DEGRADAREA MATERIALELOR LEMNOASE DE CIUPERCI XILOFAGE

Buretele de casa Merulius lacrya!s "

DESCRIERE #
Merulius Lacrya!s dry rot sau popular buretele de casa, apare in 38% din cazuri in constructiile
de zidarie si doar in 7% din cazuri in constructiile de lemn tencuite. In cele de lemn netencuite, apare extrem de
rar si doar in prezenta unei surse de calciu.
Merulis Lacrimans se poate dezvolta cu precadere pe lemnul de rasinoase dar poate derada si lemnul de
!oioase c"iar si pe ste#ar.$tacul se poate extinde si la materialele celulozice % cum ar !i "artia, sau materialele
textile. &iuperca se extinde cu precadre la dusumeaua oarba, capete de rinzi inzidite, pereti din rinzi tencuite,
plansee, tocuri de usi si !erestre, spatele lambriurilor, zone de sarpanta acoperite cu diverse materiale de
constructie unde nivelul de oxien este scazut.Continutul de umiditate optim dezvoltarii acestei ciuperci este de
30%, iar un continut mai mare de umiditate ii in"iba activitatea.$ceasta ciuperca se extinde si la zidarie si la
tencuieli si poate penetra peretii la rosimi de peste ',( m rosime. &analele termice, conductorii electrici si
izolatiile cu carton as!altat constituie cai de propaare a acesteia.
&iuperca se dezvolta !oarte rapid, rata de crestere poate ajunge la 4,5 m diametru, in conditii optime de
umiditate, ventilatie scazuta si continut scazut de oxien. In timpul dezvoltarii sale, ciuperca produce un miceliu
de culoare alba si rizomor!e de tip cordon de culoare brun cenusie.
RASPANDIRE #
&iuperca este raspandita in toate tarile europene , in special in cele nordice , nu traieste in reiunile
tropicale. &auzeaza paube mari prin distruerea caselor de lemn , a serelor si a altor costructii de acest !el . La
casele din zidarie ataca !recevent pardoselile la tocul usilor.
CARACTERE DE IDENTIFICARE #
'. &riterii macroscopice % Lemnul atacat de buretele de casa ) de reula cel de rasinoase, mai putin cel
de ste#ar * prezinta crapaturi longitudinale si transeversalre caracteristice putregaiului ,, cubic +, . $re culoare
bruna, !acand parte din cateoria putreaiului de distructiune, insa !ara aurile caracteristice putreaiului corosiv.
La apasarea cu degetele lemnul se poate transforma usor in pulbere .
-. &riterii microscopice de identi!icare a lemnului atacat . Miceliul de substrat nu prezinta in eneral
particularitati caracteristice si nu este dezvoltat abundent in celulele lemnoase. $i%ele sunt subtiri si incolore ,
prezentand !recvente ara!e simple . Peretii celulari au numeroase perforatii de mici dimenisuni iar in locul unde
"i!ele au !ost distruse , se observa adesea cristale de oxalat de calciu
3. &ritireii macroscopice de identi!icare a ciupercii . &orpul !ructi!er este carnos , moale !buretos "cu
o carne , relativ usor de desprins de suport, avand forma rotunda sau ovala, de circa # cm grosime si ocupand
SC PRIMOSAL SRL Str" G&ral C&ti! Budistea!u !r" ' sect(r )

ORCMB#*+,-),./'-)001 Bucuresti R(a!ia c(d ,),11+
CUI#RO ),,2.0/+ tel#3+,/)&.)/"+2"21
I4a!# RO0,RNCB,,0,,,,22501,,,) %a6#3+,/)&.)/"+2"20
Ba!ca C(erciala R(a!a eail#(%%ice78ri(sal"r(

Sucursala Li8sca!i 9e4site#999"8ri(sal"r(

adesea suprafete mari ) pana la 'm
-
*. $re culoarea galbena$ruginie ) datorita sporilor *, iar pe margine , alba %
galbena cu aspect pufos. La maturitate, corpul !ructi!er poate avea !orma de palete sau de console si mai rar de
palarie cu un picior scurt. .imeno!orul prezinta cute ondulate , caracteristice. Miceliul de supra!ata , in conditii
favorabile de umiditate , are culoare alba ! cu aspect de vata * iar la uiditate relativa a aerului sca:uta;
culoarea devine ce!usie ar<i!tie ) eventual !aze intermediare cu nuante alben / portocalii sau roscate *.
Micelul poate !orma o retea de placi pasloase sau de c(rd(a!e <r(ase, putin aderente de substrat, a caror culoare
devine de asemenea ce!usie urdara "
0. &riterii macroscopice de identi!icare a ciupercii. C(r8ul %ructi%er de %(ra 8lata , este alcatuit din
trei randuri di!erite de "i!e%primul strat ) de la baza * este %i4r(s;%(rat di! =i%e 8late , cu 8ereti i!<r(sati> . al
doilea strat este trama ) cu %(ratii us(are de <ale*, iar ultimul,cel "imenial, cu bazidii dispuse in !orma de
palisada ) !ara cistide *. S8(rii au %(ra eli8s(idala ) asemanatoare unui ri!ic=i * cu lunimea de 1 2'' um si
latimea de 023um. Membrana exterioara este alben / portocalie, sporii prezentand !recvent picaturi uleioase.
Miceliul ciupercii nu prezinta particularitati. .i!ele micelului de supra!ata au latimea de 3,4 / 7,( um. &ordoanele
sunt !ormate din trei elemente % "i!e2vase de !orma tubulara 5 "i!e / !ibre si "i!e de baza, respectiv de structura .
.i!ele2!ibre ) caracteristica importanta * sunt drepte , relativ tari,incolore,prezentand o re!ractie verzuie si latimea
de 02( um. .i!ele vase sunt dispuse in numar mare impreuna , leate !iind relativ spatiat. &ele individuale , cu
desc"idere mare , prezinta membrane inrosate transversal, inelar sau lomerular si latimea de (234um.
(. 6izioloia ciupercii . Desc(8u!e i!tes celul(:a ) !ara !enoloxidaza * , nu ataca insa linina. $taca
in a!ara de lemn si placile din lina , de lemn si alte materiale pe baza de lemn ) placile din asc"ii si !ibre ** cum
si carti , covoare , impletituri, balnuri , etc. 7umai 8ielea !u este del(c atacata " C(rd(a!ele ciupercii pot trece
prin pereti , "ranindu2se insa numai cu substante celulozice ) nu este o ciuperca de zidarie *. 8iteza de crestere
este relativ mare% in culturi , la -3
4
& , creste cu circa 7,1 mm in -0 de ore .
3. I!te!sitatea atacului este , de asemenea , ridicata c=iar i! ca:ul u!ui atac 8riar . Te8eratura
optima de de:?(ltare este de )5 //
,
C, iar liitele su!t cu8ri!se i!tre . si /'
,
C. Miceliul ciupercii poate !i
((rat mai usor decat la alte ciuperci prin ridicarea sau c(4(rarea te8eraturii 8este aceste liite si prin
uscaciune. Ataca le!ul i!ce8a!d de la uiditatea de circa /, @ ) umiditatea in % !ata de masa lemnului
absolut uscat* , optimum !iind cu putin sub (( %. 9ste in!luentata neativ de umiditatile ridicate ale lemnului si
de curentii de aer. $tacul ciupercii in constructiile de lemn este !oarte pericolos , datorita posibilitatii de a umezi
lemnului relativ uscat inlatnit in cale , cu a#utorul apei transportate la mari distante prin "i!e. :arte din aceasta apa
rezulta prin procesul de asimilatie, in urma descompunerii celulozei in prezenta oxienului din aer , con!orm
relatiei c"imice % &3.'4;( <3 ;-= (.-;<(&;- . 8. Miler a aratat ca dintr un cm
3
de lemn , cu densitatea de
4,( >cm3 , prin descompunearea celulozei de catre buretele de casa , a rezultat o cantitate de 4,31 cm
3
apa .
Miceliul ?e<etea:a i!itial i! i!teri(rul le!ului; iar prezenta lui se constata numai dupa ce a avut loc si o
dezvoltare exterioara . :re!era un substrat acid ) p. = -,( ... ( * si este in!luentata neativ de mediu alcalin .
MASURI PREAENTIAE #
&a reula enerala , in constructii tre4uie sa se %(l(seasca !uai le! 4i!e uscat si sa!at(s , de
asemenea materialul de umplutura sa !ie uscat si nein!estat. :rin asuri constructive corespunzatoare , trebuie sa se
evite reumezirea lemnulu ) "idroizolatii la contactul lemnului cu zidaria, termoizolatii impotriva producerii
condensului, ventilatii si eliminarea oricarei surse de apa de in!iltratie din sol , de la acoperis , etc. :ot !i aplicate
preventiv substante !unicide de protectie in doze si prin procedeee con!orm normativului &. 03 / 33.
SC PRIMOSAL SRL Str" G&ral C&ti! Budistea!u !r" ' sect(r )

ORCMB#*+,-),./'-)001 Bucuresti R(a!ia c(d ,),11+
CUI#RO ),,2.0/+ tel#3+,/)&.)/"+2"21
I4a!# RO0,RNCB,,0,,,,22501,,,) %a6#3+,/)&.)/"+2"20
Ba!ca C(erciala R(a!a eail#(%%ice78ri(sal"r(

Sucursala Li8sca!i 9e4site#999"8ri(sal"r(

MASURI DE COMBATERE "
Materialul le!(s i!%estat tre4uie ars . :eretii si elementele de zidarie care au venit in contact cu
lemnul atacat trebuie de:i!%ectat 8ri! ardere la su8ra%ata cu %lacara, eventual si prin aplicarea de radiatii
i!%rar(sii" ?mplutira in!estata de sub pardoseli trebuie inlocuita interal. Tere!ul tre4uie asa!at , eliminandu2se
sursa de umezire . Lemnaria noua trebuie tratata d cu substante !unicide inainte de montare. I! ca:ul u!(r
asuri i!c(8lete de c(4atere ; atacul rea8are du8a / . a!i. In situatii rave , pardoselile de lemn trebuie
sa !ie inlocuite interal cu plansee din beton sau de zidarie , bine izolate .
; metoda de combatere utilizata este iradierea i! ca8 de icr(u!de a su8ra%etel(r c(!tai!ate cu o
unitate mobila de tratament. Micron@;;A / sistem mobil de tratare a structurilor nedemontabile de lemn ce
utilizeaza ca sursa de enerie sistemul de incalzire dielectric al microundelor. ?sor de transportat intr / un mod
eleant si practic, aparatul asiura eliminarea in!estarilor bioloice. Be"nica de incalzire cu microunde este una
e!icienta, ce asiura o distributie uni!orma a eneriei disipate in interiorul materialului.
A8aratul lucrea:a la ( %rec?e!ta de /;+2 G$: si ( 8utere ?aria4ila de 0,, B. In !unctie de
proprietatile materialului si timpul de expunere se atin te8eraturi cu8ri!se i!tre 22,C si 0,,C, valori care sunt
letale 8e!tru (r<a!isele ?ii"
$vanta#ele sistemului %
C 9liminarea totala a in!estarii5
C Bratament ecoloic, e!icient, nedistructiv si !lexibil in orice situatie5
C Diur, deoarece aparatul este prevazut cu un sistem de alarma5
C $lternativa la sistemele clasice de !umiare cu bromura de metil.
PROTECTIA LEMNULUI SI A MATERIALELOR PE BACA DE LEMN 5 Ar. Aoc.in. 9uen 8intila
SC PRIMOSAL SRL Str" G&ral C&ti! Budistea!u !r" ' sect(r )

ORCMB#*+,-),./'-)001 Bucuresti R(a!ia c(d ,),11+
CUI#RO ),,2.0/+ tel#3+,/)&.)/"+2"21
I4a!# RO0,RNCB,,0,,,,22501,,,) %a6#3+,/)&.)/"+2"20
Ba!ca C(erciala R(a!a eail#(%%ice78ri(sal"r(

Sucursala Li8sca!i 9e4site#999"8ri(sal"r(