Sunteți pe pagina 1din 5

INMULTIREA DIN SEMINTE PLANTE SI POMI

Datorita faptului ca dorinta apicultorilor de a-si crea o baza melifera proprie, care sa nu depinda de rotatia
culturilor agricole, se manifesta din ce in ce mai pregnant, consider ca ar fi necesara o baza de date care
sa cuprinda modul si tehnologia de propagare a diverselor specii melifere(si nu numai).
In aceasta sectiune va scrie fiecare ce experienta a avut cu semanatul si ingrijirea plantelor, arbustilor sau
a arborilor meliferi(si nu numai). Se pot face referiri si prin link-uri catre alte site-uri de specialitate. Cu cat
adunam mai multe date, cu atat mai bine va fi pentru ne asigura o baza melifera constanta, mai ales in
perioadele dintre culturile agricole.
Este indicat ca fiecare tip de samanta sa fie insotita de poza cu specificarea dimensiunilor aproximative si
daca se poate numarul aproximativ de seminte pe unitatea de masa.
STRATIFICAREA
Seminele multor specii indigene de plante, arbori cu frunze cazatoare sau venic verzi i arbuti, mpreun
cu alte plante perene i plante aromatice sunt incapabile de germinare, imediat dup ce au fost recoltate i
nu vor germina fr un pre-tratament cunoscut sub numele de STRATIFICARE.
Stratificarea simuleaza condiiile naturale pe care o smn trebuie s le ndure nainte de germinare.
Unele semine sunt incomplet maturate i necesit o perioad suplimentar pentru a-si completa
dezvoltarea partilor imature; altele se afla in starea de somnolen (ca barier mecanic la ap sau blocaj
fiziologic ), care mpiedic aparitia germinatiei pn cnd condiiile de cretere sunt favorabile .
Pentru semintele care necesita maturarea, depozitarea intr-un loc uscat este suficienta.
Printre alte metode de tratare a seminelor, stratificarea (calda, rece, sau variabila) este utilizata pentru a
elimina barierele de umiditate mecanice i blocajele fiziologice.
Multe seminte necesita o perioad de stratificare la rece, n scopul de a germina, n timp ce unele au
nevoie de o stratificare la cald, nainte de stratificarea la rece. Stratificarea la rece este la temperatura de
1-5 grade C., n timp ce stratificarea la cald este la temperatura de 20-30 grade C.
Atunci cnd o smn necesit att o stratificare calda cat i rece, stratificarea calda se face n primul
rnd, urmata de stratificarea la rece. O stratificare calda se face pentru a se nmuia coaja(invelisul)
seminei sau de a permite embrionilor de semine s se maturizeze. Numai embrionul matur este capabil
sa suporte procesul de stratificare la rece. Seminele trebuie s fie umede in momentul stratificarii. Cele
mai multe semine sunt uscate la umiditate sub 10% pentru a fi stocate. Seminele avand umiditatea mai
jos de 10% nu se vor stratifica foarte bine si vor sta in stare dorminda (acest lucru este bun pentru
depozitare, nainte de stratificare sau de semnat). Nivelul de umiditate trebuie s fie majorat la 60%
pentru a permite seminelor sa inceapa stratificarea.
Stratificare, este o practic veche i simpla de stimulare a seminelor s germineze, prin plasarea de
straturi alternative de mediu umed i de semine
Metoda moderna este de a se amestec bine seminele n mediul umed cum ar fi muchi de turb,
vermiculit, perlit, compost din scoar de copac, rumegu, pentru a simula condiiile naturale pe care le
va primi n mod normal, din mediul su natal. Amestecul se pstreaz n containere sigilate, cum ar fi pungi
de polietilen. Pungile sunt pur i simplu depozitate la temperatura camerei pentru a oferi un tratament
umed si cald. Ele pot fi plasate n frigider n cazul n care un tratament umed si rece este necesar.
Tipuri de stratificare:
1. Cald si umed. Seminte care necesit un tratament cald si umed pentru a induce germinarea pot fi
depozitate la temperatura camerei dar nu la soare(la geam).
2. Recesi umed. Semintele care necesit un tratament rece si umed pot fi stocate n compartimentul de
legume de la frigider timp de patru pn la dousprezece sptmni.
3. Cald-rece-cald si umed. n funcie de specii, unele au nevoie de o combinaie de tratament cald i rece,
urmat de cald pentru a germina.
4. Cald rece-cald umed si uscat. Alte specii au nevoie de o combinaie de cald si rece in mediu umed,
urmat de o perioad n care pe mediul i semine sunt puse s se usuce timp de una pn la cteva luni,
repetarea acestui ciclu facandu-se de cate ori este necesar , urmat de o perioada calda pentru a germina.
Mod de lucru:
1. Formarea mixturii mediu umed seminte. Utilizai 3-4 de ori volumul de mediu fa de volumul de
semine. Mediul de stratificare ar trebui s fie umed la atingere, dar nu ud leoarc. Diferitele medii de
stratificare absorb diferit apa asa ca asteptati pana se imbiba complet mediul.Umiditate este n mod evident
un factor cheie n procesul de stratificare. Nivelul ridicat de umiditate n recipientele sigilate, cauzeaza
aparitia fungilor care pot afecta sntatea seminelor, de aceea amestecarea un fungicid mediului este un
bun mod de prevenire. Pentru a preveni apa in exces,nrasturnati punga cu gura in jos si stoarceti-o ca pe
un burete pana nu mai curge apa din ea.
2. Stratificarea. Notati in calendar., atunci cnd ati pus seminele la stratificare i cnd s le scoateti.
Plasati containerele(pungile) sigilate n mediul adecvat de stratificare rece sau cald. Seminele nu ar trebui
s stea mai multe luni peste timpul de stratificare recomandat, deoarece vor utiliza rezervele de energie i
vor mor. Chiar i la un nivel sczut de umiditate unele din semine s-ar putea sa germineze n containere
sigilate; aceste semine vor crete n mod normal, n cazul n care acestea sunt plantate cu atenie.
ATENTIE! Puneti pungile sigilate pentru stratificarea la rece in frigider NU in congelator. Preferabil este
compartimentul de legume si fructe.
3. Plantare. Dupa expirarea timpului de stratificare sau la aparitia germinarii ,semintele se planteaza cu
grija.
Seminele necesit tratament doar o singur dat. Ca un exemplu, nu se stratifica la rece o smn i
apoi o se seamana in toamna. Aceasta este o stratificare dublu la rece. Odat ce stratificarea iniial este
complet, seminele sunt gata pentru a germina. Daca apare o incalzire toamna, seminele va ncepe
procesul de germinare i vor fi ucise de temperaturi de nghe, iarna. n plus, o dat incheiata stratificarea
seminelor, acestea sunt pregtite pentru a ncepe cresterea.
Observatie: Dac nu dorii s faceti stratificarea n frigider , atunci putei utiliza ntotdeauna calea naturala
i sa semnati toamna seminele direct ntr-un pat de rasadnita sau vas pentru germinaie, si de obicei
este ideplinita cerina pentru stratificare la rece. Acest lucru nseamn c putei sari peste toate etapele de
mai sus descrise a pre-tratamentului n frigider atata timp cat iernarea seminelor n pmnt indeplineste
acelasi lucru.

SCARIFICAREA
Unele seminte au coaja atat de tare incat este impermeabila la apa si gaze. (exemplu: salcamul, otetarul
galben). Aceste seminte nu vor germina pana cand coaja lor va fi alterata(modificata) fizic. Coaja
semintelor nu este necesara pentru ca semintele sa germineze. De fapt, multe seminte nu au coaja ca
bariera fizica pentru starea de adormire care sa opreasca germinarea.
Orice process de spargere, subtiere, gaurire, slefuire sau alterare mecanica a cojii semintelor pentru a le
face permeabile la apa si gaze este cunoscut sub numele de SCARIFICARE. Prin alterarea cojii semintelor
cu acest procedeu este pemisa absorbtia apei de catre acestea. In natura acest proces apare ca urmare a
expunerii la temperature de inghet sau a activitatilor microbiene, care modifica proprietatile cojii in timpul
iernii.
Scarificarea apare si prin pasajul semintelor prin tractul digestiv al pasarilor sau animalelor.
Metodele de scarificare obisnuite sunt : prin actiunea mecanica, a apei fierbinti si prin expunerea la acizi.
1. Scarificarea mecanica



. Implic ruperea sau slbirea cojii seminelor i pot fi realizata cu ajutorul mirghelului sau a unei pile
pentru abraziunea cojii., folosind un cutit pentru a cresta(crapa) coaja, sau folosind un ciocan pentru a
sparge coaja, pentru a permite apei s intre. Aceasta operatie se face cu atenie, pentru a nu zdrobi
seminele de a deteriora embrionului. Dup scarificare, semintele trebuie s fie plantate ct mai curnd
posibil sau puse la stratificare rece si umeda, dac este necesar. Acest tratament funcioneaz bine pentru
semine mai mari. Semine mai mici pot fi freacate ntre foi de mirghel fin. n cazul n care seminele sunt
prea mici pentru a vedea progresul, o metod diferit ar fi nmuierea in apa.
2. Scarificare cu apa fierbinte. Unele coji de semine pot fi nmuiate n ap cald sau fierbinte (75-95 C
dar care sa nufiarba!) Seminele sunt lsate s se nmoaie n apa care se rcete timp de 12 la 24 de ore
nainte de plantare. Folositi de 10-20 de ori volumul de ap cald fa de semine. Semintele cu un strat
de cear ar trebui s fie splate de mai multe ori n ap foarte fierbinte pentru a ndeprta ceara, nainte
de nmuierea finala.
3. Scarificarea cu acizi. Semine sunt puse ntr-un recipient din sticl (A nu se folosi recipienti din orice alt
tip de material) i se acopera cu acid sulfuric concentrat, la aproximativ de dou ori volumul seminelor.
Semine sunt amestec uor i se las s se nmoaie de la 10 de minute pana la mai multe ore, n funcie
de duritatea cojii. Cand coaja devine subtire, seminele pot fi ndeprtate, splate i plantate. Aceast
metod implic utilizarea de acid sulfuric concentrat, care este unul dintre produsele chimice extrem de
periculoase, care poate fi foarte periculoase pentru un individ lipsit de experien i necesit msuri de
siguran foarte precise, care nu ar trebui s fie trecute cu vederea! Este foarte important s v amintii s
NICIODATAnu se toarna ap n acid! INTOTDEAUNA se toarn acidul n ap!
Pentru ca cele prezentate mai sus sunt o traducere, iata si link-urile de unde a fost facuta traducerea. Cei
ce stapanesc limba engleza vor gasi explicatia in original a multor termeni agricoli si botanici.
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?http%3A%2F%2Fwww.cactus-art.biz%2Fnote-
book%2FDictionary%2FDictionary_S%2Fdictionary_stratification.htm
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?http%3A%2F%2Fwww.cactus-art.biz%2Fnote-
book%2FDictionary%2FDictionary_S%2Fdictionary_scarification.htm
Iar aici gasiti o baza de date cu seminte de arbusti si copaci:
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?http%3A%2F%2Fwww.treeshrubseeds.com%2Fcatalog.asp
Si cateva indicatii de tratare a semintelor.:
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?http%3A%2F%2Fwww.treeshrubseeds.com%2Ftreatingseed.htm
Sa incepem cu semintele care prezinta interes la ora actuala:
OTETARUL GALBEN, Koelreuteria paniculata
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?
http%3A%2F%2Fwww.treeshrubseeds.com%2Fdetails.asp%3Fid%3D451
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?
http%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FKoelreuteria_paniculata
Semintele au o forma sferica cu diametrul aproximativ intre 4-6 mm.
echivalente: 1 pound = 453.592 37 grame
Inainte de semanare se face scarificarea prin tratament cu apa fierbinte urmata de stratificare rece si
umeda 30-90 de zile.
SALCAMUL, Robinia pseudoacacia.
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?
http%3A%2F%2Fwww.treeshrubseeds.com%2Fdetails.asp%3Fid%3D851
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?http%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FRobinia_pseudoacacia
Semintele necesita pretratament de scarificare.
717




TEIUL ARGINTIU (TEIUL ALB), Tilia tomentosa Moench.
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?http%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FTilia_tomentosa
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?
http%3A%2F%2Fwww.treeshrubseeds.com%2Fdetails.asp%3Fid%3D934
Semintele sunt invelite intr-o coaja numita pericarp care trebuie indepartat mecanic inainte de a se face
stratificarea.
Daca pericarpul nu este uscat se poate face stratificarea direct.
Stratificarea este de tip rece si umed si dureaza 90 de zile.
718



PAWLONIA




Paulownia Tomentosa (sunt peste 20 de soiuri de Paulownia). E un arbore de 10-15 (20)m, originar din
China Centrala si de Vest. Se caracterizeaza printr-o crestere f rapida (pana la 3 m/an), prin frunze mari
(pana la 60 cm la exemplarele mai tinere sau chiar pan la un metru). Infloreste in aprilie-mai, flori de cam
5 cm lungime, (oarecum asemanatoare cu Gura Leului), grupate intr-un fel de spic pana la 40-60 cm
lungime. Florile apar inaintea frunzelor si sunt puternic vizitate de albine si fluturi. Frunzele se pot folosi
furaj la animale sau la prepararea unui insecticid, din caoja se pot face coloranti, lemnul (usor, deschis la
culoare, rezistent, omogen, destul de rezisent la foc) se foloseste in multe domenii , de ex la instrumente
muzicale, sculpturi, furniruri pt diferite cutii, ambarcatiuni navale etc. si se apreciaza cam la valoarea
nucului. In China era obiceiul sa se planteze un asemenea arbore cand se naste o fata si sa se taie cand se
marita si sa se sculpteze din el lucruri pt casa. Sunt varietati care se taie la 5 ani, iar din radacina iese alt
copac. Rezista si la incendii, in sensul ca radacinile dau alti lastari.
Numele ii vine de la o printesa (apoi regina) a Olandei, Anna Pawlowna, fiica tarului Rusiei. In Europa a
fost mult raspandita de Franz J oseph al Austriei, pentru care era copacul preferat.
Inmultirea se poate face prin seminte dar mai frecvent prin drajoni. Copacii care ies din seminte nu dau
alti drajoni, dar la cei inmultiti vegetal cresc anual 3-4 drajoni care se pot inlatura.
Inmultirea din mladite este destul de dificila, se face cu o bucata de ramura semilemnoasa, de cam 10 cm
lungime, introdusa in pamant. Mai usoara este inmultirea din radacini. Procedeul ar fi urmatorul: In
decembrie se descopera de la un arbore o radacina superficiala, carnoasa, cam de 1 cm diametru si se taie
cam 5 cm lungime. Partea de jos se taie oblic. Bucata se pune intr-un ghiveci cu pamant de flori, incat
partea superioara sa fie aproape de suprafata. Se uda si se lasa la loc racoros pana face radacini si lastari.
In primii 4 ani ar trebui protejat de gerurile timpurii de toamna si tarzii de primavara. Plantele mai batrane
rezista mai bine la ger iar in locul ramurilor degerate cresc viguros anul viitor, altele. Din pacate mugurii
florali sunt sensibili la geruri si in zonele mai reci Paulownia Tomentosa nu infloreste niciodata din aceasta
cauza.
Incepe sa rodeasca dupa cam 5 ani. Fructele sunt niste capsule de pana la 5,5cm lungime, care contin
pana la 600 de seminte mici si usoare.
Se gasesc si de vanzare puieti de Paulownia Tomentosa (60 cm inaltime cu 30 lei), de ex la TEBA SRL, din
Cornesti-Dambovita (tel 0744308839).
Datorita vitezei de crestere si capacitatii de refacere dupa taiere, in unele tari este considerata planta
invaziva.
PAULOWNIA, Paulownia tomentosa
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?http%3A%2F%2Fwww.teba.ro%2FPaulownia.htm
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?http%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FPaulownia
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?
http%3A%2F%2Fwww.treeshrubseeds.com%2Fdetails.asp%3Fid%3D555
Semintele nu necesita pretratament. Are o crestere fantastica.
Se seamana sub un geam de sticla. Are nevoie de lumina pentru a germina.
710 720 721

SALCAMUL J APONEZ, Sophora japonica
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?http%3A%2F%2Fwww.eplante.ro%2Fplante-a-z%2Fsalcam-japonez-
sofora-Sophora-japonica.html
http://apiardeal.3xforum.ro/redir.php?
http%3A%2F%2Fwww.treeshrubseeds.com%2Fdetails.asp%3Fid%3D875
Necesita pre tratament de scarificare.