Renasterea artistica

Renașterea este denumirea curentului de înnoire socială și culturală care a apărut în

Europa la sfârșitul Evului Mediu, în secolele al XV-lea și al XVI-lea, înnoire
caracterizată prin reînviorarea interesului pentru cultura și arta antichității clasice.
Sculptura
Sculptura si pictura incep sa se desprinda de sub dominatia arhitecturii si sa reprezinte
din ce in ce mai fidel omul si natura. Arte de imitatie prin excelenta, ele se apropie de
natura tratand mai liber temele religioase si mai exact realitatea care le servea de model.
In secolul al XIII-lea, sculptura si pictura nu reprezentau decat tipuri generale; in secolul
urmator, figurile reprezentate incep sa devina portrete, iar subiectele traditionale ale
Evangheliei dobandesc o semnificatie din ce in ce mai umana. Ridicarea clasei burgheze
favorizeaza aceasta tendinta. Artistii nu mai lucreaza exclusiv pentru clerul inalt, pentru
regi si principi, ci si pentru burghezii imbogatiti, si arta lor se adapteaza in mod necesar
gustului noii clientele.
Aceeasi tendinta de a reprezenta natura se observa si in sculptura din Germania, Tarile de
Jos si Anglia. Figurile nude ale lui Adam si a Evei, de la catedrala de la Bamberg,
fecioarele nebune de la Erfurt, statuile apostolilor de la Colonia(1342-1361) vadesc o
nazuinta remarcabila de a combina expresia sentimentelor cu realismul atitudinilor si al
gesturilor.
Arta suprema pentru Michelangelo era sculptura. El spunea ca nu exista idee pe care
artistul sa n-o poate intruchipa in marmura. Sculptura poseda, dupa el, puterea magica de
a desprinde din materie statuia latenta pe care intuitia a relevat-o artistului.
Michelangelo a reprezentat forta atletica sub toate formele ei, cand linistita si stapana pe
sine, David, cand clocotitoare si gata de a izbucni, Moise, cand trista si meditativa,
Lorenzo al II-lea de Medici, cand contractata pentru efort, Giuliano, cand coplesita de
oboseala, Sclavii, cand deznadajduita, Noaptea, cand fulgeratoare, Iisus. El a ridicat la
apogeu geniul sculptural al florentinilor si a contopit intr-o forma neintrecuta cele doua
tendinte fundamentale ale Renasterii: cultul frumusetii corporale si pateticul religiei
crestine care divinizeaza suferinta.
Varietatea formelor sculpturale a crescut semnificativ , statuile simple si ecvestre fiind
lucrate in marmura sau bronz . Primii mari sculptori ai Renasterii au fost Donatello si
Andrea Verrochio , autorii a doua statui care il reprezentau pe David . Cel mai mare
reprezentativ sculptor Renascentist a fost Michelangelo . Lucrarile sale cele mai
importante sunt : David si Moise , alegoriile Ziua , Noaptea , Aurora, Sclavul si
Crepusculul , grupurile de Pieta (Fecioara Maria cu Hristos rastignit ) si reliefurile in
marmura (Fecioara cu pruncul , Lupta centaurilor ).
Gravura in lemn si arama a fost una din artele in care a excelat Durer : Cavalerii
apocalipsei , Melancolia . Ea a reprezentat singura modalitate de realizare a ilustratiei de
carte tiparita .Expresia artistica a Umanismului , prin diversitatea formelor de manifestare
si a temelor abordate , a constituit o provocare la adresa omului si a continentului
european .
In sculptura germana a Renasterii materialul preferat continua sa ramana lemnul, pe care
artistii il coloreaza si il acopera cu foita aurita, indeosebi in cazul altarelor religioase.
Adeseori, sculpturile acompaniaza panourile pictate ale altarelor. Bronzul si marmura,
fina sau cu granulatie mare, sunt, de asemenea, folosite in cazul lucrarilor in ronde-bosse
sau in relief. Numele de prestigiu ale sculpturii germane din secolele al XV-lea si al XVI-
lea sunt: Veit Stoss, Peter Vischer si Tilmann Piemenscheneider, primii doi
considerati gloriile Nurnbergului, al treilea mandria Wurzburgului, oras de resedinta
arhiepiscopala.
Veit Stoss (1447-1533) nascut la Nurnberg, se va stabili in Polonia, la Craiova. Aici va
lucra, pentru Biserica Fecioarei, unul dintre celebrele altare ale vremii. Polipticul prezinta
in panoul central Inaltarea la cer a Fecioarei, iar pe voleuri scene din Viata lui Isus si din
Viata Fecioarei. Celelalte parti ale altarului infatiseaza Arborele lui Jeseu si Incoronarea
Fecioarei, intre doi sfinti. Dimensiunea impresionanta a ansamblului, aproximativ 13 m,
incorporeaza numeroase grupaje de personaje, sculptate in ronde-bosse si relief. Lemnul
este tratat in sculpturile lui Veit Stoss cu o maiestrie remarcabila. Tipologii germanice,
elemente de puternica expresivitate in definirea gesticii si fizionomiilor, il consacra pe
Stoss printre virtuozii cioplitori ai lemnului.
Peter Vischer (1460-1529) apartenent al Scolii din Nurnberg, s-a transformat in ambitia
atelierului tatalui sau , specialist in turnarea in bronz. Aici, Peter Vischer a deprins stiinta
si arta de bronzier, maiestria grea a modelarii in lut si in ceara, cat si turnarea in bronz,
asigurindu-si locul exceptional printre artistii Nurnbergului.
De la chivocul din biserica Sf. Sebaldus, care pastreaza moastele Sfantului, de la
sculpturile pentru mormantul Imparatului Maximilian, din Biserica Curtii din Innsburck,
si pana la Statuia regelui Arthur al Angliei, spiritual gotic persista cu tenacitate
germanica. In activitatea si preocuparile urmasilor lui Peter Vischer, sculptura realizata
de Hans Vischer pentru Fantana lui Apollon, destinata unui spatiu public al orasului-
curtea primariei din Nurnberg- se distinge printr-o viziune originala. Antichitatea Greco-
romana si spiritual Renasterii se fac prezente atat in subiectul inspirat din mitologie, cat si
in atitudinea gratioasa a personajului nud, element central al intregii compozitii.
Tilmann Reimenschneider (1460-1531) s-a nascut la Osterode, dar a trait si creat la
Wurzburg. Pentru o capela a orasului artistul a conceput sculpturi inspirate din Biblie.
Dintre ronde-bosse-urile pe care le-a lasat, se remarca figurile lui Adam si Evei, expuse
azi la Muzeul din Wurzburg. Tehnica folosita, modul propriu de tratare a materialului,
precum si conceptual de volum urmeaza principiile morfologice ale traditiei Scolii lui
Peter Vischer cel Batran. Viziunea artistica este, insa, detasata de pateticul artei lui
Vischer. Idealul uman propus de Tilmann Reimenschneider anunta spiritual nou al
Renasterii. Echilibrul si seninatatea, linistea si armonia calm, degajata de lucrarile sale,
sunt concordante cu orizontul spiritual al Umanismului secolului al XVI-lea.

David
 Pieta

Moise

www.wikipedia.ro
www.scribd.ro

Florea Diana Madalina

Clasa aIX-a G