Boli ale sistemului circulator

Bolile sistemului circulator reprezinta principala cauza de deces in Romania, iar rata mortalitatii din cauza
acestora situeaza Romania pe primul loc in Europa, atat la barbati, cat si la femei.
Boli ale sistemului circulator: ateroscleroza,angina pectorala, anemia feripriva, apoplexia, aritmia, boala Ebstein,
boala coronariana, boala Raynaud, colesterolul, Flutter atrial , fibrilatia atriala, hemofilia ,hemoroizii ,hipertensiunea ,
hipotensiunea, hiperlipidemia ereditara , infarctul de miocard ,insuficienta cardiac ,insuficienta cardiaca acuta, insuficienta
cardiaca cronica, Palpitatii, Sindromul Brugada, Sindromul Adams- Strokes, tahicardia, tromboza venoasa profunda ,
varice.

Infarct miocardic
Infarctul miocardic, cunoscut i sub denumirea de atac de cord, este o afeciune care se produce n
momentul n care muchiul inimii (miocardul) nu este irigat corespunztor. n aceast situaie, arterele coronare
care hrnesc miocardul sunt nfundate din cauza depunerilor de grsime. Cel mai frecvent, cheagul care produce
infarctul se formeaz ntr-o arter coronar ngustat prin acumularea de colesterol i a altor depozite de grsimi
n plcile aterosclerotice. Cnd cheagurile de snge blocheaz fluxul sangvin n artera coronar ntre 20 de
minute i 2 ore, se produce un infarct miocardic. Mai rar, infarctul de miocard poate aprea atunci cnd cheagul
de snge se formeaz n alt parte i se oprete n arter coronar. O alt cauz, mai puin frecvent, este
spasmul arterei coronare care oprete fluxul sangvin ctre inim. Unele droguri ilicite, cum este cocaina, pot
produce un asemenea spasm. Infarctul de miocard este un proces dinamic, care evolueaz, de obicei, n 4-6 ore.
Cu fiecare minut care trece, mai mult esut cardiac este deprivat de oxigen, n modul acesta, esuturile
deteriorndu-se. Dac fluxul sangvin se restabilete rapid, leziunile cordului pot fi prevenite sau
limitate. Infarctul de miocard este o urgen medical. De obicei are loc in ventriculul stang. Barbatii sunt cel
putin de doua ori mai frecvent afectati decat femeile , adesea inaintea varstei de 60 de ani.
Cauze - Obstructia arterei coronare este aproape intotdeauna consecinta formarii unui cheag pe o placa
de aterom, constituita din depuneri de colesterol, pe peretele arterial intern. Aceasta afectiune survine cel mai
des la pacientii care prezinta factori de risc ca tabagismul, hipertensiunea arteriala, nivelul de colesterol mai
mare de 3,40 grame la litru, diabetul, sedentarismul, surmenajul profesional.
Simptome -durerea toracic prelungit i intens care, n unele cazuri, se extinde dincolo de torace,
ctre umrul stng i bra, ctre spate i, uneori, ctre dini i mandibul. Durerea este, n general, nsoit
de dispnee, pierderea strii de contien, greuri i vrsturi, transpiraii sau crize frecvente de angin pectoral
care nu se datoreaz efortului fizic. Senzaia de presiune n piept este simptomul predominant. Unele persoane o
descriu senzaia drept o mn enorm ce le strnge i le strivete inima. Unii au senzaia de moarte iminent.
Infarctul miocardic poate fi precedat de o serie de crize de angin pectoral sau poate aprea brusc, fr niciun
semnal de avertizare. n alte cazuri, ns, n special la adulii vrstnici i la persoanele cu diabet zaharat,
infarctul miocardic se dezvolt asimptomatic. Aceste atacuri cardiace silenioase pot fi detectate doar n urma
efecturii unei electrocardiograme. La aproximativ 10% dintre persoanele care sufer un infarct de miocard
singurul simptom este o sincop aprut brusc.
Cioboata Rodica Georgiana
Clasa a XI-a E

Page 1

Diagnostic si tratament - Diagnosticul poate fi pus inca de la primele ore prin doua examene
complementare: pe de o parte dozarea, in sange, a enzimelor cardiace, care pun in evidenta o crestere a
creatinkinazei, pe de alta parte de electrocardiograma, care arata semnele unei suferinte acute a miocardului
(undele Q de necroza) in cursul opririi fluxului sangvin intr-una din arterele coronare. Tratamentul consta in
spitalizarea de urgenta, pus sub supravegherea electrocardiografica permanenta si supus unui tratament
trombolitic (injectarea unei substante care sa vizeze distrugerea cheagului, ca streptokinaza si urokinaza) - de
asemenea, i se administreaza trinitrina, care exercita un efect vasodilatator asupra arterelor coronare. Alte
medicamente (betablocante, aspirina, heparina) sunt asociate in continuare cu scopul de a micsora necesitatile in
oxigen ale muschiului cardiac si de a preveni o recidiva prin formarea unui nou cheag.
In paralel, o radiografie a arterelor coronare permite sa se decida asupra unei eventuale dezobstructii a arterei
astupate. Aceasta se realizeaza prin angioplastie transcutanata: o sonda cu balonas este introdusa prin piele apoi
este impinsa in circulatia arteriala pana la coronara, care este dilatata prin umflarea balonasului. Coronarografia
prezinta in plus avantajul de a permite un bilant al leziunilor, daca ea a dezvaluit leziuni multiple (mai multe
artere ingustate), poate fi propus un pontaj aorto-coronarian.
Evolutie si complicatii - O spitalizare pentru infarct se intinde, in functie de gravitatea accidentului
vascular, pe o perioada de una sau doua saptamani aproximativ. Reluarea activitatii este de cele mai multe ori
posibila intr-un interval de la 6 saptamani (pentru un infarct mic) pana la 3 luni dupa infarct. Evolutia bolii
depinde in cea mai mare masura de intinderea infarctului, poate surveni o moarte subita mai ales in primele ore
care urmeaza crizei, ceea ce justifica o spitalizare pe cat de rapida posibil. Uneori apar complicatii chiar din
timpul primelor zile: insuficienta cardiaca, ruptura unuia din cei doi stalpi ai valvulei mitrale sau, mult mai rar,
perforarea peretelui cardiac necrozat.
Prevenire - pentru a preveni apariia infarctului miocardic, este indicat s evii fumatul, consumul
excesiv de alcool i alimentele bogate n grsimi. La fel de important este i controlul nivelului colesterolului i
al tensiunii arteriale. Dieta bogat n vitamina B6, B12 i acid folic, contribuie, de asemenea, la prevenirea
atacurilor de cord. Aceste vitamine reduc nivelulhomocisteinei, substan care crete riscul de infarct miocardic.
Ce facei n cazul unui infarct de miocard?
n cazul n care credei c dumneavoastr sau cineva cu care suntei are un atac de cord, recurgei de urgen la urmtorii
pai:
-obinei atenie medical imediat! Sunai la Ambulan sau ducei persoana bolnav la camer de gard a celui mai
apropiat spital. n fiecare an mor mii de persoane deoarece nu au primit ajutor medical n timp util.
-dai-i persoanei bolnave s mestece o aspirin! Aspirina previne coagularea sngelui i poate ajuta la reluarea fluxului
sangvin prin artera ngustat, mbuntind semnificativ ansele de supravieuire. Mestecarea aspirinei (i nu nghiirea)
mrete viteza de absorbie a acesteia.
-utilizai resuscitarea cardio-pulmonar! Dac v aflai cu cineva care se oprete din respirat, ncepei imediat
resuscitarea cardio-pulmonara.

Cioboata Rodica Georgiana

Clasa a XI-a E

Page 2