialelor
amenajării silvice şi de evidenţă a plantaţiei
silvice, materialelor evidenţei grafice
4.2.4. La art. 4 alin. (5) Terenurile din afara fondului forestier Se acceptă parțial.
cu vegetația forestieră plantată și/sau instalată natural sunt Contravine prevederilor Legii 100/2017 cu
supuse procesului de schimbare a destinației și includerea în privire la actele normative și tehnicii
fondul forestier) cuvântul „sunt” urmează a fi substituit prin legislative. Textul „se recomandă a fi cu
cuvintele „se recomandă a fi cu prioritate”și completat (la prioritate” are un sens ambiguu”
final) „prin deciziile proprietarilor de aprobare a Actul normativ are caracter public,
amenajamentelor silvice. Schimbarea categoriei de obligatoriu, general şi impersonal.
destinație și a modului de folosință în aceste cazuri se La art.4 alin.6 sa stabilit că modul de
scutește de orice plăți aferente”. Formularea actuală („sunt”) transmitere, schimbarea terenurilor și/sau a
contravine principiilor constituționale de inviolabilitate a destinației acestora, modificarea hotarelor
proprietății și a autonomiei locale. A se vedea și formularea fondului forestier, precum și a categoriilor
corespunzătoare din proiectul Codului silvic al României
care se află actualmente în procedură de adoptare și care de terenuri menționate la alin. (4) și (5) se
utilizează sintagma „pot opta”. aprobă de Guvern
4.2.5. La art. 4 alin. (5) lit. g) terenurile agricole indiferent Se acceptă
de forma de proprietate ocupate de vegetație forestieră
plantată și/sau instalată natural, ce corespunde definiției
pădurii din art. 3)cuvintele „corespunde definiției pădurii”
urmează a fi substituite cu cuvintele „corespund
noțiunii de „pădure”.
4.3.1 La art. 5 (Dreptul de proprietate asupra terenurilor Nu se acceptă
fondului forestier alin. (3) Terenurile ce corespund Cuvintele „Statul poate” poartă un caracter
prevederilor legii cu privire la formarea bunurilor imobile, şi ambiguu.
altor acte conexe din domeniul dat, achiziționate din resurse
financiare publice în scop de consolidare, menținere,
conservare și dezvoltare a fondului forestier sunt recunoscute
proprietate publică a statului) principial urmează a fi
substituite cu alin. (3) cu următorul cuprins: „3) Statul poate
achiziționa din mijloacele bugetului de stat terenuri în scop
de consolidare, menținere, conservare și dezvoltare a
fondului forestier proprietate publică a statului”.
4.3.2. La art. 5 alin. (7) Fondul forestier din domeniul public Se acceptă
al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este
inalienabil, insesizabil și imprescriptibil) urmează a fi expus
cu următorul cuprins: „(7) Fondul forestier proprietate a
statului sau al unităților administrativ teritoriale aparține
domeniului public al acestora și este inalienabil, insesizabil
și imprescriptibil”.
4.4. La art. 6 (De competența Guvernului ține: f) aprobarea Se acceptă parțial
atribuirii terenurilor fondului forestier pentru necesități
publice și schimbarea de terenuri din fondul forestier) lit. f)
urmează a fi expusă cu următorul cuprins: „f) retragerea și
schimbul terenurilor din fondul forestier pentru necesitățile
publice ale statului, cu schimbarea categoriei de destinație și
a modului de folosință”.
4.5. La art. 7 (Competența autorității administrației publice Se acceptă
centrale pentru protecția mediului și utilizarea resurselor
naturale alin. (2) Funcțiile de bază a autoritatea
administrației publice centrale pentru protecția mediului și
utilizarea resurselor naturale în domeniul administrării
fondului forestier și cinegetic sunt) cuvintele „a autoritatea”
urmează a fi corectate (ale autorității).
4.6.1. La art. 8 (Competența autorităţii administrative pentru Se acceptă
silvicultură și cinegetică Autoritatea administrativă pentru
silvicultură și cinegetică creată în scopul gestionării fondului
forestier și cinegetic: lit. i) aprobă amenajamentele silvice)
urmează a fi completată cu cuvintele „elaborate pentru
fondul forestier proprietate a statului, precum și ține evidența
tuturor amenajamentelor silvice, inclusiv aprobate pentru
fondul forestier proprietate a unităților administrativ-
teritoriale, proprietate privată”.
4.6.2. Art. 8 se propune completarea cu o nouă literă cu Nu se acceptă
următorul cuprins: „recomandă și contribuie la elaborarea Cuvintele „recomandă și contribuie” au
amenajamentelor silvice pentru întreg fondul forestier, caracter ambiguu. Totodată planificarea
indiferent de proprietate, inclusiv prin planificarea resurselor resurselor financiare necesare în bugetul
financiare necesare în bugetul public național pentru public național se face în corespundere cu
elaborarea amenajamentelor silvice, care ulterior, urmează a Legea finanțelor publice și responsabilității
fi compensate de către proprietarii interesați (în cazul bugetar-fiscale nr. 181/2014.
acceptării în prealabil a suportării costurilor și condițiilor
aferente urmare a notificării corespunzătoare)”.
4.6.3. La art. 8 (lit. s) asigură integritatea fondurilor forestier Se acceptă
şi cinegetic) menționăm că proiectul Codului nu face o La art.8 lit.t) (anterior lit.s)) textul a fost
claritate în privința fondului cinegetic, în sensul că întreg reformulat.
fondul forestier este și fond cinegetic sau doar o parte, în
această din urmă ipoteză trebuie precizate circumstanțele.
Prima face se pare că este unul și același fond (adică toate
fondurile forestiere sunt și fonduri cinegetice), iar în acest
caz, urmează a fi substituit cuvântul „fondurilor” cu cuvântul
„fondului”.
4.6.4. La art. 8 (lit. l) asigură crearea şi gestionarea Nu se acceptă.
sistemelor informaţionale şi a bazelor de date în domeniile Nu este necesar completarea art.8 lit. l cu
de competență) urmează a fi completat cu cuvintele „inclusiv cuvintele „inclusiv privind ținerea
privind ținerea cadastrului forestier”. Proiectul Codului nu cadastrului forestier” deoarece acesta este
prevede autoritatea publică responsabilă de ținerea însuși sistem informațional și cade sub
cadastrului de specialitate (forestier) și nici incidența Legii nr.467/2003 cu privire la
modalitatea/procedura, ci doar la art. 65 alin. (3) face informatizare și la resursele informaționale
precizarea: „Cadastrul forestier este o componentă a sistemul de stat.
informațional de evidență a lemnului”. Funcțiile, subiecții, procedurele specifice ale
unui sistem informațional reprezintă un
aspect tehnic care se reglementează, în
cadrul conceptului respectivului sistem
informațional și a regulamentului de ținere a
acestora, documente ce urmează a fi aprobat
de către Guvern. Enumerarea expresă a
funcțiilor specifice ale sistemelelor
informaționale în textul Codului va limita
funcționalitățile sistemului strict în limitele
stabilite de acesta, iar în eventualitatea
schimbării proprietarului, deținătorului,
posesorului, registratorului sau extinderii
funcționalități va fi necesar să realizeze
acțiuni suplimentare necesare amendării
textului viitorului Cod silvic.
4.7. Referitor la art. 9 (Competența autorităților Se acceptă
administrației publice locale în procesul de reglementare a
relațiilor silvice) pentru asigurarea clarității și previzibilității,
precum și pentru realizarea operativă și efectivă a
competențelor, considerăm necesar de a face distincția între
competențele autorităților executive și deliberative. În acest
sens, propunem reformularea articolului astfel încât:
i) atribuțiile APL de la lit. a), d), j) să aparțină (să fie proprii)
consiliilor locale (autorității deliberative);
ii) atribuțiile de la lit. c), e), f), g), h), k), l), m) să aparțină
primarilor (autorității executive), iii) atribuțiile de la lit. b),
i) să fie partajate (comune autorităților executive și
deliberative).
4.8. Referitor la art. 11 alin. (4) Surse primare de date pentru Se acceptă
supravegherea (monitorizarea) stării, folosirii, regenerării,
pazei și protecției fondului forestier și altor terenuri acoperite
cu vegetație forestieră sunt: lit. c) evidența de stat a fondului
forestier și cadastrul silvic de stat) cuvântul „silvic” urmează
a fi substituit cu cuvântul „forestier” (pentru asigurarea
unității terminologiei în textul proiectului Codului).
4.9.1. În art. 14 alin. (3) Gestiunea directă se realizează prin
structuri ale autorităţilor administraţiei publice locale, Se acceptă
înfiinţate prin deciziile consiliilor locale, după caz, care pot
fi: a) compartimente de specialitate, fără personalitate
juridică, organizate în cadrul aparatului propriu al consiliului
local al unităţii administrativ-teritoriale) urmează a fi
substituite cuvintele „al consiliului local al unităţii
administrativ-teritoriale” cu cuvintele „autorităților
administrației publice locale”.
4.9.2. În art. 14 alin. (6) Atribuirea în gestiune a terenurilor Se acceptă
din fondul forestier proprietate privată, se efectuează prin
actele juridice stabilite de legislației civilă, cu autentificare
notarială și înregistrare la organele cadastrale) cuvintele „la
organele cadastrale” se propun a fi substituite cu cuvintele
„în registrul bunurilor imobile”.
4.10. În art. 17 alin. (3) Regulamentul privind clasificarea Nu se acceptă
pădurilor pe grupe, subgrupe, categorii funcționale și tipuri Clasificarea pădurilor pe grupe, subgrupe,
de categorii funcţionale se aprobă de Guvern) se propune categorii funcționale și tipuri de categorii
substituirea cuvântului „Guvern” cu cuvintele „autoritatea funcționale se realizează prin interacțiunea
administrației publice centrale pentru protecția mediului și majorității APC și departamente (MAIA;
utilizarea resurselor naturale”. Propunerea este valabilă și Ministrul Culturii etc.), fiind necesară o
pentru alte acte normative ce urmează a fi elaborate și abordare la nivel de hotărâre de guvern a
aprobate pentru punerea în aplicare a Codului și care au mai procesului, Concomitent, și în prezent aceste
degrabă un caracter tehnico-științific (de ex. de la art. 49 alin. norme sunt ridicate la nivel de hotărâre de
(3), art. 53 alin. (2) ș.a.). guvern (HG nr. 1007/1997, HG nr.
740/2003)
4.11. În contextul prevederilor art. 19, art. 30, se recomandă Se acceptă
examinarea oportunității impunerii certificării nu doar a Certificarea forestieră este un act voluntar și
proceselor și produselor forestiere, ci și a entităților benevol, efectuat de către o organizație
(specialiștilor care activează în aceste structuri) care independentă și acreditată prin care se
elaborează amenajamente silvice. confirmă corespunderea managementului
forestier cerințelor și rigorilor standardelor
naționale sau internațional aprobate.
La art.30, alin. 2 a fost reformulat.
4.12. Referitor la art. 20 (alin. (1) Atribuirea terenurilor din Nu se acceptă
fondul forestier în alte scopuri decât cele silvice se admite Art. 20 prevede transmiterea terenurilor din
doar în caz de utilitate publică de interes național, stabilită fondul forestier proprietate publică în alte
Guvern) este necesară substituirea cuvintelor „de interes scopuri decât cele silvice (construcţia
național, stabilită de Guvern” cu cuvintele „declarată în obiectelor de menire specială: drumuri
condițiile Legii nr. 488/1999 exproprierii pentru cauză de publice, linii de transport de energie
utilitate publică”. electrică de înaltă tensiune) pe cînd Legea
Conform prevederilor art. 6 (Declararea utilităţii publice) nr. 488/1999 exproprierii pentru cauză de
alin. (1) din Legea nr. 488/1999, utilitatea publică se declară: utilitate publică stabilește transferul de
a) pentru lucrările de interes naţional - de către Parlament; bunuri şi de drepturi patrimoniale din
b) pentru lucrările de interes local al unităţii administrativ- proprietate privată în proprietate publică,
teritoriale de către consiliul ei; transferul către stat de bunuri proprietate
c) pentru lucrările de interes comun al mai multor raioane publică ce aparţin unei unităţi administrativ-
şi/sau municipii - de către consiliile lor, iar în caz de teritoriale sau, după caz, cedarea către stat
divergenţe - de către Guvern; sau către o unitate administrativ-teritorială a
d) pentru lucrările de interes comun al mai multor oraşe drepturilor patrimoniale în scopul efectuării
şi/sau sate din teritoriul unui raion - de către consiliile acestor de lucrări pentru cauză de utilitate publică de
oraşe şi/sau sate, iar în caz de divergenţe - de catre consiliul interes naţional sau de interes local.
raional.
În aceiași ordine de idei, urmează a fi excluse cuvintele „de
interes national” de la alin. (2) „Utilitate publică de interes
național se consideră: acțiuni de prevenire sau lichidare a
consecinţelor calamităţilor naturale, catastrofelor şi avariilor
tehnogene; acțiuni ce vizează securitatea statului; construcţia
obiectelor de menire specială: drumuri publice, linii de
transport de energie electrică de înaltă tensiune, conducte de
gaze sau petrol, conducte magistrale de apă…” și alin. (3)
„În cazul declarării utilității publice de interes național a
terenurilor din fondul forestier, Guvernul decide asupra
conservării sau tăierii pădurilor; determină modul și folosirea
produselor lemnoase recoltate; măsurile de compensare a
terenurilor, a vegetației forestiere și habitatelor pierdute,
precum și a altor servicii ecosistemice”, iar cuvântul
„Guvernul din alin. (3) urmează a fi substituit cu cuvintele
„autoritatea care a declarat utilitatea publică”. Formularea
actuală din proiectul Codului admite derogări inadmisibile
de la legislația pertinentă, constituie o ignorare a autonomiei
locale și o încălcare a drepturilor de proprietate.
4.13.1. La art. 21 (alin. (2) Atribuirea terenurilor din fondul Se acceptă parțial
forestier proprietate publică pentru edificarea obiectelor
prevăzute la alin. (1) se efectuează de către autoritatea
administrativă pentru silvicultură şi cinegetică cu
schimbarea categoriei de folosință) urmează a fi substituite
cuvintele „categoriei de folosință” cu cuvintele „categoriei
de destinație și a modului de folosință” (terminologia
legislației funciare).
4.13.2. La art. 21 (alin. (6) Atribuirea terenurilor din fondul Se acceptă
forestier proprietate privată pentru edificarea obiectelor
infrastructurii forestiere se efectuează prin decizia
proprietarului de teren, decizia consiliului local, cu
eliberarea certificatul de urbanism, după caz) cuvintele
„eliberarea certificatul de urbanism, după caz” urmează a fi
substituite cu cuvintele „obținerea actelor permisive pentru
construcții”.
4.14.1. Se propun excluderea următoarelor litere, după cum Nu se acceptă
urmează:
i) lit. d) din alin. (1) din art. 23 (Gestionarii de terenuri din Fondul forestier are diferite forme de
fondul forestier au dreptul: să repartizeze terenurile din proprietate (stat, a unităților administrativ-
fondul forestier, pentru folosire şi activități de gospodărire, teritoriale, privat) astfel propunerea de a
cu acordarea biletelor silvice); exclude lit. d) de la alin. (1), art. 23 ar îngrădi
ii) lit. a) și lit. c) din alin. (1) art. 24 (Beneficiarii silvici au exercitarea dreptului de proprietate
dreptul: să primească în folosinţă terenuri din fondul
forestier; să construiască obiecte ale infrastructurii
forestiere). Urmează a fi excluse repartizările de terenuri din
fondul forestier către terțe persoane decât gestionarii, cu
excepția fânețelor şi păşunilor aflate pe teritoriul fondului
forestier, care nu sunt utilizate pentru necesităţile
gospodăriei silvice. Terenurile fondului forestier urmează a
fi folosite în baza documentelor funciare de repartizare (a
terenurilor) doar de către proprietari și gestionari, care ar
putea să construiască și obiecte corespunzătoare în fondul
forestier, iar ceilalți utilizatori (beneficiari) doar în temeiul
actelor permisive (inclusiv autorizații pentru tăieri),
dispoziții de exploatare, bilete silvice etc. Toate încălcările
grave ale legislației de mediu, inclusiv distrugerea sau
vătămarea vegetației forestiere, construcțiile neautorizate, au
fost comise până în prezent de beneficiarii funciari care
obținuse anterior în folosință terenuri ale fondului funciar.
Această practică prejudiciabilă trebuie exclusă, inclusiv prin
lipsirea de titlu de folosință asupra terenurilor, care a fost
utilizat în detrimentul fondului forestier, în special prin
îngrădirea și construirea neautorizată. Este foarte elocventă
în acest sens privind finalitatea și prevederea din proiectul
Codului – „În cazul dezacordului beneficiarului forestier cu
decizia de încetare a dreptului de folosință a terenurilor
fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră, aceasta poate fi atacată în instanța de judecată”.
4.14.2. În art. 24 alin. (2) lit. a) (Beneficiarii silvici sunt Se acceptă
obligaţi: să folosească raţional terenuri din fondul forestier)
urmează a fi excluse cuvintele „terenuri din”.
4.14.3. În art. 24 alin. (2) lit. b) (să achite în termen plata Nu se acceptă
pentru folosirea terenurilor, produselor și serviciilor silvice)
cuvintele „terenurilor, produselor” urmează a fi substituite
cu cuvintele „produselor fondului forestier”.
4.15. În art. 25 alin. (4) (Accesul persoanelor fizice în păduri Se acceptă
şi recoltarea produselor accesorii pot fi limitate sau interzise
prin decizia autorității administrative pentru silvicultură și
cinegetică cu notificarea autorităţile administraţiei publice
locale, în scopul prevenirii incendiilor, apariției focarelor de
boli infecțioase și protecției regenerărilor, inclusiv în
pădurile cu regim special de protecţie) urmează a fi corectată
gramatical forma cuvântului „autoritățile” (corect
„autorităților”).
4.16.1. Din aceleași rațiuni, expuse la pct. 4.14.1, se propun Nu se acceptă
a fi excluse alineatele (1), (2) și (3) din art. 26 (Atribuirea în Fondul forestier are diferite forme de
folosință a terenurilor fondului forestier și altor terenuri proprietate (stat, a unităților administrativ-
acoperite cu vegetație forestieră (1)Terenurile fondului teritoriale, privat) astfel propunerea de a
forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră se exclude alineatele (1), (2) și (3) din art. 26
atribuie în folosință persoanelor fizice și juridice în condiții ar îngrădi exercitarea dreptului de
de arendă, locațiune, folosință de scurtă durată. (2)Atribuirea proprietate
terenurilor din fondul forestier și altor terenuri acoperite cu
vegetație forestieră în folosinţă se efectuează de către
gestionar și proprietar. Modul și condițiile de atribuire în
folosință a terenurilor din fondul forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră se stabilește de Guvern.
(3)Atribuirea terenurilor din fondul forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră în folosinţă de scurtă durată
se efectuează pe o perioadă de pînă la 1 an pentru: recoltarea
masei lemnoase, recoltarea ierbii și altor plante furajere,
recoltarea produselor lemnoase auxiliare, recoltarea
produselor nelemnoase, pășunatul animalelor, loturi
auxiliare, amplasarea stupilor și prisăcilor de albine, turism,
activități agricole și de zootehnie.
4.16.2. Urmare a excluderii primelor trei alineate din art. 26, Nu se acceptă
alin. (4) (Se interzice transmiterea dreptului de folosință a
vegetație forestieră către alte persoane fizice sau juridice) va
deveni alineat unic, care se propune a fi completat (la final)
cu cuvintele „decât gestionarii”.
4.17.1. În art. 27 alin. (1) lit. d) (Încetarea dreptului de Se acceptă
gestionare asupra terenurilor din fondul forestier și altor
terenuri acoperite cu vegetație forestieră: excluderea
terenurilor din fondul forestier pentru necesități de stat și
publice) cuvântul „publice” urmează a fi substituit cu
cuvântul „locale”. Necesitățile de stat sunt toate și necesități
publice. Totodată, este necesară precizarea și necesităților
locale.
4.17.2. În art. 27 alin. (2) Dreptul de gestionare asupra Se acceptă
terenurilor din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu
vegetație forestieră proprietate a statului încetează la
inițiativa autorității administrației publice centrale abilitată
cu gestiunea resurselor naturale şi protecţia mediului
aprobată prin hotărâre de Guvern, iar pentru terenurile
forestiere și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră
proprietate a unităților administrativ-teritoriale, la inițiativa
acesteia în modul stabilit) cuvintele „la inițiativa acesteia în
modul stabilit” urmează a fi substituite prin cuvintele „prin
decizia consiliului local comunicată gestionarului”.
Propunerea este necesară pentru claritate și previzibilitate a
normei.
4.18. Din rațiunile expuse supra, urmează a fi excluse Nu se acceptă
integral și prevederile art. 28 (Încetarea dreptului de folosință Propunerile expuse supra nu au fost
a terenurilor din fondul forestier și altor terenuri acoperite cu acceptate
vegetație forestieră (1) Încetarea dreptului de folosință a
vegetație forestieră are loc în cazurile: a) renunțării benevole
la efectuarea folosințelor silvice; b) expirării termenului
pentru care a fost oferit dreptul de folosință; c) încetării sau
suspendării activității întreprinderilor, instituțiilor,
organizațiilor și cetățenilor care beneficiau de folosințele
silvice; d) folosirii fondului forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră cu încălcarea prevederilor
contractuale; e) neachitării în termen a plății pentru
folosințele silvice; f) excluderii terenurilor din fondul
forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră
pentru necesități statale și publice. (2) Încetarea dreptului de
folosință nu scutește beneficiarii silvici de răspundere
contravențională sau penală, pentru încălcarea cerințelor
regimului silvic privind folosirea, regenerarea, paza și
protecția pădurilor și mediului înconjurător. (3) În cazul
dezacordului beneficiarului forestier cu decizia de încetare a
dreptului de folosință a terenurilor fondului forestier și altor
terenuri acoperite cu vegetație forestieră, aceasta poate fi
atacată în instanța de judecată. (4) Dreptul de folosință
asupra terenurilor din fondul forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră proprietate a statului
încetează prin inițiativa și hotărârea autorității administrației
publice centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi
protecţia mediului, iar asupra terenurilor fondului forestier și
altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a
unităților administrativ-teritoriale prin decizia consiliului
local în modul stabilit).
4.19. Articolul 29 lit. b) (Proprietarii de terenuri private ale Se acceptă parțial
fondului forestier au dreptul să: construiască drumuri,
depozite silvice, blocuri administrative pentru păstrarea şi
prelucrarea primară a materiei prime, precum şi alte
obiective necesare pentru gospodărirea şi folosirea
terenurilor din fondul forestier) urmează a fi completat cu
cuvintele „conform actelor permisive eliberate în temeiul
Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcție”.
4.20. Din rațiunile expuse supra, urmează a fi exclus și alin. Nu se acceptă
(5) din art. 33 (Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care Propunerile expuse supra nu au fost
au în administrare terenuri din fondul forestier și alte terenuri acceptate
acoperite cu vegetație forestieră sunt obligate să legalizeze
dreptul de folosinţă a acestora pe principii generale).
4.21.1. La art. 34 alin. (2) (Normele de folosire a pădurii. Se acceptă parțial
Volumul anual de recoltare a masei lemnoase la produsele
principale se stabileşte pe fiecare unitate de producţie, în
limita posibilităţii prevăzute de amenajamentele silvice. Se
admit tăieri rase pe parchete cu o suprafaţă de cel mult 1,0 ha
cu respectarea termenului de alăturare) ultimul enunț
urmează a fi substituit cu textul cu următorul cuprins:
„Tăierile rase se admit ca măsuri de ultim resort și numai în
cazurile în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente, pe
parchete cu o suprafaţă de cel mult 1,0 ha. Nu se permite
eliberarea autorizației pentru tăieri ale vegetației forestiere,
pentru tăieri rase, cu excepția tăierilor sub liniile de
comunicaţii şi liniile de transport al energiei electrice, pentru
masivele fondului forestier în care nu au fost finalizate
măsurile de tratament silvic, degajări, curățiri, rărituri, tăieri
de igienă, îngrijirea marginii de masiv, precum și lucrările de
igienizare (curăţirea de rupturi şi doborâturi)”. În condițiile
în care, o parte considerabilă a fondului forestier se află într-
o stare deplorabilă, inclusiv masive forestiere în pericol de
pierdere irecuperabilă, în special, care au suferit în urma
intemperiilor naturale din anii trecuți, fiind necesare măsuri
urgente de tratament și îngrijire, aplicarea tăierilor rase este
vădit inoportună, toate forțele urmând a fi canalizate în
sensul sus-menționat. De asemenea, menționăm criticile din
mass-media care dezapreciază în mod clar „tăierile rase”.
Înțelegem orizonturile economice spre care privesc
gestionarii care aplică tăierile rase, însă pentru aceasta și este
necesară reglementarea propusă în proiectul Codului, ca
aceste orizonturi să fie temperate și aduse la realitatea dură a
stării actuale a fondului forestier și a mediului în general.
4.21.2. La art. 34, alin. (5) (Mărimea posibilității de recoltare Se acceptă
a masei lemnoase la produsele principale în pădurile
fondului forestier proprietatea statului se stabileşte de către
Guvern, iar în cele ale fondului forestier proprietatea
unităților administrativeteritoriale în baza amenajamentelor
silvice, prin decizia consiliului local) urmează a fi expus cu
următorul cuprins:
„Limita posibilității de recoltare a masei lemnoase la
produsele principale prevăzute de amenajamentele silvice în
pădurile fondului forestier proprietatea statului se stabileşte
de către Guvern, iar în cele ale fondului forestier proprietatea
unităților administrativ-teritoriale, prin decizia consiliului
local”. Amenajamentele silvice stabilește posibilitatea de
recoltare nu doar pentru fondul forestier al UAT.
4.22. În art. 35 alin. (5) (În cadrul unor arii naturale protejate Se acceptă parțial
de stat pot fi interzise orice tipuri de tăieri în conformitate cu Având în vedere faptul că actele normative
regimul special de protecţie al acestora în condițiile legii la care se fac trimitere sunt complimentare și
privind fondul ariilor naturale protejate de stat și legii privind pot fi modificate, abrogate, pentru a nu
regnul vegetal) cuvintele „legii privind fondul ariilor supune Codul Silvic multiplilor modificări și
naturale protejate de stat și legii privind regnul vegetal” se ajustări la legislația în vigoare textul „Legii
propun a fi substituite cu cuvintele „Legii nr. 1538/1998 nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale
privind fondul ariilor naturale protejate de stat și Legii protejate de stat și Legii regnului vegetal Nr.
regnului vegetal Nr. 239/2007” (denumiririle depline și 239/2007” nu au fost inclus.
corecte ale actelor legislative).
4.23. În art. 41 (Planificarea și repartizarea alocațiilor Se acceptă parțial
bugetare pentru activitățile forestiere (4) Pentru extinderea La art. 41 alin.4 textul „fondului forestier
terenurilor cu vegetație forestieră în afara fondului forestier proprietatea statului a fost exclus”
proprietatea statului pot fi alocate direct alocații bugetare
executanților de lucrări în baza deciziilor consiliilor locale,
contractelor de acordare a serviciilor și actelor de recepție a
lucrărilor) cuvântul „statului” urmează a fi substituit cu
cuvintele „unităților administrativ-teritoriale”.
4.24. Formularea de la art. 46 alin. (1) (Administratorii Se acceptă
fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră sunt obligați să asigure, împădurirea şi
reîmpădurirea tuturor terenurilor din fondul forestier
destinate regenerării incluse în amenajamentele silvice) este
una ambiguă, or „alte terenuri acoperite cu vegetație
forestieră” nu fac parte din fondul forestier, iar obligația
vizează anume „reîmpădurirea tuturor terenurilor din fondul
forestier destinate regenerării”. Prima facie se pare că
urmează a fi excluse din alineat cuvintele „din fondul
forestier”.
4.25. În contextul art. 49 alin. (3) (Măsurile de protecţie a Nu se acceptă
pădurilor împotriva dăunătorilor şi bolilor vegetaţiei
forestiere se aprobă de Guvern) considerăm că se justifică ca
unele categorii de acte normative, care au mai degrabă un
caracter tehnico-științific, să nu fie aprobate de către Guvern,
ci de autoritatea administrației publice centrale pentru
protecția mediului și utilizarea resurselor naturale (și alte
acte normative prevăzute a fi elaborate de către proiectul
Codului, cum ar fi cel care va reglementa procedura de
clasificare a pădurilor pe grupe, subgrupe, categorii
funcționale și tipuri de categorii funcţionale”). Atenționăm,
că proiectul Codului prevede un număr exagerat de mare de
acte normative ce urmează a fi aprobate ulterior de către
Guvern (mai mult de zece acte), persistând un risc sporit de
a se pereclita punerea acestuia în aplicare din cauza
tergiversării adoptării.
4.26. În art. 58 alin. (3) (Amenajamentul silvic constituie Nu se acceptă
baza cadastrului de specialitate şi atitlului de proprietate a În text nu este indicat că amenajamentul
statului pentru fondul forestier proprietate a statului) silvic generează dreptul de proprietate.
urmează categoric a fi excluse cuvintele „şi a titlului de
proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate a
statului”. Amenajamentul silvic constituie un document
tehnico-științific necesar pentru buna gospodărire,
întreținere și regenerare a fondului forestier
(managementului forestier durabil) și nu are nimic în comun
cu generarea temeiurilor de proprietate (și încă exclusiv a
statului).
4.27. În art. 64 alin. (2) (Sistemul informațional de evidență La art. 64, alin. (2) a fost reformulat.
a lemnului are următoarele funcții:
b) furnizare de informații pentru dezvoltarea sistemului de
due diligence propriu al fiecărui operator economic, la prima
introducere pe piață a lemnului) cuvintele „due diligence
propriu al” urmează a fi substituite cu cuvintele „diligență
necesară”. Conform prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea
nr. 100/2017 „textul proiectului actului normativ se
elaborează în limba română”, iar lit. e) din același alineat
stabilește „în cazul în care se impune folosirea unor termeni
şi expresii din alte limbi, se indică, după caz, corespondentul
acestora în limba română”. Având în vedere că cetățenii
R.M. nu sunt obligați să cunoască limba engleză, iar textul
utilizat în proiectul Codului nu a intrat în uzul limbii conform
dicționarului explicativ al limbii române, utilizarea acestuia
va crea situația de lipsă a clarității normei, criteriu necesar de
asigurat prin tehnica legislativă.
4.28.1. În Articolul 70 alin. (2) (Constituie încălcări ale Se acceptă
legislației silvice: a) tăierea ilicită şi vătămarea arborilor şi
arbuştilor pînă la gradul de încetare a creşterii; b) vătămarea
ilicită a arborilor şi arbuştilor care nu întrerupe starea de
creştere; c) distrugerea şi vătămarea culturilor silvice, a
arboreturilor tinere provenite prin regenerare naturală, a
seminţişului natural şi preexistent de pe suprafețele de teren
destinate împăduririi și reîmpăduririi; d) distrugerea şi
vătămarea puieţilor şi butaşilor din pepiniere şi plantaţii
silvice; e) recoltarea neautorizată a ierbii şi păşunatul ilicit
pe terenurile din fondul forestier, pe alte terenuri acoperite
cu vegetație forestieră; k) distrugerea şi deteriorarea
muşuroaielor de furnici pe terenurile din fondul forestier, alte
terenuri acoperite cu vegetație forestieră; m) distrugerea şi
deteriorarea semnelor de restricţie, indicatoarelor de
amenajament silvic, bornelor silvice şi stâlpilor de hotar,
obiectelor de agitaţie şi informaţie vizuală, îngrădirilor de
interdicţie şi a construcţiilor de agrement; n) distrugerea şi
deteriorarea sistemelor de drenaj, drumurilor şi instalaţiilor
inginereşti de pe terenurile din fondul forestier, alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră; p) circulaţia şi parcarea
autovehiculelor, altor mijloace de transport în locurile
interzise de pe terenurile fondului forestier, alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră amplasate în afara
drumurilor publice; q) nimicirea şi vătămarea pădurilor ca
rezultat al incendierii sau folosirii neglijente a focului; r)
încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor şi
regulilor sanitare în pădure; s) încălcarea termenelor de
restituire a terenurilor din fondul forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră sau neonorarea
obligaţiunilor de aducere a terenurilor în stare utilă de
folosire; u) transportarea cît și primirea, depozitarea,
prelucrarea, comercializarea produsele lemnoase fără actele
de proveniență legală) conjuncțiile „și”, respectiv cuvintele
„cît și” (lit. u), urmează a fi substituie cu textul „și/sau”. În
caz, contrar, în formularea actuală norma va trebui să
opereze doar cumulativ (de ex .tăierea ilicită cumulată
obligatoriu cu vătămarea altor arbori”, iar unele nici nu sunt
posibile cumulativ, de ex. „circulația și parcarea”).
4.28.2. În Articolul 70 alin. (4), lit. a) (Sumele prejudiciului Nu se acceptă
cauzat prin încălcarea legislaţiei silvice se achită: la bugetul Pentru încălcarea legislație silvice
de stat, pentru terenurile fondului forestier şi alte terenuri persoanele fizice și juridice poartă
acoperite cu vegetație forestieră proprietate publică) răspunderea civilă, contravențională sau
urmează a fi expusă cu următorul cuprins: „la bugetul de stat penală constatate, investigate de autorități
sau la bugetul local, în dependență de apartenența fondului publice abilitate prin lege. Totodată calculul
forestier şi altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră despăgubirilor va fi efectuată de organul
constatator și achitată la bugetul de stat.
proprietate publică”. Prejudicierea proprietății UAT urmează
a fi compensată titularului, prin completarea bugetului local.
4.29. În art. 72 alin. (2) (Pierderile se recuperează de către Nu se acceptă
întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi cetăţenii cărora li
se repartizează terenuri din fondul forestier și alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră, precum şi de către
întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi cetăţenii, în jurul
obiectelor cărora se stabilesc zone de protecţie, sanitare şi de
pază, fapt care conduce la scoaterea terenurilor din fondul
forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră din
ciclul de producţie forestieră) urmează a fi expus cu
următorul cuprins: „Pierderile se recuperează de către
persoanele vinovate de scoaterea terenurilor din fondul
forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră din
ciclul de producţie forestieră”.
4.30. În art. 73, alin. (1) (Litigiile intervenite între gestionarii Se acceptă
de terenuri din fondul forestier şi autorităţile administraţiei
publice locale se soluţionează de către organele ierarhic
superioare, ale căror decizii pot fi atacate în instanţa de
judecată) urmează a fi expus cu următorul cuprins:
„Litigiile ce vizează fondul forestier proprietate publică se
soluționează în condițiile Codului administrativ”. În primul
rând, nu doar APL pot avea litigii privind fondul forestier, ci
și autoritățile statului, iar în al doilea rând, APL nu au
„organe ierarhic superioare”. Art. 113 alin. (3) din
Constituția Republicii Moldova statuează că „Raporturile
dintre autorităţile publice locale au la bază principiile
autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea
problemelor comune”.
Ministerul Dezvoltării De ordin general:
Economice și Digitalizării Considerăm necesar includerea denumirii concrete a Nu se acceptă
(nr. 03-3401 din 03.11.2023) autorităților publice menționate în proiect or, spre deosebire Pentru a nu supune Codul Silvic multiplilor
de reglementările UE care urmează să cuprindă o multitudine modificări și ajustări la legislația în vigoare
de autorități ale statelor membre cu denumiri diferite, în ca urmare a reformelor instituționale
Republica Moldova nu există această condiționare. Altfel, (reorganizare, lichidare, schimbarea
normele expuse la general pot induce incertitudine în denumirii) considerăm necesar păstrarea
aprecierea agentului public și a acțiunilor pe care urmează să prevederilor generale privind instituțiile
le întreprindă un subiect de drept vizat. responsabile pe domeniul siviculturii.
În cazul referinței la acte normative aplicabile urmează a fi Nu se acceptă
indicate datele de identificare a acestuia în conformitate cu În mare parte actele la care se face referință
prevederile art.55 alin.(5) din Legea nr.100/2017 cu privire urmează a fi modificate, abrogate
la actele normative care statuează „În cazul în care se face
trimitere la o normă juridică care este stabilită în alt act
normativ, pentru evitarea reproducerii normelor
complementare, se face trimitere la elementul structural sau
constitutiv respectiv, indicându-se denumirea, numărul şi
anul adoptării, aprobării sau emiterii actului citat” a se vedea
spre exemplu art.10 alin.(2).
La art. 11 sintagme cu caracter incert care pot crea Se acceptă
incertitudine în desfășurarea afacerii: la (alin.3) „formele
înaintate”; la alin. (4) lit.a) „conform procedurii stabilite”;
alin.(4) lit.e); „alte date cadastrale și evidențe silvice
deținute” și la art. 22, alin. (2) „în modul stabilit”.
4. Din proiect se deduc anumite ambiguități privind unii Nu se acceptă
termeni utilizați, diferențierea cărora este dificilă fără o Conform art. 31 alin. (2) lit. a) produsele
definire clară a acestora, cum ar fi: „produse principale” – principale sunt cele rezultate din tăieri de
art.6 lit.e); „unitate de producție” – art.34 alin.2; „unități regenerare, de reconstrucție, de conservare a
amenajistice” – art.34 alin.(12). Prin urmare, considerăm pădurilor.
oportună examinarea modului de definire a noțiunilor „Unitate de producție” și „unități
menționate. amenajistice” sunt termeni tehnici și sunt
reglementați în Ordinul Agenției Moldsilva
nr. 90/2012 cu privire la aprobarea Normelor
tehnice în domeniul silviculturii.
De ordin conceptual: Se acceptă
La art.3 noțiunea amenajament silvic, este stipulat că La art.3 noțiunea amenajament silvic, textul
„Avizarea tehnică a acestuia se face de către Comisia tehnică „Avizarea tehnică a acestuia se face de către
de avizare pentru silvicultură constituită de autoritatea Comisia tehnică de avizare pentru
administrativă pentru silvicultură și cinegetică”. silvicultură constituită de autoritatea
Amenajamentele silvice se aprobă de către autoritatea administrativă pentru silvicultură și
administrativă pentru silvicultură și cinegetică în temeiul cinegetică” a fost exclus.
art.8 lit. i) și de către autoritățile administrației publice locale
în temeiul art.9 lit. j). Normele menționate urmează a fi
coroborate cu prevederile art.30 care stabilesc obligațiile
proprietarilor privați de terenuri forestiere, și anume la
alin.(3) lit. a) potrivit căreia aceștia au obligația privitor la
„întocmirea și respectarea amenajamentelor silvice”. Astfel,
se constată că un proprietar privat de fond forestier are
obligația de a elabora un amenajament silvic care urmează a
fi avizat de către o autoritate publică.
Abordarea propusă, în situația în care proprietarul privat
intenționează să valorifice economic fondul său forestier (a
se vedea noțiunea de posibilitate), urmează a fi calificată ca
impunerea a două acte permisive noi. Prin urmare, avizarea
și aprobarea este pasibilă reglementării prin Legea
nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a
activității de întreprinzător și includerii în Nomenclatorul
actelor permisive.
Obiecție valabilă și pentru art.8 lit. p). Se acceptă
La art.6 lit. e) este stabilit că în competența Guvernului este Nu se acceptă
atribuita „aprobarea posibilității de recoltare a masei Norme detaliate sunt prevăzute la art.34.
lemnoase în procesul tăierilor de produse principale”. (H.G 958/2020 cu privire la aprobarea
Considerăm necesară detalierea prevederii prenotate pentru posibilității de recoltare a masei lemnoase în
a exclude orice posibilitate de interpretare eronată privind procesul tăierilor de produse principale
subiecții vizați, precum și de a prevedea și criteriile de pentru perioada 2021–2025).
apreciere de aprobare a posibilității. În conformitate cu
noțiunea, „posibilitate – volumul de lemn care poate fi
recoltat ca produse principale dintr-o unitate de gospodărire,
în baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a
acestuia” se deduce că posibilitatea poate fi diferită pentru
fiecare gospodărire, care poate fi inclusiv din fond forestier
privat, caz în care aprobarea poate avea caracter de act
permisiv. În situația în care Guvernul introduce anumite
norme generale de limitare a recoltării lemnului, acestea
urmează a fi revizuite și expuse cuantificat.
La art.7 alin.(2) lit. c) este stipulat că autoritatea Procedura autorizării activităţilor în
administrației publice centrale pentru protecția mediului și domeniile utilizării resurselor forestiere,
utilizarea resurselor naturale, prin intermediul autorităților importului, exportului, reexportului florei şi
administrative din subordine efectuează „reglementarea și faunei spontane efectuării monitoringului și
autorizarea activităților în domeniile utilizării resurselor observaţiilor şi studiilor de impact asupra
forestiere, importului, exportului, reexportului florei şi fondului forestier sunt deja reglementate
faunei spontane efectuării monitoringului și observaţiilor şi întrun șir de acte normative ca: Legea
studiilor de impact asupra fondului forestier”. Este regnului vegetal nr. 239/2007, Legea
importantă asigurarea distincției dintre o autorizație care va regnului animal nr. 439/1995, Legii nr.
fi eliberată sub o singură procedură pentru toate cazurile 1515/1993 privind protecţia mediului
(utilizării resurselor forestiere, importului, exportului, înconjurător, Legii nr. 1102/1997 cu privire
reexportului florei şi faunei) sau vor fi autorizații diferite. la resursele naturale, Legii nr.160/2011
privind reglementarea prin autorizare a
activităţii de întreprinzător.
În context, în conformitate cu prevederile art.16 alin.(2) din Nu se acceptă
Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative și a art.14 Potrivit art. 60 alin (1) din Legea nr.
din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de 100/2017 cu privire la actele normative,
reglementare a activității de întreprinzător, urmează ca Codul reprezintă un act normativ care
proiectul să conțină norme materiale și procedurale privind cuprinde cele mai importante norme juridice
eliberarea autorizațiilor, modul de solicitare/emitere, dintr-o anumită ramură a dreptului, astfel
termenii și condițiile în vederea obținerii acestora. normele materiale și procedurale privind
eliberarea autorizațiilor, modul de
solicitare/emitere, termenii și condițiile în
vederea obținerii acestora, sunt și vor fi
stabilite prin Legea regnului vegetal nr.
239/2007, Legea regnului animal nr.
439/1995, Legii nr. 1515/1993 privind
protecţia mediului înconjurător, Legii nr.
1102/1997 cu privire la resursele naturale,
Legii nr.160/2011 privind reglementarea
prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
La art.11 alin.(1) se menționează că asigurarea evaluării Nu se acceptă
calității și durabilității managementului forestier se Art. 53 stabilește că persoanele fizice şi
realizează inclusiv prin supravegherea (monitorizarea) pazei
juridice, activitatea cărora se se desfășoară
fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetațieîn cadrul fondului forestier și alte terenuri
forestieră, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică
acoperite cu vegetație forestieră, precum şi
de organizare, fără a fi incluse norme de stabilire a pe teritoriile aferente, sunt obligate să
modalităților de exercitare a pazei și criteriilor de apreciere
respecte regulile de prevenire şi stingere a
a calității pazei. Totodată, gestionarii de terenuri din fondul
incendiilor de pădure
forestier, conform art.23 alin.(2) sunt obligați: să asigure
Actualmente aceste reguli sunt stabilire prin
paza și protecția pădurilor, iar conform art.30 alin.(3) lit.b)
HG 740/2003 pentru aprobarea actelor
proprietarii privați ai fondului forestier, în aplicarea normative vizînd gestionarea gospodăriei
regimului silvic, au obligația de pază și asigurarea integrității
silvice care la pct.5 stabilește că acestea sunt
fondului forestier. În context, atenționăm asupra faptului că
obligatorii pentru toate persoanele fizice şi
prevederile art.27 alin.(2) lit.e), care statuează că efectuarea
juridice (inclusiv întreprinderile,
necorespunzătoare a pazei pădurilor duce la încetarea organizaţiile şi instituţiile), indiferent de
apartenenţa lor departamentală şi forma
dreptului de gestionare asupra terenurilor din fondul forestier
și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, precum și
prevederile de la art.28 alin.(2), conform cărora încălcarea
cerințelor regimului silvic privind folosirea, regenerarea,
paza și protecția pădurilor și mediului înconjurător este
pasibilă răspunderii contravenționale sau penale.
Astfel, considerăm oportun elaborarea unor norme privind
modul de asigurare a pazei fondului forestier de către
entitățile de drept privat și includerea acestora în Capitolul
IX PAZA FONDULUI FORESTIER ȘI ALTOR
TERENURI ACOPERITE CU VEGETAȚIE
FORESTIERĂ.
La art.21 alin.(3) este stipulat că „Autoritatea administrativă Nu se acceptă
pentru silvicultură şi cinegetică avizează proiectul de Prevederea de la alin.(3) clar stipulează ca
atribuire a terenului cu autoritatea administrativă pentru
protecția mediului și autoritatea administrației publice Autoritatea administrativă pentru
locale, ultima după caz eliberează certificatul de urbanism”. silvicultură şi cinegetică avizează proiectul
Considerăm oportun, de a specifica entitatea care elaborează de atribuire a terenului cu autoritatea
proiectul propriu-zis. administrativă pentru protecția mediului și
autoritatea administrației publice locale, este
evident că ea si-l elaborează (Autoritatea
administrativă pentru silvicultură şi
La art. 26 Atribuirea în folosință a terenurilor fondului cinegetică).
forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră: Nu se acceptă
Conform art.1288 din Codul civil, în arendă se transmit doar Conform Codului Civil art.471 bogăţiile de
terenurile agricole și/sau alte bunuri agricole, drept urmare, orice natură ale subsolului, spaţiul aerian,
alin. (1) se va expune în următoarea redacție „(1) Terenurile apele şi pădurile folosite în interes public,
fondului forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație resursele naturale ale zonei economice şi ale
forestieră se transmit în folosință persoanelor fizice și platoului continental, căile de comunicaţie,
juridice în locațiune și folosință de scurtă durată.” precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac
Totodată, relatăm că alin. (1) contravine cu alin. (4) prin careobiectul exclusiv al proprietăţii publice.
se interzice transmiterea dreptului de folosință a terenurilor Conform Legii nr.29/2018 privind
din fondul forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație delimitarea proprietății publice, art.5 alin.
forestieră către alte persoane fizice sau juridice. (4) lit.b) bunurile domeniului public pot fi
În acest sens, este de necesar de clarificat neconcordanțele transmise în administrare, gestiune,
menționate, precum și de stabilit în proiect persoanele fizice concesiune, comodat sau locaţiune/arendă în
sau juridice cărora li se permite/interzice transmiterea în condiţiile Legii nr. 121/2007 privind
folosință a terenurilor fondului forestier. administrarea şi deetatizarea proprietăţii
Concomitent, Codul silvic nu prevede procedura de dare în publice sau ale altor legi speciale.
locațiune sau folosință de scurtă durată a terenurilor fondului Nu se acceptă
forestier sau alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră, Aceste norme sunt prevăzute de alte acte
inclusiv modul de stabilire a plății pentru folosință. normative Codul Civil, Legea nr.29/2018
Astfel propunem completarea art. 26 cu reglementări care privind delimitarea proprietății publice,
vor prevedea modalitatea de atribuire în folosință a Legea nr. 121/2007 privind administrarea şi
terenurilor. deetatizarea proprietăţii publice.
La art.33 la:
alin.(1) actele permisive permis, autorizație, acord pentru
export etc este necesar a fi indicate clar, iar proiectul Se acceptă parțial
urmează să includă modificarea Nomenclatorului actelor Textul „permis, autorizație, acord pentru
permisive, expus în anexa nr.1 la Legea nr. 160/2011; export etc” au fost excluse.
alin.(4) norma prevede că „Actul permisiv, dispoziția de Dispoziția de exploatare este act inter a
exploatare şi biletul silvic se eliberează pentru efectuarea Agenției Moldsilva. Biletul silvic se
folosințelor silvice de către proprietarii/gestionarii de eliberează de către Întreprinderile de Stat
terenuri forestiere”, menționăm că un act permisiv nu poate pentru sivicultură.
fi emis de către un proprietar/gestionar de terenuri forestiere
fără a-i fi atribuit prin lege statut de autoritate emitentă.
La art.37 alin.(1) pentru asigurarea respectării principiului
predictibilității actelor normative considerăm oportun de a Se acceptă parțial
include referința expresă la actul permisiv din Nomenclatorul actelor permisive aprobat
Nomenclatorul actelor permisive, expus în anexa nr.1 la prin Legea nr. 160/2011 poate suferi
Legea nr.160/2011 modificări, unele acte permisive pot fi
excluse sau modificate. Pentru a nu supune
Codul Silvic multiplilor modificări și
ajustări la legislația în vigoare prevederile
articolului 37 alin. 2 au fost completat cu
cvintele „în condițiile legii”
Ministerul Finanțelor Obiecții și propuneri de ordin general
(nr. 07/5-03/2285/1599 din Fondul forestier al Republicii Moldova este un domeniu Se acceptă
06.11.2023) major al statutului, nu doar în menținerea echilibrului
ecologic, ci și întru dezvoltarea economiei naționale.
Adițional intervențiilor prioritare expuse în prezentul
proiect, menționăm că în partea ce ține de gestionarea
fondului forestier, au fost expuse o serie de constatări și
recomandări în Hotărârea Curții de Conturi nr. 74/2021 cu
privire la Raportul auditului conformității administrării și
gestionării fondului forestier de către Agenția „Moldsilva”,
inclusiv la capitolul mecanismului de administrare și
gestionare durabilă a fondului forestier de stat, cum ar fi:
- Neînregistrarea terenurilor fondului forestier de stat în
Registrul bunurilor imobile;
- Terenurile administrate și gestionate de entitățile silvice nu
sunt contabilizate;
- Lipsa unui management adecvat a dus la înregistrarea unor
datorii la plata arendei pentru folosirea terenurilor fondului
forestier;
- Interpretarea eronată a normelor juridice a generat condiții
de efectuare a tranzacțiilor de cedare a drepturilor de arendă;
- Planificarea precară a necesarului de resurse financiare
pentru desfășurarea lucrărilor de regenerare;
- Practicile vicioase exercitate în cadrul entităților silvice,
etc.
Astfel, se consideră oportun ca autorul proiectului, în baza
constatărilor și a recomandărilor expuse să completeze
prezentul proiect cu norme ce țin de aspectele legate de
ajustarea cadrului normativ și responsabilizarea instituțiilor,
în cazul aspectelor enunțate în Raportul auditului Curții de
Conturi.
Totodată, potrivit art. 60 alin (1) din Legea nr. 100/2017 cu Suntem de acord, dar pentru a nu lăsa loc de
privire la actele normative, Codul reprezintă un act normativ interpretări sa decis pe unele aspecte să se
care cuprinde cele mai importante norme juridice dintr-o reglementeze mai detailat.
anumită ramură a dreptului, iar în proiectul dat sunt cuprinse
și unele aspecte detaliate, care considerăm oportun să fie
reglementate prin alte acte normative (legi, HG, acte
normative departamentale).
Obiecții și propuneri la proiectul de lege.
Prevederile art. 45 alin. (2), din Legea nr. 100/2017 cu privire Se acceptă parțial.
la actele normative, consemnează că dispozițiile generale a Art.2 alin.(2) a fost reformulat
unui act de importanță majoră, se expun de regulă sub formă Totodată prevederile actuale ale art. 2 sunt
de principii. Principiile expuse la art. 2 alin. (2) a proiectului corelate cu deciziile conferințelor
vizat, sunt aidoma unor obiective ce vizează politica în interministeriale privind protejarea
domeniul gestionării durabile a pădurii. Altfel spus, pădurilor în Europa, în cadrul cărora s-au
principiile pe care se bazează reglementările Codului sunt formulat și principiile generale privind
expuse greșit or, un principiu reprezintă un element gestionarea durabilă a pădurilor (Helsinki,
fundamental, o idee, o lege de bază pe care se întemeiază un 1993; Roma 1999 etc.
sistem juridic etc. Astfel, cu titlu de recomandare, se propune
de revizuit tot textul articolului.
La art.3, în sensul prezentului proiect se propune de Nu se acceptă
completat cu următoarele noțiuni: perdele forestiere de Includerea definițiilor în actul normativ
protecție, bilet silvic, certificare forestieră, decopertarea trebuie să se facă doar în cazul și în limita
litierei. necesară pentru reglementarea cercului
subiecților, drepturilor și obligațiilor
acestora și a modului de exercitare a
drepturilor și obligațiilor. Pentru atingerea
acestui scop se impune ca noțiunile să fie
definite doar în cazul în care la momentul
adoptării actului se constată că un termen
este pasibil de a fi interpretat în mai multe
sensuri și că nu trebuie să se lase
determinarea sensului exact al termenului în
sarcina celor care vor interpreta și aplica
actul normativ. Această regulă este
aplicabilă și în cazul în care termenul este
folosit în alt sens decât cel uzual. Relațiile
sociale sunt foarte complexe și la momentul
adoptării actului normativ este imposibil să
se poată determina cu o precizie absolută
toate circumstanțele raporturilor juridice
reglementate.
La art.5 alin. (8), se propune, de substituit sintagma „ne
interzise de lege” prin sintagma „ce nu contravin legislației”. Se acceptă
La art.7 alin. (2) lit. e) textul ,,din administrarea
patrimoniului public” de substituit cu textul ,,și Se acceptă
administrarea patrimoniului public, în conformitate cu
principiile bunei guvernări.”, conform prevederilor art.21 al
Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale
nr.181/2014.
Conținutul alin. (7) din art. 5 este expus într-un mod greu de
asimilat, cu utilizarea unui șir de noțiuni dificile. Potrivit art. Se acceptă
54 din Legea nr. 100/2017 „conținutul proiectului se expune
într-un limbaj simplu, clar și concis, pentru a se exclude orice
echivoc”, terminologia utilizată însă este constantă,
uniformă și corespunde celei utilizate în alte acte normative
din legislația Uniunii Europene și alte acte de nivel
internațional la care Republica Moldova face parte.
La art.8 lit. j) textul ,,și patrimoniul” de substituit cu textul
,,și administrarea patrimoniului public.”. Se acceptă
La art.8 lit. k) (anterior lit. j) textul ,,și
patrimoniul” a fost substituit cu textul ,,și
La art. 11, se optează pentru a se decide asupra selectării administrarea patrimoniului public.
unuia dintre cuvintele „supravegherea” și „monitorizarea”, Se acceptă
acestea identificându-se ca sinonime. Modificările în sensul
dat, se vor răsfrânge asupra întregului articol.
La art. 19, ca urmare a numărului redus de norme privind
certificarea forestieră, se invocă includerea unor norme Nu se acceptă
suplimentare cu referire la: Mecanismul certificării forestieră va fi
- organizația independentă și acreditată, care urmează să aprobat de către autoritatea administrației
confirme corespunderea managementului forestier; publice centrale abilitată cu gestiunea
- documentul (actul) confirmativ, probabil eliberat de resurselor naturale şi protecţia mediului..
organizația menționată. Totodată activitatea de acreditare este
reglementată de Legea 235/2011 privind
activităţile de acreditare şi de evaluare a
Subsecvent, se propune trecerea alin (2), la art. 3, în cazul în conformităţii.
care acesta reflectă definirea unei noțiuni.
Alin. (1) din art. 20, urmează a fi reformulat, propoziția Se acceptă
utilizată nu corespunde uzual limbajului din cadrul normativ.
La art. 22 alin. (2), de exclus sintagma „în modul stabilit”, Se acceptă
sau de adus concretizări în sensul dat.
Totodată, în același sens, se propune a revedea art. 27 alin. Se acceptă
(2) și art. 28 alin (4).
Întru evitarea confuziilor și interpretărilor echivoce se Se acceptă
consideră oportun de a exclude la art. 23 alin (2) lit. d).
La art. 24, este imperios de important de a se identifica cine Se acceptă
sunt „beneficiarii silvici”, drepturile și obligațiile cărora sunt
reglementate, deoarece nu este clar, pe parcursul textului din Nu se acceptă
proiect, noțiunea dată nefiind utilizată.
La art. 40 alin (4), textul „ prin intermediul autorității
administrației publice centrale abilitată cu gestiunea
resurselor naturale și protecția, la propunerea autorității Se acceptă
administrative pentru silvicultură și cinegetică”, se propune
de exclus ca fiind inutil.
La art. 41 de exclus, din următoarele considerente:
- la alin. (1) se menționează că, atribuțiile autorităților
publice centrale în domeniul finanțelor publice sunt stabilite Se acceptă parțial
în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar- Art.41 a fost reformulat
fiscale nr.181/2014, iar domeniile enumerate se regăsesc în
alte articole din proiect (spre exemplu: art. 42 stabilește
măsurile finanțate);
- alin. (3) – (5) – contravin principiilor și regulilor bugetar-
fiscale, conform prevederilor art. 29 alin (2) din Legea nr.
181/2014 „cheltuielile bugetare se efectuează doar prin
intermediul autorităților/instituțiilor bugetare”, de asemenea,
din mențiunile propuse se constată un impact negativ asupra
transparenței utilizării banilor publici și implicit
neasigurarea raportării conform destinației finale a
mijloacelor alocate din bugetul de stat. Respectiv, alocarea
mijloacelor din bugetul de stat în procesul de elaborare a
bugetului se efectuează cu respectarea regulilor stabilite în
cadrul normativ aferent. Atât mai mult, alin (5), vine în
contradicție cu art. 43 alin. (2), potrivit căruia activitatea de
administrare a fondului forestier, proprietate privată este
finanțată de însuși proprietarul acesteia.
- la alin. (6) – proiectul de lege nu definește noțiunea
,,schema de ajutor” și nu conține norme referitor la acordarea
acestui ajutor. Respectiv, Nota informativă nu conține
descrierea măsurii în cauză;
- la alin. (7) se menționează că, norma propusă ține de
condițiile unor acorduri ulterioare, care nu pot fi prevăzute și
este formulată neclar. În caz că, norma respectivă este
necesară, aceasta urmează a fi dezvoltată pentru a oferi
claritate. Concomitent, se va ține cont de prevederile Legii
finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale
nr.181/2014 în raport cu proiectele finanțate din surse
externe.
Se vor revizui normele ce țin de gestionarea fondului
cinegetic pentru a exclude normele repetitive și contradicțiile
cu Legea nr. 298/2018 vânătorii și fondului cinegetic. Astfel, Nu se acceptă
se consideră că, art. 62 alin. (1) contravine prevederilor art. Legea nr. 298/2018 vânătorii și fondului
14 alin. (3) din Legea menționată. cinegetic urmează a fi ajustată conform
La art. 42 alin. (1), în vederea armonizării prin prisma prevederilor noului cod silvic
prevederilor Legii nr. 181/2014 finanțelor publice și
responsabilității bugetar-fiscale, se vor efectua următoarele Se acceptă parțial
modificări:
- lit. c) se propune de exclus, luând în considerație art.70 alin.
(3), potrivit căruia modul și tarifele de calcul a cuantumurilor
despăgubirilor vor fi aprobate de Guvern;
- lit. d) se propune o nouă redacția „donații, sponsorizări și
alte mijloace intrate legal în posesie”;
- lit. f) de expus în redacție nouă „ alocații bugetare, aprobate
în legea bugetară anuală pentru acest scop”;
- lit. h) sintagma „stabilite de alte acte normative”, se va
substitui cu sintagma „ ce nu contravin legislației”.
La art. 43 alin. (1), sintagma „de proveniență legală”, se va
substitui cu sintagma „ce nu contravin legislației”.
Referitor la Nota informativă Se acceptă
Este de menționat că, compartimentul 5 ,,fundamentarea
economico-financiară” nu corespunde prevederilor Legii
nr.100/2017 cu privire la actele normative, și anume nu este Se acceptă
descris impactul economico-financiar, cu indicarea
cheltuielilor (bugetare și nebugetare) necesare pentru
implementarea prevederilor noului act normativ, inclusiv cu
indicarea eventualelor cheltuieli pentru anul curent.
Se consideră necesar de a completa compartimentul cu
estimarea eventualelor cheltuieli care vor surveni în
rezultatul adoptării actului normativ, inclusiv cu
indicarea/repartizarea acestora pe ani.
În contextul dat, proiectul în cauză urmează a fi definitivat
prin prisma celor expuse.
Ministerul Agriculturii și 1) Obiecții argumentate și explicite pe marginea cărora
Industriei Alimentare trebuie să se ajungă la un acord:
(nr. 21-03/3553 din 14.11.2023) La proiectul Codului silvic:
La articolul 1, alineatul (3), observăm că potrivit literaturii Se acceptă
de specialitate obiect al raporturilor juridice o constituie
conduita subiecților de drept, chiar dacă această conduită
este legată de lucruri ale lumii materiale. Altfel spus,
lucrurile sunt un obiect derivat al raporturilor juridice. În
această ordine de idei considerăm necesar de completat
alineatul menționat cu precizare că obiectul raporturilor
silvice se constituie din conduita subiecților de drept în
legătură cu pădurile, terenurile ale fondului forestier și
vegetația forestieră amplasată în afara fondului forestier.
La articolul 3:
subpunctul 4), este necesar de subliniat că potrivit articolului Se acceptă
2 din Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății
publice, prin administrarea bunurilor se înțelege totalitatea
atribuţiilor exercitate de autoritatea publică centrală sau
locală, împuternicită să dirijeze activitatea entităţilor din
subordine, realizînd nemijlocit dreptul de dispoziţie asupra
bunurilor acestora, iar prin gestiune se înțelege totalitatea
atribuţiilor exercitate de o entitate privind posesiunea şi
folosinţa bunurilor reflectate în contabilitatea acesteia. După
cum se poate observa, doar autoritățile publice centrale pot
exercita dreptul de administrare a asupra bunurilor
proprietate publică. Din conținutul definiției, însă, se deduce
că entitatea silvică nu este autoritatea publică centrală, prin
urmare aceasta nu poate exercita dreptul de administrare a
fondului forestier, dar poate să exercite doar atributele
dreptului de gestiune a fondului forestier;
subpunctul 9), conținutul definiției noțiunii de „plantație Se acceptă
forestieră” nu răspunde la întrebarea: ce sunt create pe Noțiunea a fost reformulată
terenuri prin plantări?
subpunctul 16), în definiția noțiunii, „serviciul silvic” este Se acceptă
indicat că reprezintă o structură din cadrul „entităților Noțiunea „serviciul silvic” a fost exclusă.
silvice”, pe cînd în articolul 54 alineatul (2) serviciul silvic
este indicat ca structuri ale: „autorității administrative pentru
silvicultură și cinegetică”, „entităților silvice” sau
„administratorilor de terenuri din fondul silvic”. Prin urmare,
autorul proiectului urmează fie să completeze definiția
noțiunii de „serviciul public”, fie să revadă textul articolului
54 alineatul (2).
subpunctul 17), observăm că potrivit articolului 48 alineatul Se acceptă
(1), „supravegherea stării de sănătate a pădurilor (…) se
realizează prin serviciul de specialitate din cadrul autorității
administrative pentru silvicultură și cinegetică”, pe cînd
definiția noțiunii „servicii silvice” menționează că
„asigurarea supravegherii stării de sănătate a pădurilor” este
realizată de activitățile cu caracter tehnic realizate de
„ocoalele silvice”. Or, din textul proiectului nu este clar dacă
între „serviciul de specialitate” și „ocoalele silvice” este un
raport de echivalență.
Tot aici, atragem atenția că în cuprinsul textului proiectului
Codului nu se regăsește termenul de „lucrări silvice”, dar în
articolul 59 este utilizată sintagma „lucrări de amenajare
silvică”. Dacă, autorul proiectului a avut în vedere prin
termenul „lucrări silvice” pe cea de „lucrări de amenajare
silvică”, se pune întrebarea dacă ține de sarcina „ocoalelor
silvice” efectuarea acestor lucrări, avînd în vedere conținutul
articolului 59.
subpunctul 18), considerăm necesar de subliniat că prin
definiția sa caracterul de „exploatabilitate” se referă la arbore Se acceptă
sau arboret, pe cînd în contextul definiției noțiunii de „tăieri
de produse principale”, acest termen este utilizat prin
raportare la „pădure” în ansamblu.
La articolul 4:
alineatul (1) litera b), potrivit articolului 2 din Legea
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, prin teren se Nu se acceptă
înțelege „parte din teritoriu avînd hotare închise a cărei Termenul „regenerare” este folisit și în
suprafaţă, al cărei amplasament şi ale cărei caracteristici sînt actuala variantă a noului Cod funciar
reflectate în cadastrul bunurilor imobile”. Prin prisma acestei
definiții, considerăm că față de terenuri nu poate fi aplicat
termenul de „regenerare”.
alineatul (2), atragem atenția autorului proiectului că potrivit
articolului 8 din Legea nr. 1247/1992 privind reglementarea Se acceptă parțial
de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de La art.4 alin.3 textul și cadastrul funciar. a
stat şi monitoringul funciar, cadastrul funciar conține date cu fost exclus.
privire la terenuri: parametrii cantitativi ai terenurilor și
parametrii calitativi ai solului. Astfel că pădurile sau
plantațiile forestiere nu pot face obiectul cadastrului funciar.
alineatul (3), din perspectiva celor menționate la alineatul (2)
este necesar de precizat că terenurile nu se înregistrează în
cadastrul funciar. Operațiunea de înregistrare a terenurilor
este specifică Registrului bunurilor imobile.
La articolul 5:
alineatul (1), prin prisma articolului 4 alineatul (1), se deduce
că fondul reprezintă un ansamblu de bunuri, dar nu un bun Nu se acceptă.
asupra căruia se poate exercita dreptul de proprietate. Nu este clară obiecția autorului avizului
alineatul (3), din textul acestuia nu este clar cine trebuie să
recunoască proprietatea publică a statului și care este
necesitatea acestei reglementări.
alineatul (5), în opinia Ministerului, textul acestui alineat
urmează a fi exclus, întrucît reprezintă un caz particular al Se acceptă parțial.
accesiunii imobiliare artificiale, reglementată în articolul 521
din Codul civil.
La articolul 6 litera d) în opinia noastră atribuirea Se acceptă
competenței exclusive a Guvernului de a aproba norme
tehnice va constitui un impediment de adaptare flexibilă la
schimbările care intervin în domeniul silvic.
La articolul 7, alineatul (2) litera a), atragem atenția că Se acceptă
potrivit articolului 7 din litera e) din Legea nr. 136/2017 cu
privire la Guvern, ține de competența Guvernului
constituirea, reorganizarea şi dizolvarea structurilor
organizaţionale din sfera de competenţă a ministerelor şi
altor autorităţi administrative subordonate Guvernului.
Astfel, funcția de înființare a structurilor teritoriale de
specialitate care răspund de silvicultură nu poate fi atribuită
autorității publice centrale pentru protecția mediului.
La articolul 8, litera s), observăm că în categoria fondurilor Se acceptă
forestiere se include și fondul forestier proprietate privată.
Prin urmare, autorul proiectului urmează să aprecieze dacă
de competența autorității administrative pentru silvicultură și
cinegetică va ține asigurarea integrității acestui din urmă
fond forestier.
În denumirea Capitolului III, cuvintele „ȘI GESTIONĂRII” Se acceptă
urmează a fi excluse întrucît acest capitol nu conține norme
care ar reglementa raporturile de gestionare a fondului
forestier. Acestea fiind cuprinse în Capitolul IV.
La articolul 13 alineatul (1), în opinia Ministerului funcția de Considerăm necesar de păstrat prevederile
gestionare a fondului forestier proprietate a statutului privind transmiterea în gestiune fondului
urmează a fi inserată în articolul 8, care reglementează toate forestier proprietate a statului în articol
funcțiile autorității administrative pentru silvicultură și separat.
cinegetică.
La articolul 14:
alineatul (2), atragem atenția autorului proiectului că în Se acceptă
actele normative care reglementează proprietatea publică a
statutului se face distincție între administrare și gestiune.
Astfel, textul alineatului menționat urmează a fi revizuit;
Se acceptă
alineatul (6), în opinia Ministerului autentificarea notarială a
atribuirii în gestiune a terenurilor din fondul forestier nu se
justifică, întrucît prin natura sa dreptul de gestiune nu
presupune ieșirea bunului din proprietatea statului, acest
fiind un drept de folosință cu careva particularități stabilite
de lege. Mai mult ca atît, această cerință va avea un impact
asupra costurilor transmiterii în gestiune a terenului.
Totodată, avînd în vedere similaritățile între dreptul de
gestiune și dreptul de folosință, observăm că potrivit
articolului 435 alineatul (2) din Codul civil, locațiunea se
notează dar nu se înregistrează în Registrul bunurilor
imobile. Raționamentul interdicției derivă:
alineatul (8), nu este clar raționamentul interdicției 1. Din angajamentele luate de RM de
concesionării terenurilor fondului forestier, atîta timp cît aliniere la politicile internaționale și regional
Legea nr. 121/2018 cu privire la concesiunile de lucrări și de mediu (Cadrul global pentru
concesiunile de servicii nu stabilește această limită. Mai mult biodiversitate Kunming-Montreal
ca atît, observăm că în sfera noțiunii de „bunuri accesorii (KMCGB), Pactului Verde European,
lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii” Strategia UE privind adaptarea la
legiuitorul a inclus pe lîngă bunurile proprietate publică și schimbările climatice, Strategia pentru
bunurile scoase din circuitul civil. păduri și planul de acțiune al UE
„Reducerea la zero a poluării aerului, apei și
solului” care au fost reflectate în :
- Strategia Națională de Dezvoltare
„Moldova Europeana 2030” care în
capitolul 10 „Asigurarea dreptului
fundamental la un mediu sănătos și sigur”
urmărește printre altele i) creșterea
semnificativă a suprafeței terenurilor
împădurite și ariilor naturale protejate de
stat;
- Programului național de extindere și
reabilitare a pădurilor pentru perioada 2023-
2032 care are ca obiectiv extinderea și
reabilitarea pădurilor pe o suprafață de cel
puțin 145 mii ha cu un cost de 15209750,6
mii lei
2. Gradul de acoperire a teritoriului RM cu
pădurilor este de circa 11%. pe cînd
estimările prevăd necesarul de cel puțin 25%
acoperire pentru a face față provocărilor de
adaptare la schimbările climatice și
asigurare a subzistenței comunităților
3. Experiența unor state europene (ex.
România) unde mecanismul acordării
concesiunii a dus la tăieri masive în fond
forestier și nu la extinderea acestuia.
La articolul 23 alineatul (1) litera c) și articolul 24 alineatul Se acceptă
(1) litera b) și (2) litera b) sunt utilizați termenii de „serviciile
pădurii”, „serviciile forestiere” și „serviciile silvice”. Din
context nu este clar dacă acești termeni au unul și același sens
sau sensuri diferite.
La articolul 28 alineatul (1) litera e), în opinia Ministerului, Se acceptă
simplul fapt al neachitarea în termen a plății nu poate servi
temei pentru încetarea dreptului de folosință, întrucît
sancțiunea este disproporționată în raport cu abaterea.
Încetarea ar putea interveni, dacă neachitarea plății survine
după acordarea unui termen pentru înlăturarea acestei
încălcări.
La articolul 29, observăm că subiecții dreptului de Nu se acceptă
proprietate privată asupra fondului forestier au toate
atributele proprietății, inclusiv dreptul de a distruge bunul.
Astfel că, drepturile inserate în textul articolului 29 se
cuprind în dreptul de proprietate și nu se justifică
reglementarea lor expresă.
La articolul 32 alineatul (1), atragem atenția că din contextul Nu se acceptă
proiectului se deduce că vegetația forestieră nu face parte din Scopul folosirii terenurile cu vegetație
fondul forestier, în care se includ pădurile. Prin urmare, forestieră sunt identice cu terenurile
acoperite de păduri.
textul „Terenurile cu vegetație forestieră, inclusiv pădurile”
nu respectă concepția generală a proiectului. Regimul mărcilor și a al sigiliilor se aplică
La articolul 35 alineatul (7), nu este clar ce înțelege autorul ciocanelor care se eliberează personalului
proiectul prin regimul „mărcilor și al sigiliilor”. serviciului silvic care au amprente de control
și inventariere și număr individual atribuit
fiecărei persoane abilitate cu marcarea
arborilor. Aplicarea mărcilor se face pe
fiecare arbore destinat extragerii în procesul
tăierilor silvice selective, de asemenea se
utilizează și la marcarea limitelor de
parchete, masei lemnoase exploatate în
La articolul 42 alineatul (2) litera g) în opinia Ministerului procesul recepției și evidenței contabile.
cheltuielile de amenajare a pădurii, inginerie și lucrări de Se acceptă
proiectare în silvicultură se cuprinde în cheltuielile de
gestiune a fondului forestier menționat în același articol la
litera a).
La articolul 44 alineatul (7) are ca obiect de reglementare
comercializarea materialului forestier, pe cînd denumirea Nu se acceptă
articolului și celelalte alineate sunt dedicate regenerării Art. 44 reglementează modul de regenerare
pădurii. Astfel, autorul proiectului urmează să aprecieze fie a pădurilor, care se realizează prin utilizarea
inserarea acestuia alineat într-un alt articol dedicat materialului forestier de reproducere. Astfel
comercializării materialului de reproducere, fie excluderea prevederile de la alin. (7) au o continuitate
sa. logică prin care se indică că materialul
forestier de reproducere utilizat la lucrări de
regenerare trebuie să fie produs
comercializat și utilizat conform legii
La articolul 49, similar situației menționat mai sus, alineatul (Legea nr. 44/2022).
(5) nu se înscrie în obiectul de reglementare al articolului dat. Se acceptă
Astfel, atît denumirea cît și textul alineatelor (1) –(4) se
referă la măsuri de protecție împotriva bolilor și dăunătorilor,
pe cînd alineatul (5) se referă la poluare în general.
La articolul 52, urmează de analizat dacă conservarea și
ameliorarea biodiversității se înscrie în Capitolul V. Considerăm necesar păstrarea art.52 la
Protecția pădurilor. Capitolul VIII
La articolul 55 alineatul (2) litera c), în opinia Ministerului Nu se acceptă
este de conceput ca personalul serviciului silvic să aibă Serviciul silvic este parte componentă a
dreptul de a intenta acțiuni în justiție pentru repararea autorității care gestionează fondul forestier.
prejudiciului cauzat fondului forestier. Aceste drept urmează
a fi exercitat prin intermediul autorității sau a entității care
administrează sau gestionează fondul forestier.
2) Propuneri care poartă caracter de recomandare:
La proiectul Codului silvic:
La articolul 3:
subpunctul 1), atragem atenția autorului că pe parcursul Se acceptă
textului proiectului cuvîntul „administrarea” se utilizează
împreună cu sintagma „fondului forestier”, doar într-un
singur caz acesta este utilizat cu cuvîntul „pădurilor”. Prin
urmare, propunem autorului modificarea noțiunii în
„administrarea fondului forestier”. Totodată, observăm că
definiția acestei noțiuni are multe elemente comune cu
noțiunea de „management forestier durabil”, din care
considerent propunem fie reformularea acesteia pentru
acordarea definiției unui caracter specific, fie excluderea
unei din acestea.
subpunctul 21), propunem substituirea sintagmei „perdele
forestiere” cu sintagma „fîșii forestiere”. Obiecție valabilă și Nu se acceptă
pentru altele utilizări a acestui termen; Sintagma „perdele forestiere” este specific
subpunctul 22) se propune a fi exclus întrucît este definit în limbajului tehnic de specialitate din
Legea nr. 44/2022 cu privire la producerea, comercializarea domeniul silvic și folosit în toată literatura
şi utilizarea materialului forestier de reproducere. de specialitate atît la nivel național cît și
internațional, cît ți în dicționrele explicative
La articolul 4: de specialitate.
alineatul (1) litera a), propunem completarea cu textul „și
terenurile ocupate de acestea”; Se acceptă
alineatul (7), în opinia Ministerului, enumerarea tipurilor de
plantații de la acest alineat corespunde conținutului noțiunii Se acceptă
de „vegetație forestieră”. Prin urmare, propunem următoarea
redacție al alineatului (7): „(7) Fondul forestier nu include
vegetația forestieră.”
La articolul 10 alineatul (1), prin prisma principiilor Nu se acceptă.
fundamentale ale controlului de stat, statuate în articolul 3 Pentru nu a lăsa loc de interpretări
din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra considerăm necesar stabilirea exactă
activității de întreprinzător, propunem substituirea cuvintelor tipurilor de plantații care nu sunt incluse în
„asigurarea respectării” prin cuvintele „prevenirea încălcării fond forestier.
și asigurarea respectării”, punîndu-se astfel accent pe funcția Se acceptă
de prevenire a controlului de stat.
La articolul 25, propunem a substituie cuvîntul „teritoriul” Se acceptă
cu „terenurile”, iar cuvîntul „cetățeni” prin cuvîntul
„persoanele fizice”.
Agenția de Mediu Urmare a solicitării, Agenția de Mediu a examinat proiectul
(08/318/2023 din 16.11.23) hotărârii de guvern cu privire la aprobarea proiectului
Codului silvic (număr unic 873/MM/2023) și comunică
următoarele propuneri asupra acestuia:
la art. 2 alin. (1) de înlocuit sintagma „biodiversității Se acceptă
biologice” cu sintagma „diversității biologice”, iar la alin. (2) La art. 2 alin. (1) cuvîntul „biologice” a fost
ce stabilește „Principiile gestionării durabile a pădurilor” exclus, alin. (2) a fost reformulat.
propunem de revizuit principiile enumerate având în vedere
că în expunerea actuală acestea seamănă a fi mai mult niște
obective decât principii;
la art. 3, pct. 2) noțiunea de „amenajare a pădurilor” - trebuie
revizuită expunerea „menite să asigure aducerea și păstrarea Se acceptă parțial
pădurilor” având în vedere că nu este clar ce înseamnă în
contextul dat cuvântul aducerea, pct. 9) noțiunea „plantație
forestieră” - după sintagma „terenuri pe care sunt create” este
strict necesar de indicat ce anume se crează pe aceste
terenuri, altfel fraza dată nu are sens, pct. 11) noțiunea
„posibilitate” - nu este clar ce se presupune prin sintagma
„unitate de gospodărire”.
De asemenea, considerăm necesar de inclus la art. 3 „Noțiuni
principale” următoarele noțiuni cu definițiile Nu se acceptă
corespunzătoare: „edificiile întreprinderilor, ocoalelor și
cantoanelor silvice” – ce obiecte vor fi prevăzut sub această Definirea termenului trebuie să se facă doar
denumire, „unitățile de producţie” și „construcții în situații excepționale.
biotehnice” - ce se presupune sub acești termeni;
la art. 8 considerăm că este necesar concretizarea scopului
creării autorității administrative pentru silvicultură și
cinegetică, și anume prin adăugarea după cuvintele „și Se acceptă parțial
cinegetic” a sintagmei „din fondul forestier”, această La art. 8 cuvîntul „fondului” a fost substituit
mențiune reiese direct din misiunea Agenției „Moldsilva” cu cuvîntul „fondurilor”.
prevăzută în HG nr.150/2010. Totodată, este de menționat,
că administrarea întregului fond cinegetic îi aparține ca
competență autorității administrației publice centrale pentru
protecția mediului și utilizarea resurselor naturale, care
deține dreptul de delegare a competenței de gestionare a
fondului cinegetic unei autorități administrative din
subordine;
la art. 21„Infrastructura forestieră” propunem să se
completeze cu două aliniale noi cu următorul conținut
„Obiectivele de infrastructura forestieră pot fi construite în Nu se acceptă
goluri (lipsa vegetației forestiere) și din construcții ușor Obiectivele de infrastructura forestieră pot fi
montabile/demontabile, cu excepția obiectivelor liniare” și construite pentru realizarea managementului
„Obiectivele de infrastructură forestieră pot fi amplasate forestier și cinegetic.
doar pe terenuri proprietate publică sau de stat”; Totodată propunerea de a stabili regula
amplasării lor doar pe terenuri proprietate
la art. 22, alin. (1) de substituit sintagma „legii privind publică sau de stat este o limitare a
evaluarea impactului asupra mediului şi altor acte conexe din exercitării dreptului de proprietate.
domeniu” cu sintagma „Legii nr. 86/2014 privind evaluarea Se acceptă parțial
impactului asupra mediului cu obținerea acordului de mediu La art.22. alin. (1) cuvîntul „legii” a fost
și coordonării în prealabil cu gestionarul fondului forestier”. substituit cu cuvîntul „legislației” și a fost
completat cu textul „cu obținerea acordului
de mediu și coordonării în prealabil cu
gestionarul fondului forestier”
Ministerul Justiției În contextul examinării, referitor la textul propriu-zis al Se acceptă
(04/2-10148 din 20.11.2023) proiectului de Cod, menționăm că acesta necesită a fi
definitivat esențial, fiind expus în limbă simplă, clară și
concisă, pentru a se exclude orice echivoc, cu respectarea
strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie. Dispozițiile de
conținut ale acestuia se vor reda astfel încît să asigurare o
succesiune logică a soluţiilor normative preconizate şi
realizarea unei armonii interioare a actului normativ.
În mod special, atât din punct de vedere redacțional, cât și
cel conceptual, se va reține:
1. În conformitate cu art. 54 alin. (1) din Legea nr. 100/2017 Se acceptă
cu privire la actele normative, aceleaşi noţiuni se exprimă
prin aceiaşi termini. La art. 1 alin. (1) este utilizată noțiunea
„gestionarea durabilă a fondului forestier”, ia la art. 2
„gestionarea durabilă a pădurilor”. Ținând cont de regula
enunțată, noțiunile se vor uniformiza.
2. La art. 2:
1) Prevederile de la alin. (2) în modul în care sunt formulate Se acceptă parțial
corespund regulilor de gestionare durabilă a pădurii. Prin Art.2 alin.(2) a fost reformulat.
urmare, art. 2 alin. (2) și (3), cuvântul „Principiile” se va Totodată prevederile actuale ale art. 2 sunt
substitui cu cuvântul „Regulile” (obiecție valabilă și la art. corelate cu deciziile conferințelor
34 alin. (4), art. 60 alin. (10)). interministeriale privind protejarea
pădurilor în Europa, în cadrul cărora s-au
formulat și principiile generale privind
gestionarea durabilă a pădurilor (Helsinki,
1993; Roma 1999 etc.
La art. 34 alin. (4), art. 60 alin. (10) cuvântul
„Principiile” a fost substituit cu cuvântul
„Regulile”
2) La alin. (2) lit. c), în vederea redactării textului, termenul Se acceptă
„politici” se va substitui cu termenul „politica”.
3) La alin. (2) lit. i), cuvântul „umane” se va substitui cu Se acceptă
cuvântul „antropice”.
4) La alin. (2) lit. g), cuvântul „relațiilor” se va substitui cu Se acceptă
cuvântul „raporturilor” (obiecție valabilă și la denumirea
Capitolului II, denumirea și alineatul întâi al art. 9, art. 73
alin. (2)).
5) La alin. (2) lit. j) se va reformula, în scopul integrării Se acceptă
armonioase în context, spre exemplu, în felul următor: „j)
teritorialitatea gestiunii pădurilor”.
3. La art. 3:
1) Semnalăm că, actul normativ nu este dicţionar juridic sau Se acceptă
un manual și noțiunile nu trebuie să fie definite doar pentru
a explica care este sensul acestora.
Definirea termenului trebuie să se facă doar în situații
excepționale, deoarece, în condițiile în care art. 71 alin. (4)
al Legii nr. 100/2017 prevede că la interpretarea actului
normativ trebuie să se țină cont de nota informativă care a
însoțit proiectul, alte scopuri avute în vedere de autori pot fi
soluționate prin includerea în nota informativă a unor texte
de care cei care vor interpreta sau aplica actul normativ vor
fi obligați să țină cont. Astfel, în nota informativă poate fi
indicat sensul în care urmează să fie interpretat un termen,
iar aceasta ar permite să se atingă atât scopul limitării
discreției celor care vor interpreta actul, dar și scopul de a
permite ca actul normativ să fie aplicat și relațiilor sociale
care se vor naște pe viitor și de care, evident, nu putea să țină
cont autorul actului normativ.
În context, menționăm că noțiunile „posibilitate” și „regim”
nu redau un sens clar or, acestea nu sunt utilizate în text în
forma în care sunt expuse la art. 3, dar sunt utilizate în cumul
cu alte cuvinte. Astfel, pentru ca noțiunea să redea sensul
exact, propunem revizuirea termenelor enunțate. Spre
exemplu, la pct. 11), prin care se definește noțiunea de
„posibilitate”, în vederea concretizării noțiunii specifice
domeniului silvic, se va completa cu cuvintele „de
recoltare”.
2) La definirea noțiunii „administrarea pădurilor” de la pct. Se acceptă
1) se va ține cont de întitularea Capitolului IV
„Administrarea fondului forestier”, iar la semnificația
noțiunii „amenajament silvic” (pct. 3)), enunțul al doilea se
va exclude ca fiind inutil or, aceasta nu stabilește
semnificația noțiunii, mai mult prevederea enunțată este
indicată la art. 60 alin. (3) din proiect.
3) Ținând cont de prevederile art. 1 alin. (3) din proiect, la Se acceptă
semnificația noțiunii din pct. 7), „management forestier
durabil”, cuvintele „vegetația forestieră” vor fi succedate de
cuvintele „din afara fondului forestier”.
4) La semnificația noțiunii „plantație forestieră” de la pct. 9), Se acceptă
prepoziția „pe” se va exclude ca fiind excedentă.
5) La pct. 12) de revăzut termenul „conducere”, acesta fiind Se acceptă
unul depășit și neclar în context. Noțiunea „regim” a fost exclusă
6) În pofida definirii noțiunii „regim” de la pct. 12), prin care Se acceptă
sunt prevăzute două tipuri de regimuri (codrului și Noțiunea „regim” a fost exclus
crângului), la pct. 13) se definește noțiunea de „regimul
silvic”, iar la pct. 14) – „regimul special de gospodărire și
protecție”. În acest caz, autorul urmează a se clarifica cu
noțiunile vizate. Mai mult, atenționăm că noțiunea „regimul
silvic” de la pct. 13) practic este identică cu definirea noțiunii
de „administrarea pădurilor” de la pct. 1).
7) Definirea noțiunii „serviciul silvic” de la pct. 16) ca Se acceptă
structură, propusă prin proiect, se va revizui în raport cu
definirea noțiunii de „serviciile silvice” ca activități de la pct.
17). Pentru a nu se crea confuzie la aplicarea normelor
menționate, autorul se va aprecia în acest sens (observație
valabilă și pentru art. 54).
8) În conformitate cu art. 51 alin. (5) și (6) din Legea nr. Se acceptă
100/2017, articolul poate fi divizat în alineate, constituite, de
regulă, dintr-o singură propoziţie sau frază, prin care se
reglementează o dispoziţie specifică ansamblului normelor
articolului. Alineatele sunt însemnate succesiv cu numere
ordinare, exprimate prin cifre arabe, luate între paranteze
rotunde. Alineatul poate fi divizat în litere, care sunt
însemnate succesiv cu litere latine mici, urmate de o
paranteză. În cazul unei structuri complexe a actului
normativ, alineatul poate fi divizat mai întâi în puncte
însemnate cu numere ordinare, exprimate prin cifre arabe,
urmate de o paranteză. La rândul lor, punctele pot fi divizate
în litere, însemnate succesiv cu litere latine mici, urmate de
o paranteză. Ținând cont de prevederea legală enunțată, la
art.3 diviziunile se vor însemna cu litere latine mici urmate
de o paranteză.
4. La art. 4:
1) La alin. (1) lit. d) se va revizui din punct de vedere Se acceptă
redacțional expresia „nevoilor de cultură”, întrucât nu se
integrează armonios în context.
2) Dispoziția de la alin. (1) lit. i) în conformitate cu care Se acceptă parțial
fondul forestier include iazurile, albiile pâraielor incluse în
amenajamentele silvice și în Cadastrul apelor se va revedea,
ținând cont de semnificația noțiunii „amenajament silvic”,
conform căreia un amenajament silvic constituie studiu de
bază în gestionarea pădurilor, cu conținut tehnico-
organizatoric, juridic și economic, fundamentat ecologic.
Totodată, menționăm că urma a fi utilizată noțiunea
„Cadastrul de stat al apelor” astfel cum este indicat în Legea
apelor nr. 272/2011.
3) La alin. (6), se va revizui referința la categoriile de terenuri Se acceptă
menționate la alin. (4) or, la alin. (4) nu sunt enumerate Sunt toate terenurile incluse în fodul
categoriile de terenuri, dar se face referință la toate terenurile forestier
incluse în fondul forestier. Se acceptă
5. La art. 5 semnalăm că, proprietatea în funcție de categoria
proprietarului este de stat, a unității administrativ-teritoriale
sau privată, prin urmare, la alin. (2) lit. a) și b), cuvântul
„publică” se va exclude (obiecție valabilă și la art. 5 alin. (3),
art. 18 alin. (2)). În conformitate cu art. 9 alin. (2) lit. c) din
Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice, de
domeniul public al statului țin: pădurile, amenajamentele
silvice care fac parte din fondul silvic proprietate publică a
statului, terenurile fondului silvic proprietate publică a
statului, inclusiv terenurile destinate împăduririi, cantoanele
şi alte construcţii proprietate publică a statului amplasate pe
terenurile fondului silvic de stat. Potrivit art. 11 alin. (2) lit.
c) din Legea nr. 29/2018, de domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul întâi țin terenurile cu
destinaţie forestieră amplasate pe teritoriul unităţilor
administrativ-teritoriale, dacă acestea nu sunt proprietate a
statului sau proprietate privată, fâşiile forestiere de protecţie
şi terenurile aferente acestora, terenurile expuse riscului de
alunecări, terenurile destinate împăduririi, măsurilor
antierozionale și coridoarelor ecologice, precum şi alte
terenuri destinate protecţiei mediului. Prin urmare, la alin.
(2) lit. a) se va completa cu cuvintele „de domeniu public”,
la lit. b) se va completa cu cuvintele „de nivelul întâi
domeniu public”. Se acceptă
6. La art. 6 lit. g) cuvântul„ funcționarea” va fi succedat de
cuvintele „și încetarea”. Se acceptă parțial
7. În conformitate cu pct. 6 din Regulamentul cu privire la alin. (2), art. 10 se referă la Inspectoratul
organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, aprobat pentru Protecția Mediului
prin Hotărârea Guvernului nr. 145/2021, ministerul
realizează funcțiile stabilite de prezentul Regulament în
domeniile: protecția mediului, schimbări climatice,
gestionarea durabilă a resurselor naturale. Prin urmare, în
denumire, la art. 7 alin. (1), cuvântul „utilizarea” se va
substitui cu cuvintele „gestionarea durabilă”, și se va
completa cu cuvintele „schimbări climatice” (obiecție
valabilă și la alin. (2), art. 10 alin. (2), art. 19 alin. (4), art. 28
alin. (4), art. 40 alin. (4), art. 41 alin. (1), art. 47 alin. (1), art.
57 alin. (1) și (3), art. 62 alin. (6)). Totodată, la art. 40 alin.
(4), cuvântul „protecția” va fi succedat de cuvântul
„mediului”. Se acceptă
8. La art. 7 alin. (2) lit. a) se revizui textul „înființează
structuri teritoriale de specialitate care răspund de
silvicultură, după caz, serviciile silvice”, în raport cu
definirea noțiunilor „entitate silvică” și „serviciul silvic” de
la art. 3 din proiect. Se acceptă
9. La art. 8 lit. m) cuvântul „asigurarea” se va substitui cu
cuvântul „asigură”, în vederea utilizării unei terminologii
constante și uniforme. Se acceptă
10. În conformitate cu art. 55 alin. (5) din Legea nr.
100/2017, în cazul în care se face trimitere la o normă
juridică care este stabilită în alt act normativ, pentru evitarea
reproducerii normelor complementare, se face trimitere la
elementul structural sau constitutiv respectiv, indicându-se
denumirea, numărul şi anul adoptării, aprobării sau emiterii
actului citat. Ținând cont de regula enunțată, la art. 9 lit. f),
în referința la Legea privind administrația publică locală se
va indica numărul și anul adoptări acesteia (Legea nr.
436/2006) (obiecție valabilă și la art. 14 alin. (5)). La aceeași
normă, se va revedea expresia „organele silvice de stat”, care
este una depășită și neclară (obiecție valabilă și pentru art.
15, art. 32 alin. (5), art. 50 alin. (2)). Se acceptă
11. Ținând cont de prevederile Legii nr. 220/2007 privind
înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a
întreprinzătorilor individuali, la art. 10 alin. (1), cuvintele
„forma de organizare” se vor substitui cu cuvintele „forma
juridică de organizare” (obiecție valabilă și la art. 30 alin.
(1)) .
12. Având în vedere prevederile art. 55 alin. (5) din Legea Se acceptă parțial
Având în vedere faptul că actele normative
nr. 100/2017, la art. 10 alin. (2), în referința la Legea privind
controlul de stat asupra activității de întreprinzător se va la care se fac trimitere sunt complimentare și
indica numărul și anul adoptării acesteia (Legea nr. pot fi modificate, abrogate, pentru a nu
131/2012). supune Codul Silvic multiplilor modificări și
ajustări la legislația în vigoare cuvîntul
„legii” a fost substituit cu cuvîntul
„legislație”
13. La art. 11 alin. (3), cuvântul „terenuri” va fi succedat de Se acceptă
cuvântul „acoperite”, iar la alin. (6), cuvintele „raportul
național” va fi succedat de cuvântul „actualizat” astfel cum
este indicat la alin. (5).
14. La formularea art. 13, se va ține cont de prevederile art. Se acceptă
2 din Legea nr. 29/2018, potrivit cărora administrarea
bunurilor – totalitatea atribuţiilor exercitate de autoritatea
publică centrală sau locală, împuternicită să dirijeze
activitatea entităţilor din subordine, realizând nemijlocit
dreptul de dispoziţie asupra bunurilor acestora, iar gestiunea
bunurilor – totalitatea atribuţiilor exercitate de o entitate
privind posesiunea și folosinţa bunurilor reflectate în
contabilitatea acesteia. În același context, se vor lua în
considerare prevederile art. 4 - 5 din aceeași lege, ce vizează
bunurile proprietate publică și regimul juridic al bunurilor
domeniului public. Totodată, atenționăm că articolul se
întitulează „Gestionarea fondului forestier proprietate a
statului”, iar la alin. (1) se propune reglementarea doar a
terenurilor din fondul forestier proprietate a statului.
15. Denumirea și conținutul art. 14 se vor revizui, având în Se acceptă parțial
vedere că prin acesta se propune, în marea parte, Denumirea a fost modificată
reglementarea administrării fondului forestier proprietate a
unităților administrativ-teritoriale. Astfel, recomandăm
reglementarea administrării fondului forestier proprietate a
unităților administrativ-teritoriale întrun articol distinct,
similar normelor privind administrarea fondului forestier
proprietate a statului. De asemenea, cu referire la același
articol:
1) se va revedea expresia „atribuirea în gestiune”, ținând cont Se acceptă
de terminologia utilizată în legislația relevantă, în special, Termenul atribuirea a fost revizuit
prevederile art. 5 alin. (4) și (5) din Legea nr. 29/2018,
potrivit cărora „(4) Bunurile domeniului public: a) pot fi
administrate/gestionate de autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale, de autorităţile/instituţiile bugetare, de
autorităţile/instituţiile publice cu autogestiune, de
întreprinderile de stat/municipale, iar în cazurile prevăzute
expres de lege – de societăţile comerciale; b) pot fi transmise
în administrare, gestiune, concesiune, comodat sau
locaţiune/arendă în condiţiile Legii nr. 121/2007 privind
administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice sau ale altor
legi speciale. (5) Transmiterea în administrare/gestiune a
bunurilor domeniului public se efectuează prin hotărâre de
Guvern sau printr-o decizie a consiliului local/a Adunării
Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.”. Drept
urmare, opinăm pentru revizuirea pe tot parcursul textului a
termenului „atribuire”, inclusiv în raport cu termenul „în
folosință”.
2) Noțiunea „compartimente de specialitate” de la alin. (3) Se acceptă
se va revizui prin prisma Legii nr. 436/2006 privind
administrația publică locală care nu operează cu noțiunea
enunțată.
3) La alin. (4), se va preciza actul în baza căruia entitățile Nu se acceptă
specializate cu personalitate juridică organizate în
subordinea consiliului local al unității administrativ-
teritoriale își desfășoară activitatea.
16. Cu referire la art. 17 alin. (2), semnalăm că subgrupa Se acceptă
menționată la lit. a) a grupei a doua este identică cu La art. 17 alin. (2), subgrupa menționată la
denumirea grupei a doua și absolut nu diferă de aceasta. lit. a) a grupei a doua a fost reformulată
Astfel, se va diferenția corespunzător.
17. Art. 20 se va revizui prin prisma prevederilor Legii
exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488/1999, Nu se acceptă
potrivit cărora, prin expropriere se înţelege transferul de Art. 20 prevede transmiterea în folosință a
bunuri şi de drepturi patrimoniale din proprietate privată în terenurilor din fondul forestier în alte
proprietate publică, transferul către stat de bunuri proprietate scopuri decât cele silvice (construcţia
publică ce aparţin unei unităţi administrativ-teritoriale sau, obiectelor de menire specială: drumuri
după caz, cedarea către stat sau către o unitate administrativ- publice, linii de transport de energie
teritorială a drepturilor patrimoniale în scopul efectuării de electrică de înaltă tensiune) și nici decum în
lucrări pentru cauză de utilitate publică de interes naţional proprietate astfel nu putem vorbi despre
sau de interes local, în condiţiile prevăzute de lege, după o expropriere.
dreaptă şi prealabilă despăgubire. Prin urmare, nu poate fi
vorba de exproprierea terenurilor din fondul forestier
proprietate publică, cu atât mai mult, în cazul bunurilor
domeniului public, care formează obiectul exclusiv al
proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-
teritoriale și sunt inalienabile, insesizabile și
imprescriptibile. În conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea
nr. 29/2018 , asupra bunurilor domeniului public se poate
constitui servitutea numai în cazurile în care această grevare
este compatibilă cu uzul sau cu interesul public. În context,
se va revedea și art. 21 alin. (2).
18. Ținând cont de prevederile art. 11 alin. (2) lit. c) din
Legea nr. 29/2018, la art. 21 alin. (4), textul „proprietate Se acceptă
publică a unităților administrativ-teritoriale” se va substitui
cu textul „proprietate a unităților administrative-teritoriale
de nivelul întâi domeniu public”.
19. Ținând cont de prevederile art. 55 alin. (5) din Legea nr.
100/2017, la art. 22 alin. (1), în referința la Legea privind Se acceptă parțial
evaluarea impactului asupra mediului se va indica numărul
și anul adoptării acestuia (Legea nr. 86/2014).
20. Art. 24 alin. (1) lit. c) se va completa cu cuvintele „în
conformitate cu legislația” sau „în modul stabilit”. Se acceptă
21. La art. 25:
1) La alin. (1), cuvântul „publică” se va substitui
corespunzător (de stat sau a unităților administrativ- Se acceptă
teritoriale), prin indicarea categoriei proprietarului
terenurilor acoperite cu vegetație forestieră pe care accesul
persoanelor fizice este liber (obiecție similară și la art. 25
alin. (10), art. 37 alin. (4), (6), art. 69 alin. (2), art. 70 alin.
(4) lit. a)).
2) Ținând cont de prevederile Legii nr. 436/2006, la alin. (7),
cuvintele „autorităților publice locale” se vor substitui cu Se acceptă
cuvintele „autorităților administrației publice locale”
(obiecție valabilă și la art. 51 alin. (2)).
3) La alin. (8), cuvintele „desfășurarea folosinței” se vor Se acceptă
substitui cu cuvintele „folosința”.
22. În conformitate cu art. 1288 din Codul civil, prin Nu se acceptă
contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea Conform Legii nr.29/2018 privind
celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri delimitarea proprietății publice, art.5 alin.
agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar (4) lit.b) bunurile domeniului public pot fi
aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Ținând cont transmise în administrare, gestiune,
că la art. 26 alin. (1) din proiect, se face referință la terenurile concesiune, comodat sau locaţiune/arendă în
fondului forestier, cuvintele „de arendă” se vor exclude, condiţiile Legii nr. 121/2007 privind
deoarece sunt irelevante. administrarea şi deetatizarea proprietăţii
23. La art. 27: publice sau ale altor legi speciale.
1) Prevederile de la art. 27 alin. (1) nu se integrează armonios Se acceptă
în text, prin urmare, cuvintele „mediului înconjurător” vor fi
precedate de cuvântul „protecției” astfel cum este indicat în
Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător
și Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale
protejate de stat. Cuvântul „drepturilor” va fi precedat de
cuvântul „apărării”.
2) La alin. (2), cuvântul „Dreptul” va fi precedat de textul „În
cazurile prevăzute la alin. (1)”. Se acceptă
24.La art. 28:
1) Ținând cont de prevederile Legii nr. 845/1992 cu privire
la anteprenoriat și întreprinderi, Legii nr. 98/2012 privind Se acceptă parțial
administrația publică centrală de specialitate și Codului civil,
la alin. (1) lit. c) se va preciza tipul întreprinderilor,
organizațiilor, instituțiilor or, la elaborarea actului normativ
se va respecta condiția preciziei (obiecție valabilă și la art.
33 alin. (5), art. 37 alin. (4), art. 39 alin. (1), art. 59 lit. a), art.
63 alin. (1), art. 71, art.72 alin. (2) și (3)).
2) La alin. (3), cuvântul „beneficiarului” va fi succedat de
cuvântul „fondului”, iar cuvântul „atacată” se va substitui cu
cuvântul„ contestată” (obiecție valabilă și la art. 73). Se acceptă
25. Pornind de la denumirea art. 30 „Obligațiile
proprietarilor privați de terenuri forestiere”, se va revedea
oportunitatea includerii alineatelor (1) și (2) în cadrul acestui Se acceptă parțial
articol, deoarece stabilesc norme generale privind aplicarea Sa reformulat denumirea articolului
regimului silvic.
26. Prevederea de la art. 31 alin. (4) nu constituie un enunț
distinct, prin urmare se va revizui. Nu se acceptă
27.La art. 35:
1) La alin. (1), (3), (5) se vor exclude cuvintele „al
prezentului articol” pentru a asigura conformitatea cu art. 55 Se acceptă
alin. (4) din Legea nr. 100/2017, ce prevede că „În cazul în
care se face trimitere la o normă juridică care este stabilită în
acelaşi act normativ, pentru evitarea reproducerii acesteia, se
face trimitere la elementul structural sau constitutiv
respectiv, fără a se indica că elementul respectiv face parte
din același act normativ”.
2) Ținând cont de prevederile art. 55 alin. (5) din Legea nr.
100/2017, la alin. (5), în referința la Legea privind fondul Se acceptă parțial
ariilor naturale protejate de stat și Legea privind regnul Textul privind fondul ariilor naturale
vegetal se vor indica numărul și data adoptării acestora protejate de stat și legii privind regnul
(Legea nr. 1538/1998 și Legea nr. 239/2007 ). vegetal a fost exclus.
28. La art. 41 alin. (1) și (2), art. 42 alin. (1) lit. f) din proiect,
remarcăm că termenul „entitate” este mai larg și cuprinde Nu se acceptă
inclusiv „autorități și instituții”, prin urmare, textul Conform prevederilor art. 29 alin (2) din
„autorităților/instituțiilor bugetare” se va substitui cu Legea nr. 181/2014 „cheltuielile bugetare se
termenul „entităților bugetare”. efectuează doar prin intermediul
29.La art. 42: autorităților/instituțiilor bugetare”
1) Având în vedere prevederile art. 55 alin. (5) din Legea nr. Se acceptă parțial
100/2017, la art. 42 alin. (1) lit. d) din proiect, în referința la
„Legea finanțelor publice și responsabilităților bugetar-
fiscale” se va indica numărul și anul adoptării acesteia
(Legea nr. 181/2014).
2) La alin. (2) lit. q), atragem atenția că cuvântul Se acceptă
„telecomunicații” are o utilizare improprie, or, Legea
comunicațiilor electronice nr. 241/2007 operează cu
termenul „comunicații electronice”, prin urmare, noțiunea
„telecomunicații” se va substitui cu noțiunea „comunicații
electronice”.
30. Ținând cont de prevederile art. 55 alin. (5) din Legea Se acceptă parțial
nr.100/2017, la art. 44 alin. (7) din proiect, în referința la Textul cu privire la producerea,
„legea cu privire la producerea, comercializarea și utilizarea comercializarea și utilizarea materialului
materialului forestier de reproducere” se va indica numărul forestier de reproducere a fost exclus
și data adoptării acesteia (Legea nr. 44/2022). Nu se acceptă
31. La art. 53 alin. (3), se va revizui referința la Ministerul Prevenire şi stingere a incendiilor din
Apărării și Serviciul de Informații și Securitate or, sprijinirea pădurile fondului forestier ține și de
administratorilor de terenuri în acțiunile de prevenire și asigurarea ordinii publice și securitatea
stingere a incendiilor din pădurile fondului forestier și altor nașională. Incendiile forestiere pot avea
terenuri acoperite cu vegetație forestieră nu este incidentă consecințe devastatoare și pot fi provocate
atribuțiilor din sfera de competență a entităților enunțate. intenționat.
32. La art. 56 alin. (1) se va preciza modul de stabilire a Se acceptă
ordinii menționate, în vederea concretizării normei
(observație valabilă și pentru art. 60 alin. (4)).
33. La art. 59, în denumirea articolului este utilizată
noțiunea „amenajare a pădurilor”, iar la alineatul întâi - Se acceptă
„amenajare silvică”, astfel, ținând cont de prevederile art. 54
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 100/2017, noțiunile se vor Se acceptă
uniformiza.
34. La art. 63 alin. (3), referința la „autorităților pentru relații
funciare și cadastru” se va substitui cu referința la
„autorităților pentru relații funciare, monitoring funciar și în
domeniul cadastru”, pornind de la prevederile
Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea
Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 695/2017 și ale Legii Se acceptă
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998.
100/2017, dacă este necesară preluarea unor termeni şi
sintagme noi din alte limbi, se indică și corespondentul
acestora în limba română. Prin urmare, la art. 64 alin. (2) lit.
Se acceptă
b), noțiunea „due diligence” va fi succedată de
corespondentul acesteia în limba română.
36. La art. 67 alin. (2), cuvintele „conducte de gaze sau
petrol” vor fi succedate de cuvintele „ conducte magistrale
de apă”, astfel cum este indicat la art. 20 alin. (2) din proiect.
Tot aici, cu referire la expresia „scoaterea definitivă a
terenurilor din fondul forestier” atenționăm că la art. 27 alin.
(1) lit. d) se utilizează termenul „excluderea terenurilor din Se acceptă
fondul forestier”(a se vedea și art. 68 alin. (1), art. 72 alin.
(1) și (2)). Prin urmare, termenii respectivi se vor uniformiza.
37. În conformitate cu art. 328 alin. (1) din Codul civil,
instanța de judecată este obligată să constate nulitatea
absolută din oficiu după ce a ascultat opiniile participanților
la proces. Prin urmare, la art. 69 alin. (2), cuvântul „nule” va
fi succedat de cuvintele „din oficiu”. Totodată, se va reține
că nulitatea este absolută, prin urmare, art. 69 alin. (2) se va Se acceptă
completa cu mențiuni în acest sens.
38. La art. 70:
1) Alin. (1) din proiect, referitor la survenirea răspunderii
civile, contravenționale sau penale în conformitate cu
legislația, urmează a fi exclus, având caracter declarativ și
superfluu. Tragerea la răspundere se va efectua în temeiul
normelor materiale și de procedură, în funcție de tipul
răspunderii.
2) Din sintagma „legislației în vigoare” urmau a fi excluse
cuvintele „în vigoare” ca fiind inutile. Regula generală este
că referințele la actele normative reprezintă referințe la
legislația în vigoare și doar pentru excepțiile de la regulă se Nu se acceptă
va specifica dacă este vorba despre legislația aplicabilă la un Pentru fiecare încălcarea a legislaţiei silvice
anumit moment. specificate la alin. (2) urmează a fi achitate
3) Alin. (2) urmează a fi exclus din proiect, or, acțiunile care despăgubiri astfel aceste prevederi vor servi
sunt considerate încălcări ale legislației silvice urmează a fi temei pentru aprobarea de către Guvern a
indicate în Codul contravențional sau în Codul penal, în modului și a tarifelor de calcul a
funcție de gravitatea încălcării.
cuantumului acestora și de modificare a
Codului Contravențional
Se acceptă

100/2017, în dispoziţiile tranzitorii se indică, după caz,
perioada de tranziţie necesară implementării dispoziţiilor
actului normativ şi perioada necesară pentru aducerea
legislaţiei în conformitate cu noile norme juridice. Prin
urmare, prevederile de la art. 75 din proiect, țin de conținutul
dispozițiilor tranzitorii, respectiv, la denumirea Capitolului
XIV, cuvântul „finale” vor fi succedate de cuvintele „și Se acceptă
tranzitorii”.
40. Potrivit art. 51 alin. (2) din Legea nr. 100/2017,
denumirea articolului cuprinde cuvântul „articolul” și
numărul de ordine al acestuia, precum şi exprimă succint
obiectul de reglementare, fără a avea o semnificaţie proprie
în conţinutul articolului. Prin urmare, la cuprinsul art. 74 și
75 se va indica denumirea articolelor (spre exemplu, pentru
art. 74 „Intrarea în vigoare a prezentului Cod”, iar pentru art.
75 - „Măsurile necesare punerii în aplicare a prezentului
Cod”
Agenția „MoldSilva” Aviz tacit pozitiv
Consiliului Național al ONG- 1. Revizuirea articolului Articolul 2. Gestionarea Se acceptă parțial

urilor de Mediu durabilă a pădurilor, alineatul (2): Art.2 alin.(2) a fost reformulat și a fost
Nr.1-23-CN/2023 din 16.11. 2023 “Principiile dezvoltării durabile a ecosistemelor forestiere”, completat cu alin.(3)
după cum urmează:
2. Principiile gestionării durabile a pădurii presupun:
• promovarea practicilor sustenabile și prietenoase naturii;
• asigurarea integrității și continuității ecosistemelor;
• neadmiterea conversiunii fondului forestier național;
• creșterea rolului pădurii în dezvoltarea rurală și bunăstarea
oamenilor prin
standarde decente de viață;
• promovarea tipului natural de pădure și practicilor de
menținere a
diversității biologice, evitând experimentarea speciilor
exotice cu caracter
invaziv;
• respect pentru multiplele funcții ale păduri asigurate
societății și nemijlocit
sectoarelor economiei naționale;
• sprijinirea proprietarilor de păduri şi stimularea asocierii
acestora;
• prevenirea degradării pădurilor ca urmare a acțiunilor
umane distructive;
• consultarea populației locale și a părților interesate pentru
atragerea
acestora în luarea deciziilor;
• promovarea drepturilor omului și egalității de gen în
raporturile
operaționale forestiere;
• consolidarea rezilienței pădurilor și creșterea contribuției
acestora la
atenuarea efectelor schimbărilor climatice
(3) Dezvoltarea pădurilor mixte, diversificate din punct de
vedere al compoziției și structurii de specii, care generează
multiple servicii ecosistemice și mai multe funcții decât
monoculturile. Și mai departe, după text, cu renumerotarea
corespunzătoare.
2. Reformularea termenilor existenți și adăugarea de noi
termeni în Articolul 3 „Noțiuni principale”, precum: Se acceptă parțial
gestiune – administrarea și mânuirea fondurilor sau bunurilor Noțiunile au fost reformulate.
materiale aparținând altcuiva (a entităților forestiere). Totodată actul normativ nu este dicţionar
management forestier durabil – proces organizațional juridic sau un manual și noțiunile nu trebuie
aplicabil pădurilor prin care se urmărește desfășurarea să fie definite doar pentru a explica care este
eficientă a activităților de planificare, organizare, control, și sensul acestora. Definirea termenului trebuie
antrenare a tuturor părților interesate în utilizarea rațională a să se facă doar în situații excepționale
resurselor forestiere de rând cu asigurarea multiplelor funcții (obiecție expusă de Ministerul Justiției)
și servicii (ecologice, economice, sociale, climaterice)
oferite de ecosistemele forestiere;
pădure – teren dominat de arbori care împreună cu
numeroase specii (plante, animale, ciuperci, microorganisme
etc.) realizează condiții și interacțiuni proprii specifice
ecosistemelor. În condițiile prezentului Cod, pădure se
consideră terenurile care: au suprafața minimă de 0,25 ha,
arbori care ating o înălțime minimă de 5 metri la maturitate
în condiții normale de vegetație, indicele de acoperire a
coronamentelor față de suprafața generală a terenului
(consistența) este de cel puțin 30%;
produse accidentale – lemnul provenit din arborii sau
arborete puternic afectat de factori biotici sau abiotici;
produse nelemnoase – sunt resurse materiale ale pădurii,
lipsite total sau parțial de lemn, cunoscute și ca produse
accesorii sau secundare (cum ar fi fructe, plante
medicinale, animale, vânat etc.);
sectorul forestier – este diviziunea (sectorul) economiei
naționale preocupat de utilizarea resurselor forestiere și
punere în valoare a produselor și serviciilor ecosistemice
forestiere.
servicii ecosistemice forestiere – multitudinea de beneficii
directe și indirecte, generate de ecosistemele naturale sau
modificate, și care sunt furnizate/oferite societății pentru o
mai bună calitate a vieții. Silvicultură (sau ingineria
forestieră) – este arta și știința împreună care se preocupă de
studierea pădurii și a resurselor naturale generate;
specie invazivă – sau specie exotică (străină) invazivă este
orice organism (plantă, animal etc.) de natură alogenă
introdus din alte teritorii îndepărtate, care se răspândește
mult în aria introducerii sale cauzând daune mediului,
economiei sau sănătății umane.
specie naturalizată – este specia (sau populațiile acesteia) de
origine exotică (străină) care se integrează într-un anumit
ecosistem în mod spontan, prin proces de interacțiuni
specifice cu speciile autohtone (locale).
3. Includerea, în Articolul 5 privind dreptul de
proprietate asupra terenurilor fondului forestier, a
următoarelor formulări: Se acceptă parțial.
• Trecerea terenurilor fondului forestier proprietatea publică Abordarea autorului propunerii este
(a statului sau a autorităților publice locale) în proprietate preluată, textul articolului 5 fiind parțial
privată este interzisă, iar dreptul de proprietate privată poate redactat.
fi dobândit doar prin constituirea de plantații sau păduri pe
terenuri proprietate privată, în ordinea stabilită de legislația
civilă.
• Modul de schimbare a destinației, transmiterea sau
modificarea hotarelor terenurilor se efectuează conform
reglementărilor din actele normative tehnice.
• Proprietarii terenurilor care optează pentru schimbarea
destinației terenului existent în teren cu destinație forestieră
beneficiază de ajutor de stat
sau scheme compensatorii, în condițiile respectării legislației
forestiere și a prevederilor regimului silvic.
4. Competențele autorităților necesită a fi întărite prin
următorul conținut, precum:
Articolul 7. Competența autorității administrației publice
centrale pentru protecția mediului și utilizarea resurselor Se acceptă parțial.
naturale. Abordarea autorului propunerii este
• Organizarea procesului de monitorizare și control privind preluată, textul art. 7 fiind parțial redactat.
respectarea legislației referitoare la domeniul silvic Concomitent, o parte din prevederi
• Evidență strictă a ecosistemelor forestiere cu valoare (consultare; conlucrare etc. ) se regasesc în
ridicată de conservare, inclusiv arbori și arborete surse de alte acte normative, nefiind necesară
semințe necesare regenerării pădurii; repetarea în textul Codului silvic.
• Asigurarea procesului de schimbare de terenuri din cadrul
fondului forestier național fără admiterea fragmentării la
nivel de ecosistem;
• Sprijinirea de programe privind educația ecologică și
conștientizarea publicului larg, prin implicarea societății
civile;
• Asigurarea educației profesionale și ridicarea nivelului de
pregătire a personalului din domeniu prin prisma noilor
condiții social-economice sau provocări climaterice.
• Conlucrarea cu părțile interesate (industrie, procesare,
marketing, pază) și alți deținători de terenuri cu destinație
forestieră (comunități, privați).
• Consultarea publicului larg, preponderent părțile interesate,
în vederea dezvoltării de documente programatice sau de
reglementare tehnică;
• Planurile de amenajamente silvice sau silvopastorale sunt o
condiție obligatorie pentru dezvoltarea pragmatică, iar
autoritățile publice locale deținătoare de terenuri acoperite cu
5. Considerăm foarte important introducerea unui
capitol nou, – 17 prim, cu câteva articole noi, care să
reflecte situația reală și necesitățile de lungă durată,
precum:
Capitol (nou). Clasificarea pădurilor
Articol. Grupe și sub-grupe funcționale Nu se acceptă.
• În raport cu multiplele funcțiile pe care le exercită și Detalierea propusă complică documentul
necesitatea stringentă de protecție, pădurile din Republica care are statut de cod. Aspectele respective
Moldova se încadrează în trei grupe funcționale: trebuie reflectate intr-un act normativ emis
a. grupa I, care include anumite păduri cu valori ridicate de de Guvern (echivalent HG 1008/1997), care
conservare; conține un alt nivel de detaliere.
b. grupa II, care include păduri cu funcții de protecție. Concomitent, importanța și regimul de
c. grupa III, care include păduri cu funcții de producție gospodărire a pădurilor se atribuie prin
• Descrierea sub-grupelor se va face separat și cu descifrarea categorii funcționale, care de asemenea, sunt
elementelor tehnice și conceptuale fiecărei categorii. obictul unui act normativ guvernamental.
Articol (nou). Condiții de gestionare a pădurilor din grupa I Pădurile cu valori ridicate de conservare se
regăsesc in grupa I, subgrupa 5 Păduri de
• Grupa I constituie pădurile care conțin concentrații de interes ştiinţific şi de conservare a
biodiversitate (specii rare, amenințate sau periclitate) genofondului şi ecofondului forestier.
semnificative la nivel global, regional sau național. Procedura de atribuire a statutului de arie
• Pădurile din această categorie reprezintă ansambluri protejată este prevăzută în Legea 1538/1998
neobișnuite de forme ecologice sau varietăți taxonomice și și o suită de hotărâri de guvern aferente.
concentrații sezonale excepționale de specii care au ca scop
primordial conservarea biodiversității.
• Grupa I de păduri include terenuri acoperite cu vegetație
forestieră de origine naturală din cadrul următoarelor
categorii de arii protejate:
a. rezervații a biosferei;
b. parcuri naționale;
c. rezervații (științifice, naturale silvice, mixte, peisajere);
d. monumente ale naturii (botanice și sectoare reprezentative
de vegetație
silvică)
e. sectoare din rețeaua Emerald (de interes European).
• Fiecare sector de pădure (sau în anumite cazuri, sectoare
mici amplasate în împrejurime) din această grupă devine
parte componentă a Planurilor de Management, elaborate de
deținător și aprobate de autoritatea publică centrală pentru
protecția mediului.
• În pădurile din grupa I sunt interzise lucrările de exploatare
a masei lemnoase sau oricare alt tip de lucrări de producere
fie intervenții de natură antropogenă ce ar denatura procesele
firești, cu excepția anumitor acțiuni (a fi enumerate)
• Orice tip de lucrări sau intervenții vor corespunde cerințelor
ecologice de conservare și vor fi stabilite în urma consultării
cu specialiști din domeniu, agreate și aprobate de autoritatea
publică centrală pentru protecția mediului.
• Recoltarea masei lemnoase este o condiție prin excepție,
conform p. 6) de mai sus, iar colectarea se face doar în afara
sezonului de vegetație pentru a asigura posibilitatea
reproducerii și perpetuării speciilor.
• Managementul forestier trebuie să asigure liniștea în
perioadele critice în perimetrele în care s-au identificat
concentrații deosebite ale speciilor avute în vedere. De
asemenea, prin măsurile de gospodărire propuse se va urmări
crearea unei succesiuni de vârste, care să asigure atât
continuitatea vegetației forestiere, cât și
• Identificarea noilor sectoare pasibile de a fi incluse în
această grupă se face cu participarea instituțiilor abilitate și
societății civile (organizațiile non guvernamentale), în
strânsă colaborare cu autoritatea publică centrală pentru
protecția mediului.
Articol (nou). Condiții de gestionare a pădurilor din Grupa II
• Modalitatea de includere sau excludere din această grupă
se face prin aprobare de Guvern, la propunerea autorității
publice centrale pentru protecția
mediului.
• Respectarea regimului silvic și implementarea prevederilor
amenajamentelor silvice este obligatorie pentru toți
deținătorii de terenuri forestiere parte componentă a fondului
forestier național.
• Modelul de gestionare a pădurilor conform abordărilor
apropriate de natură presupune aplicarea la timp a lucrărilor
de îngrijire și conducere a arboretelor și a tratamentele
silvice, cu precădere lucrările speciale care presupun o
perioadă lungă de regenerare.
• Pentru atingerea indicatorilor optimi de productivitate
necesari exercitării multiplelor funcții (protecție, producere),
regenerarea pădurilor este o condiție obligatorie de asigurare
a continuității ecosistemelor forestiere capabile să genereze
servicii ecosistemice indispensabile omului și biodiversității.
• Reconstrucția ecologică a pădurilor trebuie realizată în
concordanță strictă cu prevederile amenajamentelor silvice,
în urma consultărilor cu părțile interesate, pentru menținerea
unor structuri eco-forestiere care sa permită îndeplinirea
funcțiilor atribuite.
Articol (nou). Condiții de gestionare a pădurilor din Grupa
III v(a se completa și suplini cu text)
6. Necesită a fi întărite capitolele ce prevăd următoarele:
Articol (nou). Administrarea proprietăților proprietate
privată
• Terenurile proprietate privată sunt parte componentă a Prevederi privind proprietatea privată sun
resursei forestiere naționale, asigurând condiții pentru stabilite la art.29, 30, alin.7 din art. 37
dezvoltarea economică și conservarea diversității biologice.
• Administrarea se asigură prin intermediul autorității
publice centrale pentru protecția mediului în consultare cu
autoritatea națională pentru silvicultură și cinegetică.
• Respectarea regimului silvic și a tuturor reglementărilor
tehnice aferente este obligatorie, indiferent de tipul
vegetației forestiere sau suprafața terenurilor proprietate
privată
• Persoanele private deținătoare de terenuri forestiere
beneficiază de aceleași drepturi ca și deținătorii de terenuri
proprietate publică.
• În condițiile asigurării regimului silvic, proprietarii de
terenuri private ale fondului forestier au drepturi.
• Regimul silvic pentru terenurile fondului forestier
proprietate privată este stabilit prin amenajamentele silvice
(sau silvopastorale în cazul pășunilor private), elaborate de
instituții specializate în domeniu, de comun acord cu
proprietarii.
• Proprietarii privați ai fondului forestier au obligațiuni.
• Diverse servicii cu caracter silvic pot fi prestate sau
beneficiate/încasate, inclusiv prin asociere sau cooperare cu
alți deținători de terenuri forestiere.
• Deținătorii de terenuri forestiere private nu limitează
accesul publicului larg sau în scopuri speciale (cercetare,
monitorizare), iar relațiile cu părțile interesate se
reglementează conform legislației civile.
• Terenurile forestiere private pot deveni parte componentă a
fondului forestier național în condițiile respectării
prezentului Cod și a legislației normativ-tehnice.
7. Reieșind din multitudinea de ilegalități asociate
pădurilor și a încălcărilor legislației vis-a-vis de accesul
în păduri, considerăm oportun de a propune un capitol
nou (cu articole noi), precum:
Capitolul (nou). Accesul în păduri
Articolul (nou). Condiții privind accesul persoanelor fizice Propunerile autorului deja se rgăsesc în Cod
1. Orice persoană are dreptul de a intra în fondului forestier, Articolul 25 a fost parțial reformulat și
indiferent de tipul de proprietate, accesul se realizează pe completat. De asemenea, s-au revizuit unele
propria răspundere: prevederi în art. 70 care prevede încălcările
▪ fără a deteriora sau perturba mediul forestier; silvice.
▪ cu prudență maximă și grijă de propria sănătate; Aspectele care țin de securitatea
▪ să asculte de instrucțiunile deținătorilor de terenuri. antiincendiară sunt expuse detaliat în HG
2. Activitatea turistică în păduri se reglementează la direct cu 740/2003 (Regulamentul securității
deținătorii sau administratorii de terenuri forestiere, în baza antiincendiare).
prevederilor de zonare a traseelor pentru a nu permite
pierderi în biodiversitate și habitate (evitarea deranjului
speciilor, reducerea poluării).
3. Accesul în pădurile cu valori ridicate de conservare (grupa
I) este strict reglementat, fiind permisibil doar pentru
anumite tipuri de activități sau lucrări necesare (cercetări
științifice, monitoring, intervenții pentru eliminarea
hazardurilor).
4. Pentru orice tip de activitate pentru care este obținut sau
garantat acces în păduri, persoanele fizice sunt obligate să
informeze deținătorii de terenuri forestiere sau, după caz, să
instaleze semne distinctive ori să plaseze panouri
informaționale corespunzătoare.
5. Accesul autovehiculelor sau altor mijloace de transport pe
teritoriul fondului forestier se permite numai pe drumuri
stabilite, iar parcarea acestora se permisă numai în locuri
special repartizate în acest scop.
6. Hotarele terenurilor forestiere, indiferent de tipul de
proprietate, se delimitează în natură prin semne distinctive
(borne, bariere, tranșee, panouri informative) ce notifică
despre limitarea sau interzicerea accesului.
7. Proprietarii de terenuri forestiere, indiferent de tipul de
proprietate, vor promova ecosistemelor forestiere pentru
valorificarea rolului sanogen, cultural și recreativ pentru
populație.
Articolul (nou). Accesul permis în fondul forestier
(1) În scopul exercitării administrării și a controlului de stat,
accesul pe terenurile fondului forestier este permis pentru
personalul:
• structurilor de administrare;
• de prestare servicii silvice;
• cu atribuții de control sau supraveghere;
• cu atribuții de monitorizare (ONG, presa etc.)
(2) Este permis accesul persoanelor care reprezintă instituții
de cercetare (științifică sau dezvoltare tehnologică) sau cu
abilități de efectuare a lucrărilor de monitoring forestier.
(3) Deținătorii de terenuri vor monitoriza și acorda suport,
după caz, acestui personal pentru a asigura calitatea
intervențiilor sau prelevării de mostre și date.
Articol (nou). Interzicerea anumitor activități în păduri
(1) În păduri este interzisă:
▪ tulburarea liniștii (poluarea fonică) și a ordinii publice;
▪ perturbarea litierei și acoperișului solului pentru construcția
de garduri sau alte obiecte, care nu sunt prescrie altfel;
▪ recoltarea sau deteriorarea puieților de arbori și arbuști
forestieri;
▪ colectarea fructelor de pădure într-un mod care dăunează
pădurii,
▪ a intra în zone marcate cu semne de interzicere a accesului;
▪ să intre în sectoarele cu arborete unde se petrec lucrări sau
se transportă lemn;
• să meargă cu bicicleta, calul, schiurile sau sania în afara
potecilor forestiere și a traseelor marcate;
• să fumeze sau să întrețină focuri deschise;
• să campeze în afara zonelor desemnate;
• să arunce obiecte care ard sau care fumegă;
• pășunatul animalelor sau conducerea animalelor prin
vegetația forestieră;
• să polueze pădurea cu deșeuri și gunoi.
(2) Este categoric interzis întreținerea focurilor deschise la
mai puțin de 25 m de marginea pădurii sau a fâșiilor
mineralizate, cu excepția locurilor amenajate sau
supravegheate în acest scop.
(3) Deteriorarea condițiilor de trai a speciilor (distrugerea
vizuinilor, mușuroaielor, cuiburilor etc.) este strict interzisă,
cu excepția acțiunilor planificate și supravegheate de
eradicare a speciilor invazive.
8. Având în vedere practicile ne-sustenabile și riscurile la
care este supusă integritatea resurselor forestiere
strategice, propunem introducerea de articole noi la
capitolul respectiv, precum:
Capitol (existent). Integritatea fondului forestier
Articol (nou). Nepermiterea fragmentării fondului forestier
unitar
(1) Reducerea suprafețelor fondului forestier proprietate Prevederi similare sunt deja stabilite în cod.
publică este interzisă. Totodată interzicerea arende contravine
(2) Pentru a proteja mai bine pădurile împotriva fragmentării prevederilor Codului Civil, Legii 29/2018
și disfuncțiilor de servicii ecosistemice, deținătorii de privind delimitarea proprietăţii publice,
terenuri forestiere sunt obligați să: Legii nr. 121/2007 privind administrarea şi
a) promoveze conectivitatea habitatelor între terenurile deetatizarea proprietăţii publice.
forestiere;
b) asigure condiții optime pentru dezvoltarea vegetației
forestiere;
c) reducă la maxim intervenția omului.
(3) În condiții de stare excepțională, Guvernul decide asupra
modalității și acțiunilor de intervenție în fondul forestier,
indiferent de tiul de proprietate, bazându-se pe necesități mai
stringente decât cele de menținere a integrității.
Articol (nou). Neadmiterea arendei fondului forestier
proprietate publică în scopuri de gestionare
(1) Arenda sau subarenda terenurilor cu vegetație forestieră
proprietate publică (a statului sau unităților administrativ
teritoriale) în scopuri de gestionare (cum ar fi vânătoarea sau
recreere) este interzisă.
(2) În cazurile ce țin de securitatea statului sau asigurarea
critică cu resurse, arenda sau subarenda terenurilor cu
destinație forestieră (indiferent de forma de proprietate) este
permisă prin aprobare directă de Guvern, cu prevederi
justificate în contractul de închiriere.
(3) Multiplele forme de folosință a produselor sau serviciilor
forestiere nu reprezintă forme de arendă sau subarendă, iar
reglementarea se efectuează pe principiile de acces la
produsele pădurii cu respectarea legislației normative.
Articol (nou). Obiectele de infrastructură care pot afecta
pădurile
1. Planificarea activităților ce pot constitui impacturi
semnificative asupra dezvoltării resurselor forestiere sunt
supuse evaluărilor prealabile conform Legii 11/2017.
2. Orice activitate planificată în terenurile fondului forestier
necesită a fi consultată și discutată cu toate părțile interesate,
implicit societatea civilă, pentru a asigura condiții depline a
procesului transparent în luarea deciziilor.
3. Evaluarea biodiversității se realizează până la etapa de
aprobare și este parte componentă a avizului de mediu
permisiv.
4. Beneficiile de lungă durată generate de ecosistemele
forestiere sunt prioritare intereselor de scurtă durată,
necesitând abordări holistice bazate pe evaluări
Sustenabile.
9. Sugerăm să fie completat Capitolul “Produsele pădurii și
serviciile ecosistemice forestiere” cu următoarele aspecte:
▪ Separarea și descifrarea detaliată a noțiunilor de produse
ale pădurii (lemnoase, nelemnoase) și serviciile ecosistemice
generate de păduri (provizionare, regularizare, sprijin,
culturale).
▪ Măsurile de îmbunătățire a potențialului de generare
continuă a beneficiilor pădurii și, după caz, mecanismele de
compensare a pierderilor în servicii ecosistemice forestiere
sunt stabilite de către Guvern.
10. Propunem crearea unui capitol nou, cu articolele
respective:
Capitol (nou). Conservarea biodiversității
Articol (nou). Ameliorarea biodiversității pădurilor
(1) Promovarea diversității biologice în noile terenuri este o Conservarea și ameliorarea biodiversității
prioritate de bază a proprietarilor, care își asumă pădurilor este reglementată la art.52
responsabilitatea de a asigura condiții pentru promovarea
speciilor autohtone (primordial cvercinee) și naturalizate (cu
impact societal-economic mare)
(2) Abordarea de conservare a biodiversității trebuie
percepută în concordanță cu cele trei nivel ale acesteia –
genetic, specie, ecosistem.
(3) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se
realizează prin:
a) adoptarea de măsuri specifice silviculturii apropiate de
natură;
b) promovarea peisajului forestier diversificat ca habitate;
c) asigurarea conectivității ecologice, inclusiv prin coridoare
ecologice; promovarea rețelei ecologice și rolului pădurilor
împotriva segmentării populațiilor plantelor și animalelor,
rolul nucleilor și culoarelor biologice;
d) menținerea lemnului mort pe picior și pe sol în limite
ecologice necesare;
e) menținerea și protejarea arborilor-habitat;
f) constituirea de insule de îmbătrânire ca arborete sau părți
de arborete;
g) menținerea unui procent cât mai ridicat de păduri
regenerate natural din sămânță;
h) menținerea sau, după caz, crearea culoarelor de vegetație
forestieră în lungul cursurilor de apă;
i) menținerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de
floră și faună sălbatică.
(4) Măsurile cu caracter obligatoriu necesare pentru
conservarea biodiversității se stabilesc prin norme tehnice
aprobate de autoritatea administrativă pentru silvicultură și
cinegetică. Măsurile cu caracter voluntar se stabilesc în
ghiduri de bune practice.
(5) Realizarea obiectivelor de gospodărire a pădurilor și de
conservare a biodiversității și funcțiilor acestora se
monitorizează cu ajutorul unor indicatori de stare
fundamentați științific și reglementați prin normele tehnice
din silvicultură,
(6) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se
realizează în concordanță cu obiectivele de conservare, în
mod unitar la nivel național, în baza măsurilor de gestionare
aprobate prin normele tehnice.
(7) Obiectivele de conservare pentru pădurile situate în arii
naturale protejate se stabilesc având ca prioritate menținerea
sau restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatelor
naturale. Amenajamentul silvic al acestor păduri este
instrument de planificare pentru atingerea obiectivelor ariilor
naturale protejate.
(8) În procesul de amenajare a pădurilor situate în arii
naturale protejate prevederile planurilor de management sau,
după caz, setul de măsuri minime de conservare ale ariilor
naturale protejate cu care acestea se suprapun sunt prioritare
în raport cu prevederile normelor
tehnice.
Articol (nou). Păduri cu valoare ridicată de conservare
1. Pădurile cu valoare ridicată de conservare se consideră
acele ecosisteme forestiere care au o importanță excepțională Pădurile cu valori ridicate de conservare se
din punct de vedere ecologic, social și economic. Acestea regăsesc in grupa I, subgrupa 5 Păduri de
sunt păduri de origine naturală, cu o structură spațială și interes ştiinţific şi de conservare a
compozițională mai bogată, oferind abilități net superioare genofondului şi ecofondului forestier.
de adaptare la condițiile schimbătoare ale mediului. Procedura de atribuire a statutului de arie
2. Sectoarele forestiere cu un rol critic pentru biodiversitate, protejată este prevăzută în Legea 1538/1998
parte a pădurilor cu valori ridicate de conservare, sunt incluse și o suită de hotărâri de guvern aferente.
în grupa I funcțională și constituie:
a) păduri cu un grad avansat de naturalitate;
b) sectoare strict conservate din ariile protejate;
c) arborete naturale cu regim strict de protecție;
d) arborete bătrâne surse de semințe (genofond critic);
3. Se consideră că au valoare ridicată de conservare:
a. arborii-habitat (arbori de calitate, semincieri);
b. arborii cu valoare deosebită identificați ca atare în diferite
acte normative;
c. arborii remarcabili din afara fondului forestier;
d. arborii din insulele de îmbătrânire.
Considerăm că cele enumerate în acest Aviz vor completa
proiectul Codului Silvic și sperăm că vor fi luate în
considerare de autoritatea centrală de mediu și instituțiile
responsabile.
AO EcoContact La Nota informativă Se acceptă parțial
nr. 14-EC/2023 din 28.11.2023 La Nota informativă, denumirea urmează a fi rectificată, Cu referire la Nota informativă, denumirea
Nota informativă la proiectul Codului silvic, or în cazul dat urmează a fi rectificată, sa acceptat obiecția
Guvernul adoptă o hotărâre, potrivit prevederilor art.14 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării
alin.(1) din Legea nr.100 cu privire la actele normative, Regionale al Republicii Moldova conform
pentru aprobarea unui proiect de lege inițiat de Guvern. căreia Nota informativă însoțește „proiectul
Compartimentul 5. Fundamentarea economico-financiară nu de lege”, nu „proiectul hotărârii de
corespunde prevederilor Legii nr.100/2017 cu privire la Guvernul”, care eventual post-aprobare în
actele normative, și anume nu este descris impactul ședință de Guvern, urmează a fi prezentat
economico-financiar, cu indicarea cheltuielilor (bugetare și Parlamentului, în calitate de autoritate
nebugetare) necesare pentru implementarea prevederilor publică cu competență de adoptare,
noului act normativ, inclusiv cu indicarea eventualelor împreună cu dosarul de însoțire, în sensul
cheltuieli pentru anul curent. Astfel, este necesar de a art. 40 al Legii nr. 100/cu privire la actele
completa compartimentul cu estimarea eventualelor normative
cheltuieli care vor surveni în rezultatul adoptării actului
normativ.
La textul Codului
La art. 1, se propune a fi completat cu alin. (1)1, cu următorul Se acceptă.
cuprins: ”Terenurile cu destinație forestieră sunt parte La rt.4 alin.4 a fost reformulat
componentă ale patrimoniului natural și constituie cumulativ
fondul forestier național, care reprezintă o resursă strategică
națională”.
La alin. (2), cuvântul ”silvice” urmează a fi substituit cu
cuvântul ”juridice”. Se acceptă
La art. 2 alin. (2) lit. c) din proiectul Codului silvic propunem
excluderea “lit.c) politici forestiere pe termen lung” din lista Se acceptă parțial
principiilor de gestionare durabilă a pădurilor, având în La art.2 alin. 5 (anterior alin.3) textul pe
vedere că principiile stabilite la alin. (2) urmează a sta la termen lung a fost exclus.
baza elaborării politicilor forestiere, conform reglementării Totodată prevederile art. 2 sunt corelate cu
propuse la alin.(3) din același articol. deciziile conferințelor interministeriale
privind protejarea pădurilor în Europa, în
cadrul cărora s-au formulat și principiile
La art. 3: generale privind gestionarea durabilă a
Subpct.1) va avea următorul cuprins:”1)administrarea pădurilor (Helsinki, 1993; Roma 1999 etc.).
pădurilor – totalitatea activităților de planificare cu caracter Se acceptă
tehnic, economic și juridic menite să asigure utilizarea Noțiunea administrarea pădurilor a fost
durabilă a resurselor forestiere, cu respectarea regimului reformulat
silvic indiferent de forma de proprietate”;
subpct.4) sintagma „unitate teritorial- administrativă” se va Se acceptă
substitui cu “ unitate administrativ teritorială” conform
terminologiei utilizate în legislația de domeniu;
subpct. 5) va avea următorul cuprins: ”5) exploatabilitate – Se acceptă
starea de maximă eficacitate funcțională a unui arbore sau
arboret de a fi recoltabil în anumite scopuri”;
subpct.9) va avea următorul cuprins: ”9) pădure – teren
dominat de arbori care împreună cu numeroase specii Noțiunea propusă are același sens ca și
(plante, animale, ciuperci, microorganisme etc.) realizează noțiunea propusă în Cod.
condiții și interacțiuni proprii specifice ecosistemelor. În
condițiile prezentului Cod, pădure se consideră terenurile
care: au suprafața minimă de 0,25 ha, arbori care ating o
înălțime minimă de 5 metri la maturitate în condiții normale
de vegetație, indicele de acoperire a coronamentelor față de
suprafața generală a terenului (consistența) este de cel puțin
30 %”;
la subpct. 12 cuvintele” pe perioada de aplicare a acestuia”
se vor substitui cu cuvântul ”valabil”; Se acceptă parțial
La art.3 lit. l) (anterior subpct. 12) cuvintul
„aplicare” au fost substituite cu cuvîntul „
valabilitate”
la subpct.17) noțiunea ,,servicii silvice” este definită ca și Se acceptă
activități desfășurate în ocoalele silvice, însă nu este redată Completat cu lit. h): „ h) ocol silvic-
noțiunea de „ocol silvic”. La fel, în propoziția a doua, textul unitatea silvică teritorială înființată în scopul
“ori prin prestări de servicii în condiţiile legii, precum şi altor
administrării sau asigurării serviciilor silvice
acte conexe din domeniul dat” urmează a fi reformulat, pentru terenurile din fondul forestier
deoarece prezintă incertitune; indiferent de forma de proprietate”
la subpct. 28) de exclus textul ” (perdele forestiere, arbori Se acceptă
solitari, pîlcuri de arbori, spații verzi, grădini botanice,
grădini dendrologice etc).
La art.4 alin.(1) lit.g) includerea în fondul forestier a Se acceptă parțial
“terenurilor ocupate temporar şi cele afectate de litigii” La art.4 alin.(1) lit.g) a fost reformulată
prezintă normă cu un caracter incert, respectiv reglementarea
urmează a fi reformulată și precizată. La fel urmează a fi
reformulată și reglementare expusă la subpct.3), în partea ce
ține de includerea terenurilor “prin delimitare, înregistrare”
în fondul forestier.
La art.7 competența autorității administrației publice centrale Se acceptă parțial
pentru protecția mediului și utilizarea resurselor naturale La alin.(2), lit. a) textul a fost exclus.
urmează a fi redată în asentimentul principiilor fundamentale
de organizare şi funcţionare a administraţiei publice centrale
de specialitate prevăzute de Legea nr.98/2012 privind
administrația publică centrală de specialitate. Sunt improprii
terminologiei din domeniu sintagmele: „îndeplinind rolul de
autoritate de stat, de sinteză, coordonare, reglementare,
monitorizare şi control” (alin.1), “aprobă numărul
personalului tehnic” (alin.(2) lit. a)).
La alin.(2) lit.c), evidențiem că art.14 alin.(1) din Legea Obiecția autorului avizului nu este clară.
nr.98/2012 privind administrația publică centrală de
specialitate dispune că, pentru asigurarea implementării
politicii statului în anumite subdomenii sau sfere din
domeniile de activitate care îi sînt încredinţate unui minister,
în subordinea acestuia pot fi create autorităţi administrative
cu forma de organizare juridică de agenţii, servicii de stat şi
de inspectorate de stat și precum este redat de către autor că
autoritatea administrației publice centrale “efectuează, prin
intermediul autorităților administrative din subordine
controlul de stat, reglementarea și autorizarea activităților”.
La art. 8 competența autorității administrative pentru Nu se acceptă
silvicultură și cinegetică, reiterăm obiecția privitor la Nu este cazul în cod să fie indicată forma de
respectarea arhitecturii sistemului instituţional al organizare juridică, aceasta fiind stabilită la
administraţiei publice centrale de specialitate statuat în aprobarea regulamentului privind
Legea nr.98/2012, aici concret art.14. Autorul nu reliefează organizarea şi funcţionarea autorității pentru
forma de organizare juridică a autorității administrative silvicultură și cinegetică.
(agenție/serviciu/inspectorat).
La art. 19, ce reglementează certificarea forestieră drept un
act voluntar și benevol, efectuat de către o organizaţie
independentă și acreditată prin care se confirmă Nu se acceptă
corespunderea managementului forestier cerințelor și Mecanismul certificării forestieră va fi
rigorilor standardelor național sau internațional aprobate, aprobat de către autoritatea administrației
opinăm necesitatea includerii unor reglementări normative publice centrale abilitată cu gestiunea
suplimentare privitor la organizația independentă și resurselor naturale şi protecţia mediului..
acreditată, care urmează să confirme corespunderea Totodată activitatea de acreditare este
managementului forestier și documentul (actul) confirmativ, reglementată de Legea 235/2011 privind
eliberat de organizația menționată. activităţile de acreditare şi de evaluare a
La art. 20 alin. (1) din proiect, reglementarea normativă ce conformităţii.
dispune că atribuirea terenurilor din fondul forestier în alte Art. 20 prevede transmiterea terenurilor din
scopuri decât cele silvice este posibilă doar în caz de utilitate fondul forestier proprietate publică în alte
publică de interes național, stabilită Guvern, urmează a fi scopuri decât cele silvice (construcţia
revizuită, or conform art. 6 alin. (1) lit.a) din Legea obiectelor de menire specială: drumuri
exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488/1999, publice, linii de transport de energie
utilitatea publică pentru lucrările de interes naţional se electrică de înaltă tensiune) pe cînd Legea
declară de către Parlament. nr. 488/1999 exproprierii pentru cauză de
În același context, urmează a fi exclusă norma de la alin. (2) utilitate publică stabilește transferul de
ce prezintă definiția pentru utilitate publică de interes bunuri şi de drepturi patrimoniale din
național, deoarece la alin.(1) art.5 din Legea recent citată proprietate privată în proprietate publică,
sunt deja enumerate lucrările care se consideră de utilitate transferul către stat de bunuri proprietate
publică, iar acțiunile în vederea asigurării protecției publică ce aparţin unei unităţi administrativ-
populației, proprietății în condiţiile calamităţilor naturale şi teritoriale sau, după caz, cedarea către stat
ecologice, avariilor şi catastarofelor, epifitotiilor, sau către o unitate administrativ-teritorială a
epizootiilor, incendiilor, precum şi în cazul aplicării drepturilor patrimoniale în scopul efectuării
mijloacelor de nimicire moderne sunt parte a sistemului de de lucrări pentru cauză de utilitate publică de
protecție civilă, reglementat de Legea nr.271/1994 cu privire interes naţional sau de interes local,
la protecția civilă.
La art. 22:
Alineatul (1) se propune în următoarea redacție: ”(1)
Activitățile planificate care, fie individual, fie în combinație Se acceptă parțial
cu alte activități, pot avea un impact semnificativ asupra La art.22 alin.(1) a fost reformulat.
fondului forestier, se realizează cu respectarea prevederilor
Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra
mediului.”
alineatul (3) este conceptual eronat (legea cadru – Legea nr. Se acceptă
86/2014 nu prevede 100 m.), iar termenii utilizați nu
corespund prevederilor legale în vigoare (nu este noțiune de
proiect- se utilizează activitate planificată, etc). Astfel, se
propune modificare acestuia după cum urmează:
”Orice activitate planificată care, individual sau în
combinație cu alte activități, poate avea un impact
semnificativ asupra ariilor naturale protejate de stat, a
siturilor Emerald, prevăzute în Legea nr. 94/2007 cu privire
la rețeaua ecologică, și care nu este direct legată de
gestionarea acestor situri sau nu rezultă din această
gestionare este supusă evaluării impactului asupra mediului
și/sau, după caz evaluării biodiversității în conformitate cu
Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra
mediului.”
La art. 30 alin. (3) lit.a) este stabilită una din obligațiile Nu se acceptă
proprietarilor privați de terenuri forestiere, și anume Noțiunea de amenajament silvic a fost
„întocmirea și respectarea amenajamentelor silvice”. Dacă reformulată. Totodată la art.60 alin.13 este
pornim de la noțiunea de amenajament silvic, aceasta stabilit că amenajamentele silvice pentru
prevede avizarea tehnică a amenajamentului silvic care se fondul forestier proprietate privată se aprobă
face de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură prin hotărârile proprietarilor acestuia.
constituită de autoritatea administrativă pentru silvicultură și
cinegetică. La rândul său amenajamentele silvice se aprobă
de către autoritatea administrativă pentru silvicultură și
cinegetică. În această ordine de idei, conchidem că un
proprietar privat de fond forestier are obligația de a elabora
un amenajament silvic care urmează a fi avizat de către o
autoritate publică. Respectiv, în situația în care proprietarul
privat intenționează să valorifice economic fondul său
forestier, intervine impunerea a două acte permisive noi. Prin
urmare, avizarea și aprobarea este pasibilă reglementării prin
Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a
activității de întreprinzător și includerii în Nomenclatorul
actelor permisive.
La art. 33 alin. (1) urmează de a indica concret actul permisiv Nu se acceptă
și activitatea pentru care este emis. Potrivit art. 60 alin (1) din Legea nr.
În acest context, în conformitate cu prevederile art.16 alin.(2) 100/2017 cu privire la actele normative,
din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative și a Codul reprezintă un act normativ care
art.14 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază cuprinde cele mai importante norme juridice
de reglementare a activității de întreprinzător, urmează ca dintr-o anumită ramură a dreptului, astfel
proiectul să conțină norme materiale și procedurale privind normele materiale și procedurale privind
eliberarea autorizațiilor, modul de solicitare/emitere, eliberarea autorizațiilor, modul de
termenii și condițiile în vederea obținerii acestora, precum să solicitare/emitere, termenii și condițiile în
includă dispoziții de modificare a Nomenclatorului actelor vederea obținerii acestora, sunt și vor fi
permisive, expus în anexa nr.1 la Legea nr. 160/2011. stabilite prin Legea regnului vegetal nr.
239/2007, Legea regnului animal nr.
439/1995, Legii nr. 1515/1993 privind
protecţia mediului înconjurător, Legii nr.
1102/1997 cu privire la resursele naturale,
Legii nr.160/2011 privind reglementarea
prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
La articolul 60, alineatul (2) cuvintele ”evaluării impactului Se acceptă
asupra mediului” se exclud.
Articolul se completează cu un alineat nou cu următorul
cuprins: Orice amenajament silvic care ar putea afecta în
mod semnificativ fondul forestier, siturile Emerald sunt
supuse, în prealabil, evaluării biodiversității și evaluării
strategice de mediu în conformitate cu Legea nr. 11/2017
privind evaluarea strategică de mediu.” Raționamentul
acestei modificări constă în faptul că amenajamentele silvice
nu fac obiectul Legii nr. 86/2014.
La articolul 62, alineatul (2) urmează a fi operate aceleași Se acceptă
modificări prevăzute pentru art. 60.
Prevederile inluse la articolul 70 alineatul (2), au un caracter Nu se acceptă
formal și declarativ, atâta timp cât legislația națională (Codul Pentru fiecare încălcarea a legislației silvice
Contravențional sau Codul Penal) nu prevede sancțiuni specificate la alin. (2) urmează a fi achitate
pentru aceste încălcări. despăgubiri astfel aceste prevederi vor servi
temei pentru aprobarea de către Guvern a
modului și a tarifelor de calcul a
cuantumului acestora și de modificare a
Codului Contravențional
AO Biotica 1. La pct. 3, oare este corect amenajamentul silvic să fie Se acceptă
efectuat doar de Comisia tehnică de avizare pentru Noțiunea „amenajament silvic” a fost
silvicultură constituită de autoritatea administrativă pentru reformulată.
silvicultură și cinegetică;?
2. La pct. 4 noțiunea entitate silvică – persoană juridică, Prevederea se referă la fondul forestier
constituită de către Guvern în condițiile legii, deci nu va fi în proprietate publică a statului. Totodată la art.
drept să facă așa ceva APL și nici sectorul privat? 14 din proiect este stabilit că administrarea
fondului forestier proprietate UAT
realizează prin structuri care pot fi și entităţi
specializate, cu personalitate juridică,
organizate în subordinea consiliului local al
unităţii administrativ-teritoriale, avînd
patrimoniu propriu, gestiune economică
proprie şi autonomie financiară şi
funcțională.
Nu se acceptă.
3. De reformulate la pct. 11 cuvântul ”posibilitate” într-o Noțiunea are un aspect tehnic suficient de
noțiune corespunzătoare textului ce exprimă esența și explicit și nu necesită completări.
prezintă clar ce se dorește a spune. Se acceptă.
Noțiunea „regim” a fost exclusă.
4. De reformulate la pct.12 cuvântul ”regim” într-o noțiune
corespunzătoare textului ce exprimă esența și prezintă clar ce
se dorește a spune. Se acceptă
5. Care este diferența dintre pct 12, 13 și 14? Noțiunea de regim de la pct.12 a fost
6. Precis noțiunea din pct. 16 care prevede ”serviciul silvic” exclusă.
este cea mai corespunzătoare textului explicației. Ca și
noțiune ea este mult mai vastă decât este descrisă și este
foarte posibil să nu vină cu o claritate pe care ne-o dorim sau
ar fi corectă pentru ceia ce este explicat în respectivul rext. Se acceptă.
7. Noțiunea din pct.19 este una descrisă suficient?
A fost acceptată obiecția Ministerului
Justiției care a indicat că Codul nu este un
8. Noțiunea din pct. 20 este ceia ce ne-am dorit? Discutăm dicționar, manual.
despre tip sau cum este descrisă noțiunea și anume categorii Se acceptă.
funcționale? A fost acceptată obiecția Ministerului
9. La pct. 22 respectiva noțiune este cea mai simplă și clară? Justiției care a indicat că Codul nu este un
dicționar, manual și a Ministerului
10. La art 7, alin. (2) structura teritorială de specialitate este Agriculturii și Industriei Alimentare.
oricare din Agenția Moldsilva sau Agenția Națională pentru Se acceptă
Ariile Protejate? Sunt toate structurile care răspund de
11. Ar fi oportun de completat art. 7 cu prevederea privind sivicultură
gestionarea Ariilor Naturale Protejate de Stat. Nu se accepă
Ministerul Mediului nu gestionează Ariilor
Naturale Protejate de Stat. Totodată modul
de gestionarea ANPS sunt reflectate în
Legea nr. 1538/1998 prind fondul ariilor
naturale protejate de stat. Concomitent,
anumite aspecte la tema ANPS sunt
reflectate în art. 22, 32, 35, 41, 42, 52 etc.
12. La art.8 lit. j) de reformulate corespunzător din prezentul proiect.
competențelor unei autorități publice din domeniul forestier. Se acceptă
13. De revăzut și lit k). Art.8 lit. j) a fost reformulată
14. În art. 8 evităm să menționăm cev despre ANPS? Nu se acceptă
Modul de gestionare ANPS sunt stabilite în
15. În art. 9 la fel nimic nu menționăm despre ANPS? din prezentul proiect.
Nu se acceptă
Modul de gestionare ANPS sunt stabilite în
16. În art. 12 nimic despre serviciile ecosistemice? din prezentul proiect.
Nu se acceptă.
Aspectele privind serviciile ecosistemice
sunt reflectate suficient în Capitolul v
„Produsele pădurii și serviciile ecosistemice
17. În art. 13 nimic despre turismul ecologic? forestiere”.
Nu se acceptă.
Aspectele privind turismul sunt expuse în
18. În art. 17 nu menționăm nimic despre zonare? art. 25, 26, 32 din prezentul proiect.
Nu se acceptă.
Aspectele privind gestionarea ANPS sunt
reflectate în Legea nr. 1538/1998 prind
fondul ariilor naturale protejate de stat,
inclusiv zonare diferitor categorii de ANPS.
Corelarea zonării ANPS cu încadrarea în
categorii funcționale este expusă în
Regulamentul privind clasificarea pădurilor
pe grupe, subgrupe, categorii funcționale și
tipuri de categorii funcţionale aprobat de
19. În art. 25 alin. (6) se permite eveniment sportive cum ar Guvern (alin. (3) din art. 17).
fi orientarea sportivă sau alergatul unui grup cum se face în În cazul cînd este eveniment sportiv atunci
mod obișnuit la competiții de genul respective fără a înheia este necesar încheierea unui contract
contract sau este obligatoriu?
20. În art. 39 este suficient pentru a asigura efectuarea
cercetărilor științifice fără mare birocrație? Art. 39 stabilește normele generale referitor
la efectuarea cercetărilor științifice în
păduri. Detaliile/reglementările sunt
21. În art. 40 alin. (2) cuvintele ”inclusiv străine” de exclus. aprobate de Guvern, actualmente prin HG
După ce creștem suprafața împădurită a țării mai mult de 740/2003 (Regulamentul privind folosinţele
30%, putem să inițiem discuțiile privind oportunitatea silvice în scopuri de recreere şi cercetare
participării persoanelor fizice și juridice străine. Dar în ştiinţifică (anexa nr.4).
contul creditelor preferențiale să pierdem una din cele mai Nu se acceptă.
valoroase resurse este o subminare a stabilității și posibilității Aspectele expuse în alin. (2) la art. 40 nu se
de dezvoltare a generațiilor viitoare. referă la obținerea dreptului de proprietate
22. În art. 41, alin. (2) de completat în final cu ”și dezvoltarea asupra pădurilor. Obținerea dreptului de
turismului ecologic”. proprietate asupra pădurilor este expus în
23. Art.41 Credit- credit, grant – grant. De nu uitat. art. 5 din proiect, precum și Codul funciar.
Nu se acceptă
Nu se acceptă
Formele de finanțare externă sun
24. În art. 42, alin.(2), lit. p) de completat în final cu reglementate de Legii finanțelor publice și
”inclusive turismului ecologic”. responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014
25. De completat art. 46 sau cu un art. nou care să prevadă în raport cu proiectele finanțate din surse
crearea bazei seminciere și plantații mamă de butași de externe.
sectorul privat și APL. Nu se acceptă.
26. Art. 47 ne permite debirocratizarea respectivului proces?
Nu se acceptă.
27. În art. 52, alin. (4) se completează cu o propoziție nouă, Art. 46 deja permite crearea bazei
în următoarea redacție: O atenție deosebită se va acorda seminciere și plantații mamă de butași
activităților de înlăturare a speciilor invazive, în mod indiferent de natura proprietăți (inclusiv
prioritar din cadrul ariilor naturale protejate și zonelor de sectorul privat și APL).
strictă protecție, inlusiv activităților de restabilire a speciilor
de floră și faună din Cartea Roșie și cele protejate de actele
normative internaționale.
28. Art. 54 lăsăm așa?
29. Art. 55 lăsăm așa, aceasta se consider că este serviciul

silvic la noi în țară? Activitatea serviciului silvic va fi
reglementat de statutul acestuia, aprobat de
30. Art. 56 este suficient ca să încurajeze sectorul privat sau Guvern.
oNG-le sau lideri locali să vină cu activități de genul Activitatea serviciului silvic va fi
respective în fodul forestier? reglementat de statutul acestuia, aprobat de
Guvern.
Art. 56 expune normele generale care se
31. Art. 57 se lasă fără a prevedea activitatea practică de referă la cercetare și dezvoltarea tehnologică
instruire pentru obținerea abilităților practice. Copii de la în domeniul forestier. Principalele aspecte la
grădinițe, școli și universități vor ajunge în pădure să vadă ce temă sunt în legislația aferentă cercetărilor
este un cuib și cum el se confecționează și instalează, cum se științifice (Codul cu privire la ştiinţă şi
amenajează o rută turistică? Sau mai bine facem totul on- inovare etc.).
line? Art. 57 expune normele generale care se
referă la asigurarea transferului de
32. În art. 59 lit. i) în final de completat cu: ”, iclusiv de cunoștințe specifice de natură tehnică,
dezvoltare a turismului ecologic.” juridică, economică, socială și de mediu cu
referință la păduri. Principalele aspecte la
temă sunt în legislația aferentă - Codul
33. În art. 62 ne rezumăm la ceia ce avem. Cum facem cu educaţiei etc.
amenajarea cinegetică în ANPS? APL, privat? Nu se acceptă.
34. Cum se procedează în contextual art 63, atunci când în Prevederile actuale deja includ toate tipurile
formulă digital vedem vegetație forestieră dar ea nu se află de măsuri de amenajare a pădurilor, inclusiv
la evidență și imeni nu dorește să întreprindă ceva în acest aferente dezvoltării turismului ecologic.
sens? Ar putea intervene cumva societatea civilă pentru a Nu se acceptă.
preântâmpina defrișarea acestor suprafețe pentru a fi folosite Art. 62 expune normele generale care se
în agricultură? referă la amenajarea fondurilor cinegetice cu
35. La art. 64 totul este clar pentru toți? profil forestier. Aspectele ce țin de ANPS,
36. La art. 68 sau în respectivul capitol nu încercăm să proprietate etc. sunt reglementate în Legea
stabilim ceia ce demult se menționa în discuții și anume nr. 1538/1998 și/sau Legea nr. 298 din
compensarea unui ha de pădure cu plantarea altor cel puțin 3 30.11.2018 vînătorii și fondului cinegetic.
sau mai bine 5 ha de pădure.
Se acceptă
La art. 64 textul a fost modificat
Nu este clară propunerea autorului avizului
Grupul de Lucru al Comisiei de Proiectul conține multiple prevederi, conform cărora Nu se acceptă
Stat pentru Reglementarea Guvernul sau autoritatea administrației publice centrale sunt Normele primare sunt stabilite în Cod
Activității de Întreprinzător abilitate să adopte reglementări în domeniul silvic. Spre totodată în vederea punerii în aplicare a
exemplu, alin. (4) al art. 2, alin. (6) al art. 4, alin. (7) al art.prevederilor codului urmează a fi aprobate
norme secundare care în dependență de
11, alin. (9) al art. 14, alin. (3) al art. 17, alin. (3) al art. 19,
alin. (1) al art. 20, alin. (6) al art. 25, alin. (2) al art. 26, alin.
categoria cestora și competențele
instituționale urmează a fi aprobate fie la
(4) al art. 31, alin. (3) al art. 32, alin. (17) al art. 35, alin. (2)
al art. 36, alin. (6) și (7) al art. 37, alin. (2) al art. 39, alin. (4)
nivel de guvern fie la nivel de Minister (în
special norme tehnice). Totodată și în
al art. 40, alin. (3) al art. 49, alin. (2) al art. 52, alin. (2) al art.
53, alin. (3) al art. 63, alin. (2) al art. 64. Astfel de abordare prezent acestea sunt aprobate de Guvern și
contravine conceptului codificării normelor de reglementare Minister (HG nr. 618/2007, HG nr.
a unui domeniu de relații sociale în un singur act normativ la 1170/2016, HG nr. 414/1997, HG
nivel de lege. Considerăm, că codificarea trebuie să asigure nr.27/2004, HG 187/2008, HG 667/2010 etc.
la maximum stabilirea tuturor normelor în un singur act Totodată în procesul avizării instituțiile au
normativ. Din cele expuse, proiectul necesită a fi revizuit și obiectat că Codul reprezintă un act normativ
completat cu norme, care se preconizează a fi aprobate prin care cuprinde cele mai importante norme
acte subordonate legii. juridice dintr-o anumită ramură a dreptului,
și unele aspecte detaliate, se consideră
oportun să fie reglementate prin alte acte
normative (legi, HG, acte normative
departamentale).
Prevederile lit. b) alin. (1) al art. 9 din proiectul stabilesc, că Se acceptă
în scopul reglementării relațiilor silvice consiliile raionale și
locale contribuie la respectarea legislației de către deținătorii
de terenuri din fondul forestier și cinegetic, indiferent de
tipul și forma proprietății. Prevederile respective sunt
discutabile, deoarece sunt expuse incert și, totodată pot fi
create situații în care consiliile locale nu vor avea capacități
de executare a acestor norme. Din cele expuse, prevederile
respective necesită a fi excluse. Obiecție valabilă și pentru
lit. a) alin. (2) al art. 9, alin. (4) al art. 49.
Prevederile lit. b) alin. (2) al art. 9 din proiect stabilesc, că Se acceptă
primarul coordonează decizia proprietarului de modificare a
destinației terenului. Prevederile respective nu pot fi
acceptate și necesită a fi excluse, deoarece coordonarea
respectivă va genera un act permisiv.
Se acceptă
Prevederile alin. (6) al art. 21 stabilesc, că transmiterea
terenurilor din fondul forestier proprietate privată pentru
edificarea obiectelor infrastructurii forestiere se efectuează
prin decizia proprietarului de teren, decizia consiliului local,
cu obținerea actelor permisive pentru construcții.
Considerăm, că consiliul local nu trebuie să aibă competențe
de a decide pentru proprietar, deoarece așa abordare aduce
atingere dreptului de proprietate privată. Din cele expuse,
cuvintele ”decizia consiliului local” necesită a fi excluse. Se acceptă
Prevederile lit. e) alin. (2) al art. 23 din proiect stabilesc, că
gestionarii de terenuri din fondul forestier sunt obligați să
îndeplinească alte obligații în vederea gospodăririi fondului
forestier. Prevederile respective pot crea situații de
interpretări discreționare și abuzive și necesită a fi excluse. Se acceptă
Prevederile articolului 33 din proiect stabilesc actele ce
confirmă dreptul de folosință a terenurilor din fondul
forestier. Este prevăzut, că folosirea produselor pădurii au
loc în baza actelor permisive eliberate de către autoritatea
administrativă pentru protecția mediului, în modul stabilit de
lege şi alte acte normative conexe (alin. (1)). Considerăm că
cuvintele ”şi alte acte normative conexe” necesită a fi
excluse, deoarece Legea 160/2011 statuează principiul
reglementării materiale şi procedurale prin acte legislative a
condiţiilor şi a procedurilor de reglementare prin autorizare
a activităţii de întreprinzător (lit. d) al art.5). Se acceptă parțial
Prevederile alin. (2) al art. 33 stabilesc, că în baza actelor La alin.(4) cuvintele „actul permisiv” a fost
permisive obținute, precum și pentru alte folosințe silvice exclus.
enumerate în art. 31 și art. 32, entitățile silvice care au în
gestiune terenurile fondului forestier și alte terenuri acoperite
cu vegetație forestieră, vor emite dispoziţii de exploatare şi
bilete silvice pentru efectuarea folosințelor silvice. Totodată,
la alineatul (4) este prevăzut, că actul permisiv, dispoziția de
exploatare şi biletul silvic se eliberează pentru efectuarea
folosinţelor silvice de către proprietarii/gestionarii de
terenuri forestiere. Astfel, prevederile respective necesită a fi
clarificate. În mod ideal actele permisive necesită a fi
excluse, fiind menținute doar dispoziția de exploatare şi
biletul silvic eliberate de către proprietarii/gestionarii de
terenuri forestiere.
La alineatul (7) al articolului 35, pentru diminuarea Nu se acceptă.
costurilor, recomandăm excluderea obligativității legalizării Costurile sunt suportate de autoritatea
notariale a tipăririi dispozitivelor speciale de marcat. administrativă pentru silvicultură și
Tiparele acestora se va înregistra doar de către autoritatea cinegetică. Totodată în vederea respectării
administrativă pentru silvicultură. regimului mărcilor și a sigiliilor ele trebuie
să fie legalizate nortarial. Și în prezent
autoritatea pentru sivicultură și cinegetică
autentifică notarial tiparele acestora.
La alineatul (2) al articolului 60 sunt necesare modificări Se acceptă
redacționale. Alineatul (2) al articolului 60 a fost
modificat
Prevederile articolului 70 stabilesc fapte ce constituie Nu se acceptă
încălcări ale legislației silvice. Unele din prevederile În dependență de gradul pericolului social
respective, sau stabilesc acțiuni/inacțiuni care nu pot fi pentru încălcarea legislației silvice
calificate ca social periculoase, sau stabilesc norme incerte, persoanele fizice și juridice vor purta
sau stabilesc prevederi care înglobează mai multe răspunderea civilă, contravențională sau
acțiuni/inacțiuni diferite după gradul de pericol social. Spre penală.
exemplu, lit. e), i), j), o), p), r), s), t),u). Recomandarăm Tate acțiunile și sau inacțiunile stipulate în
revizuirea prevederilor alin. (1) al articolului respectiv, fiind alin. 1 au în timp un impact a supra fondului
menținute doar acțiunile/inacțiunile care prezintă pericol forestier
social și prin care sunt puse în pericol persoanele,
proprietatea și mediul.
Prevederile alin.(2) al articolului 70 stabilesc că, modul și Nu se acceptă
tarifele de calcul a cuantumurilor despăgubirilor Obiecția a fost revizuită în urma procesului
prejudiciului cauzat pentru încălcări ale legislației silvice se de reavizare și au fost acceptate propunerile
aprobă de Guvern. Conduserăm că sancțiunile pecuniare Inspectoratului pentru Protecția Mediului și
trebuie să fie stabilite doar de lege. Asociației EcoContact care au specificat că
„Relațiile sociale care necesită o
reglementare detaliată se stabilesc prin
regulamente, instrucţiuni, statute, reguli,
metodologii, aprobate prin hotărîre de
Guvern”. Aceeași abordarea este valabilă și
reflectată în activitatea 9.3 din PA al MM
pentru anul 2024, fiind inclusă activitatea de
actualizarea metodologiilor de evaluarea a
prejudicuilui adus meidului, care urmează a
fi aprobată prin HG.”
Centrul Național Anticorupție La art.4 alin.(1) lit.g) din proiect Se acceptă
(La nr. 06/2/1093 din 25.01.2024) „Fondul forestier include: […] g) terenurile ocupate de La a art.4 alin.(1) lit. g) textul „terenuri
construcții și terenurile aferente acestora incluse în ocupate temporar și afectate de litigii” au
amenajamente silvice: sedii administrative, cabane, fost exclus
fazanerii, instalații și amenajări speciale de creștere a
peștelui, crescătorii de animale de interes vânătoresc,
drumuri forestiere, spații industriale de prelucrare a
produselor pădurii, alte dotări tehnice specifice sectorului
forestier, terenurile ocupate temporar și cele afectate de
litigii, precum și terenurile forestiere din cadrul culoarului de
frontieră și fâșiei de protecție a frontierei de stat;”
Articolul 54 alin.(1) lit.a) din Legea nr.100/2017 stabilește
că la elaborarea textului proiectului de act normativ
„conținutul proiectului se expune într-un limbaj simplu, clar
și concis, pentru a se exclude orice echivoc […]”.
Din conținutul normei examinate nu poate fi dedus clar ce se
are în vedere prin terenuri ocupate temporar și afectate de
litigii. În cazul în care se au în vedere terenurile din fondul
forestier transmise în arendă, acest lucru urmează a fi
specificat expres.
Formulările lingvistice acordă posibilități de aplicare a
normei în interpretarea preferată, în dependență de interesul
responsabililor de implementare și/sau de control.
La art.7 alin.(2) lit.a) din proiect „Funcțiile de bază ale Se acceptă
autorității administrației publice centrale pentru mediului, La art. 7 alin. (2) textul „înființează structuri
schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor teritoriale de specialitate care răspund de
naturale în domeniul administrării fondurilor forestier și silvicultură, după caz, serviciile silvice și
cinegetic sunt: aprobă numărul personalului tehnic,
a) înființează structuri teritoriale de specialitate care răspund regulamentul de organizare și funcționare, la
de silvicultură, după caz, serviciile silvice și aprobă numărul propunerea acestora” a fost exclus.
personalului tehnic, regulamentul de organizare și
funcționare, la propunerea acestora;”
Potrivit art.14 alin.(1) din Legea nr.98/2012 privind
administrația publică centrală de specialitate „Pentru
asigurarea implementării politicii statului în anumite
subdomenii sau sfere din domeniile de activitate care îi sunt
încredințate unui minister, în subordinea acestuia pot fi
create autorități administrative cu forma de organizare
juridică de agenții, servicii de stat și de inspectorate de stat”.
Constituirea Agenției în calitate de structură organizațională
separată în sistemul administrativ al unui minister este
reglementată la alin.(3) al aceluiași articol, iar alin.(7)
prevede că autoritățile administrative din subordinea
ministerelor se constituie, se reorganizează și se dizolvă de
către Guvern, la propunerea ministrului.
Norma analizată este ambiguă cu privire la subordonarea
structurilor teritoriale de specialitate și poate fi interpretată
într-o manieră subiectivă de către persoanele responsabile în
sensul creării unor structuri teritoriale în subordinea
Ministerului Mediului, ceea ce este un non sens.
Din lista autorităților administrative din subordinea
Ministerului Mediului, responsabilă de gestionarea
fondului forestier unic și a fondului cinegetic al Republicii
Moldova, precum și a altor obiecte cu profil silvic ce
constituie patrimoniul statului, este Agenția „Moldsilva”, în
componența căreia intră inclusiv întreprinderi de stat pentru
silvicultură și întreprinderi de stat pentru prelucrarea
lemnului.
În proiect, activitatea Agenției „Moldsilva”, în ceea ce
privește gestionarea fondului forestier și cinegetic, este
reglementată la art.8, care la lit.u) stabilește competența
acesteia de a participa la stabilirea direcțiilor principale de
dezvoltare a subdiviziunilor silvice subordonate, aprobarea
acestora și a bugetelor lor, etc. Prin urmare, în scopul
excluderii neclarităților, prevederea examinată urmează să
stabilească expres subordonarea structurilor teritoriale de
specialitate care răspund de silvicultură.
La art.8 lit. k) din proiect „Autoritatea administrativă pentru
silvicultură și cinegetică creată în scopul gestionării Se acceptă
fondurilor forestier și cinegetic: […] k) elaborează și
prezintă autorității administrației publice centrale propuneri
de buget și asigură gestionarea alocațiilor bugetare și
administrarea patrimoniului public;”
Articolul 54 alin.(1) lit.c) din Legea nr.100/2017 prevede că
la elaborarea textului proiectului de act normativ
„terminologia utilizată este constantă, uniformă și
corespunde celei utilizate în alte acte normative […]”.
În textul proiectului autorul utilizează concomitent termeni
diferiți cu referință la Ministerul Mediului, și anume:
-) „autoritatea administrației publice centrale pentru mediu,
schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor
naturale” – art.7 denumirea și alin.(1) și (2), art.18 alin.(1),
art.19 alin.(3), art.27 alin.(2), art.28 alin.(4), art.34 alin.(5),
art.41 alin.(1), art.47 alin.(1), art.57 alin.(1) și (3), art.62
alin.(6), din proiect; -) „autoritatea administrației publice
centrale” – art.8 lit.k) din proiect.
La aplicare, terminologia utilizată neuniform poate provoca
practici vicioase de interpretare a sensului normei, și anume:
tratarea ca fenomene diferite a aceluiași fenomen (din cauza
confuziei provocate de numirea lui în moduri diferite) sau
tratarea ca același fenomen a fenomenelor distincte (din
cauza confundării a două noțiuni pentru care proiectul
utilizează aceeași denumire). În rezultat, pot apărea abuzuri
din partea exponenților atât din sectorul public, cât și a celui
privat.
Recomandări:
După textul „autorității administrației publice centrale”,
completarea prevederii cu textul „pentru mediu, schimbări
climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale”.
La art.14 alin.(2) din proiect „Administrarea fondului
forestier proprietate a unităților administrative teritoriale se Se acceptă
realizează prin gestiune direct sau delegate.” Textul alin (2) din art.14 a fost modificat
Norma prevede realizarea administrării fondului forestier
proprietate a unităților administrative teritoriale prin două
modalități, și anume prin gestiune directă sau delegată. Deși
stabilește procedura gestiunii directe la alin.(3) al aceluiași
articol, proiectul este lacunar cu privire la gestiunea delegată.
Reglementarea insuficientă sau ambiguă a procedurilor
administrative creează discreția periculoasă a persoanelor
responsabile de a dezvolta reguli procedurale convenabile
propriilor sale interese, contrare interesului public.
Completarea proiectului cu norme care să prevadă
modalitatea administrării fondului forestier proprietate a
unităților administrative teritoriale prin gestiune delegată.
La art.26 alin.(4) din proiect „Se interzice transmiterea
dreptului de folosință a terenurilor din fondul forestier și Se acceptă
altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră către alte
persoane fizice sau juridice.
Prevederea este formulată de o manieră ambiguă și creează
confuzii în ce privește persoanele cărora le pot fi transmise
în folosință terenurile fondului forestier și alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră.
În acest context, menționăm alin.(1) al aceluiași articol
potrivit căruia terenurile fondului forestier și alte terenuri
acoperite cu vegetație forestieră se transmit în folosință
persoanelor fizice și juridice în condiții de arendă, locațiune,
folosință de scurtă durată.
Concomitent, alin.(4) interzice transmiterea dreptului de
folosință a terenurilor din fondul forestier și altor terenuri
acoperite cu vegetație forestieră către alte persoane fizice sau
juridice.
Admitem că autorul s-a referit la interdicția transmiterii
dreptului de folosință a terenurilor din fondul forestier și
altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră de către
persoanele enunțate la alin.(1), care l-au obținut în temeiul
contractului de arendă, locațiune, unor terțe persoane. În
acest caz, reiterăm cerința expunerii conținutului proiectului
într-un limbaj simplu, clar și concis, pentru a se exclude orice
echivoc.
Însă, în cazul în care autorul a avut în vedere altă situație,
prevederea analizată urmează a fi redactată prin prisma
art.54 alin.(1) lit.a) din Legea nr.100/2017.
Substituirea textului „către alte persoane fizice sau juridice”
cu textul „de către persoanele menționate la alin. (1) unor
terțe persoane”.
În cazul în care autorul a prevăzut un alt sens, norma urmează
a fi redactată în vederea excluderii confuziei descrise în
prezenta obiecție.
La art.33 alin.(4) din proiect „Actul permisiv, dispoziția de
exploatare și biletul silvic se eliberează pentru efectuarea Se acceptă
folosințelor silvice de către proprietarii/gestionarii de La art.33 alin.(4) textul „Actul permisiv,
terenuri forestiere. dispoziția de exploatare și biletul silvic se
Norma vine în contradicție cu cea de la alin.(1) conform eliberează pentru efectuarea folosințelor
căreia actele permisive în baza cărora are loc folosirea silvice de către proprietarii/gestionarii de
produselor pădurii sunt eliberate de către autoritatea terenuri forestiere.” a fost exclus.
administrativă pentru protecția mediului.
Incompatibilitatea prevederilor din proiect constituie un
impediment în aplicarea corectă a prevederilor normative și
creează premise pentru alegerea subiectivă și abuzivă a
normei „convenabile” care se va aplica într-o situație
concretă.
Expunerea normei în redacția următoare: „Dispoziția de
exploatare și biletul silvic se eliberează pentru efectuarea
folosințelor silvice de către proprietarii/gestionarii de
terenuri forestiere, în baza actelor permisive eliberate de
către autoritatea administrativă pentru protecția mediului”.
Avizare repetată
(nr.06-07/232 din 31.01.2024)
Agenția de Guvernare Instituția publică „Agenția de Guvernare Electronică” a Se acceptă
Electronică examinat proiectul definitivat de hotărâre a Guvernului cu
(24/3007 – 22 din 31.01.2024) privire la aprobarea proiectului Codului silvic (număr unic
873/MM/2023), remis spre avizare repetată, și, în limitele
competențelor instituției, comunicăm că îl avizăm favorabil.
Totodată, considerăm necesar să reiterăm propunerea expusă
la etapa primei avizări și recomandăm ca, la întocmirea
versiunii finale a proiectului de Cod, în art.64 alin.(2), textul
„regulamentului sistemului informațional de evidență a
lemnului se aprobă de Guvern” să fie substituit cu textul
„conceptul sistemului informațional de evidență a lemnului
și regulamentul resursei informaționale formate de acesta se
aprobă de Guvern”, în scopul aducerii în concordanță cu
prevederile art.76 alin.(2) lit.a) și c) și ale art.22 lit.d) din
Legea nr.467/2003 cu privire la informatizare și la resursele
informaționale de stat.
Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Interne a examinat repetat proiectul Se acceptă
(44/22 – 489 din 02. 02. 2024) hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului
Codului silvic (număr unic 873/MM/2023), autor –
Ministerul Mediului și, reieșind din limitele competențelor
funcționale, comunică în ordinea argumentelor ce succed.
Cu referire la art. 15 din proiectul de lege, se propune redarea
acestuia în redacție nouă, cu următorul cuprins:
,,Gestiunea terenurilor fondului forestier în zonele de
frontieră și terenurile împădurite cu regim special se exercită
de către instituția publică pentru silvicultură și cinegetică
și/sau proprietarii acestora în conformitate cu art. 25 din
Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii
Moldova, după caz, în coordonare cu alte organe
competente.”.
În sensul amendamentului prenotat, precizăm că potrivit art.
25 alin. (2) din Legea nr. 215/2011, desfășurarea activităților
economice și de altă natură la frontiera de stat, la o distanță
de 15 metri de la aceasta, se efectuează cu acordul Poliției de
Frontieră.
Mai mult, art. 11 alin. (4) din Legea prenotată, prevede că,
regimul frontierei de stat poate restricționa activitățile care
împiedică supravegherea frontierei sau tulbură ordinea și
securitatea la frontiera de stat, cum ar fi utilizarea armelor de
foc și a substanțelor explozibile, lucrările în imediata
apropiere a frontierei de stat, vânătoarea și pescuitul,
pășunatul vitelor, iluminarea și focul deschis.
Prin urmare, menționăm despre importanța fâșiei de
protecție a frontierei de stat, care potrivit art. 6 alin. (3) din
aceiași Lege, se stabilește de la frontiera de stat în interior și
are o lățime de 15 metri, este proprietate a statului și se
acordă în folosință Poliției de Frontieră, pe un termen
nelimitat, în conformitate cu cadrul normativ.
În contextul celor expuse, considerăm judicioasă operarea
modificărilor propuse or, fâșia de protecție este supusă unui
control riguros, care urmează a fi efectuat exclusiv de către
autoritatea competentă pentru asigurarea securității
frontaliere.
Agenția Siguranța Alimentelor Lipsa de obiecții și propuneri.
(nr. 05-501 din 05.02.2024)
Ministerul Infrastructurii și Urmare examinării repetate a proiectului Codului silvic, Art. 21 alin. (6) a fost modificat la
Dezvoltării Regionale al număr unic 873/MM/2023, în limita competențelor propunerea Congresului Autorităților Locale
Republicii Moldova funcționale, comunicăm lipsă de obiecții și propuneri. și a Grupul de Lucru al Comisiei de Stat
(nr. 21-622 din 02.02.2024) Totodată, cu titlu de remarcă, la art. 21 alin. (6), nu este clar pentru Reglementarea Activității de
care este finalitatea normei „Transmiterea terenurilor din Întreprinzător
fondul forestier proprietate privată pentru edificarea
obiectelor infrastructurii forestiere se efectuează prin decizia
proprietarului de teren, obținerea actelor permisive pentru
construcții”. Ori, potrivit proiectului Codului silvic expediat
în prima avizare, prevederea respectivă avea o altă redacție.
Ministerul Afacerilor Externe și Lipsa de obiecții și propuneri
Integrării Europene
(nr. DI/3/041-1243 din 01
februarie 2024)
Serviciul Tehnologia Informației Lipsa de obiecții și propuneri
și Securitate Cibernetică
(1.4/234/24 din 05.02.2024)
Ministerul Educației și Lipsa de obiecții și propuneri
Cercetării
(nr.07-09/841 din 05.02.2024)
Ministerul Energiei Reiterăm poziția expusă în cadrul primei avizări și insistăm
(nr.10-375 din 09.02.2024) asupra utilizării formulărilor propuse și acceptate în actul de
sinteză, după cum urmează:
La art. 8 lit. x) este omis cuvântul „minimum” din Se acceptă
propunerea privind completarea art. 8 cu introducerea literei
x) cu următorul conținut: „contribuie la promovarea politicii
de reducere la minimum a riscului de a utiliza biomasă
forestieră obținută printr-un proces de producție nedurabil”.
Suplimentar, sub aspect redacțional, recomandăm,
excluderea „alin. (1)” din articolul menționat, reieșind din
faptul că este alineat unic.
La art. 8 lit. y) propunem expunerea textului în redacție Se acceptă
următoare: „participă la soluționarea problemelor privind
atribuirea terenurilor fondului forestier proprietate a statului
pentru construcția și exploatarea obiectelor energetice de
importanță națională”.
La art. 9 alin. (1) lit. f) și alin. (2) lit. i), recomandăm Se acceptă
utilizarea formulării, după cum urmează: „participă la
soluționarea problemelor privind atribuirea terenurilor
fondului forestier proprietate a unităților administrativ-
teritoriale pentru construcția și exploatarea obiectelor
energice de importanță națională și locală”.
Evidențiem, la art. 20 alin. (2), propunem substituirea Se acceptă
textului „linii de transport de energie electrică de înaltă
tensiune” cu textul „rețelele electrice de transport” în
conformitate cu noțiunile din Legea nr. 107/2016 cu privire
la energia electrică.
Totodată, faptul că, în tabelul de sinteză nu a fost Se acceptă parțial
argumentat de autor motivul respingerii propunerii la art. 20 Art. 20 nu prevede definirea noțiunii de
alin. (2), ceea ce contravine art.40 lit. e) din Legea 100/2017 utilitate publică și nici la art. 3 acest termen
cu privire la acte normative, și anume: „sinteza obiecţiilor şi nu este definit, art.5 alin (1) din Legea nr.
propunerilor autorităţilor publice și sinteza recomandărilor 488/1999 exproprierii pentru cauză de
reprezentanţilor societăţii civile, dacă există, indicîndu-se utilitate publică stabilește cazurile de utilitate
acceptarea sau argumentarea respingerii propunerilor, publică în sensul acestei legi și nu-l definește.
obiecţiilor şi recomandărilor”. Tot aici, reiterăm că nu este
justificată definirea noțiunilor decât în cazul în care la
momentul adoptării actului se știe cu certitudine că, un
termen este pasibil de mai multe interpretări, însă noțiunea
„utilitatea publică” este indicată în art. 5 alin. (1) din Legea
nr. 488/1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică,
astfel nu este necesară dublarea noțiunilor din alte acte
normative.
La art. 25 alin. (11) recomandăm utilizarea formulării, după Se acceptă parțial.
cum a fost propus la prima avizare în felul următor: „În
scopul asigurării și sau restabilirii zonelor de protecție a
rețelelor electrice, conductelor de gaze naturale și a rețelelor
termice în conformitate cu prevederile Regulamentelor
corespunzătoare, aprobate prin Hotărâri de Guvern,
operatorii de sistem pot avea acces pe teritoriul fondului
forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră
proprietate publică sau privată, inclusiv cu autovehiculele și
alte mijloace de transport destinate efectuării lucrărilor de
menținere a zonei de protecție, cu informarea în scris a
autorităților publice locale și gestionarul terenurilor
fondului forestier ”.
Suplimentar, recomandăm reformularea art. 41 alin. (4), din Se acceptă parțial
proiect conform propunerii la pct. 23 din tabelul de sinteză, La art.41 alin.(5) a fost stabilit că statul
pentru evitarea interpretării greșite și în scopul uniformizării asigură prin lege subvenționarea investițiilor
sensului propunerii anterioare privind promovarea, pentru asigurarea gestionării durabile a
stimularea și facilitarea prin diverse instrumente, crearea resurselor naturale
plantațiilor cu scop energetic, în vederea asigurării
securității energetice a Republicii Moldova.
Congresul Autorităților Locale Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a
din Moldova examinat adresarea Ministerului Mediului Nr. 06-07/232
din 31.01.2024 de avizare repetată a proiectului definitivat
al hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului
Codului silvic (număr unic 873/MM/2023), [în continuare –
proiectul].
CALM a analizat prevederile proiectului prin prisma
legislației în vigoare şi a intereselor autorităților
administrației publice locale, corelate cu interesele
cetățeanului.
3. Constatări principale:
3.1. Considerăm că autoritatea administrativă pentru Se acceptă
silvicultură și cinegetică ar trebui să contribuie la elaborarea
amenajamentelor silvice pentru întreg fondul forestier,
indiferent de proprietate. În acest sens, este oportună
planificarea resurselor financiare în bugetul public național
pentru elaborarea amenajamentelor silvice, care ulterior,
urmează a fi compensate de proprietarii interesați (fiind
informați și acceptând în prealabil condițiile).
3.2. Formularea actuală din proiect, prin care Guvernul Sa acceptat propunerea Ministerului Justiției
decide utilitatea publică asupra unor suprafețe de teren
scoase din circuitul forestier, fără a face precizarea „pentru
necesități de stat și/sau locale, cu schimbarea categoriei de
destinație”, nu asigură unitatea reglementărilor în materie de
expropriere și cu cele din Codul funciar, precum și ținând
cont de prevederile art. 27 alin. (1) lit. d) din proiect.
3.3. Considerăm că pentru tăierile rase trebuie prevăzute Pe lângă prevederile prezentului Cod modul
măsuri suplimentare, organizaționale și informative, care să de efectuare tratamentul tăierilor rase sunt
asigure limitarea abuzului în reducerea vegetației forestiere. reglementate și de art.26, 261 din Legea 239
Aceste măsuri (tăierile rase) considerăm că trebuie cu privire la regnul vegetal
precedate de informarea prealabilă a autorității
administrației publice centrale pentru protecția mediului,
schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor
naturale, și a autorităților administrației publice locale pe
teritoriul administrativ al cărora vor fi realizate, precum și
plasarea informației în mass media, inclusiv plasarea
informației pe paginile oficiale ale autorităților publice
implicate.
Atenționăm, că formularea din această normă „precum și în
cazul lucrărilor de substituire ori refacere a unor arborete, în
care nu este posibilă aplicarea altor tratamente” ar putea
deveni acea „ușiță” prin care va fi posibilă aplicarea tăierilor
rase abuzive.
3.4. Proiectul conține numeroase greșeli gramaticale (motiv Se acceptă
din care nu sunt sesizate în particular autorului în prezentul Textul proiectului a fost redactat
aviz) care urmează a fi înlăturate, prin redactarea
corespunzătoare.
4. Propuneri asupra proiectului.
Se propun următoarele modificări și completări: Se acceptă
4.1. La art. 7 (Competența autorității administrației publice
centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și
gestionarea durabilă a resurselor naturale. (2) Funcțiile de
bază ale autorității administrației publice centrale pentru
protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea
durabilă a resurselor naturale în domeniul administrării
fondurilor forestier și cinegetic sunt: b) efectuează, prin
intermediul structurilor organizaționale din subordine și
unde are calitatea de fondator: (…) - reglementarea și
autorizarea activităţilor în domeniile utilizării resurselor
forestiere, importului, exportului, reexportului florei şi
faunei spontane efectuării monitoringului și observaţiilor şi
studiilor de impact asupra fondului forestier, evidența
amenajamentelor silvice), după cuvintele „asupra fondului
forestier”, se propune completarea cu cuvintele „asigură
elaborarea, aprobarea și”. În proiect lipsește o normă care să
vizeze responsabilitatea unei autorități publice de a asigura
elaborarea amenajamentelor silvice pentru fondul forestier
al statului.
4.2. La art. 14 (Administrarea și transmiterea în gestiune a Se acceptă
fondului forestier (8) Fondul forestier proprietate a statului
și unităților administrative-teritoriale nu poate fi
concesionat) urmează a fi substituite cuvintele „și unităților
administrative-teritoriale” cu cuvintele „sau a unităților
administrativ-teritoriale”.
4.3. La art. 18 (Stabilirea vârstei exploatabilităţii şi a ciclului Se acceptă
de producţie forestieră (2) Vârsta exploatabilităţii şi ciclul
de producţie forestieră pentru fondul forestier se stabilește
la efectuarea amenajamentului silvic) se propune
substituirea cuvântului „efectuarea” cu cuvântul
„elaborarea”, în caz contrar, această normă va fi afectată de
lipsa de claritate, or „efectuarea” poate fi interpretată și ca
implementarea sau elaborarea, totodată, fiind necesară
respectarea unității terminologiei utilizate în proiect.
4.4. La art. 20 (Transmiterea terenurilor din fondul forestier Sa acceptat obiecția MJ la etapa de reavizare
proprietate publică în alte scopuri decât cele silvice Art. 20 alin.(1) a fost completat cu textul „cu
(1)Transmiterea terenurilor din fondul forestier în alte schimbarea categoriei de destinație”.
scopuri decât cele silvice se admite doar în caz de utilitate
publică, stabilită de Guvern), după cuvintele „în caz de
utilitate publică” se propune completarea cu cuvintele
„pentru necesități de stat și/sau locale, cu schimbarea
categoriei de destinație,”. Modificarea este necesară pentru
asigurarea unității reglementărilor cu cele din Codul funciar
și în materie de expropriere, precum și ținând cont de
prevederile art. 27 alin. (1) lit. d) din proiect.
4.5. La art. 21 (Infrastructura forestieră (1) În realizarea Se acceptă parțial
managementului forestier și cinegetic sunt constituite și Alin. (3) nu se referă la lucrările declarate de
exploatate obiecte ale infrastructurii forestiere: drumuri utilitate publică de interes național.
forestiere de importanță silvică și antiincendiară; depozitele
intermediare, finale; platformele pentru încărcarea
produselor forestiere; edificiile entităților silvice, ocoalelor
și cantoanelor silvice; unitățile de producţie, locuinţe pentru
personalul silvic; liniile de comunicaţii; rețelile electrice;
liniile parcelare, somierele; turnuri de observații, inclusive
pentru vânat; corp de apă; construcții biotehnice.
(3) Instituția publică pentru silvicultură şi cinegetică
avizează proiectul de transmitere a terenului cu autoritatea
administrativă pentru protecția mediului și autoritatea
administrației publice locale, ultima după caz eliberează
certificatul de urbanism) se propune substituirea cuvintelor
„sunt constituite” cu cuvintele „în temeiul actelor permisive
în construcții și în condițiile alin. (2)-(7) sunt proiectate,
amplasate, construite, date în exploatare”, precum și
excluderea textului „, ultima după caz eliberează certificatul
de urbanism” (în primul rând avizarea proiectului de
transmitere a terenului nu face parte din procesul de
autorizare a înființării construcțiilor în care se eliberează
actele permisive (certificatul de urbanism și autorizația de
construire), iar în al doilea rând, Codul urbanismului și
construcțiilor, recent publicat, prevede că pentru obiecte de
interes național, actele permisive nu se eliberează de
autoritățile administrației publice locale). În cazul în care sa
avut în vedere, că „Instituția publică pentru silvicultură şi
cinegetică avizează proiectul de execuție” și nu de
„transmitere a terenului”, urmează a fi efectuate
modificările corespunzătoare în textul proiectului.
4.6. La art. 34 (Normele de folosire a pădurii (3) Nu se acceptă
Tratamentul tăierilor rase se admit pe parchete cu o Pe lângă prevederile prezentului Cod modul
suprafaţă de cel mult 2,0 ha, cu respectarea termenului de de efectuare tratamentul tăierilor rase sunt
alăturare, numai în arboretele de specii rășinoase, salcâm, reglementate și de art.26, 261 din Legea 239
plop, salcie și în zăvoie, precum și în cazul lucrărilor de cu privire la regnul vegetal
substituire ori refacere a unor arborete, în care nu este
posibilă aplicarea altor tratamente) se propune substituirea
cuvântului „admit” cu textul „admite doar cu informarea
prealabilă a autorității administrației publice centrale pentru
protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea
durabilă a resurselor naturale, și a autorităților administrației
publice locale pe teritoriul administrativ al cărora vor fi
realizate, precum și plasarea informației în mass media,
inclusiv plasarea informației pe paginile oficiale ale
autorităților publice implicate,”, cifrele „2,0” se propun a fi
substituite cu cifrele „1,0”, precum și se propune
completarea (la final) cu cuvintele „constatată în baza unui
studiu de specialitate”.
4.7. Considerăm inadecvată formularea „titlului de Se acceptă
proprietate a statului” de la art. 58 (Amenajamentul silvic
(3) Amenajamentul silvic constituie baza cadastrului de
specialitate şi a titlului de proprietate a statului pentru fondul
forestier proprietate a statului). Se propune reformularea
textului „şi a titlului de proprietate a statului”, pe motiv că
un document tehnicoștiințific (amenajamentul silvic) nu
poate fi și „titlu de proprietate” și încă de ce ar fi doar „a
statului”, dar nu și al unităților administrativ-teritoriale, sau
proprietate privată? Or amenajamentul silvic este
documentul care este obligatoriu pentru toate suprafețele
fondului forestier mai mari de 10 ha, indiferent de
apartenență (proprietate).
4.8. Art. 60 (Modul de amenajare a pădurilor (12) Nu se acceptă
Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate Sunt atribuții improprii instituții publice
a unităților administrativ-teritoriale se aprobă prin deciziile pentru silvicultură și cinegetică. Conform
consiliilor locale) se propune completarea cu o nouă proiectului Codului amenajamentele silvice
propoziție cu următorul cuprins: „Instituția publică pentru se elaborează de către persoane juridice
silvicultură și cinegetică asistă autoritățile administrației specializate și calificate, astfel autoritățile
publice locale în elaborarea și avizarea amenajamentelor administrației publice locale urmează să
silvice, prin toate mijloacele disponibile, inclusiv prevăzute contracteze aceste servicii.
de prezentul Cod”.
4.9. La art. 73 (Litigiile silvice (1) Litigiile intervenite între
gestionarii de terenuri din fondul forestier, alte terenuri Se acceptă
acoperite cu vegetația forestieră şi autorităţile administraţiei
publice locale se soluționează în condițiile Codului
administrativ) după cuvintele „vegetația forestieră”
urmează a fi completate cu cuvintele „autoritățile publice de
stat”. Implicate în litigii silvice pot fi nu doar autoritățile
administrației publice locale, ci și autoritățile publice de stat
(de exemplu, urmare a executării sau neexecutării
corespunzătoare a raporturilor de gestiune sau folosință).
4.10. La art. 74 (Intrarea în vigoare a prezentului Cod (1) La
data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă) urmează Se acceptă
a fi corectată cifra alineatului (2), pe motiv că este eronat
specificată ca fiind „(1).
Ministerul Dezvoltării Cu referire la proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea
Economice și Digitalizării al proiectului Codului silvic (număr unic 873/MM/2023),
Republicii Moldova transmis în avizare repetată, în limita competențelor
(nr. 03-481 din 13.02.2024) funcționale, comunicăm următoarele.
Remarcăm că, urmare obiecției conceptuale a fost exclus Se acceptă
textul ”Avizarea tehnică a acestuia se face de către Comisia La art. 8, lit. k) (anterior lit. i)) prevederea a
tehnică de avizare pentru silvicultură constituită de fost modificată să sa stabilit că instituția
autoritatea administrativă pentru silvicultură și cinegetică” publică pentru silvicultură și cinegetică
din noțiunea de amenajament silvic. Totodată au fost implementează amenajamentele silvice
păstrate normele de la art.8 lit. i) și art.9 lit. j) care prevăd elaborate și aprobate pentru fondul forestier
aprobarea amenajamentelor silvice de către Autoritatea proprietate a statului, ține evidența acestora
administrativă pentru silvicultură și cinegetică și de La art.9 lit. e) este stabilit că consiliile
autoritățile administrației publice locale respectiv. raionale și locale aprobă amenajamentele
silvice, silvopastorale pentru terenurile aflate
Prin urmare a dispărut faptul avizării tehnice de către o în proprietatea sa și nu aprobă
Comisie a autorității centrale fiind păstrată aprobarea amenajamentele silvice pentru proprietarii
amenajamentelor. private
Menționăm că normele menționate supra urmează a fi La Totodată conform art. 60 alin. (13) sa
coroborate cu prevederile art.30 care stabilesc obligațiile stabilit că Amenajamentele silvice pentru
proprietarilor privați de terenuri forestiere, în special alin.(3) fondul forestier proprietate privată se aprobă
lit. a) potrivit căreia aceștia au obligația privitor la de proprietarii acestuia.
„întocmirea și respectarea amenajamentelor silvice”.
Astfel, se constată că un proprietar privat de fond forestier
are obligația de a întocmi un amenajament silvic care
urmează a fi aprobat de către o autoritate publică. Abordarea
propusă prin proiect, în situația în care proprietarul privat
intenționează să valorifice economic fondul său forestier (a
se vedea noțiunea de posibilitate), urmează a fi calificată ca
impunerea a unui act permisiv nou.
Mai mult, dat fiind că avem 2 autorități emitente unde
aprobarea dată de autoritatea publică locală este pentru
terenurile aflate în proprietatea sa, rămâne a fi clarificat dacă
aprobarea dată de autoritatea centrală acoperă orice
amenajament sau doar acele care nu se referă la proprietăți
ale autorităților locale.
Prin urmare, aprobarea respectivă urmează a fi considerată
act permisiv și inclusă în Nomenclatorul actelor permisive
de la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin
autorizare a activității de întreprinzător. Or, un act permisiv
neinclus în Nomenclator nu poate fi invocat de autoritatea
emitentă. Se acceptă
Privind obiecția de la art. 8 litera p), considerând răspunsul Textul de la lit.p) de la art. 8 a fost exclus
autorului, vedem oportună detalierea în cuprinsul normei
juridice a obiectului și subiecților incidenți. Se acceptă
La art.11 alin.(1), dat fiind că obiecția originală se referă la La art. 11, alin. (1) va avea următorul cuprins
cazurile de pază și nu la protecția contra incendiilor. Or, „Asigurarea managementului forestier se
dacă paza în sensul codului silvic presupune doar protecția realizează prin supravegherea stării, folosirii,
regenerării, pazei și protecției fondului
contra incendiilor acest lucru urmează a fi indicat în clar. În forestier și altor terenuri acoperite cu
caz contrar argumentele autorului nu pot fi acceptate. vegetație forestieră, indiferent de tipul de
proprietate și forma juridică de organizare”
La art. 26, inclusiv prin coroborarea obiecțiilor și Sa acceptat propunerea Ministerului Justiției
propunerilor la subiect ale Ministerului Justiției și a și CNA
Centrului Național Anticorupție.
Ministerul Finanțelor La solicitarea Ministerului Mediului nr.06-07/232 din 31
(07/5-03/1306 din 09.02.2024) ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a examinat repetat
proiectul de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea
proiectului Codului silvic (număr unic 873/MM2023) și, în
limita competențelor funcționale, comunică următoarele.
La obiecțiile înaintate de către Ministerul Finanțelor, care
au fost acceptate și/sau parțial acceptate în sinteză,
modificările operate au fost neesențiale.
La obiecțiile neacceptate, sau nu au fost argumentate, sau nu
sunt îndeajuns fondate pentru a nu fi incluse.
Respectiv, menținem poziția pentru unele obiecții expuse
anterior prin avizul nr. 07/5-03/2285/1599 din 06.11.2023,
dar și obiecții în ce privește politica fiscală.
1. Se insistă pe poziția de a se exclude din proiectul Codului Se acceptă
silvic la art. 41 alin.(3), deoarece dublează norma expusă la Textul de la art.41 alin. (3) a fost exclus
art. 43 alin. (1), întrucât potrivit prevederilor art. 29 alin (2) Alin. (6), a fost inclus la art. 40
din Legea nr. 181/2014 „cheltuielile bugetare se efectuează
doar prin intermediul autorităților/instituțiilor bugetare”.
Alin. (6), se propune de a fi inclus la art. 40.
2. Art. 42 alin. (4) se va exclude, practica de instituire a Se acceptă parțial
fondurilor speciale fiind una negativă, deoarece se încalcă Textul de la art.42 alin. (4) a fost reformulat
principiul universalității bugetului, reglementat de art.8 al
Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale
nr.181/2014. În conformitate cu acest principiu toate
resursele și cheltuielile bugetare se includ în buget fără
careva corelări prestabilite între anumite tipuri de resurse și
cheltuieli. Mai mult, existența fondurilor speciale creează
impedimente în procesul planificării strategice și stabilirii
priorităților, precum și afectează disciplina bugetară
generală, ceea ce în final poate fi un risc pentru
sustenabilitatea bugetului. Odată cu implementarea
planificării strategice și bugetării pe programe și
performanță se accentuează necesitatea eliminării treptate a
fondurilor speciale existente, cu integrarea și reflectarea
cheltuielilor respective în programele bugetare.
3. Pe parcursul textului proiectului Codului silvic sintagma
„Instituția publică” se va substitui cu o formulare generală, Se acceptă
sintagma „Instituția responsabilă”, întru evitarea
neclarităților/confuziilor în ceea ce privește sintagma
instituții publice. Actualmente nu este reglementat modul de
organizare și funcționare a instituțiilor publice, inclusiv
principii clare și unice de elaborare, executare și raportare a
bugetului, atât mai mult reorganizarea Agenției „Moldsilva”
nu face subiectul proiectului vizat.
4. Prin Codul fiscal nr.1163/1997 se stabilesc principiile
generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul Se acceptă
juridic al contribuabililor, al Serviciului Fiscal de Stat și al
altor participanţi la relaţiile reglementate de legislaţia
fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii,
principiile evidenței veniturilor şi cheltuielilor deduse,
modul şi condiţiile de tragere la răspundere pentru
încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare
a acţiunilor Serviciului Fiscal de Stat şi ale persoanelor cu
funcţii de răspundere ale acestora. Codul fiscal
reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor
fiscale în ce priveşte impozitele şi taxele de stat, stabilind,
de asemenea, principiile generale de determinare şi
percepere a impozitelor şi taxelor locale. Iar, noţiunile şi
prevederile prezentului cod se aplică în exclusivitate în
limitele relaţiilor fiscale şi ale altor relaţii legate de acestea.
Astfel, normele ce vizează regimul fiscal aplicat veniturilor
și cheltuielilor contribuabilului indiferent de forma
organizatorico-juridică se reglementează exclusiv de Codul
fiscal și legile pentru punere în aplicare a acestuia.
Respectiv, orice normă ce vizează aspecte fiscale urmează a
fi excluse din proiectul Codului silvic, iar impozitarea
veniturilor și dreptul de deducere a cheltuielilor suportate
pentru gestionarea fondului forestier, se va efectua în
condițiile legislației fiscale.
În această ordine de idei:
- la art.42 alin.(1) lit.d), se exclude textul ,, potrivit Se acceptă
prevederilor legislației fiscale”;
- la art.42 alin.(4) se exclude textul ,,neimpozabil și Se acceptă
deductibil fiscal,”, fiind încă o argumentare în vederea
excluderii întregului alineat;
Totodată, redacția art.47 alin.(6) urmează a fi revizuită în Se acceptă
vederea aducerii clarității asupra spectrului de taxe/impozite Alin.(6) de la art.47 a fost exclus.
aferent cărora se intenționează aplicarea unui regim fiscal
facilitar.
În cazul în care intenția autorului vizează impozitele și
taxele fiscale, reiterăm că reglementarea acestora se
efectuează doar prin completarea cadrului fiscal existent
menționat supra.
Or, orice propunere de ajustare a cadrului normativ
respectiv urmează a fi însoțită de calcule și impact bugetar,
fiind asigurată prezentarea acestora Ministerului Finanțelor
spre examinare în cadrul exercițiilor de elaborare a politicii
fiscale și vamale.
Suplimentar la cele menționate, atenționăm că aspectele ce
țin de reglementarea perceperii taxei de stat și taxei de
timbru sunt reglementate prin Legea taxei de stat
nr.231/2023. Scutirile urmând să se regăsească în anexa nr.2
al legii prenotate.
În contextul dat, proiectul în cază urmează a fi definitivat
prin prisma celor expuse.
MINISTERUL JUSTIŢIEI AL În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (4) din Se acceptă
REPUBLICII MOLDOVA Constituţia Republicii Moldova şi ale Legii nr. 136/2017 cu
(19.02.2024 nr. 04/2-1560) privire la Guvern, hotărârile şi ordonanţele adoptate de
Guvern se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia
punerii acestora în aplicare. Ținând cont de prevderile art.
53 alin. (3) din proiect, în conformitate cu care
subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, sunt obligate
să sprijine administratorii de terenuri în acţiunile de
prevenire şi stingere a incendiilor din pădurile fondului
forestier şi altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră,
considerăm oportun ca proiectul hotărârii Guvernului să fie
contrasemnat și de ministrul afacerilor interne.
2. La art. 2:
1) În avizul nr. 04/2-1084 din 06.02.2024, Ministerul Se acceptă parțial
Justiției a menționat că prevederile de la alin. (2) în modul Reiterăm poziția expusă anterior că
în care sunt formulate corespund regulilor de gestionare prevederile actuale ale art. 2 sunt corelate cu
durabilă a pădurii. Prin urmare, a fost înaintată propunerea deciziile conferințelor interministeriale
ca la art. 2 alin. (2) și (3), cuvântul „Principiile” să se privind protejarea pădurilor în Europa, în
substituie cu cuvântul „Regulile” (obiecție valabilă și la art. cadrul cărora s-au formulat și principiile
34 alin. (4), art. 60 alin. (10)). Deși autorul proiectului a generale privind gestionarea durabilă a
acceptat parțial obiecția, în proiectul definitivat, dispozițiile pădurilor (Helsinki, 1993; Roma 1999 etc.
de la art. 2 alin. (2), art. 34 alin. (4), art. 60 alin. (10) nu s- La art. 34 alin. (4), art. 60 alin. (10) cuvântul
au modificat, pe motiv că prin deciziile conferințelor „Principiile” a fost substituit cu cuvântul
interministeriale privind protejarea pădurilor în Europa, s- „Regulile”
au formulat și principiile generale privind gestionarea
durabilă a pădurilor. Argumentul autorului proiectului nu
poate fi reținut, deoarece în modul în care sunt formulate,
respectivele prevederi nu corespund principiilor cu excepția
normei de la alin. (2) lit. b). Prin urmare, prevederile de la
alin. (2) urmează a fi reformulate, astfel încât să fie ridicate
la nivel de principiu.
2) La alin. (2) lit. e), (în redacția veche lit. g)), cuvântul Se acceptă
„relațiilor” se va substitui cu cuvântul „raporturilor”, or,
deși în sinteza obiecțiilor și propunerilor este indicat că
observația se acceptă, modificări în acest sens nu au fost
efectuate (obiecție valabilă și la art. 9 alin. (1)).
3. În avizul său, Ministerul Justiției a menționat că definirea Se acceptă
noțiunii „serviciul silvic” de la art. 3 pct. 16) ca structură,
propusă prin proiect, urma a fi revizuită în raport cu
definirea noțiunii de „serviciile silvice” ca activități de la
pct. 17), pentru a nu se crea confuzie la aplicarea normelor
menționate. Deși autorul proiectului a acceptat obiecția,
noțiunea „serviciul silvic” a fost inclusă la art. 54 alin. (1),
ceea ce este greșit din punct de vedere al structurii actului
normativ, mai mult în acest mod nu a fost soluționată
problema confuziei dintre cele două noțiuni, prin urmare,
obiecția se menține.
4. La art. 4, Ministerul Justiției a menționat că dispoziția de Nu se acceptă
la alin. (1) lit. j) (în redacția veche lit. i)) în conformitate cu În amenajamentul silvic se include și
care fondul forestier include iazurile, albiile pâraielor iazurile, albiile râurilor și pâraielor aflate în
incluse în amenajamentele silvice și în Cadastrul apelor fondul forestier
urma a fi revizuită, ținând cont de semnificația noțiunii Iazurile, albiile râurilor și pâraielor fac parte
„amenajament silvic”, conform căreia un amenajament din trupul de pădure și urmează a fi
silvic constituie studiu de bază în gestionarea pădurilor, cu gestionate ca un singur fond și nu poate fi
conținut tehnico-organizatoric, juridic și economic, fragmentat.
fundamentat ecologic. Autorul proiectului nu a acceptat
obiecția în partea enunțată, fără a prezenta careva argumente
în acest sens, prin urmare, obiecția se menține, or, potrivit
art. 37 alin. (7) din Legea nr. 100/2017, respingerea
obiecţiilor şi propunerilor Ministerului Justiţiei trebuie
motivată în sinteză. Totodată, este necesară o delimitare
clară a terenurilor din fondul apelor de cele din fondul
forestier în partea ce ține de terenurile aflate sub ape, albiile
cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor
de apă (a se vedea în acest sens Legea apelor nr. 272/2011).
5. La art. 6:
1) La lit. e) propunem să se precizeze că este vorba de Se acceptă
terenurile fondului forestier proprietate a statului, decizia în
privința terenurilor proprietate a unităților administrativ-
teritoriale aparținând consiliilor locale.
2) La lit. f) cuvântul „funcționării” va fi succedat de Se acceptă
cuvintele „și încetării”, or, deși în sinteza obiecțiilor și
propunerilor este indicat că propunerea se acceptă,
modificări în acest sens nu au fost efectuate.
6. La art. 7:
1) La alin. (2) lit. a) remarcăm că, potrivit art. 16 alin. (1) Se acceptă
din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, Prevederea respectivă este succedată de
autoritățile administrației publice centrale de specialitate și prevederi cu acte normative concrete
autoritățile publice autonome emit sau aprobă, în condițiile atribuite emiterii sau aprobării de autoritatea
legii, acte normative. Astfel, o prevedere generală după cum administrației publice centrale pentru
s-a indicat la lit. a) nu va putea constitui temei juridic pentru protecția mediului, schimbări climatice și
aprobarea actelor normative departamentale. gestionarea durabilă a resurselor naturale.
2) La alin. (2) lit. b), liniile se vor exclude, deoarece sunt Se acceptă
acceptate la epuizarea celorlalte elemente structurale, or,
referința ulterioară la acestea poate cauza anumite
dificultăți. Menționăm că, potrivit art. 51 alin. (6) din Legea
nr. 100/2017 alineatele sunt însemnate succesiv cu numere
ordinare, exprimate prin cifre arabe, luate între paranteze
rotunde. Alineatul poate fi divizat în litere, caresunt
însemnate succesiv cu litere latine mici, urmate de o
paranteză. În cazul unei structuri complexe a actului
normativ, alineatul poate fi divizat mai întâi în puncte
însemnate cu numere ordinare, exprimate prin cifre arabe,
urmate de o paranteză. La rândul lor, punctele pot fi divizate
în litere, însemnate succesiv cu litere latine mici, urmate de
o paranteză.
7. La art. 8:
1) Având în vedere că art. 8 este constituit dintr-un singur Se acceptă
alineat, acesta nu se va numerota.
2) Ținând cont de prevederile art. 54 din Legea nr. Se acceptă
100/2017, la art. 8 lit. y), cuvântul „atribuirea” șters cu o
linie pe verticală se va exclude (obiecție valabilă și la art. 25
alin. (6)).
3) Diviziunile articolului se vor numerota cu litere latine în Se acceptă
conformitate cu art. 51 din Legea nr. 100/2017.
8. La art. 9:
1) La alin. (1) expresia „consiliile raionale și locale” Se acceptă
remarcăm că, potrivit Legii nr. 436/2006 privind
administraţia publică locală consiliu local reprezință
autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, aleasă
în vederea soluţionării problemelor de interes local. Astfel,
termenul „consiliile locale” include și consiliile raionale.
2) La alin. (1), lit. a)-c), e), f) după cuvintele „aflate în Se acceptă
proprietate” se vor completa cu cuvintele „unităţii
administrativ-teritoriale”, deoarece proprietatea aparține
unității administrativ-teritoriale dar nu consiliului local
(observație valabilă și pentru restul cazurilor similare din
proiect).
3) La alin. (2) lit. e), cuvântul „terenuri” va fi succedat de Se acceptă
cuvântul „acoperite”.
9. La formularea art. 13, se va ține cont de prevederile art. 2 Se acceptă.
din Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății Art. 12 și 13 au fost aduse în concordanță este
publice, potrivit cărora administrarea bunurilor reprezintă cu Legea 29/2018
totalitatea atribuţiilor exercitate de autoritatea publică
centrală sau locală, împuternicită să dirijeze activitatea
entităţilor din subordine, realizând nemijlocit dreptul de
dispoziţie asupra bunurilor acestora, iar gestiunea bunurilor
reprezintă totalitatea atribuţiilor exercitate de o entitate
privind posesiunea și folosinţa bunurilor reflectate în
contabilitatea acesteia. În același context, se vor lua în
considerare prevederile art. 4 și 5 din aceeași lege, ce
vizează bunurile proprietate publică și regimul juridic al
bunurilor domeniului public.
10. La art. 17, diviziunile alin. (2) se vor numerota cu Se acceptă
respectarea prevederilor art. 51 alin. (6) și (7) din Legea nr.
100/2017.
11. Art. 20, astfel cum este formulat se referă doar la Se acceptă parțial
utilitatea publică de interes național, prin urmare, Alin. (1) și (2) au fost modificate
considerăm că și la alin. (1) și (2), cuvintele „utilitate Totodată, pe subiectul, care ține de „interesul
publică” urmează a fi succedate de cuvintele „de interes național”. Documentul la care se face
național”. Totodată, menționăm că potrivit proiectului referință este proiect aflat în proces de
Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de elaborare/avizre, fiind prematur referirea la
lege privind modificarea unor acte normative (sporirea acesta. Omiterea compensării pierderilor
celerității procedurilor de expropriere), înregistrat la generate de excluderea/retragerea din
Cancelaria de Stat cu nr. unic 24/MJ/2023, excluderea din circuitul silvic contravine principiilor privind
circuitul agricol sau silvic a terenurilor afectate de lucrările interdicția reducerii și fragmentării
de interes național se va efectua fără compensarea suprafeţelor fondului forestier și altor
pierderilor generate de excludere/retragere. Prin urmare, în terenuri acoperite cu vegetație forestieră.
denumirea art. 20 și la alin. (1), cuvântul „transmiterea” se
va substitui cu cuvântul „retragerea” și se va completa cu
mențiuni privind lipsa compensării pierderilor.
12. Ministerul Justiției a menționat că, în conformitate cu Se acceptă
art. 1288 din Codul civil, prin contractul de arendă, o parte
(arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un
teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și
folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să
efectueze plata de arendă. Ținând cont că la art. 26 alin. (1)
din proiect, se face referință la terenurile fondului forestier,
a fost înaintată propunerea ca cuvintele „de arendă” să fie
excluse. Autorul proiectului nu a acceptat obiecția
menționând că potrivit art. 4 din Legea nr. 29/2018 privind
delimitarea proprietății publice, bunurile domeniului public
pot fi transmise în administrare, gestiune, concesiune,
comodat sau locaţiune/arendă în condiţiile Legii nr.
121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii
publice sau ale altor legi speciale. Argumentul autorului
proiectului nu poate fi reținut, or, noțiunea „bunurile
domeniului public” este generică. Totodată, reiterăm că
noțiunea „arendă” este specifică doar pentru terenurile
agricole (a se vedea în acest sens și proiectul Codului
funciar).
13. La art. 27 alin. (1) lit. d), atragem atenția că la art. 67 Se acceptă
alin. (2) și la art. 81 din proiectul Hotărârii Guvernului cu
privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea
unor acte normative (sporirea celerității procedurilor de
expropriere) este utilizat termenul „excluderea/retragerea”,
prin urmare cuvântul „scoaterea” se va substitui cu cuvântul
„retragerea” (obiecție valabilă și la art. 68 alin. (1) și (2), art.
72 alin. (1) și (2)).
14. La cuprinsul care se propune la art. 35 alin. (12) Se acceptă
remarcăm că, factura nu mai este document primar cu regim
fiscal (a se vedea Hotărîrea Guvernului nr. 238/2017 cu
privire la modificarea și completarea Hotărârii Guvernului
nr. 294 din 17 martie 1998). Concomitent, la pct. 6 al
Ordinului ministrului finanțelor nr. 118/2017 s-a stabilit că
„Se permite utilizarea formularelor tipizate de document
primar cu regim special „factura fiscală” şi „factura”,
executate tipografic, valabile până la intrarea în vigoare a
prezentului Ordin, până la epuizarea totală a stocurilor aflate
la entități şi Serviciul Fiscal de Stat.”.
15. La art. 37 alin. (3) semnalăm că, potrivit definiției Se acceptă
tratatului internațional din art. 2 din Legea nr. 595/1999
privind tratele internaționale ale Republicii Moldova prin
tratat internaţional se înțelege orice acord încheiat în scris
de cătreRepublica Moldova, destinat a produce efecte
juridice şi guvernat de normele dreptului internaţional,
perfectat fie într-un instrument unic, fie în două sau mai Se acceptă
multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa
particulară (tratat, acord, convenţie, act general, pact,
memorandum, schimb de note, protocol, declaraţie, statut,
act final, modus vivendi, aranjament etc., toate având
valoare juridică egală). Astfel, nu mai este necesar a face
trimitere la acorduri și convenții în contextul în care s-a
făcut trimitere la tratate internaționale.
16. Ținând cont de prevederile art. 55 alin. (5) din Legea nr. Se acceptă
100/2017, la art. 44 alin. (7) din proiect, referința la lege se
va substitui cu legea concretă, or, la elaborarea actului
normativ se va respecta condiția preciziei, fie se va indica
obiectul de reglementare, or, în redacția actuală norma este
confuză.
17. La art. 47 dispoziția de la art. 47 alin. (3) în conformitate Se acceptă
cu care împădurirea terenurilor degradate este de utilitate
publică și de interes național este ambiguă, prin urmare se
va revizui prin prisma art. 5 din Legea exproprierii pentru
cauză de utilitate publică nr. 488/1999 și art. 20 din proiect.
Astfel, subliniem că lucrările care se consideră de utilitate
publică sunt enumerate exhaustiv în respectivul articol.
18. Cu referire la art. 53 alin. (3), privind sprijinirea Se acceptă
administratorilor de terenuri în acțiunile de prevenire și Textul Ministerului Apărării și Serviciul de
stingere a incendiilor din pădurile fondului forestier și altor Informaţii şi Securitate a fost exclus
terenuri acoperite cu vegetație forestieră, considerăm
oportun ca să fie solicitat avizul și din partea entităților
enunțate (Ministerului Apărării și Serviciul de Informaţii şi
Securitate).
19. La art. 56 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (1) și (1) ș.a. Se acceptă
cuvintele „pentru mediului” se vor substitui cu cuvintele
„pentru protecția mediului”.
20. La art. 68 alin. (1) se va revizui cerința pentru alocarea Se acceptă
unui teren util pentru împădurire, or, considerăm că va fi
dificil a identifica terenuri echivalente ca suprafață,
bonitate, valoare financiară și ecosistemică concomitent.
Propunem să se examineze opțiunea întrunirii cel puțin a
unui criteriu pentru determinarea terenului ca fiind
echivalent.
21. La art. 70:
1) Ministerul Justiției a menționat că alin. (2) (în redacția Nu se acceptă
inițială alin. (1)) urmează a fi exclus din proiect, or, acțiunile Reiterăm poziția expusă anterior pentru
care sunt considerate încălcări ale legislației silvice urmează fiecare încălcare a legislației silvice
a fi indicate în Codul contravențional sau în Codul penal, în specificate la alin. (1) urmează a fi achitate
funcție de gravitatea încălcării. Autorul proiectului nu a despăgubiri, aceste prevederi servind temei
acceptat obiecția pe motiv că pentru fiecare încălcare a pentru aprobarea de către Guvern a modului
legislației silvice specificate la alin. (2) urmează a fi achitate și a tarifelor de calcul a cuantumului acestora.
despăgubiri, aceste prevederi servind temei pentru
aprobarea de către Guvern a modului și a tarifelor de calcul
a cuantumului acestora și de modificare a Codului
contravențional. În acest sens menționăm că, prezentarea
propunerilor, ce vizează amendarea Codului
contravențional, urmează a fi remise în adresa Ministerului
Justiției, care va asigura elaborarea și definitivarea
proiectului unic de modificare și completare a Codului
contravențional, cu promovarea ulterioară a acestuia.
2) La art. 70 alin. (3), cuvintele „bugetul de stat” vor fi Se acceptă
succedate de cuvintele „sau local”, or, în cazul încălcării
legislației silvice pentru terenurile fondului forestier
proprietate a unităților administrativ-teritoriale de nivelul
întâi, suma prejudiciului cauzat prin încălcarea legislației
silvice se va achita în bugetul local.
22. La art. 74: Se acceptă
1) Alineatele nu sunt enumerate în ordine consecutivă or,
alin. (1) urmează a fi succedat de alin. (2), prin urmare,
alineatele se vor renumerota.
2) La alin. (1), cuvântul„ publicării” a fi succedat de
cuvintele „în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.
3) La denumirea Legii nr.1041/2000, cuvântul „împădurire”
va fi succedat de cuvintele „a terenurilor degradate”.
Inspectoratul pentru Protecția Art. 35 alin. (15) va avea următorul conținut: ,,Autoritățile Se acceptă
Mediului administrației publice împuternicite cu funcții de control de Propunerea a fost inclusă în alin. (15) și (16)
(nr.245 din 19.02.2024) stat și competențe expres prevăzute de legislație, sunt
autorizate să controleze circulația produselor
lemnoase/obiectele regnului vegetal, și să le rețină pe cele
fără acte de provenință legală. Produsele lemnoase/obiectele
regnului vegetal reținute fără acte de proveniență legală vor
fi restituite gestionarului terenului fondului forestier sau
altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră pentru luarea
la evidență a acestora.
La art. 70 alin. (1) de adăugat unele încălcări silvice vizate Se acceptă
în Codul contravențional și care nu se regăsesc în prezentul Art. 70 alin. (1) a fost completat cu lit. v), w),
articol: x) Totodată propunerile au fost generalizate
-Încălcarea modului de folosire a fondului de exploatare, de și aduse în concordanță cu prevederile
recoltare, de transportare și de export al lemnului și al prezentului și actelor normative recent
produselor lemnoase. (prevăzut la art. 142 alin. (1) CC); aprobate.
-Întocmirea incorectă a materialelor primare pentru
efectuarea tăierilor și recepționarea masei lemnoase.
(prevăzut la art. 142 alin. (3) CC);
-efectuarea unor exploatări forestiere contrar scopurilor sau
cerințelor prevăzute în autorizația (dispoziția) de tăiere a
arborilor ori în biletul silvic. (prevăzut la art. 121 CC);
-Încălcarea modului şi a termenelor de împădurire a
parchetelor exploatate şi a terenurilor neîmpădurite din
fondul forestier, precum şi a parchetelor exploatate de pe
terenurile cu vegetaţie forestieră din afara acestui fond.
(prevăzut la art. 125 CC);
-Darea în exploatare a întreprinderilor, secţiilor,
agregatelor, căilor de transport, obiectivelor comunale, a
altor obiective noi, precum şi a celor reconstruite, fără
instalaţiile de prevenire a impactului negativ asupra stării şi
regenerării pădurilor. (prevăzut la art. 133 CC).
La art. 70 alin. (2) cuvîntul „lege” se va substitui cu Se acceptă
cuvintele „hotărâre de Guvern”.
Totodată, menționăm asupra faptului, că la intrarea în
vigoare a noului Cod silvic este necesar ca modul și tarifele
de calcul a cuantumului despăgubirilor prejudiciului cauzat
pentru încălcări ale legislației silvice să fie aprobate.
La art. 70 se va adăuga alin. (4) cu următorul conținut Nu se acceptă
„Deținătorul terenului fondului forestier și alte terenuri Agent constatator este inspectorul de mediu
acoperite cu vegetație forestieră proprietate privată, și nu proprietarul astfel primul urmează la
calculează de sine stătător prejudiciul suportat și îl constatarea încălcării să calculeze prejudiciul
înaintează spre recuperare conform legislației”. cauzat mediului
AGENȚIA „MOLDSILVA” În textul proiectului Codului Silvic, sintagma „Instituția Nu se acceptă
(nr. AM02/01-190 DIN 13.02.24) publică pentru silvicultură și cinegetică” de substituit cu A fost acceptată propunerea MF expuse în
sintagma „Autoritatea administrativă pentru silvicultură și procesul de reavizare (Pe parcursul textului
cinegetică”, conform proiectului de Hotărâre de Guvern proiectului Codului silvic sintagma
prezentat anterior la avizare și plasat pe platforma „Instituția publică” se va substitui cu o
Cancelariei de Stat cu număr unic 873/MM/2023. formulare generală, sintagma „Instituția
Administrarea de stat a fondurilor forestier și cinegetic este responsabilă”, întru evitarea
activitate de implementare a politicii statului prin neclarităților/confuziilor în ceea ce privește
planificarea și organizarea activităților în domeniul forestier sintagma instituții publice. Actualmente nu
și cinegetic în scopul asigurării și promovării intereselor și este reglementat modul de organizare și
priorităților naționale. funcționare a instituțiilor publice, inclusiv
Gestionarea fondului forestier și cinegetic sunt activitățile și principii clare și unice de elaborare,
măsurile de gospodărire/utilizare a resurselor forestiere în executare și raportare a bugetului, atât mai
scopul îndeplinirii politicii statului și strategiilor privind mult reorganizarea Agenției „Moldsilva” nu
dezvoltarea durabilă a sectorului forestier și cinegetic. face subiectul proiectului vizat.)
„Instituția publică pentru silvicultură și cinegetică”, cu
competențele care combină funcțiile de reglementare,
monitorizare, implementare a politicilor cu cele de
gestionare propriu-zisă, astfel cum prevede proiectul, nu
este în concordanță cu prevederile Legii nr. 98/2012 și cu
recomandările care rezidă din toate studiile recente, care
stabilesc regulile/atribuțiile/competența administratorului și
gestionarului. Prin urmare, reiterăm că sarcinile atribuite în
proiect noii instituții publice, sunt specifice unei autorități
administrative sub formă de agenție.
Art. 3 lit. h) cuvântul „inițiată” de exclus. După cuvântul Nu se acceptă
„teritorială” de completat cu cuvintele „de bază pentru care Pentru unitate nu poate fi elaborat
se elaborează un amenajament silvic” și mai departe după amenajament silvic acesta se elaborează
text. pentru trupul de pădure.
Art. 4, alin. (1) de completat cu lit. „k” Se acceptă
k) Terenurile ocupate și litigii.
Art. 4,alin. 7, lit c) litera „i” de substituit cu litere , j”. Se acceptă
Art. 8, alin. (1), lit e). Cuvîntul „elaborează” de substituit cu Se acceptă
cuvintele „participă la elaborarea” și mai departe după text.
Art. 21, alin. (2), (3), (4) și (6) cuvîntul „transmiterea” de A fost acceptată propunerea Ministerului
substituit cu cuvîntul „atribuirea”. justiției în cadrul primei etape de avizare (se
va revedea expresia „atribuirea în gestiune”,
ținând cont de terminologia utilizată în
legislația relevantă, în special, prevederile
art. 5 alin. (4) și (5) din Legea nr. 29/2018,
potrivit cărora „(4) Bunurile domeniului
public: a) pot fi administrate/gestionate de
autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, de autorităţile/instituţiile bugetare, de
autorităţile/instituţiile publice cu
autogestiune, de întreprinderile de
stat/municipale, iar în cazurile prevăzute
expres de lege – de societăţile comerciale; b)
pot fi transmise în administrare, gestiune,
concesiune, comodat sau locaţiune/arendă în
condiţiile Legii nr. 121/2007 privind
administrarea şi deetatizarea proprietăţii
publice sau ale altor legi speciale. (5)
Transmiterea în administrare/gestiune a
bunurilor domeniului public se efectuează
prin hotărâre de Guvern sau printr-o decizie
a consiliului local/a Adunării Populare a
unității teritoriale autonome Găgăuzia.”.
Drept urmare, opinăm pentru revizuirea pe
tot parcursul textului a termenului
„atribuire”, inclusiv în raport cu termenul „în
folosință”)
Art. 25, alin. (5) cuvintele „cuiburilor de animale” de Se acceptă
substituit cu cuvintele „cuiburile de păsări”.
Art. 31 de completat cu aliniatul (6).
alin. (6) Alte servicii ecosistemice care sunt identificate și Se acceptă
solicitate în modul stabilit de Guvem.
Art. 34, alin. (3) sintagma „numai în arboretele de specii Nu se acceptă
rășinoase, salcîm, plop, salcie și în zăvoaie, precum îi în
cazul lucrărilor de substituire ori refacere a unor arborete, în
care nu este posibilă aplicarea altor tratamente” de exclus.
Art 35, alin. (3) cuvintele „cu excepția pădurilor menționate Se acceptă
la alin. (4)” de exclus.
Art. 35, alin. (4) de comasat cu alin. (6) și alin. 4 va avea Nu se acceptă
următoarea redacție”.
alin. (4) În pădurile rezervațiilor, pădurile parcurilor
naționale, pădurile monumente ale naturii, pădurile de
importanță științifică sau istorico-culturală, plantațiile
silvice cu pomi fructiferi, pădurile urbane, pădurile-parc,
sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale localităților,
pădurile din prima și a doua zonă de protecție sanitară a
surselor de alimentare cu apă și a stațiunilor balneare,
pădurile antierozionale se permit tăieri de produse
secundare, tăieri de igienă, de reconstrucție (inclusiv
ecologică), de conservare și tăieri diverse.
Art. 35, alin. (11) va avea următoarea redacție. Nu se acceptă
alin. (11) Introducerea pe piață a masei lemnoase se va
efectua conform Regulilor de trasabilitate a masei lemnoase
aprobate de către Guvern.
Art 44, alin. (7) cuvântul „legii” de substituit cu cuvintele A fost acceptată propunerea MJ in procesul
„actelor normative”. reavizării
Art. 47, alin. (2) după cuvintele „prin lucrări” de completat Nu se acceptă
cu cuvintele „de împădurire/reîmpădurire din fondul
forestier” și mai departe după text.
Art. 54, alin. (3), lit. c) după cuvintele „silvic al” de Se acceptă parțial
completat cu cuvintele „entităților silvice și al” și mai
departe după text.
Art. 55, alin. (3), lit a) după cuvintele „pentru ingineri” după
cratimă de completat cu cuvintele „licențiat de către” și mai
departe după text.
Art. 56 de completat cu alin. (5) în următoarea redacție. Se acceptă
alin (5) Avizarea și aprobarea proiectelor referitoare la A fost completat art. 8 lit. q)
fondul forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație
forestieră (altele decât proiectele de amenajare) se
realizează de autoritate administrativă pentru silvicultură și
cinegetică.
Art. 59, lit. f) va avea următoarea redacție: Se acceptă
Lit. f) determinarea posibilității de recoltare a masei
lemnoase prin tăieri de produse principale rezultate din
tăieri de regenerare, de reconstrucție și de conservare, de
îngrijire și conducere, de igienă și a altor tipuri de folosințe
silvice
Art. 70. De completat cu lit. v). Se acceptă
lit v) Încălcarea Regulilor de eliberare a lemnului pe picior
de către beneficiarii forestieri.
Art. 70 alin. (3), lit. a), cuvintele „la bugetul de stat” de Nu se acceptă
substituit cu cuvintele „gestionarilor de terenuri a fondului Pădurile sunt resurse naturale prprietatea
forestier”. statului, astfel sumele prejudiciului cauzat
prin încălcarea legislaţiei silvice urmează să
fie achitate la bugetul de stat
AO EcoContact La Nota Informativă:
(nr. 04-EC/2024 din 08 februarie 1) La compartimentul 5 din Nota informativă. Se propune Se acceptă
2024) reformularea verbelor utilizate pentru indicarea costurilor
financiare estimative la timpul prezent, conform indicațiilor
metodologice pentru a evita un limbaj abstract și general.
La proiectul de act normativ:
1. La art. 3. Noțiuni principale se propune completarea cu Sa acceptat propunerea MJ
noțiunea silvicultură, ori prin textul proiectului se face
referința la această noțiune (a se vedea art. 2 lit e), art. 3);
2. La art. 3, lit. a) propunem utilizarea sintagmei de resurse Sa acceptat propunerea MJ
forestiere deoarece, aceasta include întreaga gamă de
produse și servicii care rezultă din procesul de administrare
a fondului forestier., respectiv noțiunea va avea următorul
cuprins ”administrarea pădurilor – totalitatea activităților de
planificare și monitorizare cu caracter tehnic, economic și
juridic menite să asigure utilizarea durabilă a resurselor
forestiere, cu respectarea regimului silvic indiferent de
forma de proprietate”.
3. La art. 3, lit. e) noțiunea de exploatabilitate va avea Se acceptă
următorul conținut: ”exploatabilitate – starea de maximă
eficacitate funcțională a unui arbore sau arboret de a fi
recoltabil în anumite scopuri”, deoarece reflectă cel mai
bine tipul și criteriile de calitate pe care trebuie să le dețină
un arbore pentru a fi exploatat/ recoltat.
4. La art. 7, alin. (1), prevederea va avea următorul conținut Se acceptă parțial
”Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția
mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a
resurselor naturale, asigură elaborarea și promovarea
politicii de stat și a cadrului normativ în domeniile
silviculturii și conservării biodiversității, sprijină prin
programe activitatea de educație, cercetare științifică și
dezvoltare tehnologică.” Această propunere este în
corespundere cu prevederile Legea nr.98/2012 privind
administrația publică centrală de specialitate.
5. La art. 22, alin. (1), propunem ajustarea prevederii după
cum urmează ”Activitățile care pot afecta starea și
regenerarea pădurilor se realizează cu condiția respectării
legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra
mediului și coordonării în prealabil cu gestionarul fondului
forestier”.
6. La art. 22, alin. (3), propunem includerea sintagmei ”a Detalierea respectivă este de prisos, deoarece
siturilor Emerald, prevăzute în Legea nr. 94/2007 cu privire prevederea actuală deja include siturile
la rețeaua ecologică” în prevederea dată, deoarece, siturile Emerald aflate în ipostaza de arii protejate
Emerald cad sub incidența Legii privind evaluarea și/sau fond forestier.
impactului asupra mediului nr. 86/2014 și a procedurii
privind evaluarea biodiversității.
7. La art. 30 alin. (3) lit. a) este stabilită una din obligațiile Prevederea din art. 30, alin. (3) dispune
proprietarilor privați de terenuri forestiere, și anume obligativitatea întocmirii amenajamentelor
„întocmirea și respectarea amenajamentelor silvice”. Dacă silvice în sensul asumării proprietarului de a
pornim de la noțiunea de amenajament silvic, aceasta asigura solicitarea, organizarea, finanțarea
prevede avizarea tehnică a amenajamentului silvic care se procesului de elaborare a amenajamentului
face de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură silvic. Procedura de elaborare a
constituită de autoritatea administrativă pentru silvicultură amenajamentului silvic este descrisă în art.
și cinegetică. La rândul său amenajamentele silvice se 58-60, iar avizarea acestuia de către Comisia
aprobă de către autoritatea administrativă pentru silvicultură tehnică de avizare pentru silvicultură
și cinegetică. În această ordine de idei, conchidem că un reprezintă un proces tehnic destinat asigurării
proprietar privat de fond forestier are obligația de a elabora oportunității și calității.
un amenajament silvic care urmează a fi avizat de către o
autoritate publică. Respectiv, în situația în care proprietarul
privat intenționează să valorifice economic fondul său
forestier, intervine impunerea a două acte permisive noi.
Prin urmare, avizarea și aprobarea este pasibilă
reglementării prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea
prin autorizare a activității de întreprinzător și includerii în
Nomenclatorul actelor permisive.
8. La articolul 60, alineatul (2) recomandăm includerea Nu se acceptă
sintagmei ”și evaluării biodiversității” după cuvintele ”se Ca principiu de elaborare a amenajamentului
supun evaluării strategice de mediu”, deoarece siturile silvic este și conservarea biodiversității
Emerald cad sub incidența evaluării impactului asupra totodată evaluarea strategică va cuprinde și
mediului. Raționamentul acestei modificări constă în faptul evaluării biodiversității astfel stabilirea
că amenajamentele silvice nu fac obiectul Legii nr. 86/2014. acestei norme este inutilă
9. La articolul 70, alin. (2) propunem modificarea actului Se acceptă
normativ prin care se propune stabilirea modului și tarifelor
de calcul a cuantumului despăgubirilor prejudiciului cauzat
pentru încălcări ale legislației silvice din lege în hotărâre de
guvern. Astfel, conform art. 14 alin. (2) al Legii 100/2017
“Relațiile sociale care necesită o reglementare detaliată se
stabilesc prin regulamente, instrucţiuni, statute, reguli,
metodologii, aprobate prin hotărîre de Guvern”. Aceeași
abordarea este valabilă și reflectată în activitatea 9.3 din PA
al MM pentru anul 2024, fiind inclusă activitatea de
actualizarea metodologiilor de evaluarea a prejudicuilui
adus meidului, care urmează a fi aprobată prin HG.
A.O. Societatea Ecologică Prin prezenta A.O. Societatea Ecologică ”BIOTICA” informează Ministerul Mediului al Republicii
”BIOTICA” Moldova că a examinat materialele privind finalizarea procesului de avizare a proiectului Codului Silvic al
Republicii Moldova, susține respectivul proiect și consideră că poate fi prezentat mai departe potrivit
procedurii.
Considerăm că avem un proiect de Cod Silvic care corespunde în mare parte condițiilor actuale și este
necesar pentru a fi promovat în etapele următoare cât mai repede posibil.
Susținem această abordare destul de eficientă prin care se asigură transparență și echilibru între autorități,
parteneri, activități și rezultate care au fost și sunt în text, dar și modalitatea de consultare, avizare și
sistematizare a propunerilor.
S.E. ”BIOTICA” apreciază această abordare din partea Ministerului Mediului și își asumă susținerea unui
astfel de parcurs.
Agenția de Mediu Aviz tacit pozitiv
Ministerul Agriculturii și 1) Obiecții argumentate și explicite pe marginea cărora

Industriei Alimentare trebuie să se ajungă la un acord:
(2024PLP-520 din 22.02.24) La articolul 4:
alineatul (1) litera b), potrivit articolului 2 din Legea Se acceptă
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, prin teren se
înțelege „parte din teritoriu avînd hotare închise a cărei
suprafaţă, al cărei amplasament şi ale cărei caracteristici sînt
reflectate în cadastrul bunurilor imobile”. Prin prisma
acestei definiții, considerăm că față de terenuri nu poate fi
aplicat termenul de „regenerare”.
alineatul (2), atragem atenția autorului proiectului că Se acceptă
potrivit articolului 8 din Legea nr. 1247/1992 privind Textul a fost reformulat
reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare,
cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar, cadastrul
funciar conține date cu privire la terenuri: parametrii
cantitativi ai terenurilor și parametrii calitativi ai solului.
Astfel că pădurile sau plantațiile forestiere nu pot face
obiectul cadastrului funciar.
La articolul 5:
alineatul (3), din textul acestuia nu este clar cine trebuie să Se acceptă
recunoască proprietatea publică a statului și care este La art. 5 alin. Alin.(3) textul a fost reformulat
necesitatea acestei reglementări.
La articolul 28 alineatul (1) litera e), în opinia Ministerului, Se acceptă
simplul fapt al neachitarea în termen a plății nu poate servi La art. 28 alineatul (1) litera e) a fost
temei pentru încetarea dreptului de folosință, întrucît reformulată
sancțiunea este disproporționată în raport cu abaterea.
Încetarea ar putea interveni, dacă neachitarea plății survine
după acordarea unui termen pentru înlăturarea acestei
încălcări.
La articolul 35 alineatul (7), nu este clar ce înțelege autorul Se acceptă
proiectul prin regimul „mărcilor și al sigiliilor” și in care act
normativ este reglementat acest regim al marcior sigiliilor.
La articolul 55 alineatul (2) litera c), în opinia Ministerului Se acceptă
este de conceput ca personalul serviciului silvic să aibă
dreptul de a intenta acțiuni în justiție pentru repararea
prejudiciului cauzat fondului forestier. Aceste drept
urmează a fi exercitat prin intermediul autorității sau a
entității care administrează sau gestionează fondul forestier.
Examinarea obiecțiilor acceptate parțial/neacceptate în cadrul ședinței interministeriale prin intermediul mijloacelor electronice
(procedura electronică)
26.02.2024
EcoContact Urmare a solicitării de reexaminare a proiectului HG cu privire la aprobarea Codului Silvic precum șia
27.02.2024 tabelului de sinteză, AO EcoContact, în limita competențelor Vă informează despre lipsa de obiecții și
propuneri.
Ministerul Finanțelor În urma ședinței din 22 februarie care a avut loc la Ministerul Mediului, comunicăm că proiectul Codului
27.02.2024 silvic a fost ajustat în contextul obiecțiilor expuse și discutate. Astfel, la momentul actual alte obiecții nu
sunt.
Ministerul Justiției La art. 2: Nu se acceptă
27.02.2024 Reiterăm, în modul în care sunt formulate, prevederile de la Reiterăm poziția expusă anterior că
art. 2 alin. (2) nu corespund principiilor. prevederile actuale ale art. 2 sunt corelate
cu deciziile conferințelor interministeriale
privind protejarea pădurilor în Europa, în
cadrul cărora s-au formulat și principiile
generale privind gestionarea durabilă a
pădurilor (Helsinki, 1993; Roma 1999 etc.
Trebuie de modificat semnificația la noțiunea Nu se acceptă
„amenajament silvic” și anume să fie indicat că Amenajamentul silvic este studiul de bază
amenjamentul silvic include iazurile, albiile râurilor și în gestionarea pădurilor, cu conținut
pâraielor aflate în fondul forestier. tehnico-organizatoric, juridic și economic,
fundamentat ecologic. Conținutul
tehnico—organizatoric presupune și
includerea iazurile, albiile râurilor și
pâraielor aflate în pe terenurile acoperite
La art. 9: de păduri partea a fondului forestier.
2)La alin.(1) lit,. f) nu s-a completatat cu cuvintele „unității Se acceptă
administrative-teritoriale” și la alin. (2) lit. d), f), i).
La art. 7:
1) La alin. (2) lit. a) remarcăm că, potrivit art. 16 alin. (1) Se acceptă
din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative,
autoritățile administrației publice centrale de specialitate și
autoritățile publice autonome emit sau aprobă, în condițiile
legii, acte normative. Astfel, o prevedere generală după cum
s-a indicat la lit. a) nu va putea constitui temei juridic pentru
aprobarea actelor normative departamentale.
La art. 17, pentru asigurarea uniformității, diviziunile de la Se acceptă
alin. (1) și (5) se vor numerota cu cifre arabe urmate de o
paranteză.
Art. 20, Se acceptă parțial
Obiecția se menține, la alin. (1), cuvântul „transmiterea” nu Alin. (1) a u fost modificat
s-a substituit cu cuvântul „retargerea” și nu s-a completat cu Totodată, pe subiectul, care ține de
mențiuni privind lipsa compensării pierderilor. Or, proiectul „interesul național”. Documentul la care
include aceste prevederii derogatorii ținând cont de se face referință este proiect aflat în
interesul național al lucrărilor, oportunități reale de proces de elaborare/avizare, fiind
finanțare din partea partenerilor de dezvoltare a costurilor prematur referirea la acesta. Considerăm
ocazionate de realizarea lucrărilor de utilitate publică. inoportună includerea prevederilor ce țin
de excluderea din circuitul silvic a
terenurilor afectate de lucrările de interes
național fără compensarea pierderilor
generate de excludere. Republica
Moldova deține suprafețe
reduse/insuficiante acoperite cu păduri, iar
infrastructura actuală de interes național
(drumuri; căi ferate; conducte magistrale
etc.) deja fragmentează și diminuează
funcționalitatea pădurilor. Concomitent,
conform art. 4 și anexei nr. 2 din Legea cu
privire la resursele naturale (nr. 1102 din
06.02.1997) pădurile sunt resurse naturale
naționale, deoarece au importanţă pentru
întreaga populaţie a ţării (condiţionează
direcţiile strategice ale dezvoltării ei
social-economice).
Omiterea compensării pierderilor generate
de excluderea/retragerea din circuitul
silvic contravine principiilor gestionării
durabile și interdicției reducerii și
fragmentării suprafeţelor fondului
forestier și altor terenuri acoperite cu
vegetație forestieră. În același timp,
Republica Moldova este angajată plenar în
procesul de schimbare a paradigmei în
domeniul forestier, inclusiv în contextul
extinderii suprafețelor acoperite cu păduri
prin Rogramul Național de Extindere și
Reabilitare a Pădurilor (HG 55/2023).
Dispoziția de la art. 47 alin. (3) în conformitate cu care Se acceptă
împădurirea terenurilor degradate este de interes națioal se
va revizui prin prisma art. 5 din L 488/1999 și art.20 din
proiect.
Obiecția nu a fost însușită de auotrul proiectului. Gestiunea Se acceptă
fondului forestier nu presupune transmiterea în gestiune. Alin. (1) de la art. 13 a fost exclus.
Alin. (1) se va exclude deoarece reproduce prevederile din Alin. (2) de la art.13 a fost reformulat
L 29-2018. Alin. (2) depășește art. 13, prin urmare se va
exclude.
La art.26
Ținând cont de prevederile art. 5 alin. (4) din L 29-2018, se Nu se acceptă
va revizui referința la transmiterea în servitute și superficiei. Legea nr.29/2018 privind delimitarea
Terenul fondului forestier face parte din domeniul public. proprietăţii publice la art.5, alin.(3)
Potrivit art. 5 alin. (4) din L 29-2018, bunurile domeniului prevede că asupra bunurilor domeniului
public pot fi transmise în administrare, gestiune, public se poate constitui servitutea numai
concesiune, comodat sau locaţiune/arendă în condiţiile în cazurile în care această grevare este
Legii nr. 121/2007. Cuvintele „condiții de” urmează a fi compatibilă cu uzul sau cu interesul
revizuite. public.
Legea 121/2007 privind administrarea şi
deetatizarea proprietăţii publice la art.171
reglementează darea în
locațiunea/arenda/superficial a terenurilor
La art. 70 proprietate publică a statului.
Reiterăm poziția expusă anterior, prezentarea propunerilor, Nu se acceptă
ce vizează amendarea Codului contravențional, urmează a fi Reiterăm poziția expusă anterior pentru
remiseîn adresa Ministerului Justiției, care va asigura fiecare încălcare a legislației silvice
elaborarea și definitivarea proiectului unic de modificare și specificate la alin. (1) urmează a fi
completare a Codului contravențional, cu promovarea achitate despăgubiri, aceste prevederi
ulterioară a acestuia. În conformitate cu pct. 6 sbp. 9) din servind temei pentru aprobarea de către
Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Guvern a modului și a tarifelor de calcul a
Ministerului Justiției aprobat prin HG 698-2017, MJ cuantumului acestora.
realizează funcțiile stabilite în prezentul regulemant
(elaborarea proiectelor de acte normative) în domeniul
politicii punitive a statului.
Congresul Autorităților Locale Urmare a examinării proiectului Codului silvic și Sintezei Se acceptă
26.02.2024 atașate, se constată versiunea actuală, ca fiind una Alin. (1) și (3) de la art.20 a fost reformulat.
îmbunătățită.
Totuși, pentru a asigura echitatea și îmbinarea interesului
național cu cel local, fără discriminare neconstituțională în
procesul de declarare a utilității publice, cu afectarea fondului
forestier, este necesară reformularea art. 20
Se propune completarea în titlul art. 20 (Transmiterea
terenurilor din fondul forestier proprietate publică în alte
scopuri decât cele silvice) după cuvintele „proprietate
publică” cu cuvintele „a statului”.
Sau, alternativ, modificarea corespunzătoare a alin. (1):
(1) Transmiterea terenurilor din fondul forestier în alte scopuri
decât cele silvice se admite doar în caz de utilitate publică de
interes național, stabilită de Guvern, cu schimbarea categoriei
de destinație”, prin completarea după cuvintele „de Guvern”
cu cuvintele „sau în caz de utilitate publică de interes local,
stabilită de consiliul local”.
De asemenea, completarea corespunzătoare a alin. (3) art. 20,
reieșind din propunerea formulată la alin. (1). Formularea
actuală a art. 20 intră în contradicție cu prevederile Legii
nr. 488/1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică
(inclusiv cu modernizarea acestei legi care se află actualmente
în procedura legislativă).
Prin urmare, susțin promovarea proiectului Codului silvic,
exclusiv, după reformularea propusă supra a art. 20.
Digitally signed by Iordanov Iordanca-Rodica

Ministru Date: 2024.02.27 09:23:20 EET Iordanca - Rodica IORDANOV
Reason: MoldSign Signature
Location: Moldova

Proiect HG - Noul Cod Silvic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect HG - Noul Cod Silvic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Cu privire la aprobarea proiectului Codului silvic

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul Codului

Prim-ministru DORIN RECEAN

Ministrul mediului Iordanca-Rodica Iordanov

Ministrul afacerilor interne Adrian Efros

Ministrul justiției Veronica Mihailov-Moraru

Parlamentul adoptă prezentul cod.

Articolul 1. Obiectul de reglementare

Articolul 2. Gestionarea durabilă a fondului forestier

e) menţinerea şi stimularea funcţiilor producătoare ale pădurilor (produse

Articolul 3. Noțiuni principale

coronamentelor față de suprafața generală a terenului (consistența) este de cel

e) terenurile care servesc nevoilor de producție silvică: de lignicultură,

d) perdele forestiere, pâlcuri de vegetație forestieră, alte tipuri de plantări,

Articolul 5. Dreptul de proprietate asupra fondului forestier

proprietarii acestora se pot asocia prin constituirea de asociații de proprietari de

Articolul 6. Competența Guvernului

a) controlul de stat asupra respectării legislației de mediu în fondul

Articolul 8. Competența instituției responsabile pentru silvicultură și

k) implementează amenajamentele silvice elaborate și aprobate pentru

Articolul 9. Competența autorităților administrației publice locale în

declanşare a situaţiilor excepţionale, planurile de prevenire a incendiilor de

Articolul 10. Controlul de stat asupra fondului forestier și cinegetic,

(3) Funcțiile de gestionare a fondului forestier și cinegetic, a altor terenuri

Articolul 11. Supravegherea stării și folosirii durabile a fondului

starea, folosirea, regenerarea, paza și protecția acestora, precum şi informaţia

Articolul 12. Obiectivele administrării fondului forestier

Articolul 13. Gestionarea fondului forestier proprietate a statului

Articolul 14. Administrarea și transmiterea în gestiune a fondului

(3) Gestiunea directă se realizează prin structuri ale autorităţilor

Articolul 15. Gestiunea altor terenuri ale fondului forestier

Articolul 16. Gestiunea vegetației forestiere din afara fondului

silvic, sub responsabilitatea autorităților administrației publice locale,

Articolul 17. Divizarea pădurilor pe grupe, subgrupe și categorii

6) tipul VI (T-V) – păduri cu funcții de producție și protecție-sortimente

Articolul 18. Stabilirea vârstei exploatabilităţii şi a ciclului de

Articolul 19. Certificarea forestieră

Articolul 20. Transmiterea terenurilor din fondul forestier proprietate

lemnoase recoltate; măsurile de compensare a terenurilor, a vegetației forestiere

Articolul 21. Infrastructura forestieră

Articolul 22. Cerințe față de proiectarea, amplasarea, construirea şi

altor acte conexe din domeniu, cu obținerea acordului de mediu și coordonării în

Articolul 24. Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor silvici

c) să aplice metode în executarea lucrărilor ce nu afectează starea şi

Articolul 25. Accesul pe terenurile fondului forestier

terenurilor din fondul forestier în scopuri de gospodărie cinegetică şi/sau de

Articolul 26. Transmiterea în folosință a terenurilor fondului forestier

pășunatul animalelor, loturi auxiliare, amplasarea stupilor și prisăcilor de albine,

Articolul 27. Încetarea dreptului de gestionare asupra terenurilor din

Articolul 28. Încetarea dreptului de folosință a terenurilor din fondul

d) folosirii fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație

Articolul 29. Drepturile proprietarilor de terenuri forestiere private

Articolul 30. Regimul silvic pentru terenurile fondului forestier

a) întocmirea și respectarea amenajamentelor silvice;

Articolul 31. Produsele pădurii

Articolul 32. Tipurile de folosință a terenurilor cu vegetație forestieră,

(2) Decopertarea litierei, păturii vii şi a stratului de sol fertil de pe

Articolul 33. Actele ce confirmă dreptul de folosinţă a produselor și

Articolul 34. Normele de folosire a pădurii

(4) Volumul anual de recoltare a masei lemnoase prin tăieri de îngrijire și

Articolul 35. Recoltarea şi transportarea masei lemnoase

(2) Recoltarea masei lemnoase prin tăieri de produse secundare, tăieri de

la art. 64 alin. (1). Asigurarea trasabilității masei lemnoase de la locul de