Ciuperca lacrimogena

Scris de Babos Rezs

MIERCURI, 16 IUNIE 2010 20:29
CIUPERCA LACRIMOGENA


(Serpula lacrymans)
Sa vorim !espre ea

Merita, pentru ca e in stare sa ne distruga
casa

De-a lungul lucrarilor ne intalnim des cu cladiri darapanate, acoperisuri alunecarte de la
locul lor, parchet si podea dezintegrata. Aproape de fiecare data responsabilul acestor
deteriorari este ciuperca lacrimogena (Serpula lacrymans).
Nu incape indoiala, ca cel mai mare inmic al caselor noastre este ciuperca lacrimogena.
Distruge orice material cu continut de celuloza. Descompune lemnul, dar si placile
laminate. Distruge cartile, tetilele cu continut de celuloza si materialele izolante.
!n cautarea hranei, fibrele ciupercii pot patrunde si strabate peretii de beton ori caramida
chiar si un metru grosime. !si asigura in "urul ei mediu umed, prin aceasta distrugand mai
departe cladirea.
De multe ori suntem intrebati ce pro#oaca in cate o cladire infectia cu ciuperci. $aspunsul
nostru e ca aproape mereu greseli de constructie ori intretinere asigura imre"urari prielnice
pornirii infectiei.
%entru gerinatie ciuperca are ne#oie de anumite conditii, ca de eemplu suprafata
lemnului sa fie putin acida. Daca materialul lemnos este mucegait, contaminat cu buretele
de pi#nita ori pur si simplu este udat de o ploaie acida, de"a este data posibilitatea pornirii
infectiei cu ciuperca lacrimogena.
%entru germinatia sporilor ciupercii temperatura optima a lemnului este de &&-&' (). *ste
prielnic daca umiditatea lemnului nu scade sub +,-&-.. /erminatia porneste mai usor,
daca nu eista curenti de aer.
Aerul contine din belsug spori de ciuperca. Daca numai unul singur a"unge acolo unde
gaseste conditii prielnice, porneste germinatia si odata cu ea infectia.
0n fenomen si mai des intalnit, cand infectia fungicida a"unge intr-o cladire odata cu
material lemnos de"a contaminat.
%e fotografia nr + se pot #edea peretii laterali ai unei case din barne. !n
timpul constructiei, printre grinzile sanatoase dar netratate pre#enti# au fost folosite si
grinzi de"a contaminate folosite la alte cladiri, iar in cati#a ani infectia s-a raspandit si a
cuprins aproape intreagta cladire.
"o#o $%
"olosirea ma#erialului nou in cons#ruc#ii& langa grin'i con#amina#e.
De multe ori, trec multi ani de la terminarea constructiei, pana cand ciuperca incepe din
nou sa se dez#olte, si atunic incepe lupta. 1%roprietarii2 de ciuperci po#estesc uneori
lucruri uimitoare in legatura de cum au incercat ani la rand sa starpeasca infectiile, insa
fara #re-un rezultat.
Documentarea acestor 1leacuri babesti2 ar fi o sursa de #alori pentru etnografi.
Din punctul nostru de #edere problema este ca aceste metode de starpire a fungilor nu au
efect.
Merita amintite cate#a din aceste leacuri babesti, pentru a nu fi date uitarii3
!n Ardeal este o metoda cunoscuta stropirea ciupercii cu motorina. )iuperca nu prea este
afectata de motorina, casa insa de#ine nelocuibila din cauza mirosului. )ine #rea sa
locuiasca intr-o rafinarie4 !n afara de acestea este inflamabila, contamineaza apa din sol,
patrunde in lemn, etc. )ea mai mare problema este ca ciuperca traieste in continuare. S-
ar putea ca ciuperca este distrusa in locul in care a fost stropita, dar asta inseamna o
parte prea mica a ciupercii. $estul traieste bine si in continuare crescandu-i cu repeziciune
fibrele, pentru a recupera pierderile.
!n alta regiune a 5azinului )arpatic, oameni mai 1blanzi2 se multumesc sa racaie ciuperca
de pe suprafata lemnului si sa dezinfecteze locul prin spalare. * ca si cand #rem sa
distrugem un par si pentru aceasta ii culegem toate fructele.
!ndi#izi mai razboinici pul#erizeaza ciuperca cu sulfat de cupru.
Aceasta tratare, cu toate ca nu-si face efectul are totusi o anumita baza teoretica,
deoarece si mucegaiul pufos este tot o ciuperca la fel ca si ciuperca lacrimogena. Din
pacate nu au mai multe lucruri in comun la fel ca si iarba si ste"arul. Daca #reau sa le tai la
iarba am ne#oie de coasa, la copac de topor. De schimbat nu se poate.
)iuperca lacrimogena nu e prea fericita pentru ca a fost pul#erizata cu sulfat de cupru, dar
nici nu prea-si face probleme. 6rece repede peste acest lucru, si se dez#olta in
continuare.
( metoda cu totul unica este trimiterea erbicidelor in lupta. Si astea sunt plante si celelalte
s-a gandit proprietarul, dar a gresit. )iuperca nu este planta. !ntr-un timp, datorita structurii
proteice au #rut sa treaca ciuperca mai bine in grupa animalelor decat a plantelor. %ana la
urma biologii au cazut de comun acord si au stabilit ca ciuperca nu este nici planta nici
animal, ci este ciuperca. Nu ne-am putut con#inge de eficacitatea erbicidelor, insa toata
casa a#ea mirosul unui depozit de erbicide. Daca o locuinta are asa un miros, trebuie
parasita, si atunci e indiferent daca este atacata de ciuperci ori nu.
)ei dornici de eperiente pornesc la lupta impotri#a ciupercii cu ulei alimentar (este foarte
placut mirosul de ulei ranced pe grinzi), sare ori scrum, e#entual cu balegar, cateodata cu
putin liant folosit in constructia sobelor de teracota, etc. Sunt si persoane care s-au gandit
sa dea foc casei, o solutie cam costisitoare dar corecta din punct de #edere al starpirii
ciupercii. (!nainte merita sa #erificam daca am platit ultima factura la asigurari4).
!n afara de cele mai sus amintite aproappe toata lumea are una ori mai multe metode de
distrugere a ciupercii.
Sa #edem atunci mai indeaproape aceasta #ietuitoare care genereaza aproape la fel de
multe idei gresite ca si un filozof.
"o#o (%
Corpul ciupercii lacrimogene lipi# pe supra)a#a a#aca#a in cas#elul *esse+))y
G,vavencsell-

"o#o .%
Corpul ciupercii spri/ini# pe consola & in cas#elul *esse+))y G,vavencsell-
Mai demult ciuperca lacrimogena era cunoscuta sub dfenumirea stiintiffica Merulius
lacrymans. Mai nou, in literatura internationala este amintita sub denumirea Serpula
lacrymans.
)onform taonomiei apartine ciupercilor lamelare din grupa ciupercilor cu basidie. Are
corpul mai mult sau mai putin carnos care se intinde orizontal, foarte rar spri"inita pe o
consola.
)orp carnos alb, cu himenoforul 7n partea central8, mamelonat, reticulat al#eolar, ocru,
apoi brun ruginiu sau brun. Miceliile au grosimea intre +-9 mm care pot forma un fascicul.
:a indoire acestea sunt casabile.
"o#o 0
Miceliile ciupercii se a!una in lega#uri% Cas#elul Grassal1ovic2 G3!3ll-%
Ciuperca acri!o"e#a desco!pu#e i# $i!p cur$ ceuoza di# e!#u a$aca$, care de%i#e a &"e de
casabi ca si be$o#u i# care a &os$ $aia$ &ier be$o#u. 'roduce pu$rezirea ro(ie a e!#uui care se
crap) parae (i perpe#dicuar cu &ibree, des&)c*#du+se ,# cuburi sau pris!e
"o#o 4
In urma !escompunerii moleculelor !e celulo'a provin crapa#uri perpen!iculare pe
)ira lemnoasa
-e"eaba se usuca e!#u, i#&ec$ia oda$a por#i$a !oecuee de ceuoza se desco!pu# i# apa si
dio.id de carbo#. /pa pro%e#i$a pe parcursu desco!pu#erii es$e su&icie#$a ciupercii pe#$ru a
ra!a#e i# %ia$a, !ai !u$ +dupa cu! ara$a si de#u!irea ei,+ ei!i#a pri# acri!are surpusu de apa.
Ciuperca acri!o"e#a #u es$e #e!uri$oare, dar sa nu asteptam ca o sa dispara de la sine !
Miceiu! a0u#s i# co#di$ii de !ediu usca$e, isi pas$reaza %iabii$a$ea !ai !u$i a#i a ra#d si se
dez%o$a i!edia$ ce !ediu i# care se a&a de%i#e u!ed. Ciuperca dis$ru"e !a$eriau e!#os c1iar
daca $i!p i#deu#"a$ #u+si dez%o$a orp car#os. 2&o$o 6 si 34. /$ada$a 5si dez%o$a ca$e u# corp
6!i#u#a$72&o$o 2 si 84.
-e !u$e ori i#$a#i! corpuri i!ba$ra#i$e, care #u s+au raspa#di$ da+a u#"u a#ior, i#sa a$ada$a
ciuperca s+a e.$i#s si dez%o$a$ cu repeziciu#e pe supra&e$ee care i+au s$a$ a dispozi$ie, pro%oca#d
disru"erea aces$ora.
Si"ur su#$ !o$i%e pe#$ru care se e.$i#de ori #u, i#sa #u e cu#oas$e!.
"o#o 5% "o#o 6%
Miceliile ciupercii au inva!a# in#reaga pivni#a& inca nu e !e'vol#a# corpul ciupercii
Ce a%e! de &acu$ i# cazu i# care obser%a! preze#$a i#&ec$iei cu ciuperca acri!o"e#a9
I# pri!u ra#d sa #e pas$ra! ca!u si sa crede! ca co#$rar $u$uror ideior pesi!is$e, ciuperca
lacrimogena poate fi starpita din cladiri.
Nu es$e o opera$iu#e usoara, dar au$oru aces$ei scrieri a s$arpi$ cciuperca di# 300 de cadiri i#
decurs de 2: de a#i si #u!ai o si#"ura da$a s+a produs o #oua co#$a!i#are.
I# caz ca a! obser%a$ preze#$a i#&ec$iei cea mai buna !e$oda es$e sa ridica! $ee&o#u si sa
c1e!a!a u# o! de speciai$a$e.
Cea mai rea !e$oda es$e sai #cepe! sa dez!e!bra! cadirea. I# aces$ caz speciais$uu iii es$e
!ai "reu sa descopere &ocaru i#&ec$iei iar e&icaci$a$ea pro$ec$iei de%i#e #esi"ura.
'rocedura "e#eraa a pro$ec$iei:
;rebuie ide#$i&ica$ &ocaru i#&ec$iei si $rebuiesc descoperi$e !o$i%ee i#&ec$iei, pe#$ru a o
pu$ea opri.
;rebuie de$er!i#a$e i!i$ee i#&ec$iei i# $oa$a cadirea, i# $oa$e direc$iie. /ceas$a se
#u!es$e dei!i$area co#$a!i#arii.
;rebuie dei!i$a$a o &asie de si"ura#$a, a apro.i!a$i% :0+100 c! dis$a#$a de u$i!ee
!iceii i#$a#i$e.
I# %ederea pro$e0arii par$ior di# cadire #eco#$a!i#a$e, se %or &oosi pe#$ru s$er"erea
i#ca$a!i#$ei $a%i cu !a$eria $e.$i i!biba$ i# sou$ie c1i!ica, respec$i% se %a acorda pro$ec$ie
c1i!ica $e!porara, se %a e&ec$ua dezi#&ec$area si acoperirea !obiieruui.
Se %or des&ace $oa$e par$ie co#$a!i#a$e de pe supra&a$a dei!i$a$a cu &asia de si"ura#$a. <a
de!oare se %or a%ea i# %edere &ac$orii cu pri%ire a s$a$ica, !o#u!e#$e is$orice ori de ar$a si bu"e$.
I# cazu cadirior !ai !ari !oozu se %a dezi#&ec$a a &a$a ocuui, dupa care %a &i scos di#
cadire i# pac1e$e i#c1ise. /ces$ ucru es$e %aabi si i# cazu !a$eriauui e!#os, care dupa ce !ai
scur$ dru! posibi %a &i ars. Es$e s$ric$ i#$erzisa pas$rarea !a$eriauui e!#os i#&es$a$ ca si
co!bus$ibi, ori re&oosirea acesuia i# co#s$ruc$ii, ori depozi$area acestuia.
Reziduurie se %or $ra#spor$a a ocuri dese!#a$e a#u!e, u#de %or &i i#"ropa$e c1iar si i#
cazu i# care s+a e&ec$ua$ dezi#&ec$area aces$ora. Cara!izie ra!ase i#$ac$e &or &i spar$e, ca #u
cu!%a sa e adu#e ci#e%a si sa e &ooseasca a co#s$ruc$ie.
"o#o 7%
*e#erminarea spa#iului in)ec#a#& la $%4 m su nivelul po!elei
"o#o 8%
In ca'uri mai norocoase& in)ec#ia se opres#e la nivelul pla)onului pivni#ei
Se %a i#depar$a $e#cuiaa de pe supra&e$ee dese!#a$e de ca$re speciais$i, se %a scoa$e
!or$aru di#$re cara!izi a o ada#ci!e de 1,= c!.
Supra&e$ee as$&e cura$a$e %or pri!i o $ra$are $er!ica de ce pu$i# 1= !i#u$e>!2, a%a#d i#sa
"ri0a sa #u ia &oc i#$rea"a cadire.
"o#o $9
:ra#area #ermica a 'i!ului in)ec#a# !e ciuperca lacrimogena
Supra&e$ee $ra$a$e $er!i %or &i pu%eriza$e cu suu$ie diua$a de -I??USI; M. 2-I??USI; M es$e o
sou$ie specia dez%o$a$a pe#$ru s$arpirea i#&e$iei u ciuperca acri!o"e#a. Es$e $o$a i#odora,
i#coora, &ara i#dica$or de o$ra%a, i#sa es$e u# e.cee#$ &u#ci"id. I# a&ara de pere$i se %or $ra$a si
supra&e$ee di# i!pre0ur.
"o#o $$%
:ra#area cu solu#ie )ungici!a a lemnului si a 'i!ariei in)ec#a#e !e ciuperca
lacrimogena
Co#&or! 1o$ararii speciais$ior se %a e&ec$ua u!perea zidariei cu sou$ie -I??USI; M.
-upa i#$roducerea i# zid a ca#$i$a$ii dori$e de sou$ie, "aurie %or &i i#c1ise cu !or$ar cu co#$i#u$ de
sou$ie c1i!ica.
Foto 12.
Impregnarea zidariei cu solutie fungicida
Ca !a$eria #ou de u!pere se %a &oosi #isip du pie$ris, ipsi$ de !a$eriae or"a#ice, i#sa cu
u# co#$i#u$ de ce pu$i# :0 @">!8 %ar s$i#s
<a cadire se %a &oosi #u!ai e!# $ra$a$.
Es$e i#$erzisa pe $i!p de u# a# de zie %opsirea, acuirea ori $ra$area care i#c1ide supra&a$a
e!#uui &oosi$ a podee, a!briuri, e$c.
/ceas$a e#u!erare es$e desi"ur doar o scur$a preze#$are a procesuui de s$arpire a i#&ec$iei
&u#"icide.
Mu#ca propriuzisa #u poa$e &i i#c1ipui$a &ara pre$e#$a perso#auui de speciai$a$e. I# cazu i# care
$oa$a !u#ca es$e e&ec$ua$a de perso#a s$rai#, $rebuie i#sis$a$ asupra u#ei "ara#$ii de ce pu$i# =+6
a#i, ucru care %a $recu$ si i# scris.
<a &e de i!por$a#$ es$e si &ap$u ca sou$iie &oosi$e sa aiba aprobarie UE iar produca$oru ori
dis$ribui$oru sa #e eibereze decara$ia de co#&or!i$a$e.
S$arpirea i#&ec$iei &u#"icide es$e ur!a$a de o reco#s$ruc$ie cos$isi$oare. Nu e %oie sa risca! ca i#
ur!a u#ei #oi co#$a!i#ari sa &ie #e%oie de o #oua dezi#&ec$are i# ocurie re&acu$e.
Babos Rezs
-oce#$ u#i%eris$ar, !e!bru $i$uar
e.per$ i# pro$ec$ia e!#uui
Ca!era i#"ierior U#"aria
?/+12 18+10A:6
Cu i#$rebarie i# e"a$ura cu pro$c$ia e!#uui, co#$ac$a$i+#e a Ce#$ru de cu#os$i#$e i# pro$ec$ia
e!#uui, a adresa eec$ro#ica
kapcsolat@pannon-protect.eu
ori su#a$i+#e cu $a.a u#ica a #u!aru abas$ru 06+A0+200+801, di# s$rai#a$a$e: B86+A0+200+801.
Index fotografii:
?o$o 1: ?oosirea !a$eriauui #ou i# co#s$ruc$ii, a#"a "ri#zi co#$a!i#a$e. /rdea oc.
Iz%oare, casa Copi#".2?o$o Babos4
?o$o 2.: Corpu ciupercii acri!o"e#e ipi$ pe supra&a$a a$aca$a i# cas$eu -esseD&&E
FG%a%e#cs.2?o$o Babos4
?o$o 8. Corpu ciupercii spri0i#i$ pe co#soa , i# cas$eu -esseD&&E FG%a%e#cs.2?o$o
Babos4
?o$o A. Miceiie siupercii se adu#a i# e"a$uri. Cas$eu Frassa@o%ic1 FHdH. 2&o$o Babos4
?o$o =. I# ur!a desco!pu#erii !oecueor de ceuoza pro%i# crapa$uri perpe#dicuare pe
&ibra e!#oasa. 2&o$o I#$er#e$4
?o$o 6. Ciuperca #u si+a dez%o$a$ corp, si $o$usi a dis$rus $ocu usii. S$a$iu#e IJ%iz. 2?o$o
Babos4
?o$o 3. Miceiie ciupercii au i#%ada$ i#$rea"a pi%#i$a, i#ca #u e dez%o$a$ corpu ciupercii.
2?o$o I#$er#e$4
?o$o :. 6Ka#a$ori7 ai !iceiior i# cadirea u#ei 0udeca$orii di# Budapes$a. 2?o$o Babos4
?o$o 9. I# aceas$a ocui#$a a &os$ su&icie#$a doar o !ica de!oare. 2?o$o BG#@E4
?o$o 10. ;ra$area $er!ica a zidariei a !a#as$irea di# Su!ueu Ciuc 2?o$o ;H%issi Lso$4
?o$o 11. 'u%erizarea si $ra$area zidariei i# Baziica S&a#$u S$e&a# di# Budapes$a 2?o$o
Babos4
?o$o 12. 'ro$ecia zidariei i# ada#ci!e, pri# u!ezire cu sou$ie -i&&usi$ M, i#$r+o cadire
!o#u!e#$ di# Szo!ba$1eE. 2?o$o Babos4.