Vert 23 Life Col 01.

1 Own Yourself

Own Yourself Vert 23 Life Col 01.1

Phlox
http://intrebari.hobbygradina.ro/652/tomate-fir-de-cu-detalii

Tadi, eu mi-s si rabdatoare, si intelegatoare, ce mai, sunt plina de calitati! cand vine vorba de plante si gradinareala, asa ca nici un deranj. impotriva, daca sunt in masura sa dau un raspuns cat de cat pertinent si sa nu bat campii, cu drag. !ste mai mult decat corect ce spui, si imi pun singura nota doi! am scapat din vedere cu desavarsire indepartarea stratului de "lac" de pe firul de cupru din conductor!!! ! destul de serioasa greseala, pentru ca acest email, #cum probabil corect ii spui, eu ii $ic "lac" ca o netrebnica ignoranta intr-ale electo ce ma aflu - glumesc, fireste%, deci sa continuu, acest email are si el o reactie a lui, care nu stiu cat o fi de buna, doi- exista posibilitatea ca acest strat sa nu permita reactia completa de patrundere a cuprului in "sistemul circulator" al plantei& 'anuiesc ca da. !u am luat doua feluri de sarma, pe care le-am gasit in cutia cu "jucarii " electrice. (na este asa $isa "li)*", subtire-subtire, pe care o puneam pe vremuri la tabloul electric, ma rog, intelegi tu ce vreau sa $ic, si una dintr-un conductor, cred ca a fost de pe la un telefon, inainte de ne monta pe cel fara fir. #acu un secol% +sa ca voi face asa, pe cel subtirel l-am impletit in mai multicele firisoare, ca sa ajung la grosimea indicata, iar celalalt este in limitele cerute. Poti introduce firul direct prin tulpina, fara sa mai "opere$i" cu alt ceva, pentru ca este inca foarte cruda. -n felul acesta nu va mai fi nevoie sa ne facem griji ca prin rana ar putea intra agenti dusmanosi. -n alta ordine de idei, am mai aflat de o metoda care duce la grabirea coacerii fructelor intre . si /0 $ile!, $ice-se. !ste ceva asemanator cu firul, dar este asa, facem o fanta , incepand de la ba$a tulpinii, acolo unde tulpina se intalneste cu radacina,# cu caterul, sau o lama, bisturiu, deci ceva foarte-foarte ascutit%, de lungimea unei scobitori sau al unui chibrit si introducem in aceasta fanta una din cele doua "pene" amintite #chibrit, fara capatana de fosfor, sau

scobitoare%. -deea este ca planta, in lupta ei de a -si asigura urmasi lasa balta, pe moment, hranirea frun$elor, care sunt mai putin importante, in acceptia ei, decat viitori mostenitori de gene. 1i astfel, toata munca ei, a rosiei, este pentru si in favoarea viitoarelor fructe. !u una voi incerca si aceasta curio$itate. 2e $ici& risti& macar pe un fir... a comentat phlox acum 3 ani raga 1vetlana, evine din ce in ce mai interesanta conversaia despre tomate, relativ la introducerea acelei pene pentru gr*birea coacerii fructelor. oar, c* nu am 4neles raiunea vis-a-vis de comportamentul plantei in urma implant*rii acestei pene&!#rog comentariu% e asemeni, nu tiu care este momentul introducerii penei , stadiul tomatelor f*r* flori, cu flori sau cu fructe in cretere&! e indata ce ai timp de l*muriri eu sunt gata s* incerc i aceast* metod*. +st*$i am continuat introducerea firelor de 2u la circa 50 de fire. 6ectific, email sau lac in loc de email#aa cum am postat eu in textul anterior%. Tadi

METOD

!" #$% DE !"&%" - '

%DE$ ! &$

($ )O)O( %$

a intrebat Tadi acum 3 ani in categoria Legume 6atiunea, am spus-o, asa ca mai reia lectura, lasa ca o poste$ inca o data "-deea este ca planta, in lupta ei de a -si asigura urmasi lasa balta, pe moment, hranirea frun$elor, care sunt mai putin importante, in acceptia ei, decat viitori mostenitori de gene. 1i astfel, toata munca ei, a rosiei, este pentru si in favoarea viitoarelor fructe." 2at despre perioada, banuiesc, nu stiu sigur, pentru ca nici nu se specifica mai clar, ca ar trebui sa fie in momentul in care "leaga" rod a comentat phlox acum 3 ani 7aleriu 8ungul drum al florii catre fruct http,99www.rosiidingradina.ro9chestiuni-tehnice9lungul-drum-al-florii-catre-fruct Posted on +ugust /, 30/: b; 7alerian e trei $ile ma invart prin casa ca un leu in cusca. +m interdictie de la doctor sa merg trei $ile la t$ara. 2u 2oana <are pe post de cerber, nicio sansa sa o pot sterge engle$este. + gasit de cuvinta ca e timpul sa-mi pun ordine printre plicurile cu seminte, asa ca e musai sa astept pana maine. e ce se poarta si doctorul si 2oana <are asa de rau cu mine& O data din cau$a ca a fost canicula, alta data pentru ca a trebuit sa fac niste teste si inca o data pentru ca ar tebui sa ma feresc de efort pentru a mai tempera niste reactii interne. +m ajuns la vorba amicului =enciu, care-mi spunea mereu, >upane, sa te feresti de munca si raceala. e parca as putea!

2a sa alung monotonia mai pun deoparte din cand in cand cutiile cu seminte si-mi fac de lucru cotrobaind pe internet. 1e $ice ca de la floare la fruct, drumul rosiei este lung. aca ar fi sa-l socotim de la seminte, atunci ar fi si mai lung. ar exista solutii. =u va ganditi la acele substante care puse in $ona pedunculului pot grabi coacerea unei rosii crude. !xista si metode ecologice. 2at de eficiente, cate $ile se castiga, asta nu scrie. ar putem afla incercand. /. 2arnirea, adica indepartarea varfului plantei. -nevitabil operatia asta presupune indepartarea unor ramuri, frun$e si flori. 8ogic, planta va trimite aceleasi cantitati de substante nutritive catre mai putine fructe si ele se vor coace mai repede. Personal, cred ca metoda e justificata doar daca participi la un concurs de cea mai timpurie rosie. +ltfel de ce ai sacrifica alte flori& 3. 8uati o ca$ma cu varful plat si infigeti-o in jurul plantei pe o adancime de /0-/3 cm, desenand un cerc cu ra$a de /?-30cm. Operatia asta ar mai taia din radacinile care alimentea$a planta si ar grabi maturarea fructelor. Probabil ca produce mai degraba un fel de palire. :. aca n-aveti lopata la indemana, atunci apucati bine planta in partea inferioara si trageti-o usor in sus, rasucind-o in acelasi timp. +tentie, nu trebuie sa o scoateti din pamant, ci doar sa rupeti din radacinile plantei. !xplicatia este tot cea de sus.

1e mentionea$a ca metodele descrise au efect doar asupra acelor fructe care se apropie de maturi$are, de$voltarea celorlalte nefiind prea mult influentata. 6osia are proprietatea de a-si regenera foarte repede radacinile distruse, si astfel se intra in ritmul normal. +cuma, ma gandesc serios ca cei care au inventat cele de mai sus, au trait intr-o pestera sau sub o piatra si n-au folosit niciodata un $iar. +ltfel, cine n-ar stii ca o rosie cruda rupta din vrej si invelita in $iar se coace mai repede.

2@-<-2+8! pt. grabirea coacerii

15:57, 4 Iulie 2013 1ecretele inva$iei din iunie a pepenilor romAneBti de RAZVAN CHIRUTA, PETRICA RACHITA !"#$%&i%li'e"%!"#/exclusiv-rl/investigatii/secretele-invaziei-din-iunie-apepenilor-romanesti-306601-pagina1.html#top_articol http:// (Pepe&i "#$)&e*ti +#p,i -& lu&% iu&ie. /u0i d#$&ule de %i+i, i1%i %du2 di& 3"e+i% *i &e $i&,i +4 2u&t di& 54'ule&i67! A2t8el de "e%+,ii, -&t)l&ite 8"e+9e&t -& pie,ele di& $%"ile #"%*e, &u $%i 2u&t &e%p4"%t -&te$ei%te! :ul,i di&t"e ,4"%&ii "#$)&i "eu*e2+ 241*i 2+#%t4 p"#du2ele l% t%"%'4 -& %+ele%*i ti$p +u i$p#"t%t#"ii! C)t de 24&4t#%2e 2u&t -&24 $et#dele 8#l#2ite de 8e"$ie"ii &#*t"i pe&t"u % 8%+e 8%,4 +#&+u"e&,ei. 10!000 de lei i&9e2ti,ie %&u%l4 Pie)ele din oraBe au fost invadate $ilele acestea cu pepeni despre care vAn$*torii sus)in c* sunt de produc)ie romAneasc*. <ul)i cump*r*tori nu cred afirma)ia comercian)ilor, pentru c*, 4n anii trecut, aceste fructe ajungeau pe tarabe abia dup* jum*tatea lunii iulie Bi, mai degrab*, 4n august. TotuBi, am descoperit c*, 4ntr-adev*r, legumicultorii romAni au 4nceput s* aplice Bi ei metode, unele naturale, altele chimice, care s* gr*beasc* creBterea pepenilor. <i$a lor este s* prind* pre)urile mari, de la 4nceputul verii, cAnd pia)a era dominat* de importuri. Chi)* este a treia genera)ie de gr*dinari din familia >uvete. Dn comuna 2ernetu, din Teleorman, neamul s*u e cunoscut c* vinde legume 4nc* de pe vremea lui 2eauBescu, cAnd le ducea, cu -<1-ul s*u, prin pie)e din toat* )ara. /%$ili% ;u9ete p"#du+e "#*ii, +%2t"%9e,i, +#&#pid4, 9%"<4 *i, $%i "e+e&t, pepe&i! Zilele %+e2te% % "e+#lt%t pepe&ii *i i1% 9)&dut %p"#%pe pe t#,i! (U&e#"i i&9e2ti,i% $e"it4, %lte#"i &u! A+u$, %$ '40%t pe2te 100 de $ili#%&e de lei =&!"!1 9e+hi>! 5%" 2u&te$ $ul,u$i,i7, &e e?pli+4 3hi,4 ;u9ete! Cr*dinarul a reuBit s*-Bi scoat* banii anul acesta tocmai pentru c* a ieBit pe pia)* o dat* cu produsele de import. ar, spune >uvete, secretul nu st* 4n 4ngr*B*minte, ci 4n faptul c* acum foloseBte semin)e speciale de soiuri timpurii, pe care a 4nv*)at s* le plante$e 4nc* din iarn* 4n sere 4nc*l$ite. E+vem pahare de plastic 4n care punem turb*, cump*rat* de la maga$in. (n sac de 30 de Filograme cost* ?? de lei. Plant*m semin)ele de pepene Bi punem r*sadurile 4n ser*, cu foc, 4nc* din timpul iernii. +ltfel, nu este nimic sigurG, detalia$* gr*dinarul metoda sa. 2And d* c*ldura, r*sadurile, deja m*ricele, sunt mutate pe cAmp. -ar aici se aplic* o alt* tehnic* pe care )*ranii au preluat-o, de curAnd, din Occident. Pepenii se pun E4n tunelG, adic* fiecare rAnd este acoperit cu o folie 4ngust*, care s*-i )in* de cald. E!ste o folie special*, care Bi aia cost* bani. +vem acum Bi furtun cu picur*toare la fiecare fir, care ne ajut* foarte multG, afirm* Chi)* >uvete. Tele#"$4&e%&ul &u &e%04 8%ptul +4 -*i %@ut4, t#tu*i, pl%&tele 24 +"e%2+4 $%i "epede +u %@ut#"ul -&0"4*4$i&tel#", d%" 2pu&e +4 %le0e d#%" di&t"e +ele &et#?i+e! E2a orice pe lumea

asta, dac* nu 4i dai s* se hr*neasc* nu se de$volt*. =u b*g*m nimic ilegal sau stimulente, doar ce cump*r*m de la maga$inG. Chi)* >uvete ne averti$ea$* c* po)i s* 4)i dai seama dac* un gr*dinar a folosit Bi chimicale nocive dac* pepenii pe care-i vinde sunt prea mari pentru aceast* perioad*. EPepenii timpurii sunt mai mici. Hia mari de $ece Filograme, v*rga)i, nu sunt de ai noBtri. =u 4i po)i produce 4n 6omAnia pAn* 4n iulieG, afirm* gr*dinarul. 1olfert si +toniF I Crabirea 2oacerii A#l8e"t *i 9i&<i l% +el $%i 'u& p"e, -nginerul agronom Cheorghe Jlorea nu este convins c* to)i gr*dinarii respect* regulile, aBa c* recomand* la rAndul s*u aten)ie din partea cump*r*torilor cAnd aleg pepeni nefiresc de mari pentru acest* perioad*. E-nva$ia legumelor de afar* ne-a determinat Bi pe noi s* 4ncerc*m tot felul de metode s* ieBim cAt mai devreme cu produsele. 8a noi este o vorb*, E1* scoatem roBiile, vinetele Bi altele 4n pre)G. Tehnologia de producere este acum schimbat*, mai exist* Bi tot felul de substan)e, unele legale, altele nu prea. e aia apare acest decalajG, ne-a explicat inginerul care 4n perioada comunist* a lucrat la o ferma de legume din jude)ul Teleorman, iar acum este fermier privat. e altfel, chiar Bi noi am reuBit s* g*sim, la un maga$in care vindea 4ngr*B*minte din +lexandria, cAteva substan)e care contribuie la stimularea creBterii mai rapide a pepenilor. --am explicat vAn$*toarei c* vrem EcevaG care s* ne ajute s* ob)inem rapid pepeni cop)i. EPute)i folosi 1olfert, care se pune la plant* prin picurare. 2ost* /0 lei FilogramulG, ne-a recomandat aceasta. e asemenea, am descoperit c* se mai foloseBte Bi +toniF Bi, dup* cum ne-a explicat Chi)* >uvete, Eo solu)ie de calciu care ajut* planta, dar nu stric* gustulG. eBi acestea nu sunt inter$ise la utili$are, contea$* foarte mult ca )*ranii s* respecte indica)iile de cantitate din prospect. e exemplu, pepenele nu trebuie recoltat decAt dup* Bapte $ile din momentul 4n care a fost EstimulatG chimic. +#&ti&u%"e -& p%0i&% 2 Teh&i+% e t#tul 1pecialiBtii din agricultur* iau ap*rarea gr*dinarilor Bi afirm* c* pepenii romAneBti sunt de 4ncredere, chiar dac* s-au copt mai devreme decAt eram obiBnui)i. E! natural, numai c* e o tehnologie aparte. +ceBti pepeni se fac prima dat* 4n ghiveci, 4n spa)ii protejate K sere, solarii K dup* care sunt scoBi 4n cAmp Bi se plantea$* sub folie, iar*Bi protejat, Bi astfel se cABtig* dou*trei s*pt*mAni. Practic, ob)in o recolt* cu dou* trei s*pt*mAni mai devreme decAt dac* s-ar sem*na direct 4n cAmpG, afirm* ing. 8auren)iu 'aciu, preBedintele 8igii +socia)iilor Produc*torilor +gricoli din 6omAnia. +cesta men)ionea$* c* nu are rost s* investeBti 4n substan)e chimice 4n ca$ul pepenilor. E+cestea nu ajut* la maturare, ci doar la de$voltare. <aturarea presupune acumularea unui num*r de ore de lumin* Bi o sum* de grade. -ar cum arat* pepenii de pe pia)* acuma, nu par influen)a)i de stimulatori. +poi, pepenele este o specie care merge foarte bine cu 4ngr*B*minte naturale, mult mai bine decAt cu stimulator chimici. -ar nu e un efort prea mare s* asiguri gunoi de grajd la fiecare cuibG, sus)ine 8auren)iu 'aciu. 6asaduri Timpurii - !xperienta din <atca U& %lt 2pe+i%li2t %8i"$4 +4 $et#d% pl%&t4"ii le0u$el#" -&+4 di& i%"&4, pe&t"u % ie*i pe pi%,4 $%i de9"e$e, % 94<ut1# -& R#$)&i% -&+4 di& %&ii B70, l% 3%l%,i! E2ei din comuna <atca foloseau tulpini de floarea soarelui, mai de$voltate, pe care le umpleau cu p*mAnt. +d*ugau semin)ele de pepene, pe care le )ineau apoi 4n cas*, la cald. 2And ieBeau 4n cAmp, plantele erau la patru sau la Base frun$e. +cum se folosesc pahare de plastic pentru aceeaBi metod*G,

sus)ine Cheorghe Predil*, preBedintele (niunii =a)ionale a Produc*torilor +gricoli din 6omAnia #(=P+6%. 8egume in 1ol K vs legume pe 1ubstante =utritive +cesta sus)ine c* 4n 6omAnia nu este 4nc* atAt de r*spAndit* chimi$area agriculturii. E6omAnia e printre pu)inele )*ri care mai produc plantele cu r*d*cinile 4n sol. 6estul produc pe solu)ii nutritive. iferen)a de gust este semnificativ*. Dn plus, anul acesta, sfArBitul lui aprilie, mai Bi iunie au fost perioade cu temperaturi foarte buneG, explic* Cheorghe Predil*. TotuBi, acesta nu neag* c* stimulentele se folosesc 4n agricultur*, Estimulentele se mai folosesc mai mult la roBiiG, dar crede, de asemenea, c* la pepeni nu are rost, deoarece Enu e o munc* enorm* pentru a creBte pepeniG. 2onserve U&e#"i, 0"%'% 2t"i+4 t"e%'%6 -nva$ia de legume romAneBti timpurii ar putea crea o problem* cu care nu eram pAn* acum obiBnui)i, anume ca 4n lunile ce 4n anii trecu)i erau considerate de vArf K august Bi septembrie K s* nu mai putem g*si decAt pu)in produse de la intern Bi chiar Bi acelea la pre) mare. E!u cred c* va fi un gol, dup* acest vArf. +gricultorul trebuie s* eBalone$e produc)ia 4ncAt s* aib* legume proaspete tot timpul anului. +cum au ieBit to)i primii, to)i au solariile pline de roBii, ardei Bi castrave)i, iar 4n august o s* fie un gol. PAn* la urm*, produc*torii trebuie s* se 4nve)e s* plante$e eBalonat, s* aib* pAn* la brumele tAr$ii din octombrieG, declar* 8auren)iu 'aciu, preBedintele 8igii +socia)ilor Produc*torilor agricoli din 6omAnia. e exemplu, Chi)* >uvete se preg*teBte acum s* plante$e castrave)i 4n locul pepenilor pe care i-a vAndut. +Ba se face c* ,4"%&ii di& 2udul ,4"ii %u i&tuit %+e2t pe"i+#l *i, de e?e$plu, %u -&+eput 24 8%+4 de@% 'uli#& pe&t"u i%"&4, -& +#&di,iile -& +%"e %+e2t p"#du2 2e p"ep%"%, -& t"e+ut, $ult $%i t)"<iu! EToat* lumea face bulion Bi suc de roBii la 4nceputul lui iulie. +ceste produse se f*ceau de obicei din roBiile de toamn*, undeva 4n august. Problema este c*, o dat* terminate roBiile sau pepenii de ser*, sunt pu)ini agricultori care mai pun culturile clasice care ajungeau la maturitate 4n iulie-august. Dn septembrie deja se vor pune mur*turile din produse romAneBti, 4n condi)iile 4n care se$onul lor era la sf*r)itul lui octombrieG, men)ionea$* Bi inginerul Cheorghe Jlorea. C*seti acest articol aici, http,99www.romanialibera.ro9index.php& sectionIarticolLscreenIprintLidI:0MM0/LpageI0LorderI0LredactieI0

TO+<=+ - 2um sa grabesti coacerea rosiilor

http://gradina.aca*a.ro/legume-++,/cum-*a-grabe*ti-coacerea-ro*iilor-+5--25.html

T#%$&% "%$%& %de2e% "#2ii &e+#%pte i& 0"%di&%, d%" &u e2ti &e9#it 2% te "e2e$&e<i 2i 2% %2tepti i&0hetul 2%u 2% le +ule0i &e+#%pte! A8l% +u$ 2% 0"%'e2ti +#%+e"e% "#2iil#"! Pentru ca cele mai multe "#2ii au nevoie de temperaturi peste /?o2 pentru a se coace complet, odata cu sosirea toamnei este recomandat sa iei cateva masuri pentru a te asigura ca ultimele rosii nu vor ramane &e+#%pte. Cu$ p#ti 0"%'i coacerea rosiilor di& 0"%di&% upa ce temperaturile nocturne se apropie de 30 de grade, cele mai multe specii de rosii nu mai produc 8"u+te noi. in acest moment, florile aparute deja consuma resursele plantei fara niciun re$ultat. -ndepartea$a florile, pentru ca planta sa poate grabi coacerea fructelor deja formate. upa sosirea toamnei, tratamentele impotriva bolilor nu mai au un efect semnificativ. 2urata pl%&t% de partile bolnave si elimina-le din gradina ta. Poti hrani plantele inca o data pentru a le ajuta sa coaca rosiile pana la sfarsit, fie cu materie organica, fie cu un ingra*amant din comert. 2iteste mai mult pe, http://gradina.aca*a.ro/legume-++,/cum-*a-grabe*ti-coacerea-ro*iilor+5--25.html.i/0021dMiycMo

+tunci cand astepti i&0hetul, poti acoperi plantele cu folie de plastic pentru gradina pe timpul noptii. Tine cont de greutatea acesteia si gradul de tran*parenta si scoate-o in $ilele calde. aca rosiile nu s-au copt nici in ultimele $ile ale toamnei, poti lua toata planta in interior. 6idica planta, cu o portiune cat mai mare din "%d%+i&i, dar fara pamant, si agat-o in po$itie verticala intr-un loc uscat in interior. Planta nu trebuie sa fie expusa direct la soare, dar nici sa ramana in intuneric total. R#2iile &e+#%pte au sanse bune sa se coaca daca raman atasate de planta. Cu$ p#ti 0"%'i +#%+e"e% "#2iil#" +ule2e Pentru gradinarii care prefera sa culeaga rosiile necoapte, exista mai mult metode de a grabi coacerea lor in interior. 6osiile ajunse la $%tu"it%te incep sa se colore$e usor de la codita si sunt putin mai moi decat cele tinere si tari. +cestea au cele mai mari sanse de a se coace dupa ce au fost culese. O solutie la indemana este punerea lor pe un perva$, pentru a profita de ra$ele soarelui. 2hiar daca au mai multa stabilitate atunci cand le ase$i cu codita in jos, aceasta po$itie poate grabi deteriorarea lor. +sea$a "#2iile cu co$ile in sus pe un perva$ care beneficia$a de cele mai multe ore de soare pe $i. 2iteste mai mult pe, http://gradina.aca*a.ro/legume-++,/cum-*a-grabe*ti-coacerea-ro*iilor+5--25.html.i/0021dMe2n&!

(n alt mod de a grabi coacerea rosiilor este impachetarea individuala in hartie de 0iar . Pune rosiile impachetate intr-o cutie sau lada, in maxim doua randuri pe verticala. upa impachetare, trebuie pastrate intr-un loc intunecat si uscat. 6osiile necoapte pot ajunge la maturitate in acest fel in :-5 saptamani, dar este recomandat sa le verifici saptamanal si sa indeparte$i fructele care dau semne de deteriorare.

2and rosiile nu vor sa se coaca singure, le poti ajuta cu un mar copt. Pune rosiile necoapte intro punga de hartie alaturi de un mar bine copt. Jructele coapta emana ga$ de etilen, care poate grabi procesul de coacere si in rosii. 7erifica $ilnic punga de hartie pentru a te asigura ca rosiile nu s-au copt si nu au mucegait. aca toate incercarile tale de a grabi coacerea rosiilor au dat gres, iti ramane o singura solutie, pune gogonelele la murat si astfel te vei putea bucura luni intregi de recolta din gradina ta. 2iteste mai mult pe, http://gradina.aca*a.ro/legume-++,/cum-*a-grabe*ti-coacerea-ro*iilor+5--25.html.i/0021dM(n2eg