Stratificarea semintelor

: speli bine semintele ca sa scapi de substantele inhibitoare, le lasi in

pahar cu apa pana a doua zi. A doua zi, le pui in prosop de hartie umed
(nu ud ca putrezesc) si apoi in punga. Le tii in frigider 2-3 luni in
sertarul de legume sau pe usa mai jos (sa aiba 4-5 gr. Celsius). Dupa 2-3
luni ori le lasi si le cercetezi o data pe saptamana daca incoltesc, ori le
pui direct in turba/pamant la incoltit.
//////////////////////////////////////////////////
cea mai practică soluție, care se poate aplica tuturor, este inmuierea
semințelor în apă caldă, la 50-60 de grade Celsius, timp de 2-3 zile, după
care se pun în beciuri sau la frigider în compartimentul pentru legume,
la 3-4 grade Celsius

Când punem semințele și

sâmburii la stratificat?
Spre deosebire de marea majoritate a semințelor legumelor pe care le cultivăm la ora
actuală în Romania, semințele pomilor fructiferi au nevoie de o perioada de maturare,
denumită și perioadă de stratificare, pentru a fi capabile să germineze în primavară.

În această perioadă, semințele sunt ținute într-un mediu umed și rece (0-5 grade
Celsius, în funcție de specie) până când încep să se vadă colții germenilor. În
momentul în care aproximativ 10% din semințe au încolțit, acestea pot fi semănate
direct în pământ, afară, sau în ghivece, dacă vremea de afară nu permite acest lucru.
Eu prefer să le semăn direct afară, în școala de puieți, așa că o să încerc, pe cât
posibil, să stabilesc momentul oportun pentru stratificarea fiecărui tip de sămânță
astfel încât să fie toate pregătite cam în același timp pentru semănare, mai exact pe la
începutul lunii aprilie, poate chiar jumatatea sau sfarșitul lunii dacă locuiți în zone
montane.

Mi-am propus, în urma concluziilor de anul trecut, când am semănat pe 20 martie, să

pun semințele în sol mai târziu anul acesta, când temperaturile de afară vor fi mai
ridicate, pentru ca semințele să plece rapid în vegetație și să răsară fără să stea prea
mult timp în pământ. În felul acesta sunt mai ferite de fungi și alți daunători. Dacă
țineți semințele într-un beci și temperaturile cresc, s-ar putea sa germineze chiar mai
repede semințele și să trebuiască să le plantați, dar dacă le veți ține în frigider, în
compartimentul pentru legume și fructe, atunci puteți avea mai mult control asupra
temperaturii. Eu am masurat-o în frigiderul meu și este undeva pe la 3 grade Celsius,
adica perfect pentru oricare tip de sămânță după cum vedeți în tabelul de mai jos.
Perioada de stratificare și temperaturi

Am încercuit pomii fructiferi. Datele din tabel se referă în mod special la soiurile
sălbatice, adica cele bune pentru portaltoi. Oricum, diferențele nu cred că sunt
sesizabile între nevoile semințelor de măr padureț și ale celor de măr de cultură, de
exemplu.

Dacă facem un top al perioadelor de stratificare, câștigător ar ieși cornul cu 280-300

de zile, urmate de vișin cu 150-180 de zile, alun cu 120 de zile și apoi zarzarul și
cireșul cu 100 de zile. Moșmoanele nu sunt pe listă, dar potrivit acestei surse,
perioada de stratificare e undeva între 60 și 90 de zile.

Coarnele le-am pus la stratificat pe 17 noiembrie, dacă țin bine minte, iar zilele
următoare va trebui să mă ocup de stratificarea sâmburilor de vișine, pentru ca
perioada de maturare să se încheie înainte de începutul lunii mai. Să zicem că au deja
un avans pentru că le-am ținut afară până acum, la temperaturi de stratificare, dar pe
uscat.

Experiența de anul trecut o să mă ajute să explic puțin cum se pun semințele la

stratificat, în trei pași.

Pasul 1. Pregătiți semințele pentru stratificare ținându-le în apă caldă timp de 2-3
zile. Nucile și alunele ar fi trebuit să le pun la stratificat mult mai devreme anul
trecut, probabil ăsta e și motivul pentru care rata de germinare a fost foarte mică la ele,
la care s-a adăugat faptul ca solul a fost unul argilos, prost drenat. Aveți grijă la lucrul
ăsta. Am scris mai multe anul trecut despre pregătirea semințelor și sâmburilor pentru
germinare.
Semințe puse la înmuiat

Pasul 2. Stratificarea efectivă a sâmburilor și semințelor am facut-o atât la frigider,

cât și în vase cu nisip, în beci, în funcție de cantitate. În imaginea de mai jos sunt
semințele care au stat la stratificat la frigider. Le-am așezat pe un șervețel umed și
apoi le-am acoperit cu altul, tot umed. Dacă veți pune semințele la stratificat în nisip,
încercați să găsiți praf de sulf sau praf de mangal pentru tratarea nisipului împotriva
fungilor. Merită efortul. Aflați mai multe din articolul scris anul trecut
despre stratificarea semințelor și sâmburilor la pomii fructiferi.
Stratificarea semințelor la frigider

Pasul 3. Semănați atunci când vedeți că semințele încep să-și arate colții. Nu-i lăsați
să crească prea mult pentru că s-ar putea rupe la semănat. Adaug o poză cu semințele
de gutui germinate pentru că ele au fost vedetele școlii de puieți, ca și placinta de
gutui pe care au lăsat-o în urmă. Au avut cea mai mare rată de germinare, iar puieții
au crescut foarte frumos, aproape că m-au ajuns la înălțime în primul lor an de viață.
Am scris cum am procedat cu semănatul semințelor aici.
Semințe de gutui germinate

////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Stratificarea sâmburilor de cireșe

și vișine: 100-150 de zile în nisip
umed, la 3-5 grade Celsius
Am adus niște nisip acasă zilele trecute și mă grăbesc să îl folosesc până nu mi-l
poluează pisicile, plus că a dat soaele afară după mai bine de o lună în care nu s-a
lăsat văzut de nori. Am scos cutiile cu sâmburi afară după ce i-am ținut timp de două
zile în apă călduță, ca sa ajute sâmburii să iasă din hibernare. Le-am și etichetat ca să
nu încurc lucrurile. Sunt foarte mulți sâmburi, dar o să văd eu ce fac cu ei mai departe.
Am luat din mai multe surse, sunt printre ele sâmburi de vișini din grădina bunicii,
ceva sâmburi de la vișine cumpărate din piață, cireșe amare de două feluri, unele mai
amare decât altele, cireșe Van, Boambe de Cotnari, Napoleon, si alte câteva soiuri de
pe prin cireși din sat, mai sălbatici.
Temperatura de stratificare pentru cireșe și vișine este aceeași 0-5 grade Celsius, dar
diferă perioada. În timp ce cireșele se stratifică timp de 100 de zile, vișinele au
nevoie de 150-180 de zile de stratificare. Personal mă înteresează să cultiv pe
suprafețe mari mai mult vișini decat cireși pentru că au talie mai mică, sunt mai ușor
de cules, iar vișinele sunt foarte bune pentru conservare sub formă de sucuri și
dulcețuri.

E posibil ca după 100 de zile, pe 12 februarie, să ajung la concluzia că am pus prea

devreme sâmburii de cireșe la stratificat, dar mă gândesc că o să pot inhiba
germinarea dacă schimb temperatura. Ma îndoiesc că o să pot ieși afară să fac
răzoarele pentru plantarea sâmburilor la acea dată, dar cine știe. La urma urmei e ca și
cum ar fi iernat afară.

Sâmburii de cireșe și vișine ținuți în apă timp de două zile

Într-unul din vase am pus și pus și sâmburii de moșmoane, i-am delimitat cu o pungă
de plastic, pentru că au venit din surse diferite și mi s-a părut că și semințele diferă
foarte mult.
Delimitarea sâmburilor în același vas

Ăsta e finalul, caserolele cu nisip în care vor ierna sâmburii, la frigider.

Sâmburii de cireșe și vișine la stratificat în nisip umed

Am schimbat și vasul sâmburilor de coarne ca să încapă mai bine în frigider, câte

3×2 caserole pe rând. Le-am nimerit de data asta perfect pe lățimea frigiderului.
Coarnele au nevoie de 290 de zile de stratificare.
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Stratificarea nucilor, alunelor,

piersicilor și altor sâmburi cu
coajă tare
Am mai scris și anul trecut despre stratificarea semințelor și pregătirea lor pentru
stratificare, dar anul acesta am zis să fac lucrurile puțin diferit, acordând o atenție mai
mare perioadelor de stratificare, astfel încât să-și înceapă germinarea în momentul în
care temperaturile de afară vor fi propice plantării.

Aici găsiți duratele de stratificare și temperaturile pentru cea mai mare parte a
sâmburilor pe care îi vedeți mai jos. Am încercat să le respect, cât de cât. Cireșele și
coarnele le-am pus deja la stratificat din decembrie. Pe 3 ianuarie am început și cu
nucile, alunele, castanele, piersicile și corcodușele pe care le vedeți mai jos, chiar
dacă nu au aceeași durată de stratificare. Le-am ținut două zile în apă caldă, de bine
de rău, la temperatura camerei, după care le-am pus în nisip într-un beci.
Semințele de mai jos am să le țin la frigider, între două șervețele umede, într-o
caserolă care se închide ermetic pentru a nu pierde umiditate. În felul acesta pot să
văd și când încep să germineze fiecare tip de sămânță fără să stau să caut în nisip în
fiecare cutie ca să verific.

M-a interesat în mod special, de data aceasta, stratificarea sâmburilor de piersici. Așa
că am căutat și am găsit un material în engleză despre propagarea lor, prin altoire, dar
și prin semințe. Îl găsiți aici. Temperatura e aceeași ca la celellalte specii, între 0 și
5 grade, iar durata de stratificare a sâmburilor de piersici este de 90 de zile, cam ca la
nuci (60-90 de zile).

Stratificare la frigider

Nucile ținute la înmuiat două zile în apă caldă, înainte de stratificarea în nisip.
Stratificare nuci

Nucile, piersicile și castanele le-am pus la stratificat în cutii de carton, pe care le

aveam la îndemână. Am zis că e mai bine să mai pun eu apă peste nisip decât să
băltească și să se strice. Le-am ordonat în felul următor: Un strat de nuci, unul de
nisip.
Stratificare nuci

Sâmburii de corcodușe primiți de la doamna Doina Dascălu, șase tipuri diferite. Am

mai primit și sâmburi de piersici, gutui și mere. Cele din urmă o să le pun la stratificat
mai târziu, în februarie.
Stratificare corcodușe

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Germinarea semințelor de evodia,

ginkgo biloba, mere, pere,
semințe de brad și cătină
Pe 18 februarie am pus la înmuiat în apa caldă ultimele semințe pe care le mai aveam
prin casă,. După două zile le-am împachetat în prosoape de hârtie umede și le-am pus
într-o caserola, la frigider, la 3-4 grade Celsius, până când vremea de afară va permite
însămânțarea lor. Anul trecut am pus semințele de mere la stratificat de pe 6 februarie
și am reușit să le plantez pe 20 martie, germinate, adică le-a luat 6 săptămâni.

Am întârziat întenționat anul acesta punerea semințelor la stratificat pentru că terenul

pe care vreau să le sădesc a rămas nearat astă toamnă și nu sunt sigur dacă până pe 20
martie o să se poată intra pe loc pentru arătură, dacă este prea ud.
Am pus și câteva semințe de brad, cele din stricurătoare, la stratificat. În 21 de zile ar
trebui să fie bune de sădit.

Germinare semințe

Pe o folie de plastic se asează primul prosop de hârtie, sau șervețel, se umezește cu

apă pe toate suprafața iar excesul se elimină presând ușor cu un prosop pe toată
suprafața. Se pune stratul de semințe, al doilea prosop de hârtie umezit și apoi se
poate rula toată toată afacerea ca pe o clătită din care nu trebuie să curgă apă. Rolul
foliei de hârtie este ca straturile de hârtie să poată fi desfăcute înapoi, fără să se
lipească între ele sau să fie străpunse de colții semințelor germinate în așa fe încât să
fie imposibilă desfacerea ghemului de hârtie și semințe fără să rupem colții
semințelor germinate.
Germinare semințe de cătină

Câteva semințe de pere. Sper anul acesta să pot strânge mai multe.
Germinare semințe de pere

Am pus la stratificat și câteva semințe mai exotice. Din câte am citit eu pe net,
stratificarea lor nu este obligatorie, dar până când dă cădura afară am zis că nu le
strică nici lor o înmuiere.
Seminte ginkgo biloba, evodia (cele albe mari) si evodia (cele mici din centru)

Caserola cu semințe, bune de pus la frigider pentru germinare

Caserola cu semințe, bune de pus la frigider pentru germinare

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Înmulțirea cătinei prin semințe

Deși în mod tradițional se înmulțește prin butașire, prin drajodare sau marcotaj,
înmulțirea cătinei prin semințe rămâne totuși o alternativă la care putem apela atunci
când nu ținem foarte mult la protejarea geneticii soiurilor.

Cum frică de hibrizi nu îmi este, având ca scop declarat, printre altele, și cultivarea
biodiversitații, am cumpărat un kilogram și ceva de cătină de la piața din Râmnicu
Vâlcea, cu scopul de a opri semințele. Asta s-a întâmplat pe 27 octombrie. Am trecut
cătina zdrobită printr-o sită fină, apoi rezultatul de piei și semințe l-am spălat prin
căteva ape, l-am stors și l-am pus la uscat. După uscare, am frământat pieile
amestecate cu semințe în maini, astfel încât semințele să se desprindă de piei. Apoi
am vânturat rezultatul și m-am ales cu această frumoasă priveliște…
Semințe de cătină

Semințele sunt de mărimea unui bob de orez și sunt maronii de fel, din câte am mai
văzut eu pe net, dar cele pe care le-am luat eu din piață văd că au mai multe nuanțe.
Posibil să fie soiuri diferite, poate chiar ceva salbatic. Fructele păreau să fie identice.

Am văzut că Ruben Budău avea anul trecut pe blog un anunț de vânzare semințe de
cătină, poate chiar și mai multe sfaturi pentru cine dorește să încerce. O să revin și eu
mai târziu cu rezultatele, deocamdata “instrucțiunile de folosire” pentru semințele de
cătină le-am gasit pe alt site, de unde citez:

Semințele de cătină pot germina din momentul în care

fructul a început să-și schimbe culoarea în galben sau
portocaliu. Însă, cu cât fructele sunt mai coapte și puterea
de germinare crește proporțional. Pentru extragerea
semințelor, fructele bine coapte se zdrobesc, se presează
printr-o sită deasă pentru a se desprinde din învelișul
protector.
Dezavantajul acestei metode fata de butașire și marcotaj
este impurificarea soiurilor, primele două fiind tipuri de
înmultire vegetativă prin care caracteristicile plantei
mamă se transmit fidel în descendență.

Semințele se spală bine, se usucă la umbră în curent de aer,

dupa care se păstrează în saculeți de pânză până la data
semanatului. Dintr-un kilogram de fructe se obțin 80-90 g
de sămânță. Rezultate mai bune se obțin la semănarea de
primăvară. Terenul destinat însâmanțării trebuie să fie
curat, cu sol ușor, mărunțit și fertilizat. Înainte de semănat,
semințele se stratifică timp de 30 de zile în nisip sau în
pământ umed, la temperaturi de 3-5 grade Celsius. Pentru
rezultate mai bune se practică înmuierea semințelor timp
de 30 de ore înainte de semănat în apă curată, la
temperatura camerei. După ce se scot din apă, semințele
se dezinfectează timp de 10 minute într-o soluție de
hipermanganat de potasiu (KMnO7) sau termic, mai
complicat, la 70 de grade Celsius timp de 3-4 zile. Deși
metoda termică este mult mai costisitoare, este indicată
atunci când nu suntem siguri de materialul biologic pe
care îl avem la dispozitie. Dezinfectarea chimică cu
permanganat este eficientă împotriva fungilor și a
bacteriilor, ineficientă împotriva unor eventuale infecții
virale. Termoterapia acționează si împotriva virusurilor.
Semințele se seamană în straturi la distanta de 12-15 cm,
20-25 cm sau 30-35 cm, în functie de soi, după care puieții
vor rămîne în același loc 1, 2 sau 3 ani. Adâncimea de
semănat este de 1 cm, iar cantitatea de sămânță este de 2-3
g/m2.
 Semințele se pot trata împotriva ciupercii Pytium
debaryanum, iar pământul se tratează săptămânal cu
hipermanganat de potasiu de concentratie 1 la mie timp de
30-35 zile de la răsărire. In timpul vegetației se efectuează
lucrarile normale de îngrijire.

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Sâmburii de migdale (în coajă) și

semințele de goji s-au înscris la
școala de puieți
Am mai încercat și anul trecut să obțin puieți din sâmburi de migdale. Am avut vreo
10, dar erau sâmburi vechi, uscați și nu a ieșit niciunul. Vreau să încerc din nou, așa
că m-am pregătit cumpărând 5 kg de sâmburi de migdale în coajă, la prețul de 10 lei
pe kg, plus 16 lei transportul prin postă. Le-am luat de la cineva din comuna
Pietroasele, județul Buzău, găsit printr-un anunț de pe tocmai.ro. Din ce mi s-a spus la
telefon, zona (și poate mai ales solul) este prielnică culturii de migdal. Migdalul
preferă solurile ușoare, calcaroase și zonele însorite. În zona mea nu am văzut migdali,
nu știu încă dacă le va fi bine sau nu, dar o să aflu.
Sâmburi de migdale și semințe de goji

Curiozitatea m-a împins să încerc să cultiv și goji, chiar dacă e mai mult un arbust
decât un pom. Mi s-au părut interesante fructele, chiar dacă nu le cunosc încă gustul.
M-a convins culoarea roșie și asemănarea cu măceșele. Am luat 2 grame de semințe
de pe www.gojiberryromania.ro, completând formularul de comandă de pe site. Sunt
cam scumpicele, ce-i drept, dar la fel și fructele. Un gram este undeva la 20-25 de lei,
dar conține vreo 7-8 sute de semințe. Mi-au fost trimise tot prin poștă (din Mediaș),
într-un plic căptușit cu un înveliș care protejează împotriva șocurilor mecanice.
Despre germinarea semințelor de goji aici.
Puieți de goji

Poti cumpara o punga de goji de la plafar sau alt magazin naturist. Le

pui in apa se inmoaie si apoi scoti semintele ce pot fi plantate direct in
jardiniera! Eu asa mi-am procurat PLANTUTELE DE GOJI.