Religii in Roma Antica

Ceremonia funerara (funus,-eris)

Nici un mort s nu fie ngropat sau ars n ora.Legea celor XII Table, tabla a X-a, 1. Cnd un om de seam moare la Roma, este purtat pe ultimul drum n For, la aa-numitele Rostre, cu tot felul de onoruri, uneori aezat la vedere, n poziie ridicat, i mai rar culcat. Aici, n faa asistenei adunate mprejur, un fiu de vrst matur, dac a lsat vreunul, care se ntmpl s fie n cetate ori dac nu, o alt rud se urc la tribuna rostrat i cuvnteaz despre virtuile sau nfptuirile celui rposat Apoi, dup funeralii i mplinirea ceremoniilor obinuite, ei aeaz o imagine a acelui mort n partea cea mai la vedere a casei, ntr-un mic dulap de lemn. Imaginea este o masc foarte asemntoare, att ca modelaj, ct i ca realizare complex. Cnd moare vreun membru de seam al familiei, rudele duc mtile la funeralii i le pun pe feele celor ce-i seamn cel mai mult ca aparen i inut () cel ce ine cuvntarea despre rposat, cnd a terminat s vorbeasc despre el, povestete reuitele i faptele celorlali, ale cror mti sunt prezente, ncepnd cu strmoul cel mai ndeprtat.Polybios, Istorii, VI, 53-54. Ceremonia funerara din Roma Antica se desfasura dupa anumite ritualuri stricte,unele pastrandu-se pana in zilele noastre la numeroase popoare europene.Din surse consultate anterior din istoriografia romana,se stie ca muribundul era asezat pe pamant unde un membru al familiei il saruta pe gura pana cand isi dadea ultima suflare,iar apoi ceilalti membri ai familiei strigau de mai multe ori numele defunctului,pentru ca cei ramasi sa fie siguri ca sufletul raposatului nu se va mai intoarce.Trupul defunctului era apoi spalat si uns cu uleiuri parfumate,imbracat in hainele functiei pe care a detinut-o (in cazul nostru,toga) ,fruntea ii era impodobita cu o coroana din frunze aurite,de multe ori din aur sau argint).In mana i se punea un ban pentru Charon (obicei preluat de la greci),luntrasul care trecea sufletele mortilor peste Styx si Acheron,fluviile Infernului.Era depus in incaperea principala a casei romane,atrium,unde se afla vatra si efigiile stramosilor.Acoperit cu flori,defunctul era tinut in casa intre 2, 3 zile (imparatii erau expusi 7 zile,in vreme ce oamenii saracii si copii erau inmormantati chiar in seara urmatoare),timp in care veneau sa-l vada rudele si prietenii.Funeraliile celor bogati sau ale celor ce avusesera inalte functii politice se desfasurau cu o pompa deosebita; cortegiul funerar era

deschis de cantareti de flaut,corn si trompeta,de purtatorii de faclii si de bocitoare de profesie.Urma grupul de mimi care, dansand, faceau tot felul de glume si gesturi nu prea cuviincioase, zeflemisind persoana mortului prin aluzii- uneori de-a dreptul usturatoare- la viata pe acesta care o dusese. Solemnitatea momentului era restabilita de grupul urmator de persoane, care purtau mastile decedatului (masti care se pastrau in locuinta lui. Urma sicriul- mortul fiind descoperit, expus vederii tuturor- si familia; femeile, imbracate foarte sobru, isi smulgeau parul in semn de durere. Fii sai tineau cuvantari sau discursuri laudative (laudation funebris) in cinstea celui decedat precum si a stramosilor acestora intr-un loc deschis,in For sau intr-o piata. Acest obicei a ajutat la pastrarea onorii familiale si la creerea unor mituri de acest gen. Totusi trebuie luate in considerare cuvintele lui Cicero: " Istoria Romei a fost falsificata de aceste cuvantari deoarece multe evenimente evocate in acestea nu au avut niciodata loc.". In ceea ce priveste legea potrivit careia cei decedati nu puteau fi ingropati sau incinerati in orase era aplicata ca fiind o masura preventiva in ceea ce priveste contaminarea si transmiterea bolilor.Romanii au folosit incinerarea,desi chiar membrii unor familii de vaza(Scipionii,gens Cornelia) au preferat inhumarea care a fost practicata tot mai mult,pe masura ce se raspandea crestinismul,insa prevederile "Legii celor XII Table", care interziceau inmormantarea in interiorul si in imediata apropiere a zidurilor Romei au continuat sa fie respectate. Dupa incinerare sau inhumare avea loc o masa rituala,care incepea cu sacrificii.Persoanelor care indeplinisera functii de seama li se faceau funeralii publice,a caror cheltuiala era suportata de stat si la care se organizau jocuri funebre.