Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla

Cultivarea ciupercilor in regim casnic cu ajutorul perhidrolului Volumul I

R. Rush Wayne, Ph.D.

Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla Cresterea ciupercilor in regim casnic cu ajutorul perhidrolului Volumul I Copyright 2001 R. Rush Wayne. Ph. . !oate drepturile re"er#ate. $ici o parte a acestei lucrari nu poate %i reprodusa sau %olosita su& nici o %orma %ara permisiunea autorului acesteia..

Pu&icat pentru prima data su& titlul 'Cresterea ciupercilor cu ajutorul perhidrolului() ecem&rie 1**+ si su& titlul Cresterea ciupercilor , Pe calea cea simpla) Cuti#area ciupercilor in regim casnic cu ajutorul perhidrolului Ianuarie 1**.ditia a treia re#i"uita $oiem&rie 1*** Redenumita Volumul I) /ugust 2000 Re#i"uita 0eptem&rie 2001

Visitati We& site-ul pentru in%ormatii despre Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla http122333.mycomasters.com24pdates.html precum si pentru ultimele si periodicele noi in%ormatii despre metoda perhidrol.

CUPRI !
Introducere
Preliminarii Ciupercile
5ypsi"ygus ulmarius 6.lm oyster7 Pleurotus eryngii 68ing oyster7 5ericium erinaceus 69ion:s ;ane7 /garicus su&ru%escens 6/lmond mushroom7 9entinula edodes 60hiita<e7 Pleurotus ostreatus 6=yster mushrooms7 >anoderma lucidum 6Reishi mushroom7 Coprinus comatus 60haggy ;ane7 5ypsi"ygus tessulatus 60himeji7 0tropharia rugosa-annulata 68ing stropharia7 /garicus &isporus2&runnescens 6&utton mushroom) Porto&ello7

"chipamentul de care veti avea nevoie !urse speciali#ate de care s-ar putea sa aveti nevoie

Principiile de $a#a ale perhidrolului

Ce %ace perhidrolul
.%ectele &iologice ale perhidrolului /#antajele utili"arii perhidrolului in culturile de ciuperci Contaminanti re"istenti la perhidrol

Ce nu %ace perhidrolul
$e#oia de atentie cand miceliul este e?pus Perhidrolul nu este un strerili"ant in concentratia din culturile de ciuperci

!iguranta si consideratii de mediu in ca#ul perhidrolului

Perhidrolul si spiritul culti#arii organice 9acunele e%ectului perhidrolului din culturile de ciuperci

!ta$ilitatea
In solutie pura 9a temperaturi ridicate In pre"enta en"imelor care descompun perhidrolul /#and grija de puritatea stocului de solutie de perhidrol

Variatiile concentratiei perhidrolului din surse di%erite de aprovi#ionare

;asurarea concentratiei de perhidrol Calcularea necesarului de solutie de perhidrol de care a#em ne#oie

Cresterea si intretinerea culturii de &gar

Prepararea agarului 'ediul &'D
4tili"area concentratiei minime de perhidrol in mediul agar

'ediu de agar %ara sterili#are su$ presiune

Riscurile aparitiei de corpuri straine in agar si importanta curatirii #aselor Reutili"area mediului de agar tratat cu perhidrol

Procurarea culturilor de ciuperci

Importanta pornirii de la un set de miceliu sortat atent Clonarea ciupercilor

!tocarea miceliului
;etoda in apa distilata ;entinerea stocului de miceliu netratat cu perhidrol

Inocularea si manipularea culturilor de agar

Racirea &isturiului Inocularea pornind de la miceliul stocat in mediu %ara perhidrol Pre#enirea contaminarii prin inocularea la %und@ curatarea miceliului Incu&area #aselor inoculate si stocarea acestora

Producerea miceliului
/#antajele economice ale productiei proprii de miceliu /#antajele miceliului crescut pe su&strat de rumegus

(In )* 'inute( miceliu pe rumegus ne-sterili#at su$ presiune

0uplimenti nutritionali compati&ili cu miceliu 'In 10 ;inute( Importanta curatirii containerelor in care produceti miceliu 'In 10 ;inute(

'iceliu pe rumegus sterili#at su$ presiune 'iceliu pe seminte

i%icultatile miceliului pe seminte si pro&lemele o&tinerii acestuia

Containere pentru miceliu Inocularea cu miceliu

;etoda &ucatilor de agar 4tili"area miceliului adaptat la perhidrol pentru inoculare Incu&area si ruperea miceliului Culturi lichide

Coloni#area compostului
Importanta alegerii composturilor care nu contin en"ime care sa descompuna perhidrolul Pasteuri"area composturilor compati&ile cu perhidrolul Recipiente %olosite pentru %ructi%icarea pe compost

+alajul si densitatea compostului Prepararea suplimentilor nutritionati pentru rumegusul tratat cu perhidrol !uplimenti nutritionali pentru compost Calculul necesarului de suplimenti 'asurarea p,-ului compostului Containere pentru cultura
Pungile %olosite pentru gunoi pe post de containere .#itarea ciupercilor para"itare si a insectelor >aleti de plastic in loc de pungi pentru gunoi

Inocularea compostului din rumegus aditivat cu suplimenti

;aruntirea miceliului inainte de inocularea acestuia in compost /daugarea miceliului in compost

-ormarea ciupercilor
Proceduri generale pentru %ructi%icarea ciupercilor =yster si 5ericium Protectia personala impotri#a sporilor Ciuperci care necesita un pat de sol pentru a %ructi%ica

Plani%icarea pe anotimpuri Cresterea in natura versus cea in sere

Recoltarea Pro$leme Conclu#ii Despre autor

3

Introducere
Pentru prima data cand a inceput sa ma interese"e culti#area ciupercilor) am cumparat de la li&rarie cel mai cunoscut manual pentru aceasta) si l-am de#orat. ar interesul meu a sca"ut #ertiginos pe masura ce lecturam acest manual. /m %ost descurajat de necesarul de echipament si de procedurile necesare care erau sustinute in manual ca %iind o&ligatorii pentru pornirea unei prime culturi necontaminate. !re&uia sa am un la&orator steril) pre#a"ut cu %iltre speciale electrostatice si cu lampi in ultra#iolet. /cest spatiu ar tre&ui sa %ie dotat cu %iltre de &locare a aerului) ar tre&ui sa port im&racaminte sterili"ata si urma sa spal "ilnic spatiul cu hipoclorit. Cultura care urma sa %ructi%ice tre&uia sa %ie intr-o alta incapere) ast%el incat sporii sa nu patrunda in la&orator. Iar containerele care urmau sa %ructi%ice) tre&uiau sa %ie pre#a"ute cu %iltre microporoase) ast%el incat miceliul sa poata a#ea o?igenul necesar pentru de"#oltare dar &acteriile si mucegaiul sa nu poata patrunde in interior. esigur) mai a#eam ne#oie si de o autocla#a sau cel putin de un #as special su& presiune pentru a putea sterili"a materialele si su&stantele care urmau sa intre in aceste containere. 9uand in considerare acest necesar de echipament) am hotarat sa renunt la culti#area ciupercilor. $u dispuneam de resursele de a cumpara acest echipament) oricum nu puteam sa inainte" mai mult de jumatate din drumul necesar pentru achi"itionarea acestora %ara a ma &loca. in ceea ce urma sa culeg) casa mea urma sa de#ina o capcana pentru cresterea ciupercilor. Cu sau %ara o menajera) urma sa a#em o gramada de mi"erie si de"ordine) culturi micro&iene de culoare #erde si al&a situate in si ina%ara %rigiderului. =ricum din #remea studentiei am in#atat si deprins tehnicile de sterili"are@ acestea in schim& nu urmau sa ma asigure ca la %iecare miscare in culti#area acestor delicioase ciuperci nu urma sa sar) din greseala) peste acestea. Cu toate acestea) gandurile de a culti#a ciuperci nu au disparut in totalitate. impotri#a) peste aproape un an) am re#enit in &a"a unei noi idei. /m citit despre %aptul ca daca in mediul in care urma sa %ie crescute semintele de orhidee era adaugat perhidrol atunci in acesta nu mai e?istau contaminanti. In timp ce perhidrolul ucidea &acteriile) %ermentii si sporii ciupercilor) semintele orhideelor ramaneau in #iata deoarece continutul acestora in en"ime care descompun perhidrolul era destul de mare pentru ca acestea sa se autoproteje"e. /sa ca semintele orhideelor puteau %i germinate chiar si de catre incepatori %ara a %i ne#oie de tehnici sterile stricte. /ici era intre&area1 putem sa adaugam perhidrol in mediul de de"#oltare a ciupercilor ast%el incat acesta sa %ie lipsit de contaminanti la %el ca in ca"ul orhideelorA aca da) atunci pro&a&il ca si culti#area ciupercilor ar de#eni mai accesi&ila si pentru incepatori) la %el ca in ca"ul germinarii orhideelor. /st%el ca am incercat sa dau un raspuns pornind de la miceliu. Ceea ce a urmat a %ost un proces complicat si neliniar de in#atare a cresterii di%eritelor specii de ciuperci) de e?perimentari ale adaosului de perhidrol) a concentratiei acestuia) a cunoasterii di%eritelor medii de cultura si a modului in care acestea interactionea"a cu ciupercile si perhidrolul) testarea di%eritelor tehnici si grade de pasteuri"are si sterili"are) intoarceri inapoi pornind de la alte #alori ale p5-ului) e?perimentari cu suplimenti nutritionali) masurari si depistari ale surselor de contaminanti) im&unatatiri de proceduri) si asa mai departe) pana cand am ajuns sa pot spune ca am de"#oltat liniile directoare. !ot ce am %acut practic a durat mult mai mult decat ati crede. ar marele castig este ca pot spune /) cresterea ciupercilor poate %i %acuta de catre culti#atorii incepatori %ara a a#ea ne#oie de %acilitati sterile) %iltrari ale aerului) chiar si %ara a %i ne#oie de #ase su& presiune) daca se adauga perhidrol in cultura de ciuperci ast%el incat aceasta sa nu mai ai&a contaminanti. 4tili"and tehnica pe care am de"#oltat-o) toate %a"ele culti#arii ciupercilor pot %i %acute si de catre incepatori) pe un sortiment #ariat de specii de ciuperci) si toate acestea in#estind %oarte putin in echipamente si %acilitati. /m scris aceasta carte ca sa %ie un ghid pentru cei care doresc sa-si %aca un ho&&y din cresterea ciupercilor) care sa ser#easca) de unul singur) ca &a"e primare in cresterea cator#a specii comune de ciuperci) si in acelasi timp ca unul care sa-l poata %olosi oricine) inclusi# incepatorii. ;anualul meu anterior) 'Cresterea ciupercilor cu ajutorul perhidrolului() a %ost scris pentru culti#atorii de ciuperci care sunt deja %amiliari"ati cu metodele traditionale de culti#are a ciupercilor) %iind %ocali"at pe %olosirea perhidrolului ca o im&unatatire a culti#arii traditionale a ciupercilor. In timp ce acel manual %acea posi&ila) pentru prima data) procesarea pasilor dintr-o cultura de ciuperci in regim casnic %ara a mai %i ne#oie de %acilitati sterile si de %iltrarea aerului) aceasta carte merge mai departe si pre"inta procedurile care sunt necesare %ara a mai %i ne#oie nici de sterili"area su& presiune. Bineinteles) ca nu toate procedurile descrise in aceasta carte au %ost create de mine. In special) procedurile care nu necesita tehnica perhidrolului) sau care nu pot %i %olosite in tehnica perhidrolului) isi au originea altunde#a. Pentru in%ormatii a#i"ate a tehnicilor traditionale de culti#are a ciupercilor) precum cele care presupun culti#area la scara comerciala) #a rog sa consultati 0tamets) >ro3ing >ourmet and ;edicinal ;ushrooms) Chilton si 0tamets) !he ;ushroom Culti#ator) sau alte carti de &a"a. /ceste carti sunt surse #aloroase de in%ormare pentru oricine doreste sa culti#e ciupercile intr-un mod %oarte serios. easemenea) pe masura ce #eti parcurge aceste carti pagina cu pagina) si dupa discutiile despre procedurile ela&orate de sterili"are si de surse de contaminanti) #eti descoperii si #eti aprecia acest manual pentru simplitatea tehnicilor pe care le contine. Retineti ca tehnicile aseptice sau sterile) pe care procedurile din aceasta carte ar a#ea ne#oie de e?plicatii suplimentare) se #or do#edi mult mai usor in practica decat in descrierile lor. 0peranta mea este ca cititorul #a cauta instructiuni directe pri#itoare la acestea. 0ocietatile de micologie #a #or ajuta cand #eti ajunge in acesta %a"a. Retineti deasemenea ca aceasta carte chiar daca nu intentionea"a sa %ie un ghid pentru culti#atorii de ciuperci in regim comercial) tehnicile descrise in ea s-au do#edit %oate utile in regim comercial de mica amploare cat si pentru ho&&y-isti.

Preliminarii
Ciupercile
4

oar despre ciupercile care sunt culti#ate in mod %rec#ent sau care pot %i crescute acasa. =ricum) unele dintre ele sunt mai usor de crescut decat altele) si altele) chiar daca sunt usor de crescut) nu produc atat cat cele care sunt mai greu de culti#at. .u sunt %ocali"at doar pe patru tipuri de ciuperci pe care le culti# in casa personala. /cestea sunt1 ,ypsi#ygus ulmarius) 0coica ulmului sau ciuperca al&a a ulmului1 chiar daca aceasta nu este un mem&ru al %amiliei de ciuperci scoica) este o ciuperca in stilul scoicai ca %orma si ca si ha&itat. Creste agresi# pe rumegus sau paie) are rare pro&leme de contaminare daca sunt urmate tehnicile descrise aici si se simte &ine in medii si conditii de temperatura #ariate) %ructi%icand %ie #ertical %ie ori"ontal. Cand sunt &ine culti#ate) ciupercile sunt mari si atracti#e) aratand ca niste %lori al&e stranii) si in opinia mea personala) sunt cele mai delicioase dintre ciupercile scoica 6nepunand in calcul si Pleurotus eryngii7. Pleurotus eryngii sau 0coica Rege1 un mem&ru al %amiliei ciupercilor scoica) dar care nu are %orma si ha&itatul tipic al acestora. e pro#enienta din .uropa) aceasta crea"a pornind de la sol o postura impunatoare) alta decat cea pe care o are daca creste pe copaci sau &usteni. .ste mare si carnoasa. 0u&stratul pe care il necesita este mult mai limitat decat la alte ciuperci scoica) la %el cum necesita si temperaturi stricte. /m citit ca pre%era rumegusul sau paiele) oricum nu am e?perimentat su%icient ca sa pot sa spun ca paiele sunt sau nu un su&strat pentru ele. Cructi%ica cel mai &ine la temperaturile de la terminarea prima#erii) pre%erand sa creasca in locuri reci in timpul iernii) si uscandu-se la caldura din timpul #erii. .ste una dintre cele mai delicioase ciuperci culti#ate daca este preparata adec#at1 prajita rapid intr-o tigaie) %ara sa o lasam sa %iar&a in sucul propriu) apoi sarand-o usor. ,ericium erinaceus sau Coama 9eului sau Pom Pom1 o ciuperca lipsita de piciorul si palaria traditonala a ciupercii) aratand mai degra&a cu un %el de &ulgare de "apada acoperit cu ace din gheata. Creste rapid pe su&strat de rumegus) si %ructi%ica usor pentru o gama larga de temperaturi. /m au"it ca poate %i crescuta si pe su&strat de paie) oricum eu nu am testat inca. Bucatarii adora aceasta ciuperca) si intrade#ar are o aroma deose&ita apropiindu-se de cea a homarilor. &garicus su$ru%escens) sau ciuperca migdala1 mem&ru al %amiliei de ciuperci casnice &uton si Porta&ellas. .ste de necon%undat datorita aromei sale de e?tract de migdala. Ca o ciuperca casnica) pre%era sa creasca pe &alegar) dar poate %i crescuta pe paie) talaj) sau rumegus aditi#at. .ste o ciuperca care se de"#olta la caldura) dar %ructi%ica si in sere daca acestea sunt incal"ite pe timpul iernii) %acand din aceasta un candidat la 'Ciuperca anului(. /ceasta ciuperca in general are ne#oie de un strat de sol sau tur&a) care sa %ie aplicat la supra%ata culturii pentru ca aceasta sa poata sa %ructi%ice. /lte cate#a ciuperci care ar tre&ui luate in considerare1 .entinula edodes sau 0hiita<e1 %oarte popular) crescuta de %oarte multi oameni si documentata in mai toate cartile. $u sunt un culti#ator de 0hiita<e) dar metodele de culti#are) miceliul si prepararea su&stratului descrise aici tre&uie sa %uncrione"e si pentru 0hiita<e la %el cum %unctonea"a si pentru restul ciupercilor pe care le culti#. /sigurati-#a ca luati miceliu selectat pentru su&stratul pe care urmati sa culti#ati1 paie sau rumegus. easemenea este disponi&il miceliu pentru temperaturi de iarna sau #ara. Pleurotus ostreatus si alte ciupercii din specia stridiilor precum 5. ulmarius1 acestea sunt printre cele mai usor de culti#at ciuperci) crescand rapid pe rumegus sau paie sau o mi?tura de alte su&starturi. .le au %ost primele ciuperci pe care le-am culti#at prin metoda perhidrol. ;iceliul e?ista pentru marea majoritate a temperaturilor. 0porii de Pleurotus =streatus) care sunt produsi intr-o mare cantitate cand ciupercile ajung la maturitate) pot cau"a pro&leme de sanatate. /anoderma lucidum sau Reishi1 o ciuperca din topul celor medicinale datorita proprietatilor de stimulare a imunitatii. /ceasta ciuperca creste pe rumegusul de lemn tare la temperaturi ridicate. = alte specie inrudita cu aceasta >anoderma oregonense) pre%era temperaturile sca"ute. Ciuperca lemnoasa este rupta in &ucati si din acesata se prepara ceaiuri. Coprinus comatus sau coama paroasa1 o ciuperca cu gust usor) cu #iata scurta) care creste &ine pe &alegar. $u am reusit sa o %ac sa %ructi%ice in sera) dar dupa ce am aruncat cultura in gradina) aceasta a continuat sa apara pentru inca doua se"oane. ,ypsi#ygus tessulatus) sau 0himeji1 o ciuperca draguta) mica) rotunda si crocanta. Creste pe paie sau su&straturi &a"ate pe rumegus. ;iceliul pe care l-am o&tinut necesita temperatura aproape de cea de inghet pentru a %ructi%ica) ast%el incat nu am e?perimentat prea mult. ar presupun ca e?ista si miceliu care %ructi%ica si %ara sa-l inghetam. !tropharia rugosa-annulata) sau 8ing 0tropharia1 o ciuperca mare care creste pe su&strat de talaj sau paie si care necesita un strat de pamant precum si de temperaturi ridicate pentru a %ructi%ica. ;iceliul se de"#olta lent) si pana la ora actuala se cunoaste doar o #arietate care poate %i %ructi%icata in sere. &garicus $isporus0&garicus $runnescens) ciuperca &uton sau ciuperca &uton maro) crimini si porto&ellos1 atatea tipuri de ciuperci &uton pe care cei mai mari comercianti din 40 le cresc si le #and atat de ie%tin incat aceste companii nu mai pot sa produca pro%it. Ca si ciuperca migdala) su&stratul pre%erat al ciupercilor &uton si porto&ellos este &alegarul. Prepararea compostului de calitate este un proces complicat si greoi care iese din scopul acestui manual. ar acestea pot %i crescute si pe paie tratate cu perhidrol 6#e?i Volumul II7. Productia nu #a %i atat de ridicata ca si pe &alegar) dar prepararea paielor este atat de usoara incat) pro&a&il nu #eti simtii lipsa surplusului de productie. 9a %el ca la ciupercile migdala) pentru %ructi%icare tre&uie sa e?iste un su&strat de sol) dar in plus acestea necesita si conditii de racire a compostului. ;iceliu poate %i o&tinut pe seminte %ierte su& presiune 6in acest #olum7 sau prin %ier&erea ore"ului instant 6#e"i Volumul II) 'In 10 ;inute(7.

"chipamentul de care aveti nevoie

;etodele descrise in acest #olum necesita %oarte putin echipament pentru a putea sa cresteti ciupercile d#s. pre%erate. ;ana#rarea si masurarea perhidroluli necesita doar o pipeta 6de 10ml7 si un cilindru gradat 6100ml sau 2D0ml7. acestea pot %i procurate de la maga"inele

tehnico-sanitare. Pentru a masura concentratia perhidrolului din solutiile pe care-l cumparati de la %armacie) o sa mai a#eti ne#oie de o epru&eta cu guler si de un &alon. Prepararea miceliului are ne#oie de &orcane cu capac 6 de -00ml7) un #as cu capac) o &alanta sau un cantar si cate#a pungi de plastic curate pentru mancare. Prepararea culturilor de /gar necesita in plus un set de #ase Petri. Recomand %olosirea celor din plastic. = oala su& presiune chiar daca nu este a&solut necesara) este &ine#enita. .a tre&uie doar sa %ie su%icient de mare pentru ca &orcanele sa incapa in ea. $4 #eti a#ea ne#oie de incapere sterili"ata) %iltre de aer) lampi in ultra#iolet) la&orator steril) scurgeri laminare) &locaje impotri#a aerului) spalator pentru incaltaminte) etc. etc. Prepararea si manipularea su&stratului %inal de compost necesita un #as cu capac pentru %ier&erea si racirea apei) un al doilea #as cu capac de marimea celui in care preparati ceaiul pentru %ier&erea apei necesare pasteuri"arii containerelor) o galeata de 20l din plastic cu capac etans. 6aceaste galeti pot %i cumparate ie%tin de la %a&ricile de inghetata sau de la alte %a&rici 6e#itati galetile care au %ost %olosite pentru #opsele) sol#enti) sau alte su&stante to?ice7. Pentru perioada in care miceliul tre&uie sa se imprastie in compostul %inal) #eti a#ea ne#oie de cutii de carton 6 20?20?20cm7 si de cate#a pungi de polietilena groase de *-1Emicrometri 6e#itati pungile care sunt mai su&tiri de *7) sau un set de galeti de F-11l din plastic cu capac etans. Pentru mane#rarea compostului #eti a#ea ne#oie de inca o mana de ajutor) si de un spatiu racoros. ;ai tar"iu) daca doriti sa cresteti o cantitate mare ciuperci) pro&a&il ca #eti opta pentru un #entilator si un sistem automat de stropire.

-urni#ori speciali#ati de care s-ar putea sa aveti nevoie

Pentru prepararea agarului) #eti a#ea ne#oie de /gar) pul&ere %ina de malt) 6daca planuiti sa %ier&eti su& presiune mediul7 e?tract de drojdie precum si de alte cate#a lucruri. /garul ar tre&uiu sa-l gasiti la maga"inele care #and produse naturale pentru sanatate) la %urni"orii de culturi de ciuperci 6n.t. incercati la la&oratoarele spitalelor7. Retineti ca agarul chiar daca este mai scump decat mediile gata preparate) /; ) acestea din urma contin jumatate sau mai putin agar) ast%el incat s-ar putea ca acesta sa nu %ie o a%acere. Pul&erea de malt si e?tractul de drojdie le puteti gasi la maga"inele gen Pla%ar sau in la&oratoarele de cercetari 6n.t. incercati la %a&ricile de &ere7. Pentru prepararea miceliului si a compostului #eti a#ea ne#oie de %i&ra de hartie si de rumegus. Ci&ra de hartie este cel mai usor de procurat de la %a&ricile care o produc. Rumegusul puteti sa-l o&tineti de la %a&ricile de lemn) sau in mediul rural la gaterele pentru prelucrarea lemnului. Incercati sa a%lati din ce lemn s-a o&tinut rumegusul si inceracti sa o&tineti rumegus din lemn de esenta tare 6rumegusul din lemn de &rad #a %i %olositor doar in ca"ul ciupercilor Pleurotus .ryngii si /. su&ru%escens7.

otiuni de $a#a legate de perhidrol

Ce %ace perhidrolul 1
Radicalul perhidrol este o %orma reacti#a de o?igen care ataca di%eritele %orme organice. In celulele #ii) acesta deteriorea"a materialul genetic) mem&ranele celulelor si orice alce#a mai intalneste in calea lui cu care poate reactiona. Cacand acestea) perhidrolul in concentratie su%icienta ar putea sa distruga &acteriile) sporii acestora) %ermentii si di%eritii sporii inclusi# cei de ciuperca. /parent) poate deasemenea sa ucida di%eritii spori mici pre"enti in aer si contaminantii care ataca celulele pielii umane) care se spune ca e?ista in permanenta in jurul culti#atorilor de ciuperci. eci) perhidrolul actionea"a asupra tuturor contaminantilor pre"enti in aerul culturilor de ciuperci inclusi# asupra sporilor acestora. Prin contrast) anti&ioticele in general actionea"a doar asupra contaminarii &acteriene) si %ungicidele actionea"a doar asupra %ermentilor si sprorilor. Crumusetea perhidrolului consta in aceea ca aceasta nu distruge miceliul care s-a de"#oltat si nu intereactionea"a in cresterea si %ructi%icarea acestuia. In ciuda ra"ei mari de actiune a perhidrolului impotri#a contaminantilor dintr-o cultura de ciuperci) e?ista o gama relati# mare a concentratiei acestuia in care acesta #a permite de"#oltarea miceliului si %ructi%icarea acestuia. ;iceliul care s-a sta&ili"at) datorita a&ilitatii lui de a produce la un ni#el inalt en?ime care descompun perhidrolul) este e#ident in stare sa se apere singur impotri#a concentratiei mari a radicalilor de perhidrol care distrug sporii) celulele si %ragmentele minuscule ale organismelor multicelulare. eci putem adauga perhidrolul la culturile de ciuperci) care sa permita de"#oltarea miceliului dar care sa omoare restul contaminantilor. /ceasta com&inatie are o serie de a#antaje. Cea mai e#identa este aceea ca reduce semni%icati# costurile datorate echipamnetului si %acilitatilor ela&orate pentru controlul mediului. Prin adaugarea perhidrolului in culturile de ciuperci de#ine posi&ila indeplinirea tuturor %a"elor procesului traditonal de crestere a ciupercilor) incepand de la i"olare pana la %ructi%icare) ca acestea sa se e?ecute in locuri nesterili"ate si %ara %iltrari ale aerului. Puteti sa uitati de la&oratoarele sterile) %iltrele de aer) lampile in ultra#iolet) &locarile de aer si alte echipamente ascociate controlului contaminarilor micro&iene , chiar si de %iltrele dispuse la gura sacilor de plastic in care se a%la compostul de %ructi%icare. 4tili"and perhidrolul) toate acestea se reduc la %olosirea unor unelte sterile) la o sursa de apa %iarta 6sau un #as su& presiune pentru o si mai mare siguranta7. 0i in timp ce metodele traditionale necesitau tehnici de sterili"are inalte si mentinerea unei igieni per%ecte a personalului care urma sa prepare agarul si miceliul) %olosirea perhidrolului #a duce la succes %olosind metode de sterili"are modeste si o minima atentie pentru igiena personala. ;ai mult) este posi&il sa %ructi%icati ciupercile , chiar si cele care de"#olta un numar mare de spori , in aceeasi cladire pe care o %olositi la mentinerea culturilor si la producerea miceliului) %ara ca sa #a %ie %rica ca sporii produsi de corpurile ciupercilor care %ructi%ica se #or imprastia in cultura de agar distrugandu-l. Perhidrolul #a ucide sporii pro#eniti din ciuperca a carei miceliu o protejea"a. Contaminantii isi de"#olta re"istenta la perhidrol) in acelasi mod in care o %ac cu anti&ioticele u"ualeA a si nu. ;ulti dintre contaminanti sunt deja re"istenti la perhidrol) si odata ce acestia si-au sta&ilit o colonie) #or creste #iguros. /spergillus 6mucegaiul #erde-al&astru7 este %oarte re"istent la perhidrol. ar in mod e#ident perhidrolul) intr-o concentratie su%icienta) trece peste mecanismul de re"istenta a organismelor uni-celulare si a sporilor i"olati) si chiar si peste organismele multi-celulare daca acestea sunt %oarte mici.

Ce nu %ace perhidrolul 1
4n lucru pe care perhirolul $4 il %ace este sa #a inlature toate grijile legate de sterili"are. Repet) chiar daca perhidrolul adaugat #a ucide sporii i"olati) %ermentii si &acteriile care se gasesc in cultura 6si acestia sunt in cea mai mare parte pro&lemele de contaminare a culturii7) perhidrolul $4 #a ucide organismele multicelulare care s-au sta&ilit 6asa cum este mucegaiul #erde7 daca acestea au depasit o anumita dimensiune. easemenea) nu #a %i %oarte %olositor in ca"ul in care e?ista o concentratie mare de spori de mucegai. .ste e#ident ca organismele multicelulare si concentratiile mari de spori care germinea"a sunt in stare sa produca su%icient de multe en"ime care sa descompuna perhidrolul) ast%el aparandu-se de acesta. 0i odata ce atat organismele multicelulare cat si concentratiile mari de spori sunt de dimensiuni microscopice putandu-se gasi pe mainile d#s. sau pe particulele %ine de mi"erie sau pra%) ar %i &ine sa #a luati cate#a masuri in plus legate de curatenie cel putin in %a"ele de inceput ale lantului de cultu#are a ciupercilor) chiar daca #eti utili"a perhidrol. =ricum nu tre&uie sa #a %ie %rica sa lasati culturile in aerul din jur pentru o perioada scurta de timp) cum ar %i cand mutati dintr-un recipient in altul) sau cand doriti sa %aceti o inspectie. ar oricum nu #eti dori ca unul din #asele Petri) de e?emplu) sa cada pe jos. !ot la %el nu #eti dori ca in culturile d#s. sa ajunga sa cada particule sau insecte. .ste un lucru &un sa #a o&isnuiti sa stergeti pra%ul in locul in care urmea"a sa incu&ati culturile. Va tre&ui sa treceti prin %lacara sau sa sterili"ati intr-un %el instrumentele pe care urmati sa le %olositi pentru a trans%era dintr-o cultura in alta. 0i %aceti o regula din a #a sterge degetele in alcool inainte de inocularea agarului sau a miceliului. .u %ac in acelasi mod cu supra%etele pe care urmea"a sa lucre". /ceasta reduce sansele ca particule de dimensiuni mari sa patrunda in cultura) protejand miceliul care este e?pus. .ste deasemenea %oarte important sa stiti si sa #a aduceti aminte ca perhidrolul $4 protejea"a miceliul ciupercii de contaminantii din aer. ;iceliul descompune perhirolul datorita %aptului ca aceasta este in contact cu el) ast%el ca orice contaminant din aer intra in contact cu miceliul si nu cu perhidrolul) e%ectul acestuia de#enind nul. /st%el) ca o regula generala) perhidrolul protejea"a mediul de cultura sau su&stratul de contaminanti aero&i. /st%el ca procedura in care tre&uie sa a#eti ma?imum de precautii luate este cea in care urmea"a sa trans%erati miceliul) sau in cele in care este implicata e?punerea miceliului la aerul ne%iltrat. 0i odata ce miceliul s-a contaminat) #a tre&ui sa luati totul de la capat cu o cultura necontaminata) sau sa curatati intr-un %el sau altul ast%el incat aceasta sa nu mai ai&a contaminanti. /cest lucru il #om discuta pe larg mai tar"iu. In %inal) perhidrolul nu este un sterili"ant e?ceptand ca"ul in care concentratia lui este mare) ca" in care nu mai poate %i %olosit pentru cresterea ciupercilor. /sta este) in general nu puteti %olosi perhidrolul pentru sterili"area culturii de ciuperci. 9a concentratia compati&ila cu cresterea ciupercilor) perhidrolul nu #a ucide contaminantii #ii pre"enti in mediu) si acesta se #a distruge rapid datorita en"imelor pe care acestia le produc. =ricum) chiar daca o parte din spori si &acterii #or %i ucise prin %olosirea perhidrolului) #or ramane su%icient de multi contaminati care sa proli%ere"e in scurt timp. /st%el ca regula generala de#ine1 toate materialele si containere #or tre&ui sa %ie pasteuri"ate inainte ca sa adaugam perhidrolul@ materialele de cultura precum rumegusul neprocesat termic) #a tre&ui sa %ie sterilu"at su& presiune pentru a distruge en"imele pre"ente in acesta. 0i un corolar1 orice apa care se %oloseste %ara a %i sterili"ata su& presiune) #a tre&ui sa %ie curata si li&era de particule) din moment ce orice %ragment de material organic sau neorganic continut in aceasta pot contine contaminanti #ii) a caror en"ime sa descompuna perhidrolul.

'asuri de siguranta si consideratii de mediu in ca#ul perhidrolului

$u e?ista nici o regula de precautie pentru a mane#ra perhirol de GH. !o?icitate lui este %oarte mica) si se descomune complet in apa si o?igen cand se imprastie sau se inghite. .ste lipsit de miros) nu patea"a si nu arde. .ste cunoscut %aptul ca decolorea"a doar cand temperatura lui ajunge la +0C) temperatura unei ape %oarte %ier&inti. !oate datele re%eritoare la el sustin ca pentru mediul inconjurator este &enign. in moment ce perhidrolul in #arianta comerciala este preparat chimic) alt%el decat e?tras din surse naturale) pro&a&il nu #a %i considerat ca %iind compati&il cu certi%icatele si standardele pentru produse organice care sunt in #oga la ora actuala. =ricum) eu consider ca utili"area perhidrolului este in spiritul unei culturi organice. in moment ce perhidrolul pre"ent in culturile de ciuperci se descompune total in apa si o?igen pe masura ce miceliul castiga teren) ast%el incat nu poate %i gasita nici o urma de perhidrol in ciuperca re"ultata) ne-luand in calcul %aptul ca acesta este un proces &iologic natural. ;ai mult) perhidrolul poate %i gasit in %orma naturala in toate organismele care traiesc in aer precum si intr-o #arietate de medii inconjuratoare naturale. in timpuri imemoriale) al&inele secretea"a en"ime care adauga perhidrol la nectarul lor) asigurand protectia de &acterii) %ermenti) mucegai si propagand aceste calitati mierii care re"ulta. ;iceliul unora dintre speciile de ciuperci produc la randul lor perhidrol care le ajuta la distrugerea organismelor intalnite in su&stratul din calea lor. 0i perhidrolul este chiar o parte a procesului de aparare si #indecare a organismului uman. Intr-ade#ar) pe tot glo&ul) mii de oameni apartinand unui sistem de #indecare numit 'terapia o?igenului( inghit perhidrol alimentar "ilnic pentru a #indeca di%erite &oli si pentru a mari #italiatea organismului lor) %acand aceasta de mai multi ani de "ile 6oricum eu nu recomand acest lucru7. In %inal) utili"area perhidrolului reduce necesarul de echipament si %acilitati) simpli%icand toti pasii procesului de culti#are a ciupercilor. 0unt cate#a intre&ari care se ridica legate de e%ectele o?idante ale perhidrolului %olosit in culti#area ciupercilor. Clorul) cand reactionea"a cu materiale organice precum %i&rele de hartie) produce o mica cantitate de dio?ina) un produs chimic %oarte periculos care produce cancer. Perhidrolul nu produce dio?ina) ast%el incat) campaniile de duse de cei de la protectia mediului urmaresc sa con#inga %a&ricile de hartie sa %oloseasca perhidrolul in locul clorului. !otusi) s-ar putea imagina ca perhidrolul produce alte su&stante daunatoare in reactia lui cu su&stratul dintr-o cultura de ciuperci. $u e?clud aceasta posi&ilitate) dar o consider ca %iind %oarte putin pro&a&ila. Pentru un singur lucru1 organismele #ii din aer au e#oluat pe durata a milioane de ani a#and in si in jurul lor perhidrol. Perhidrolul este generat de meta&olismul aero& natural) si se %romea"a in mod natural in reactia apei cu o?igenul in pre"enta ra"elor ultra#iolete ale soarelui. /sta inseamna ca organismele aero&e si-au de"#oltat un mecanism meta&olic ca sa %aca %ata #arietatii de o?idanti care re"ulta din reactia perhidrolului cu materialele &iologice. In plus) perhidrolul este sta&ili"at chimic in su&straturile de ciuperci sterili"ate si concentratia pe care o utili"am este atat de mica incat cantitatea de su&strat o?idant tre&uie sa %ie %oarte mica. In cele din urma) nu detin nici o do#ada de mutatie genetica sau de e%ecte to?ice care sa %ie pre"ente in miceliul sau ciupercile re"ultate in urma utili"arii perhidrolului in cresterea lor. Culturile de agar care contin perhidrol duc la %ormarea unui halou %rumos si sanatos de miceliu) iar ciupercile re"ultate din acesta sunt la %el de %rumoase ca si cand ar %i %ost crescute prin metode traditionale.

!ta$ilitatea
0olutia de perhidrol GH pe care o puteti cumpara de la %armacii si care are sta&ili"ator acidul %os%oric) este aproape sta&ila daca este mentinuta in spatii racoroase. Cand este adaugat in mediile sterili"ate su& presiune de culti#are a ciupercilor) este e#ident ca acesta se #a descompune lent. !impul in care acesta se #a descompune) nu poate %i preci"at) acesta depin"ind de o sumedenie de %actori cum ar %i1 compo"itia mediului) concentratia de perhidrol si temperatura. =ricum) din e?perienta personala de pana acum) pot sa spun ca acesta continua sa distruga contaminantii su%icient de mult timp pentru a permite ca miceliul di%eritelor specii de ciuperci sa poata sa se de"#olte si sa coloni"e"e su&stratul. Pe de alta parte) perhidrolul nu #a tre&ui sa %ie adaugat in medii %ier&inti 6doar daca #eti lua in calcul o cantitate suplimentara de perhidrol care sa suplineasca pierderile din descompunere7. in moment ce perhidrolul de#ine acti# in jurul temperaturii de +0C) el se #a descompune rapid cand #a intra in contact cu materiale organice a caror temperatura este apropiata sau mai mare decat aceasta. /sa ca asteptati pana ce mediul s-a racit) sau cel putin pana cand acesta ajunge la o temperatura la care il puteti tine in mana %ara sa #a ardeti) si doar atunci adaugati perhidrolul. In contrast cu comportamentul sau in medii sterili"ate) perhidrolul se descompune rapid in pre"enta en"imelor) la %el cum se intampla cand il puneti pe rana. Celulele rupte de piele si #asele de sange ale unei rani contin en"ime din a&undenta care descompun perhidrolul) acesta eliminand &ule de o?igen. .n"ime similare) cunoscute ca si catali"atori si pero?i"i) se gasesc in toate organismele #ii sau care au %ost odata #ii) e?ceptand ca"ul in care aceastea au %ost tratate termic sau sterili"ate. /st%el ca1 semintele ne%ierte) %aina) rumegusul) lemnul etc. #or distruge in scurt timp perhidrolul. /ceasta insemna ca ele #or tre&ui sa %ie tinute departe de stocul d#s. de perhidrol. easemenea) inseamna ca daca #eti dori sa incorporati oricare din materialele speci%icate mai sus) mai inati #a tre&ui ca sa le tratati termic pentru ca sa distrugeti en"imele care ar putea sa anule"e e%ectul perhidrolului pe care doriti sa-l adaugati in cultura. Cac cate#a masuratori pentru a #eri%ica concentratia solutiei de perhidrol pe care urmea"a sa o %olosesc. Cand %olosesc perhidrol) dau jos capacul de pe aceasta si sterg partea superioara a sticlei cu alcool pentru a elimina contaminantii #ii. upa care torn apa %ir&inte peste #asul in care urmea"a sa %ie perhidrol si %olosesc o pipeta pasteuri"ata care o mane#re" a#and o &ucatica de #ata situata intre ea si degetele mele. Pipeta nu necesita sa %ie sterili"ata in #as su& presiune) dar cel putin aceasta tre&uie sa %ie trecuta prin apa %iarta 6partea de dedesu&tul portiunii cu #ata7 pentru cate#a minute) apoi racita) inainte ca aceasta sa %ie utili"ata. 4n cilindru gradat de 100ml este su%icient pentru a sterili"a in apa %ier&inte pipeta. !emperatura ridicata #a distruge organismele #ii din pipeta) in timp ce perhidrolul #a ucide restul de spori care re"ista la caldura. easemenea am grija de %iecare data ca sa nu rastorn perhidrolul prin gatul sticlei pana cand nu sunt sigur ca acesta nu intra in contact cu contaminantii.

Variatiile concentratiei de perhidrol din di%erite surse

4n %apt cert este ca atunci cand #eti cumpara solutie de perhidrol inscriptionata cu GH) concentratia acesteia s-ar putea sa %ie alta. Concentratia s-ar putea sa di%ere considera&il in am&ele directii. /ti putea sa %iti mai siguri ca ati cumparat o solutie pe care sa #a puteti &a"a) uitandu-#a ca aceasta sa nu %ie e?pirata. 6sticlele de perhidrol pe care eu le cumpar au inscriptionata doar luna nu si anul7. =ricum) chiar daca aceasta nu au e?pirat nu puteti %i sigur ca concentratia acestora este de GH. e aceea este necesar sa a#eti o metoda prin care sa masurati concentratia solutiei. /ceasta se poate %ace prin descompunerea unei mostre de perhidrol si masurarea o?igenului eli&erat) lucru pe care il %ac simplu prin tehnica &alonului. Iata metoda pe care o %olosesc pentru masurarea concentratiei solutiei de perhidrol1 9uati o epru&eta curata 6pre%era&il una cu guler sau %ilet pentru capac7) un &alon mic 6de jucarie7 si o %eliuta de ciuperca din palaria unei ciuperci pe care o a#eti la indemana 6pentru re"ultate rapide) %olositi o ciuperca tanara pe care o curatati de pielita pentru a o e?pune7. aca nu a#eti o ciuperca) puteti %olosi o &ucatica de &anana sau alta #egetala cu coaja. Veti a#ea ne#oie de solutia d#s. de perhidrol) o guma de legat &orcanane) o pipeta pasteuri"ata) un cilindru de 100ml gradat si de un #as cu apa. 17 27 G7 E7 D7 Cu ajutorul pipetei pasteuri"ate masurati Dml de solutie de perhidrol pe care o turnati in epru&eta. !inand inclinata epru&eta) puneti &ucatica de ciuperca in epru&eta aproape de gatul ei) %ara ca sa ajunga in perhidrol. Ciind sigur ca &alonul nu contine aer puneti-l pa gatul epru&etei e#itand in continuare ca ciuperca sa ajunga in perhidrol. Puneti guma de legat &orcane peste gatul &alonului ast%el asigurandu-#a ca nu #-a scapa aer pe la gatul acestuia. In momentul in care aceasta instalatie este 'sigilata( lasati sa cada ciuperca in perhidrol. 0olutia ar tre&ui sa scoata &ule de o?igen imediat. /giatati tu&ul. 0olutia de perhidrol ar tre&ui sa se descompuna in D-10 minute in %unctie de cantitatea de en"ime pre"ente in ciuperca. Cand s-a descompus complet #eti o&ser#a ca numarul de &ule si dimensiunea acestora scade. Intre timp &alonul ar tre&ui sa se %i umplut cu o?igenul eli&erat.

+7

F7

Colegii mei de la cursurile de chimie mi-au spus ca Dml de solutie de perhidrol GH degaja apro?. E*ml de o?igen cand acesta se descompune complet la temperatura camerei si la presiunea de 1atm. Puteti %olosi urmatoarea procedura pentru masurarea o?igenului eli&erat de solutia de perhidrol1 1. 2. 4mpleti un cilindru gradat cu apa si intoarcet-il cu gura in jos intr-un alt #as cu apa) asigurandu-#a cu nu are &ule de aer. !rageti gatul &alonului de test peste gatul epru&etei pentru a capta o?igenul eli&erat) dupa care il strangem in portiunea gatului cand il dam jos de pe epru&eta si il scu%undam in apa din #as. /#em grija ca o?igenul din &alon sa %ie eli&erat doar in cilindrul gradat. !inand gatul cilindrului in apa din #as) citim #olumul de o?igen eli&erat prin aducerea la acelasi ni#el a apei din cilidru cu a celei din #as.

G. E.

Prima data cand am %acut testul) au reesit D2ml de o?igen din Dml de perhidrol. !inand cont ca este %oarte pro&a&il ca in &alon sa %i e?istat apro?. Gml de aer) re"ulta ca solutia a generat o cantitate %oarte apropiata de cea teoretica. Iata cum puteti sa calculati necesarul de solutie de perhidrol de care a#eti ne#oie) daca solutia de test are concentratia di%erita de GH1 1. 2. Impartiti #olumul de o?igen degajat de Dml de solutie GH 6E*ml7 la #olumul de o?igen pe care l-ati o&tinut. Inmultiti numarul ast%el o&tinut cu cantitatea de solutie pe care urmea"a sa o adaugati mediului ca si cum aceasta solutie ar %i de GH.

Cunoasterea e?acta a concentratiei de perhidrol este %oarte importanta cand %aceti agarul. in moment ce #eti lucra cu concentratii %oarte apropiate de limita de jos a e%icientei. Cand produceti miceliu #eti lucra cu concentratii mult mai mari) ast%el incat plaja acesteia este mai mare. Colosesc mai mult perhidrol in compostul %inal) dar si aici e?ista loc reglaj a perhidrolului. .ste indicat ca sa testati %iecare sticla cu solutie de perhidrol mai ales in ca"ul producerii agarului si pentru a #a %ace o idee generala despre cel care il produce sau il #alori%ica. /st%el #eti %i siguri ca si culturile d#s. #or a#ea protectia pe care o doriti. Pro&a&il ca #eti e?perimenta din mai multe surse pentru a #edea care din ele au produsul cel mai de incredere. Parado?al) cele mai ie%tine se do#edesc a %i si cele mai &une. ;aga"inele cu echipamente pentru &a"ine de inot au si ele solutii de perhidrol dar cu concentratia mult mai mare) ast%el incat este &ine sa respectati indicatiile si atentionarile de pe eticheta acestora.

Cresterea si intretinerea culturilor de agar

Primul pas in cresterea ciupercilor este propagarea si intretinerea miceliului pe agar in #ase Petri. /cest prim pas este %olosit in depo"itarea) propagarea si intretinerea miceliului intr-o stare sanatosa prin trans%erare in serie) inoculand o a doua cultura.

Prepararea vaselor cu agar

.?ista o gramada de retete pe care culti#atorii de ciuperci cresc miceliul) %olosind ca mediu ogarul in #ase Petri. /m incarcat cate#a dintre acestea) dar in mod curent %olosesc doar una1 drojdie-malt-agar) sau alt%el spus ;/. /cest mediu a dat re"ultate accepta&ile pentru ori care din speciile de ciuperci pe care am dorit sa le cresc. $u este atat de &ogat in continut ca sa %ructi%ice instantaneu) dar marea majoritate a miceliului se de"#olta in 2-G saptamani. In opinia personala) daca utili"ati perhidrolul in mediu nu este ne#oie ca acesta sa creasca mai repede) tinand cont ca aceasta #a #a o&liga sa %aceti din nou #ase cu ;/) pentru a mentine miceliul proaspat. e asemenea) con%orm unora dintre culti#atori) se recomanda ca dupa mai multe trans%eruri repetate de miceliu dintr-un #as in altul) sa incepeti o cultura de la inceput 6din cultura de stoc7) pentru a e#ita pro&lemele de im&atranire a miceliului. in acest punct de #edere) cu cat miceliul creste mai repede) cu atat mai repede unul din ele #a tre&ui sa %ie pus in cultura de stoc. aca acest lucru este ade#arat) atunci prro&a&il ca #oi a#ea miceliu care sa creasca relati# incet. Imi mentin toate culturile din #asele Petri in mediu care contine perhidrol. Contaminarea #aselor cu perhidrol este rara) chiar daca se iau doar cate#a precautii. Puteti sa turnati continutul #aselor in aerul &ucatariei d#s.) si puteti sa le incu&ati si depo"ita aproape ori unde doriti atat timp cat locul este relati# curat si mediul inconjurator compati&il cu cresterea miceliului. =ricum #edeti recomandarile mele de la s%arsitul acestei sectiuni.

'ediu D'&
Iata reteta pentru 1l de solutie ;/ pe care o %olosesc1 12 gr. agar 12 gr. pul&ere %ina de malt 1 gr. pudra de drojdie 0.D gr. %aina 6prin rotatie1 grau) secara) porum&) secara) ore" si tarate7 0.D gr. hrana concentrata pentru iepuri 6sau pentru alte animale7 E-D gr. rumegus 6rumegusul poate %i marit pentru speciile care descompun lemnul care progresea"a lent pe agar7 1 litru apa de ala ro&inet.

aca cumparati ;/ gata preparat) pro&a&il ca acesta #a contine doar primele trei ingrediente1 agar) malt si drojdie 6puteti sa le adugati pe cele care lipsesc7. Cititi instructiunile producatorului pentru a #edea cata apa recomanda sa %olositi. Pro&a&il ca pentru 1 litru ea este cuprinsa intre E0-D0gr. in %unctie de proportia de agar si malt) ar tre&ui sa reduceti unde#a pe la jumatate aceasta cantitate pentru a o&tine un mediu care sa %ie mai &un pentru sanatatea pe termen lung a culturii de ciuperci. Prepar mediul agar in #ase Petri dupa cum urmea"a1 1. 2. /daug toti ingredientii intr-un &orcan cu cantitatea de apa necesara. Borcanul ar tre&ui sa %ie de doua ori mai mare decat solutia din el) pentru a pre-intampina iesirea solutiei in momentul cand aceasta ajunge sa %iar&a. /juste" #aloarea p5-ului %olosindu-ma de &icar&onat de sodiu 6apa din "ona mea este acida7) si puteti %olosi otet de mere in ca"ul in care apa d#s. este alcalina. easemenea #edeti mai jos '$ote la masurarea p5-ului(. Colosesc apoi #asul su& presiune din &ucataria proprie pentru a topi si sterili"a mediul. 6%olosesc apa de la ro&inet %ara sa am nici o pro&lema. aca incercati sa cresteti miceliu %olosindu-#a de apa distilata) atunci cresterea #a %i mult incetinita7. Cier& %ara presiune timp de 10 minute pentru ca agarul sa se poata topi) dupa care pun capacul pe #as si mai %ier& la presiunea ma?ima de 1Datm. timp de 10minute. 6daca utili"ati ;/ gata preparat) in instructiunile acestuia scrie sa %ier&eti pentru ED de minute. $4 %aceti acest lucruI $ici intr-un ca" nu tre&uie sa depasiti 20 de minuteI =rice durata mai mare de aceasta #a duce la carameli"area ingredientelor) aceasta ducand la deteriorarea miceliului.7. 0terili"e" odata cu mediul un set de #ase Petri) pe care le pun intr-un #as acoperit cu %olie de aluminiu. 6%olosesc #ase Petri de plastic reutili"a&ile) un litru de mediu ajungand pentru aproape G0 de #ase Petri7. Cand %ier&erea a luat s%arsit) iau cu grija #asul de pe %oc si il depresuri"e". 0cot cu grija &orcanul cu mediu si il las sa se raceasca in aer li&er. $u este necesar sa luati masuri de siguranta importri#a intrarii aerului nesterili"at 6asta presupunand ca nu #a a%lati intr-un mediu cu mult pra% sau alte particule7) din moment ce perhidrolul #a ucide contaminantii pre"enti in aer. /stept pana cand pot sa tin in mana &orcanul cu mediu %ara sa ma ard. 6o&isnuiesc sa-l pun intr-un #as cu apa calda pentru a e#ita ca acesta sa se solidi%ice7. /poi adaug solutia de perhidrol cu ajutorul unei pipete pasteuri"ate si amestec rapid mediul cu perhidrolul miscand in mod circular inainte si inapoi &orcanul 6e#itand sa produc o reactie care sa produca multe &ule de o?igen , care #or duce la s%arsitul partii de la su%ra%ata agarului.7 =data cu acesta amestecare) ma indrept spre #asele Petri) care le-am pus pe o supra%ata de lucru curata) si incep sa torn in acestea) a#and grija sa le pun imediat capacul. Cand agarul s-a solidi%icat) pun de-o parte #asele sa se usuce pentru cate#a "ile intr-un loc %erit si acoperit cu ce#a usor.

G.

E.

D.

+.

F.

-.

Ca sa %iu in portiunea de siguranta a mediului de cultura din #asele Petri) %olosesc concentratia minima de perhidrol pe care am gasit-o ca a#and e%ect1 apro?. 0)01-H) sau +ml de GH la litrul de mediu.6Puteti %olosi o concentratie de doua ori mai mare ca aceasta %ara ca de"#oltarea miceliului sa %ie in%luentata) dar retineti ca unele specii percum 0tropharia) care se de"#olta mai incet) pot sa de#ina sensi&ile la e?punerea cu perhidrol. Producerea de en"ime re"istente la perhidrol pare sa mearga in paralel cu durata de crestere a organismelor7. Cand #asele sunt inoculate) presupun ca concentratia incepe sa scada su& cea initiala) perhidrolul descompunandu-se pe masura ce miceliul se de"#olta. .#entual) s-ar putea ca perhidrolul sa dispara complet cand agarul este suprapopulat) daca nu cum#a mai de#reme. =data ce a acesta a disparut s-ar putea sa apara pe marginile #asului Petri colonii de mucegai.

2$tinerea mediului de agar ne-presuri#at

aca nu dispuneti de un #as su& presiune) sau nu doriti sa %olositi unul) atunci puteti totusi sa o&tineti agarul prin %ie&erea2a&urirea acestuia) modi%icand putin reteta acestuia. Va tre&ui sa inlocuiti ingredientele care contin en"ime care descompun perhidrolul cu altele care sunt li&ere de acestea. In reteta de mai sus) agarul) pul&erea de malt si rumegusul nu contin en"ime care descompun perhidrolul) dar drojdia) %aina) si hrana concentrata de iepuri toate contin. Pentru a utili"a perhidrolul in mediul agar) in mod normal tre&uia sa %ier&em su& presiune acest mediu pentru a distruge en"imele din acestea care descompun perhidrolul. =ricum) alte ingrediente pot %i %olosite in locul acestora. rojdia de &ere asigura #itaminele) ast%el incat ea poate %i inlocuita cu un pic dintr-o pilula sintetica de #itamine B-comple?. eoarece aceasta este sintetica ea nu contine en"ime. Caina si concentratul de iepuri asigurau proteinele2nitrogenul) ast%el ca acestea tre&uie inlocuite cu alte surse de proteine compati&ile cu perhidrolul. In mod curent) doar su&stantele procesate la ni#el inalt nu contin en"ime care sa descompuna perhidrolul1 gelatina) laptele pra% de soia) lapte pra% degresat de #aca) sosul de soia sarac in sodiu) etc. Pentru a testa pre"enta en"imelor) amestecati putina su&stanta in cau"a cu un pic de solutie de perhidrol si urmariti e#olutia &ulelor de o?igen emanate. aca nu e?ista emanatii de &ule inseamna ca puteti s-o %olositi. Iata reteta pentru o&tinerea unui litru de agar ne-presuri"at1 12 gr. agar 12 gr. pudra %ina de malt 0.D gr. sursa de nitrogen 6prin rotatie gelatina) lapte pra% de soia) lapte pra%) sos de soia sarac in sodiu) etc.7 D-F rumegus 0.1 gr.A dintr-o pastila de #iatmina B-comple? 6su%icient cat sa %aca solutia putin gal&ena7 1 litru de apa %ara impuritati

10

1. 2.

9asati &orcanul in care se gaseste mediul 6impreuna cu casele Petri7 sa %iar&a intr-un #as cu capac pentru apro?imati# ED de minute) timp in care se topeste agarul si #or %i distruse toate organismele #ii din mediu 6s-ar putea ca #asele Petri sa %ie necesar sa le %ier&eti pentru o perioada mai lunga de timp7. ati jos #asul si lasati ca acesta sa se raceasca) adaugand perhidrolul con%orm primei retete. Perhidrolul #a distruge restul de spori care au ramas in mediu. =&isnuiesc sa adaug o cantitate putin mai mare de perhidrol in mediul %iert %ara presiune 6cca. -ml7. In general) am o&ser#at ca #asele care nu au %ost sterili"ate su& presiune se contaminea"a mai usor) dar oricum mult greu decat #asele care nu au deloc perhidrol.

/#eti grija de &ucatelele de agar care au ca"ut in%ara #aselor Petri. aca acestea nu sunt indepartate) pe acestea #-a creste mucegaiul in cate#a "ile) si sporii acestuia #or di%u"a in #asele Petri) germinand la marginea agarului. aca reutili"ati #asele Petri) asa cum %ac eu) atunci curatiti-le cu grija dupa ce a-ti scos agarul din ele. Chiar si cea mai mica &ucatica de agar #echi ramas in #as) daca nu este in contact cu perhidrolul din noul mediu pe care-l #eti turna in #as) poate duce la un punct de start in contaminarea si cresterea mucegaiului. 4n &ene%iciu care apare datorita %aptului ca agarul este turnat in #ase aproape cand acesta este rece este ca produce o condensare mult mai mica in #asele Petri decat in ca"ul in care acesta ar %i turnat cand este %ier&inte. /ceasta inseamna ca nu #a tre&ui sa #a %aceti griji legate de scuturarea #aselor de e#entualul condens produs in acestea) sau sa %iti o&ligat sa incal"iti #asele pentru a produce e#aporarea picaturilor de apa. 0i o sa #edeti mai &ine ce se intampla in interiorul #aselor. =ricum) supra%ata agarului are ne#oie de o uscare) ast%el ca le las sa stea la temperatura camerei pe durata unei "ile) usor acoperite cu o hirtie ceruita 6pentru a e#ita intrarea pra%ului7 inainte ca se le utili"e". Vasele cu mediu care nu a %ost sterili"at su& presiune #or %i mai umede decat cele sterili"ate su& presiune datorita temperaturi si timpului mai mic de %ier&ere) ast%el incat acestea #or tre&ui lasate la uscat pentru o perioada mai mare de timp. aca #-a mai ramas agar dupa ce l-ati turnat in #ase) restul #a putea %i mentinut steril depo"itand-ul in %rigider. Cand urmea"a sa-l %olositi din nou) puteti topi din nou agarul) retinand ca tre&uie sa adugati din nou perhidrol) deoarece prin incal"ire #eti distruge ceea ce ati adaugat de prima data.

Procurarea culturilor de ciuperci

.?ista cate#a moduri in care puteti sa #a procurati miceliul necesar inocularii agarului. 0porii de la o ciuperca pot %i germinati in mediu nutriti#. = &ucatica din masa unei ciupercii proaspete poate %i scoasa in conditii aseptice dupa care este dispusa pe supra%ata agarului urmand sa imprastie miceliul. 0au) cultura de miceliu poate %i o&tinuta de la un culti#ator) in mod normal su& %orma unei culturi in epru&eta sau in #as Petri. in moment ce mediul care contine perhidrol #a ucide sporii) nu am incercat sa germine" spori pentru a o&tine miceliu in agar. In loc de acestea) pre%er sa o&tin miceliu de la un culti#ator cu reputatie. In %elul cum #ad eu lucrurile) acesta a trecut prin toate %a"ele si pro&lemele legate de i"olarea unui miceliu care sa ai&a caracteristicile dorite) si procurand miceliul de la el) sunt relati# sigur ca #oi putea i"ola miceliu a#and aceleasi caracteristici. impotri#a) in ca"ul in care cresteti miceliul pro#enit din spori sau din clonarea ciupercii) si acesta nu %ructi%ica) nu #eti sti cine este de #ina1 conditiile pe care i le-ati asigurat sau masa din care pro#ine este cu pro&leme. 60porii sunt ca si semintele1 pot sau nu sa ai&a aceleasi caracteristici genetice ca si parintii7. 0i puteti sa pierdeti o gramada de timp incercand sa %ructi%icati o cultura care nu merita. ;ai mult) dupa ce #-ati chinuit sa sta&ili"ati conditiile optime de crestere a acestuia) in ca"ul in care pierdeti cultura) e?ceptand ca"ul cand il procurati de la producator) nu puteti sa #a intoarceti inapoi sa mai luati o 'copie(. Va tre&ui sa porniti totul de la inceput) testand conditii noi pentru noua cultura. Cand o&tineti miceliul de la un %urni"or comercial) este de la sine inteles ca-l #eti %olosi pentru culti#are , si sa #indeti daca doriti , miceliu) cultura pregatita pentru %ructi%icare) sau ciupercile re"ultate din acesta. .ste de la sine inteles ca nu #eti %olosi aceasta cultura pentru a #a %ace &anca proprie de miceliu si nu #eti #inde cultura in agar la altii. aca doriti sa #indeti culturi pe agar) drumul etic este sa #a i"olati cultura proprie prin clonarea sau geminarea sporilor pro#eniti de la o ciuperca sal&atica.

Clonarea ciupercilor
Poate %i distracti#) %ara indoiala) sa clonati cultura d#s. dintr-o ciuperca culeasa din natura. Pro&a&il ca #eti o&tine o cultura care #a #a %ace prima impresie despre calitatea clonarii. aca #eti dori sa incercati) #eti a#ea ne#oie de agar tratat cu perhidrol) un &isturiu) o lampa cu alcool si o ciuperca proaspata. Pentru a clona o ciuperca1 1. 2. G. Curatati supra%ata e?terioara a ciupercii ast%el incat pe aceasta sa nu mai e?iste mi"erii. Rupeti palaria ciupercii 6sau &a"a piciorului acesteia7 pastrand-o cat mai curata. /prindeti lampa cu alcool si sterili"ati lama &isturiului. /poi taiati o &ucatica mica din masa ciupercii care nu a %ost in contact cu partea e?terioara a ciupercii. /ceasta #a %i mult mai usor de %acut daca ciuperca este mai carnoasa) dacat daca ea este %oarte su&tire.

11

E.

cand a#eti &ucatica de ciuperca pe lama &isturiului) tran%erati-o intr-unul din #asele cu mediu agar. in moment ce sansele de reusita sunt mici) mai taiati cate#a &ucatele de ciuperca si trans%eratile %iecare in #ase separate cu agar. In %inal) in#eliti-le intr-o punga de plastic) si puneti-le intr-un loc con#ena&il la incu&at la temperatura camerei. Cresterea miceliului) daca aceasta are loc) ter&uie sa %ie #isi&ila in cate#a "ile) imprestiindu-se dinspre &ucatica de ciuperca. ;ucegaiul sau &acteriile s-ar putea sa creasca si ele) ca" in care #a tre&uie sa taiati o &ucatica din miceliu nein%estat si sa-l trans%erati intr-un #as proaspat cu agar. aca #a decideti sa su&clonati miceliul re"ultat din preluarea lui %ara contaminanti) %iti sigur ca #eti %ace aceasta inainte ca mucegaiul sa de#ina matur 6sa se inchida la culoare si sa %orme"e spori7. /lt%el #eti trans%era odata cu miceliul si mucegaiul.

D. +.

aca incercati sa clonati miceliu din ciuperci a%late in sal&aticie) retineti ca perhidrolul a%lat in mediul agar nu #a auto-curata miceliul de contaminantii re"istenti. aca materialul din care urmea"a sa clonati este murdar) si nu puteti sa o&tineti o &ucatica din masa acestiua care sa %ie curata) atunci perhidrolul din agar nu #a a#ea nici o in%luenta. .le nu este un sterili"ator. =ricum) daca materialul d#s. este in principiu curat) perhidrolul din agar #a reduce conatminarea la %und a #aselor.

!tocarea miceliului
In momentul in care ati o&tinut o cultura de miceliu sanatoasa si curata) #a tre&ui sa a#eti o cale pentru ca mostre din acesta sa %ie conser#at pentru perioade lungi de timp) ast%el incat sa a#eti de unde sa reporniti cultura in ca"ul in care se intampla sa o pierdeti pe cea curenta. ;etoda de stocare pe care o %olosesc necesita doar prele#area unei supra%ete cu miceliu din mediu agar si tran%erarea acestuia intr-o epru&eta cu capac in care se gaseste apa distilata. 6ii multumesc lui Joe 8ish pentru %aptul ca mi-a adus in atentie aceasta tehnica7. =data ce miceliul se a%la in apa distilata) acesta hi&ernea"a pentru un timp nede%init pentru unele tipuri de miceliu 6pentru specia =yster cel putin pe durata unui an) din e?perianta personala7. ;entinerea in %rigider nu este o&ligatorie. =ricum) metoda traditionala pentru cei care nu au posi&ilitatea de a le stoca in a"ot lichid) este cea in agar in #ase Petri) dar aici durata de depo"itare este de ma?imum + luni. /cum) cand doriti sa %aceti pregatirile pentru stocarea pe termen lung a miceliului) #a recomand sa-l o&tineti pe acesta %ara ajutorul perhidrolului. ;oti#ul pentru care #a indic sa procedati in acest mod) este %aptul ca nu cunosc e%ectele pe termen lung ale e?punerii la perhidrol a miceliului de stoc. Poate acesta sa duca la im&atranirea prematuraA uce acesta la sla&irea treptata a miceliuluiA 0e petrec modi%icari genetice in timpA .u nu sunt in masura sa dau si sa re"ol# pro&lemele care ar putea sa apara in ca"ul di%eritelor specii pe care doriti sa le stocati. In plus) culturile care se de"#olta incet in stocul pe care il a#eti sunt in stare sa se apere mai &ine de actiunea perhidrolului decat cele care hi&ernea"a) care sunt posi&il sa se deteriore"e. /st%el) atat timp cat mediul agar si epru&ete cu apa distilata se pot prepara usor cu ajutorul perhidrolului) stocurile de miceliu %ara perhidrol sunt cele mai sigure. In a%ara de aceasta) este atat de usor de preparat apa distilata de calitate in epru&ete cu capac1 puneti apa distilata in epru&ete puneti-le capacul %ara sa-l strangeti si %ier&ti-le su& presiune pentru G0 de minute 6daca nu a#eti #as su& presiune) %ier&eti-le pentru cel putin 1 ora) adaugand cate#a picaturi de perhidrol GH@ perhidrolul #a distruge spori re"istenti la caldura) iar prin %ier&erea apei perhidrolul #a %i distrus7. 0i spre deose&ire de #asele Petri) epru&ete cu capac pot %i tinute in %lacara inainte si dupa deschiderea capacului) %acand posi&ila sterili"area aerului in mane#rarea miceliului %ara a mai %i ne#oie de %iltre de aer. In#elesc aceste epru&ete de stoc continand miceliu in pungi de plastic pentru mancare) inainte ca sa le depo"ite" in su&solul casei mele.

Inocularea si manevrarea culturilor de agar

Cac inocularea #aselor sau epru&etelor cu agar %olosindu-ma de un &isturiu sterili"at in lampa cu alcool) apoi trans%erand in %iecare #as sau epru&eta &ucatele mici de miceliu taiate din #asele pe care s-a creat un halou sanatos de miceliu. Cand utili"e" %lacara pentru steliri"area &isturiului il las sa se raceasca inainte de a taia &ucatele de agar prin adancirea acesteia in agar. 6in mod traditional #eti raci &isturiul in%ingandu-l in agarul noului #as. ar &isturiul s-ar putea sa descompuna o parte din perhidrolul din #asul din care urmea"a sa taiem. In aer ne%iltrat aceasta ar putea sa %acilite"e de"#oltarea contaminantilor) din moment ce acesta este mai putin protejat. /ceasta nu este o pro&lema cu #asul din care inoculam) din moment ce acesta #a %i golit. ar ar putea sa de#ina o pro&lema in noul #as. /sa ca racesc &isturiul in cel #echi7. aca inoculati dintr-un #as de cultura de stoc %ara perhidrol) nu %olositi o '&ucla de inoculare( e?ceptand ca"ul in care doriti sa luati o &ucata mai mare de miceliu. in e?perienta proprie) %ragmentele de miceliu mici preluate cu &ucla de inoculare nu sunt su%iciente pentru a sta&ili"a o colonie de miceliu in pre"enta perhidrolului care lupta impotri#a contaminatorilor) si in mod special cand cultura precedenta n-a %ost crescuta pe perhidrol. ;iceliul are o sansa mai mare de sta&ili"are daca trans%erati o &ucata de miceliu dintr-o epru&eta de stoc cu apa distilata) sau o &ucata de miceliu cu agar scoasa dintr-un #as cu ajutorul unui &isturiu sau a unui o&iect ascutit si steril. 6!re&uie sa recunoastem ca este %rustrant sa sapati cu ajutorul unui &isturiu in interiorul unei epru&ete7. Culturile care n-au %ost e?puse mediului cu perhidrol #or intar"ia la prima inoculare) pe masura ce miceliul se adaptea"a noului mediu.4neori miceliul #a aparea ca incerca sa cresca in a%ara agarului cu perhidrol. 6#eti o&ser#a comportari similare cand trans%erati dintrun #as original continand perhidrol pe care miceliul s-a suprade"#oltat de cate#a "ile ast%el incat perhidrolul s-a descompus. ;ai de#reme sau mai tar"iiu) oricum miceliul se #a sta&ili"a si #a incepe sa cresca normal pe supra%ata noului mediu. $u am o&ser#at niciodata nici un %el de pro&leme cu miceliul care a %ost e?pus in mod continuu perhidrolului. In mod normal trans%er miceliului de 10 ori din mediul continand perhirol inainte de a ma intoarce la o cultura de stoc %ara perhidrol) oricum alegerea de 10 trans%eruri este ar&itrara si intoarcerea la culturile de stoc s-ar putea sa nu %ie necesara deloc.

12

Retineti ca perhidrolul protejea"a doar portiunea de agar care nu are miceliul crescut pe ea. ;iceliul in sine nu este protejat din moment ce acesta descompune perhidrolul pe masura ce creste. e aceea #asele de cultura #echi care au miceliul suprapopulat pe durata a mai mult de cate#a "ile se mani%esta ca si cum ar a#ea contaminanti in lucru.

Prevenirea contaminarii la %undul vasului

.ste de asemenea posi&il ca si contaminatii sa se acumule"e in miceliu daca il trans%erati in mod repetat in aer ne%iltrat) chiar daca e?ista intotdeauna perhidrol in agar si miceliul nu a acoperit intregul #as.=ricum nu #eti o&ser#a contaminanti crescand in miceliul ciupercii din #asul d#s.) contaminantii in#i"i&ili continuand sa cresca incet. /ceasta contaminare poate %i o pro&lema daca %olositi sau nu perhidrolul in mediu sau in compostul de %ructi%icare. =ricum daca miceliul sau compostul %inal #a %i %ara perhidrol) atunci e?ista o sansa mai mare ca si contaminantii sa proli%ere"e in mediu neprotejat. Pentru a #a pa"i de aceasta contaminare %olosesc un simplu truc1 de regula inocule" la %undul agarului in momentul in care %ac trans%erul 6cat de des %aceti aceasta depinde de modul in care #a stocati #asele si de perioada de stocare .Cea mai sigura cale este sa %aceti aceasta operatie la %iecare trans%er) cel putin cu #asele care le %olositi pentru trans%erul miceliului in serie. ar s-ar putea sa %iti ne#oiti sa %aceti aceasta de 2-G ori inainte ca rata de succes sa de#ina e%ecti#a 7. Cac inocularea la %und in modul urmator 1 1. 2. Intoarceti #asul cu %undul in sus. Ridicati partea de jos a #asului pe #erticala si %ortati usor ca agarul din acesta sa ajunga in capacul #asului %olosindu-#a de un &isturiu incal"it. 6 aca agarul tinde sa se rupa in acest pas inseamna ca nu #a %i necesar sa mariti cantitatea de agar la prepararea mediului7. Inchideti #asul la loc pana cand #eti %i gata) apoi trans%erati o &ucata de miceliu pe partea e?pusa a agarului) cu un &isturiu incal"it si racit. In %inal ) dupa inocularea la %und inchideti #asul) intoaceti-l din nou cu %undul in sus) %ortand usor 6din nou cu ajutorul unui &isturiu incal"it7) ca agarul sa ajunga inapoi la po"itia u"uala din #as) acum el stand pe &ucatele de miceliu.

G.

E.

/cest aranjament %ortea"a miceliul sa creasca de la %undul agarului in sus) trecand prin mediul de agar) lasand orice acumulare de contaminanti care apar in proces in urma. 4nele tipuri de miceliu nu se de"#olta %acand acest aranjament) dar pana acum nu am a#ut nici o pro&lema cu miceliul care poate creste prin mediu) acesta de"#oltandu-se #iguros. In orice ca") datorita manipularii semni%icati#e) aceasta procedura are un grad ridicat de contaminare comparati# cu cel al unei trans%erari simple. Chiar daca am #a"ut de putine ori ca #asele de agar inoculate pe calea normala sa %ie contaminate cand aceastea ajung la maturitate) acum prin inocularea la %und nu pierd mai mult de un #as din cinci. Curatarea supra%etei de lucru si a mainilor cu alcool inainte de a incepe sa %aceti operatiile) reduce numarul de esecuri. = operatie di%icila si importanta in procedura de inoculare la %und este e#itarea "garierii sau ruperii de &ucatele de agar care sa ajunga pe %undul #asului Petri cand rasturnati agarul la loc. /ceste &ucatele de agar) tind sa %ie un mediu propice de crestere a contaminantilor dataorita pro?imitatii lor cu aerul am&iant. .ste de asemenea indicat sa %olositi #ase in care mediul este su%icient de uscat pentru a elimina o supra%ata umeda sau cu picaturi de apa. aca agarul este %oarte umed in momentul in care-l rasturnati in capac) s-ar putea ca acesta sa lase in urma su%icient de mult mediu ast%el incat sa #a cau"e"e pro&leme mai tar"iu) cel putin la marginile mediului. 4n s%at %inal1 %iti sigur sa nu taiati pana la %und mediul) cand doriti sa %aceti un trans%er dintr-un #as inoculat la %und. aca-l taiati pana la %und) atunci intreaga d#s. munca se iroseste) deoarece in acest mod propagati contaminanti la %undul #asului. Pentru a nu permite contaminantilor sa proli%ere"e) speciali"ati-#a in a lua &ucatele doar de la supra%ata agarului. =data ce #asele cu agar sunt inoculate 6eu tin intotdeauna patru #ase de miceliu7) le pun intr-o punge de plastic curata) careia ii rasucesc gatul si o leg. Pungile inchise permit o respiratie cu aerul am&iant si &lochea"a patrunderea in interior a di%eritilor spori si insecte. Pun trei sau patru #ase Petri in aceeasi punga. .le pot %i incu&ate oriunde este con#ena&il1 ra%turi de carti) &aie) tejghea) etc. $u recomand pastrarea lor in %rigider) datorita condensului care apare) si deasemenea nu recomand incu&area lor deasupra unei surse de incal"ire deoarece s-ar putea ca prin ciclurile repetate de incal"ire-racire contaminantii sa poata %i introdusi in mediul d#s. 4nul dintre a#antajele utili"arii perhidrolului este %aptul ca o%era posi&ilitatea sa stocam usor medii de agar ne-inoculate. .u tin un set de #ase agar ne-inoculate intr-un loc racoros si nu in %rigider. 9a %el ca si cele inoculate le pastre" inchise intr-o punga de plastic. e %iecare data cand urmea"a sa inocule" cu miceliul din aceste #ase) iau unul ne-inoculat din stoc si-l inocule") ast%el incat acesta ia locul celui utili"at. In acelasi timp) inlocuiesc orice #as pe care au inceput sa apara colonii de mucegai la marginea lor. In acest %el) numarul de #ase in care se de"#olta miceliul ramane constant) e#itand sa ajung sa %iu in di%icultate.

Productia de miceliu
Productia de miceliu este al doilea stadiu in cresterea ciupercilor. ;iceliu este 'demarorul( %olosit la inocularea compostului de %ructi%icare a ciupercilor) sau sursa pentru producerea de si mai mult miceliu. In mod traditional) productia de miceliu este lasata in seama %urni"orilor comerciali de miceliu) care au %acilitati sterile de mentinere a miceliului %ara contaminanti. =data cu de"#oltarea metodei perhidrol) productia de miceliu a de#enit doar un alt pas in producerea ciupercilor) si unul chiar mai usor. Posi&ilitatea de a produce miceliu %ara %acilitati sterile are o importanta %inanciara su&stantiala pentru micii culti#atori. aca cumparati miceliu acesta ajunge in jurul a 20-2DK 2 E00gr. aca produceti miceliu singuri) atunci &oa&ele de semintele #or costa in jur de 1-2K pentru

13

aceeasi cantitate) iar perhidrolul utili"at mai putin de 10c. 6rumegusul) daca nu este gratis) atunci acesta #a costa oricum mai putin decat semintele7. 0i tineti cont ca nu #a tre&ui sa cheltuiti o suma deloc neglija&ila pentru construirea unui la&orator steril cu instalatie de %iltrare a aerului pentru ca sa puteti sa produceti miceliu. Pentru a produce miceliul pentru ciupercile pe care doresc sa le culti#) m-am o&isnuit ca miceliul sa-l o&tin pe rumegus. Cu metodele curente pe care le %olosesc) miceliul crescut pe rumegus poate %i preparat mai repede si mai usor decat cel crescut pe seminte) %ara a %i ne#oie de inmuierea semintelor) si %ara a %i ne#oie sa sterili"am su& presiune 6#e"i mai jos7. e asemenea miceliul matur pro#enit din #ase agar cu rumegus #a coloni"a mai repede rumegusul) si din e?perienta proprie) cu o mai mica rata de contaminare cu mucegai) decat miceliul pe seminte. Contaminarea miceliului in sine este rara) pro&a&il un &orcan din 100) si asta doar oca"ional) datorita greselilor ine#ita&ile. .ste ade#arat ca rumegusul nu are o contri&utie nutririonala atat de mare precum semintele) dar nu este o di%icultate ca sa adaugam aceste elemente nutritionale care lipsesc direct in su&strat) %olosidu-ne de surse care nu necesita presuri"are. Pentru marea majoritate a speciilor) miceliul crescut pe seminte este recomandat) din moment ce semintele contin &a"a nutritionala a su&stratului. /ceste seminte tre&uie sterili"ate su& presiune. !otusi sunt doua specii de ciuperci care #or creste %oarte &ine pe rumegus in loc de seminte1 5ypsi"ygus ulmarius 6elm oyster7 si 5ypsi"ygus tessulatus 60himeji7. in moment ce 5. ulmarius creste la %el de &ine pe cat de usor si are un gust considera&il mai &un decat ciupercile traditionale =yster apartinand %amiliei Pleurotus) nu #ad nici un impediment ca sa %olositi rumegusul in locul semintelor pentru productia de miceliu.

3'iceliu in )* minute4
Procedura mea originala de preparare a miceliului pe rumegus necesita sterili"area unei cantitati su%iciente de apa si adaugarea perhidrolului dupa ce aceasta era %iarta su& presiune si racita. /ceasta este o procedura 'peni&ila() ast%el incat am cautat o alternati#a. Cautarile mele au dus la de"#oltarea unei proceduri de producere 'miceliu in 10 minute() o %orma de rumegus si %i&ra de hartie care necesita doar o %ier&ere pentru 10 minute %ara presiune. /ceasta este pro&a&il cea mai rapida metoda e?istenta de preparare a miceliului pe rumegus. In aceasta procedura 'intr-un singur pas( toate ingredientele solide sunt plasate in &orcan apoi este adaugat perhidrolul si toata apa) si amestecul este incal"it si racit. .ste e#ident ca su%icient perhidrol #a e?ista dupa racirea amestecului) su%icient pentru a tine rumegusul li&er de contaminanti. Reteta pentru 'miceliu in 10 minute(1 E2)Dgr. rumegus -Dgr. %i&ra de hartie 0)Egr. de calcar 6piatra de #ar7 0)Egr. gips 6optional7 2H din greutate suplimenti nutritionali 1D0ml. apa %ier&inte amestecata cu 20ml. de pehidrol GH Borcan cu capac continand disc de carton 6#e"i mai jos 'containere pentru miceliu(7 1. 2. G. Intr-un &orcan de -00gr. puneti rumegusul 6rumegusul ordinar nu #a %unctiona7) %i&ra de hartie) calcarul) gipsul si suplimentii nutritionali 6#e"i mai jos7. Rumegusul tre&uie sa pro#ina dintr-un lemn cat mai usor) cum ar %i lemn de &um&ac sau &rad. /daugati apa %ier&inte cu perhidrol si amestecati usor. upa cate#a minute in care lichidul #a %i a&sor&it de rumegus) scuturati &orcanul cu un capac temporar mi?and ingredientele) apoi &ateti &orcanul de o supra%ata captusita ast%el incat sa dislocati su&stratul a%lat in partea superioara a &orcanului. 4me"iti discurile de carton din capacul %inal si puneti capacul la loc %ara a-l strange la ma?im. Puneti &orcanul intr-un #as de %ier&ere care sa contina 1-2cm. de apa) acoperiti-l cu capac) aduceti-l la temperatura de %ier&ere si lasati-l sa %iar&a pentru doar 10min. 6urmaresc ca #asul sa se incal"easca rapid ast%el incat pun in acesta apa calda de la ro&inet. Borcanele stau pe un gratar care le situea"a deasupra apei din #as.7 Cand au trecut cele 10min. scoateti &orcanele si lasati-le sa se raceasca la temperatura camerei. 4me"iti discurile de carton din interiorul capacelor prin turnarea li&era a unei solutii dse GH perhidrol. 0curgeti orice e?ces. ;ediul este gata pentru inoculare.

E. D.

+. F. -.

In procedura de mai sus am amestecat o parte din rumegus si doua parti %i&ra de hartie. Pre"enta rumegusului permite ca miceliul crescut in &orcane sa poate %i usor s%aramitat. Bineinteles ca puteti sa preparati amestecul in pungi de plastic re"istente la caldura si atunci nu o sa mai a#eti ne#oie de %i&ra de hartie pentru maruntirea miceliului din moment ce puteti %ace aceasta prin manipularea pungii. /garul coloni"ea"a rumegusul cu di%icultate) de aceea am adaugat surse suplimentare nutritionale in compo"itia retetei de mai sus. Reteta standard %olosea o parte tarate la patru parti rumegus) dar daca doriti sa o %olositi pe aceasta #a %i ne#oie sa sterili"ati su& presiune pentru a elimina en"imele care descompun perhidrolul. e aceea am identi%icat cati#a suplimenti nutritionali care nu necesita sterili"are su& presiune.

14

oua alternati#e sunt lapte pra% de soia si laptele pra% de #aca. /m %olosit aceste doua su&stante cu succes in reteta de mai sus adaugand -)Dgr. Certili"atorii arti%iciali pentru o alta sursa de suplimenti de a"ot. /m %olosit cu succes pentru am&ele specii P. eryngii si 5. ulmarius. =ricum %iti atent ca miceliului ii tre&uie timp pentru a se adapta la chimicale ca acestea) ast%el ca de"#oltarea acestora #a %i mai lenta la inceput. Pro&a&il ca nu doriti sa %olositi %ertili"atori arti%iciali. .ste &ine) din moment ce urina umana contine a"ot primar) aceasta poate %i %olosita ca un supliment organic in locul %ertili"atorilor. In acest ca" #a tre&ui sa inlocuiti jumatate din apa necesara cu urina proaspata. Puteti sa %olositi si alti suplimenti) ideea de &a"a %iind ca tre&uie sa aduceti ni#elul de a"ot din mediu la 0)EH sau in procente de proteine in jurul lui 2)DH. Ve"i sectiunea suplimentilor pentru prepararea compostului pentru detalii de calcul. oua note %inale pentru procedura 'miceliu in 10 minute(1 unu) a#eti grija sa %olositi containere si ingrediente curate) %olositi doar apa %ara impuritati si daca lucrati in &ucatarie) asigurati-#a ca nu #or ajunge in &orcane su&stantele organice. e asemenea %iti sigur ca nici unul din ingredientele 6sau discurile de carton din capace7 sunt atat de #echi incat acestea sa %ie ruginite si sa inceapa sa se descompuna. /cestea #or introduce contaminanti a caror en"ime #or descompune perhidrolul. /ceasta procedura %unctionea"a deoarece nu e?ista en"ime care sa descompuna perhidrolul in componenta retetei) %iind ne#oie sa #a asigurati de aceasta. oi) aceasta procedura %unctionea"a si din cau"a cantitatii mici de su&stante pre"ente in &orcanele de -00gr. care se incal"este si se raceste rapid) ast%el incat mai ramane ce#a perhidrol intact dupa tratamentul termic. Cantitatilor mai mari le #a tre&ui mai mult timp sa se incal"easca si mai mult timp sa se raceasca) ast%el incat #a %i ne#oie de o cantitate mai mare de perhidrol pentru a %i sigur ca acesta #a supra#ietui. In acest ca" #a tre&ui sa e?perimentati si sa determinati d#s. necesarul de perhidrol care tre&uie sa-l adaugati.

'iceliu pe rumegus sterili#at su$ presiune

aca nu #eti %olosi rumegus tratat termic in cuptoare sau #eti dori sa %olositi un supliment nutiti# percum taratele) atunci #a %i ne#oie sa sterili"ati su& presiune mediul d#s. si sa adaugati perhidrolul dupa ce acesta s-a racit. V-a tre&ui sa sterili"ati separat su%icienta apa pentru a dilua perhidrolul intr-un raport de 12G sau L din raportul de apa adaugata mediului. upa ce ati %acut aceasta masuratoare pentru diluarea perhidrolului) turnati-o peste mediu si scuturati-l &ine pentru ca acesta sa se distri&uie rapid. Iata procedura pe care o %olosesc1 1. 2. G. /daugati aproape jumatate din totalul de apa pe care urmea"a sa o turnati peste mediul din containerele pe care doriti sa le preparati. ;asurati si sterili"ati cealalta jumatate de apa cu perhidrol) care urmea"a sa o turnati mai tar"iu. iluati perhidrolul in apa sterili"ata cand aceasta s-a racit) intr-o dilutie de 1 la 10 6s-au alte%el spus) adaugati solutie de perhidrol de GH in raportul 1210 din #olumul total de apa7 ;asurati necesarul de apa pentru %iecare container intr-un cilidru gradat pasteuri"at in apa %iarta. !urnati cu cilindrul gradat aceasta apa in %iecare container) asigurandu-#a ca nu ajunge nici o picatura de apa de pe e?teriorul cilindrului sa cada in containere si amestecati repede. ilutia %inala #a %i de 1220) sau o concentratie a perhidrolului de apro?. 0)1DH) identica cu cea %olosita la seminte.

E. D.

'iceliu pe seminte
/cum) daca #-ati hotarat sa %olositi seminte ca suport pentru cresterea miceliului - tre&uie sa #a atentione" mai ales daca pana acum n-ati mai %olosit seminte pentru cresterea miceliului , ca succesul in ca"ul semintelor este mult mai di%icil de reali"at chiar daca %olositi perhidrol. /ceasta deoarece semintele pe care le puteti o&tine din "ona d#s. s-ar putea sa contina o #arietate de contaminanti care sa nu poata %i e?terminati prin %ier&ere su& presiune. 0i chiar daca am marit timpul de sterili"are su& presiune si am marit concentratia de perhidrol) nu am %ost in stare sa produc seminte de secara %ara contaminati. in %ericire) am %ost in masura sa su&stitui aceste seminte de secara cu altele al&e de grau. 0i chiar daca acestea erau mai umede decat cele de secara 6G0H %ata de -H7 acestea erau mai curate decat cele de secara. 0emintele de grau am putut sa le %olosesc chiar daca a tre&uit sa le inmoi pe durata noptii dupa care le-am %iert su& presiune. Intotdeauna am o&tinut grau %ara contaminati procedand in acest mod cu semintele. in pacate seminte de grau al& se gasesc mult mai greu dacat cele de grau rosu cu care am intampinat acealeasi pro&leme ca si cu cele de secara. =rice seminte pe care intentionati sa le %olositi tre&ie sa %iti sigur ca1 1. 2. 0u&stratul este steril inainte de a adauga perhidrolul /ti inlaturat toate urmele de mediu care s-ar putea a%la pe e?teriorul containerelor.

15

esigur) ca pro&lema sterili"arii complete e?ista si in la&oratoarele speciale de productie a miceliului. aca e?ista spori de mucegai sau &acterii in interiorul semintelor sau alte particule) si aceastea nu sunt distruse complet prin sterili"are) acestea #or ajunge sa germine"e si sa se imprastie in mediu indi%erent de %iltrarea aerului sau de perhidrolul adaugat. 9a %el se intampla si cu perhidrolul) daca in urma acestei strerili"arii mai e?ista en"ime care sa-l descompuna in seminte) in aceste locuri se #or crea goluri de mediu neprotejat de perhidrol. / doua pro&lema e?ista si in culti#area traditionala. aca urme din mediul de cultura ajung ina%ara culturii) aceste &ucatele mici pot de#eni locul ideal de crestere si imprastiere a contaminantilor. aca aceasta se intampla cu su&traturile tratate cu perhidrol) cultura #a ramane curata pana in momentul in care aceasta este scuturata pentru a %i maruntita. Cate#a "ile mai tar"iu contaminantii #or in%lorii) a#antajati %iind de saracirea in perhidrol produsa de cresterea miceliului. /ceasta pro&lema poate %i e#itata curatind cu atentie containerele atat la interior cat si la e?terior) si stergand e?teriorul acestora cu alcool dupa ce au %ost inoculate cu miceliu. Iata cum %ac ca sa o&tin miceliu pe seminte de grau al&1 1. 2. G. Cantaresc 200gr intr-un &orcan de -00gr. /daug apa de la ro&inet in e?ces si un pic de &icar&onat de sodiu pentru a domoli aciditatea apei mele de la ro&inet. Pun amestecul la o temperatura apropiata de cea de %ier&ere pentru 1-2ore pana cand semintele sau um%lat. 0curg surplusul de apa cand semintele si-au du&lat #olumul. 0terili"e" &orcanul su& presiune pentru 1 ora. urata de timp depinde de seminte si de #asul su& presiune. Cand &orcane s-au racit) adaug 10ml de perhidrol GH 620ml pentru %iecare ED0gr de seminte uscate7) dupa care il scutur &ine pentru ca acesta sa acopere semintele.

E. D.

4n culti#ator mi-a spus ca adauga colorant alimentar pentru a colora perhidrolul) ast%el incat este in masura sa si #ada daca acesta s-a distri&uit uni%orm in masa de seminte. 6daca semintele s-au unit intr-o masa compacta) #a %i %oarte di%icil sa acoperiti toate semintele complet cu perhidrol) asa ca incercati sa reglati prin #olumul de apa %olosit si prin durata de timp cat le lasati la muiat7. Concentratia %inala de perhidrol este mare) apro?. 0)1DH) dar miceliul continua sa creasca &ine) doar putin mai incet decat in ca"ul in care nu ati %i adaugat perhidrol. 6daca adaugati o cantitate masurata de apa) nu uitati sa scadeti #olumul perhidrolului pe care urmea"a sa-l adaugati pentru a o&tine umectarea dorita7. 0-ar putea sa reusiti si cu o cantitate mai mica de perhidrol) dar pentru aceasta ar tre&ui sa-l diluati intr-un #olum mai mare de apa pentru a %i sigur ca acesta #a ajunge pe toate semintele. Pe de alta parte) puteti sa adugati de doua ori mai mult perhidrol %ara ca miceliul sa %ie a%ectat in crestere in cele mai multe ca"uri.

Containere pentru miceliu

.u cresc miceliul in &orcane de sticla de -00gr) &orcane care pro#in de la muraturile pe care le %olosim. .le au capacul dintr-o singura &ucata. 0i &orcanele de 1 litru sunt #ala&ile daca au capacele dintr-o singura &ucata. /sigurati-#a ca interiorul %iecaruia este curat inainte de %iecare utili"are) la %el si capacele acestora. Capacele care au urme de rugina in interior sunt locuri ideale pentru de"#oltarea culturilor micro&iene. Retineti ca utili"area perhidrolului duce la inutilitatea %olosirii %iltrelor de aer pe capace) asa cu metodele traditionale o cereau. =ricum) capacele &orcanelor sunt cele mai #ulnera&ile chiar daca ati %olosit perhidrolul la prepararea mediului) din moment ce #eti scutura &orcanele pentru a distri&ui uni%orm miceliu) si prin scuturare spori de mucegai din aer pot patrunde in interior 6sau &ucatele mici de mucegai care au crescut pe %isurile de pa capac7 intrand in contact cu miceliul 6care nu este protejat7. Pentru a compensa #ulnera&ilitatea capacelor) procede" in %elul urmator1 1. 2. Prepar un set de discuri de carton care sa intre in interiorul capacelor 6prin trasarea unui cerc dupa %orma capacului si taierea putin mai interiorul liniei cu ajutorul unei %oar%eci7. Pentru procedura ';iceliu in 10 minute() amestec ingredientele cu un alt capac) dupa care pun capacul original chiar inainte de %ier&ere. upa ce mediul s-a racit) dau jos capacele si ume"esc discurile de carton cu o solutie de perhidrol GH. In acest mod discurile cu perhidrol de#in o &ariera impotri#a contaminantilor din aer care ar putea intra.

G.

In ca"ul mediului pe seminte) care necesita sterili"are su& presiune) in#elesc %iecare disc de carton din capace in %olie de aluminiu) sterili"andu-le separat de &orcane si capacele acestora. /poi) dupa ce adaug perhidrolul in mediul sterili"at si il amestec) dau jos capacul temporar si pun la loc capacul original pre#a"ut cu discurile de carton sterile pe care le-am ume"it cu solutie de perhidrol de GH.

Inocularea cu miceliu
Containere sterile continand mediu pot %i inoculate in mai multe moduri. Puteti taia &ucati de miceliu din culturile de agar cu ajutorul unui &isturiu dupa care acestea sa %ie puse in mediu. 6ca sa %aceti ast%el) prima data inclinati &orcanul sau punga pe o parte ast%el incat miceliul pe care il puneti sa nu ramana la supra%ata mediului dar sa %ie pe marginea &orcanului sau pungii pentru a putea urmari modul in care acesta se de"#olta7. 0au puteti sa scuturati containerul dupa ce ati adaugat miceliul. Personal) pre%er sa nu scutur containerul) deoarece de cele mai multe ori miceliul ajunge la supra%ata mediului) ne%iind protejat de perhidrol) %iind si greu de dislocat in urmatoarele scuturari. Bucatelele mici de miceliu care re"ulta in urma acestei scuturari par a %i prea mici pentru a isi re#eni e%ecti# si sa creasca in mediul cu

16

perhidrol in care a poposit. /sa ca pun &ucati de agar in partea de jos a su&stratului) dupa care il inchid 6G2E &ucati sunt su%iciente pentru miceliul care se de"#olta lent7. In mediul de rumegus pentru 5. erinaceus) dupa ce am pus &ucatele de miceliu in partea de jos) tase" rumegusul deoarece aceasta specie pre%era mediile mai dense de su&strat pentru a se de"#olta. Retineti ca mediile tratate cu perhidrol tre&uie sa %ie inoculate cu miceliu tratat cu perhidrol) cum este cel care s-a de"#oltat pe agar tratat cu perhidrol. /lt%el) miceliul care nu este adaptat s-ar putea sa moara in scurt timp sau sa-i tre&uiasca o lunga perioada de timp pana sa inceapa sa creasca in mediul cu perhidrol de o concentratie relati# ridicata pe care l-am propus a %i utili"at in su&strat. 6composturile tratate cu perhidrol contin perhidrol in concentratie mai mica) asa ca ele pot %i inoculate in siguranta cu miceliu care nu este adaptat la perhidrol7. In procedura mea originala urma ca &orcanele sa %ie dispuse in pungi de plastic inchise. 6%aceam asta imediat ce terminam de sters cu alcool e?teriorul acestora7. Coloseam pungi de plastic pentru a putea sa asigur schim&ul de aer si pentru a proteja de pre"enta sporilor si a insectelor. 6pungile pot %i re%olosite) daca acestea sunt curate7. In ultima #reme) am incu&at miceliul in &orcane %ara a le mai inchide in pungi de plastic) si se pare ca se de"#olta la %el de &ine. In %inal) ma asigur ca &orcane sunt inchise complet si las ca miceliul sa se de"#olte pe durata a cator#a "ile. escompunerea perhidrolului produce o?igenul necesar pentru cresterea miceliului in aceasta %a"a) iar ni#elul de dio?id de car&on nu este %oarte mare. Cand am un halo crescut pe o largime de apro?. 1cm) atunci scutur &orcanul) si ca re"ultat acesta #a incepe sa creasca in multe alte locuri in cate#a "ile. 6nu asteptati prea mult pana sa scuturati) atat timp cat miceliu crescut nu este protejat pe masura ce haloul se mareste. =&isniesc sa sla&esc putin stransoarea capacului dupa ce am scuturat) pentru a permite schim&ul de ga"e) dar acum pot spune ca acest lucru nu este necesar. iscurile de carton e#ident ca permit schim&ul de ga"e necesar chiar daca acestea sunt stranse la ma?imum cu capacul. ;ediul este gata de a %i %olosit mai departe in momentul in care miceliul s-a de"#oltat in intreaga masa a acestuia. eo&icei astept pana cand miceliul s-a de"#oltat la supra%ata mediului mai mult de Dmm dupa care il %olosesc la inocularea altor medii. aca %olositi pungi in loc de &orcane pentru producerea miceliului) procedura in sine este aceeasi. $u tre&uie sa #a %aceti griji pentru contaminantii care ar putea sa patrunda in punga , acestia #or %i omorati de perhidrolul din mediu. Ce se poate spune in ca"ul utili"arii perhidrolului in culturile lichideA $u am urmarit aceasta posi&ilitate) din doua moti#e. Primul este ca orice metoda de inoculare a unei culturi lichide necesita ca aceasta sa %ie inoculata cu un mediu lichid 6miceliu "dro&it in mi?er) etc.7) metoda care eli&erea"a o mare cantitate de en"ime care descompun perhidrolul din mediu. /l doilea moti# este ca) presupunand ca primul moti# este re"ol#at) ma astept ca sa scada rapid concentratia de perhidrol din cultura lichida datorita circulatiei li&ere de spori intacti purtatori de en"ime. 6in su&straturile solide miceliul este captusit intr-o anumita "ona) si concentratia de perhidrol ramane in su&strat la un ni#el accepta&il7. 0caderea concentratiei de perhidrol poate %i compensata prin adaugarea regulata de perhidrol proaspat) dar aceasta ar presupune o metoda de masurare a concentratiei de perhidrol in solutii %oarte diluate.

Coloni#area compostului
Coloni"area compostului de %ructi%icare a ciupercilor) este cel de-al treielea si ultimul dintre stadiile de producere a ciupercilor eoarece perhidrolul este o solutia atat de ie%tina) este con#ena&il %inanciar ca sa adaugam su%icienta solutie de perhidrol in su&stratul de %ructi%icare pentru a-l proteja de contaminanti. 0i dintr-un punct de #edere tehnic) procedand in acest mod este posi&il sa crestem ciuperci care descompun lemnul %ara a %i ne#oie sa sterili"am su&startul su& presiune sau sa-l %ier&em. Pentru procedurile pre"ente in acest #olum) su&stratul ales este unul care nu contine en"ime care descompun perhidrolul. Perhidrolul nu #a aduce nici un &ene%iciu su&straturilor care au o mare acti#itate &iologica) cum ar %i &alegarul) paiele pasteuri"ate sau talajul o&tinut din lemn #erde tratat in apa %iarta. Primul material pe care l-am gasit ideal pentru a %i utili"at impreuna cu perhidrolul este rumegusul. Rumegusul pe care il %olosesc este tratat termic) ast%el incat acesta nu #-a descompune perhidrolul) chiar si %ara %ier&ere su& presiune. Ca re"ultat) acest rumegus poate %i pasteuri"at con#ena&il adaugand apa %ier&inte peste el. Ca atare aceasta apa %ier&inte aduce su&startul la gradul de umiditate indicat pentru a %ace din acesta su&stratul ideal pentru %ructi%icarea ciupercilor. 6cand turnati apa %ier&inte peste granulele de rumegus) acestea se des%ac la loc in rumegusul din care au pro#enit7. !ot atat de &ine) puteti %olosi si rumegusul re"ultat din prelucrarea lemnului uscat termic in cuptoare. 6in ca"ul rumegusului de &rad presupun ca aceasta incal"ire distruge o parte din inhi&atorii pre"enti in rasina &radului7. /#eti grija ca rumegusul sa nu contina di%eriti aditi#i. 6marea majoritate nu contin7. 4n alt su&strat pe care l-am %olosit cu perhidrol sunt granulele de %i&ra de hartie reciclata. /cest produs a %ost o&tinul in urma a doua tratamente termice de curatire. >ranulele totusi sunt G0H umede inainte de a adauga apa. 9a %el ca si in ca"ul granulelor de rumegus) acestea nu contin nici un %el de en"ime. $eajunsul acestuia este pretul) deoarece orice material %olosit pe post de pat pentru animale #a %i de cel putin trei ori mai mare decat granulele din rumegus. aca in "ona d#s. nu e?ista granule de rumegus sau de %i&ra de hartie) atunci tre&uie sa luati in considerare procedurile pre"entate in cel de-al doilea #olum pentru prepararea su&straturilor. /ceste proceduri #a permit sa %olositi o mare di#ersitate de materiale pe post de su&straturi) inclusi# acelea care contin en"ime care descompun perhidrolul. 0ingurul material care $4 poate %i %olosit in procedurile cu perhidrol este rumegusul umed) acela care re"ulta din prelucrarea &ustenilor. aca a#eti un alt tip de su&strat care doriti sa-l %olositi cu perhidrolul) sa "icem hartia sau cartonul %olosit) dar planuiti sa-l pasteuri"ati si nu sa-l %ier&eti su& presiune) #a tre&ui sa %iti sigur ca acesta nu contine en"ime dupa ce l-ati pasteuri"at. Puteti sa testati simplu prin punerea unei mici cantitati de material intr-o cana si adaugarea unui strop de solutie de perhidrol GH. aca nu se intampla nimic imediat) asteptati

17

un pic. Cand en"imele de descompunere a perhidrolului se gasesc in su&strat) atunci amestecul #a scoate &ule si #a spumega. aca en"imele nu sunt pre"ente) atunci amestecul nu #a arata di%erit de un su&strat caruia i-ati adaugat apa. Recipientele pentru %ructi%icarea su&straturilor #aria"a de la o specie de ciuperca la alta. Pentru ciupercile care descompun lemnul) marea majoritate a containerelor #or contine rumegus 6care nu-l #om o&tine din granule de rumegus7) cel putin 1H #ar pudra) su%icienta apa pentru a o&tine in %inal o umidiatate a su&stratului de +0-+DH si D-20H din greutatea su&stratului uscat suplimenti nutritionali cum ar %i tarate de ore" 6care asigura 0)1-0)EH din necesarul total de a"ot7. Concentratia ridicata de a"ot din rumegusul suplimentat se traduce in general printr-o productie mai mare de ciuperci. In acelasi timp) concentratia ridicata de a"ot ridica riscul contaminarii. Cu metoda perhidrolului) pericolul contaminarii nu #a creste aprecia&il odata cu cresterea ni#elului de a"ot. =ricum) pentru a %i in partea sigura a lucrurilor) rareori ridic concentratia a"otului peste 0)EH

+alajul si densitatea su$stratului

In mod traditonal recipientele contin si talaj) dar eu nu l-am inclus niciodata in su&straturi din moment ce necesita ca acestea sa %ie %ierte separat su& presiune iar mai apoi adaugate restului de su&strat. 4ni culti#atori cred ca talajul este crucial pentru cresterea ciupercilor shiita<e. $u l-am gasit a %i necesar sa-l utili"e" in ca"ul ciupercilor 5. ulmarius) P. eryngii) sau 5. erinaceus. =ricum) pentru 5.erinaceus) am gasit ca %iind &ene%ica compresarea cu mainile a rumegusului pana cand tot aerul pre"ent in acesta 6dar nu si apa7 s-a eliminat. /ceasta ser#este in acelasi mod in care talajul este %olosit pentru a crea un su&strat cu o densitate mai mare. Imi pot imagina ca ciuperci ca 5. erinaceus) care cresc pe copacii de lemn de nuc sau cires) pre%era mai degra&a su&straturi dense decat cele pu%oase. In metodele traditionale %ara perhidrol) nu este indicat ca sa presati su&stratul datorita pericolului de a crea conditii anaero&e pentru organismele contaminatoare. Cu perhidrolul pre"ent in su&strat acest lucru nu se intampla deoarece prin descompunerea perhidrolului o?igenul produs distruge organismele care alt%el s-ar gasi intr-un mediu anaero&.

Prepararea rumegusului cu suplimenti si perhidrol

Iata cum tre&uie sa procedati in ca"ul granulelor de rumegus1 1. 2. Prima data) curatati &ine o galeata cu capac de 20l din plastic. 6rutina mea de curatare presupune spalarea interiorului galetii cu ajutorul unui &urete si a unui detergent &iodegrada&il si apoi clatirea acesteia7. Clatiti galeata si capacul acesteia in apa clocotita , o scu%undare totala a acestora ar %i ideala. in acest moment) #a tre&ui sa e#itati ca sa mai atingeti interiorul galetii sau a capacului acesteia. Puneti galeata goala pe un cantar si cantariti cam G<g de granule de rumegus daca sunt din stejar sau 2)2-2)D<g daca acestea sunt din &rad 6%olosesc un &orcan de 1<g pe care-l %olosesc pe post de lopata si care l-am sterili"at cu putina apa in cuptor) %ara a %i ne#oie de o pasteuri"are7. Va tre&ui sa %aceti propriile d#s. ajustari in %unctie de granulele de rumegus pe care le a#eti si a rumegusului care re"ulta din acestea si &ineinteles lasand loc pentru suplimenti si miceliu precum si pentru spatiul necesar unui amestec e%icient a continutului. aca %olositi suplimenti soli"i) atunci acestia pot %i adaugati in acest moment. /daugati #arul. aca acesta contine en"ime atunci #a tre&ui sa %ie copt la E00C pentru mai multe ore. $u %olositi dolomit) din cau"a continutului sau de magne"iu care inhi&a de"#olarea ciupercilor. Pentru ciupercile care cresc pe rumegus de stejar %olosesc apro?. +0gr de #ar) sau G0gr pentru cele care cresc pe lemn de &rad. Cier&eti intr-un #as cu capac jumatate din apa care urmea"a sa o adaugati. 6apa tre&uie sa nu contina particule #i"i&ile7. Pentru acest pas %ier& G)D litri de apa pentru E<g de granule de rumegus 6apro?.G litri de apa pentru G<g de granule de rumegus de &rad7. aca %olositi suplimenti nutritionali solu&ili) puteti sa-i adaugati inainte de a %ier&e apa. Puteti sa e?perimentati di%erite grade de umiditate pentru speciile pe care urmea"a sa la cresteti. 4nul dintre a#antajele pre"entei perhidrolului in su&stratul %inal este ca puteti sa adaugati mai multa apa decat ar %i #oie in mod normal) %ara a crea "one anaero&e propice de"#oltarii contaminantilor. =ricum rumegusul tinde sa a&soar&a mai multa apa decat poate incorpora in el) ceea ce %ace di%icila turnarea lui in pungi %ara a #arsa. 9a 1 minut dupa ce apa a inceput sa %iaer&a) dati-o cu grija jos de pe %oc si turnati-o peste su&strat. Puneti capacul la galeata si amestecati prin in#artirea galetii timp de cate#a minute pentru ca apa sa %ie distri&uita. Cier&eti intr-un alt #as cu capac restul de apa necesara 6in %unctie de tipul de rumegus pe care-l a#eti7. upa ce apa a %iert 1 minut luati-o jos de pe %oc si lasati-o sa se raceasca cu capacul pus pe ea. Veti %olosi aceasta apa pentru a adauga perhidrolul in ea. 9asati galeata cu su&strat sa se raceasca cu capacul pus pe ea. Racirea durea"a de o&icei cate#a ore. Cundul galetii poate %i cald cat sa puteti tine mana pe el in momentul in care doriti sa adugati perhidrolul.

G.

E. D.

+.

F.

-.

*.

10. Cand apa din #asul al doilea s-a racit) adaugati cca. 120ml de perhidrol GH.

18

11. !urnati perhidrolul ast%el diluat peste rumegusul din galeata care s-a racit) amestecandu-l prin in#artirea galetii. /st%el se o&tine o concentratie %inala de apro?imati# 0)0GH. 12. 9asati su&stratul sa se raceasca la temperatura camerei. /cum el este gata sa %ie %olosit. Pro&a&il #a intre&ati dupa atatia pasi din aceasta procedura) de ce nu se poate simpli%ica urmand pasii de la procedura ';iceliu in 10 minute( A aca concentratia de perhidrol a %ost crescuta pentru a compensa descompunerea din su&stratul cald) atunci perhidrolul poate %i adaugat la inceputul procedurii impreuna cu toata apa. /cest lucru s-ar putea do#edi posi&il cu o concentratie initiala su%icient de mare de perhidrol. =ricum) su&stratului ii ia de doua ori mai mult timp sa se raceasca daca intreaga apa clocotita este adaugata peste el. In aceste conditii) presupun ca perhidrolul #a a#ea sanse minime sa supra#ietuiasca e?punerii indelungate la caldura) chiar daca concentratia lui initiala a %ost marita de cate#a ori.

!uplimenti nutritionali pentru compost

aca utili"ati suplimenti nutritionali traditionali cum ar %i meiul sau taratele de ore") #a tre&ui sa le %ier&eti su& presiune. In timp ce sunt inca calde) suplimentii sterili"ati se toarna in su&stratul rece pasteuri"at. /#eti grija sa stergeti picaturile de pe partea e?terioara a &orcanelor inaintea turnarii. ;area majoritate a suplimentilor traditionali %olositi in culturile de ciuperci necesita %ier&erea su& presiune pentru eliminarea en"imelor care descompun perhidrolul inaintea pasteuri"arii su&stratului. 6/ceste en"ime sunt remarca&il de sta&ile) si pasteuri"area standard nu este su%icienta in general pentru inacti#area lor) chiar si in ca"ul suplimentilor mai delicati cum sunt taratele7. =ricum) asa cum am discutat in sectiunea dedicata producerii miceliului) am gasit acum cati#a suplimenti care sunt li&eri de en"ime si care pot %i adaugati %ara o sterili"are su& presiune) in acest ca" amestecate in rumegus. oi dintre suplimentii care sunt produsi la scara comerciala sunt deja %olositi in industria de ciuperci lamelare 60yl#an:s ;illichamp G000 si C> +07. /cestia contin proteine de soia denaturate si respecti# gluten de porum& denaturat) e#ident ca prin procesul de denaturare se descompun en"imele. /cesti suplimenti sunt %oarte #alorosi) dar culti#atorii casnici s-ar putea sa intampine di%icultati in o&tinerea acestora. In acelasi timp) tre&uie sa a#em grija ca acestia sa nu se deteriore"e in maga"ia noastra) in mod special pentru ;illichamp G000. Cate#a %orme mai costisitoare de proteine procesate se gasesc mai usor) cum sunt1 proteinele #egetale) lapte pra% de soia sau lapte pra% de #aca. 4n alt tip de supliment care poate %i %olosit %ara a %i necesara %ier&erea su& presiune sunt %ertili"atorii chimici simpli. in moment ce acesti %ertili"atori nu pro#in din organisme #ii) acestia nu contin en"ime care sa descompuna perhidrolul. Cu toate acestea) marea parte a nutrientilor pot %i totusi %olositi in cresterea miceliului dupa o perioada de adaptare. aca doriti sa incercati aceasta metoda de suplimentare) eu recomand ca sa preparati miceliul cu acelasi tip de supliment) ast%el incat perioada de adaptare a a#ut loc deja pana in momentul in care inoculati compostul. easemenea) a#eti o sansa in plus sa #edeti cum %ertili"atorii pe care ii detineti ajuta la cresterea organismelor. Cormula %ertili"atorilor #aria"a %oarte putin) ast%el ca este indicat sa testati %ertili"atorul pe o cultura mica inainte de a-l %olosi in compost. 4reea este o sursa de a"ot o&isnuita in %ormula %ertili"atorilor chimici) si este pro&a&il posi&il sa o utili"am ca supliment %ara o %ier&ere su& presiune. aca doriti ce#a mai 'organic( decat %ertili"atorii arti%iciali 6si este un moti# &un de a e#ita dependenta de su&stante care necesita energie si petrol pentru producerea lor7) urina umana si cea animala poate %i %olosita ca supliment care nu necesita %ir&ere su& presiune. =ricum) ea tre&uie pe cat posi&il sa %ie tinuta in locuri %ara micro-organisme pana in momentul in care #-a %i %olosita. /daugarea de perhidrol poate %i un mod de a %ace aceasta.

Calculul cantitatii de suplimenti pe care tre$uie sa-I adaugam

Cum puteti sa calculati cantitatea de suplimenti pe care urmea"a sa o %olositiA Calculele sunt doar apro?imati#e) si in %inal #a tre&ui sa luati deci"ii in &a"a productiei de ciuperci pe care ati o&tinut-o in %unctie de cantitatea de suplimenti pe care ati utili"at-o. ar puteti sa #a %aceti o idee despre cantitatea de suplimenti pe care sa o adaugati consultand cartea lui 0tametsMs >ro3ing >ourmet and ;edicinal ;ushrooms) unde in ane?e de"#aluie ca taratele de ore" au un aport $P8 6a"ot ,%os%or-potasiu7 in raportul 2-1)G-1. /st%el) daca su&stratul de o&icei are ne#oie de suplimenti de tarate de ore" intre D-20H) as cum 0tamets sugerea"a) atunci un %ertili"ator 20-20-20) care are de 10 ori mai mult a"ot decat taratele de ore") #a tre&ui sa adaugati de 10 ori mai putin) sau 0)D-2H din masa uscata a su&stratului. aca adaugati G0gr de tarate de ore" atunci #a tre&iu sa adaugati doar Ggr de %ertili"ator 20-20-20) adica a "ecea parte. In ca"ul suplimentilor comerciali) #a tre&ui sa a%lati de la producator procentul de a"ot pe care-l contine) si sa-l impartiti la 2 ca sa a%lati %ractia din cantitatea de tarate de ore" pe care tre&uie sa o adaugati. 0yl#anMs ;illichamp G000) produs din soia) are in jur de F.GH a"ot) aste%l ca #a tre&ui sa utili"ati N din cantitatea de tarate de ore" pe care ar %i tre&uit sa o %olositi. Puteti sa %aceti si calculul direct tinand cont ca tre&uie sa a#eti o concentratie de 0)1-0)EH de a"ot in su&startul %inal) %ara a mai %ace re%erire la taratele de ore" utili"ate de 0tamets. 1. Impartiti procentul de a"ot din supliment la procentul de a"ot dorit in su&stratul %inal.

19

2.

Impartiti numarul gasit anterior la greutatea totala a su&stratului pentru a a%la cantitatea de supliment pe care tre&uie sa o adaugati.

/ste%el) daca doriti sa o&tineti concentratia de 0)2H a"ot in su&stratul %inal 6care necesita suplimentarea cu 10H din masa uscata a su&stratului daca %olosim tarate de ore"7) ce cantitate de pra% de soia tre&uie sa adaugamA aca pra%ul de soia contine F)+H a"ot) atunci F)+ imparti la 0)2 re"ulta G-. aca masa totala a su&stratului este de 2.D<g) atunci 2.D impartit la G- da +Dgr de pra% de soia de adaugat.

ota la masurarea Ph-ului su$stratului

.u %olosesc indicatori uni#ersali colorati pentru masurarea ph-ului in gama E-10 a mediilor %olosite ca su&straturi) urmarind ca acesta sa %ie in gama +-F in cele mai multe ca"uri. Indicatori sunt ie%tini si con#ena&ili) si printr-o comparare in trei culori) sunt sigur de citirea pe care o e%ectue". =ricum) nu este o idee prea &una ca sa masori p5-ul cu o &anda de hartie dupa ce ai adaugat perhidrolul) din moment ce acesta poate modi%ica caracteristicile indicatorului colorat. In culturile de agar si in cele de productie a miceliului) masurarea se poate %ace usor inainte de sterili"are. In ca"ul granulelor de rumegus) %olosindu-#a de e?. de o cana de masura 6una care a %ost clatita in apa clocotita7 luati o mica cantitate din continutul galetii dupa ce ati adaugat apa si #arul. /poi %olosindu-#a de indicatorul uni#ersal puteti sa masurati p5-ul su&stratului scos. /tentie) oricum citirea pe care o %aceti #a da doar o idee relati#a despre p5) deoarece e?perimentati inainte ce miceliul sa %i %ost adaugat si #arul care se di"ol#a incet. 0uplimentarea cu Ca=5 6#ar stins de constructii7 re"ol#a aceasta pro&lema) deoarece se di"ol#a si reactionea"a mult mai repede) dar pentru o parte din ciuperci ar %i mai &ine daca acesta s-ar di"ol#a mai incet) mentinand sursa de alcalinitate. Va tre&ui doar sa cali&rati cantitatea de #ar utili"ata do"and-o in %unctie de ultima recolta de ciuperci pe care a-ti o&tinut-o.

Containere pentru compost

In mod traditional) culturile pe rumegus au %ost crescute in saci de plastic speciali cu %iltrare microporoasa) pentru a asigura schim&ul de ga" %ara a permite insa intrarea contaminantilor. In pre"enta perhidrolului in compost) oricum) #eti putea sa %olositi saci ordinari utili"ati pentru gunoi pentru cresterea ciupercilor 6cu o economie de 0)D-0)-K per punga7. .#ident ca procesul %olosit pentru reali"area acestora implica pasteuri"area) ast%el incat acestia nu #or pre"enta urme semni%icati#e de contaminare. aca #eti %olosi aceste pungi de plastic) atunci #a recomand sa le %olositi pe acelea care sunt %acute din plastic dens) a#and grosimea de 1G)D micrometri sau mai mica. /ceste pungi sunt su%icient de su&tiri pentru ca o?igenul sa di%u"e"e prin ele) ast%el incat culturile pot ajunge la maturitate cand acestea sunt etans inchise prin rasucire si legare. easemenea) pungile care sunt su&tiri par a %i %acute din PVC) acestea putand imprastia re"iduri de estrogen in cultura de ciuperci) si in mod cert acestea sunt impregnate si cu %ungicide. aca nu %olositi containerele traditionale) atunci #a tre&ui sa puneti pungile in interiorul unor containere de marime apropiata pentru a da o %orma su&startului. Cutiile de carton) in care puteti sa puneti pana la 2)D<g de su&strat) pot %i %olosite dupa ce interiorul acestora a %ost curatat de resturile de alimente care au %ost pre"ente in ele. Pungile %olosite nu sunt &iodegrada&ile. = alternati#a la acestea sunt galetile de plastic cu capac de F-11l) pre%era&il din polietilena. >aletile de 20l sunt &une dar sunt un pic cam prea mari pentru cultura pe rumegus. /cestea pot %i curatate cu detergent dupa care clatite cu apa clocotita. aca capacele nu sunt inchise ermetic pe durata de"#oltarii pentru a putea permite schim&ul de ga"e) acestea de#in #ase de cultura e?celente pentru speciile de ciuperci care cresc #ertical cum ar %i P. .ryngii. Pentru speciile care cresc pe ori"ontala precum 5. .rinaceus aceste galeti sunt &une cu conditia ca in momentul in care urmea"a sa %ructi%ice) acestea sa %ie culcate pe o parte. 64mplu galeata doar la 12G ma?imum L din capacitatea acesteia) ast%el incat partea goala a galetii #a %i o &ariera umeda7. 5. 4lmarius #a %i un pic inghesuit in spatiul acestor galeti) cu e?ceptia ca"ului in care umpleti galeata pana aproape de capacitatea ma?ima) ast%el incat ciorchinele acestora sa poata sa creasca in a%ara galetii. Pentru a o&tine a doua recolta de ciuperci din acelasi compost) atunci #a tre&ui ca sa intoarceti in galeata compostul cu %undul in sus deoarece acestea nu-i place sa creasca de doua ori pe aceeasi supra%ata.

Inocularea compostului cu suplimenti

Prepar miceliul pentru inoculare in mod traditional1 1. 2. Cu o "i inainte de inocularea miceliului) %aramite" cat pot de mult miceliu din &orcan prin lo#irea acestuia de un o&iect tare protejat cu o supra%ata moale. Cand miceliul sa des%acut in particule) pun la loc &orcanul si-l incu&e" peste noapte pentru a da o sansa acestuia sa incepa sa creasca din nou. /cest lucru produce o di%erenta considera&ila in #ite"a cu care acesta #a coloni"a intregul compost. aca lucre" cu miceliu pe seminte) acesta imi con%era sansa de a #edea contaminarea cu &acterii a miceliului prin aparitia de seminte Oumede( sau unsuroase si pe care nu s-a de"#oltat nici un pic de miceliu. Cand miceliul a ajuns la maturitate prin metoda perhidrol) pre"enta a 2-G nuclee de seminte Oumede() pro&a&il ca nu #or inter%era cu restul semintelor) ast%el incat #eti putea sa coloni"ati cu succes compostul din moment ce &acteriile care sunt in stare sa traiasca e?punerii la perhidrol sunt in general organisme &enigne cand sunt in cantitati mici. =ricum) daca a#eti mai mult de 2-G nuclee) atunci &acteriile #or coloni"a incet dar sigur su&stantial compostul) care ar putea sa dea o sansa mucegaiului sa castige teren. /st%el) ca pro&a&il) #eti dori sa aruncati miceliul care are o cantitate su&stantiala de nuclee Oumede(. Inocul"e" compostul prin imprastierea rapida a miceliului %aramitat in galeata de 20l in care se gaseste compostul. Inchid cu capacul si amestec totul &ine prin rotirea galetii. !orn compostul in pungi. Ciecare punga este cu gura in sus si se gaseste intr-o cutie de carton de dimensiune adec#ata cantitatii de compost pe care dorim sa o punem in pungi.

G.

E.

20

D.

Cand am umplut punga pana la capacitatea cutiei de carton) pun capacul galetii la loc si a#and grija ca sa nu ating supra%ata interioara a pungii scutur un pic punga pentru ca rumegusul sa poata patrunde si in e#entualele locuri in care punga s-a suprapus) apoi rasucesc gatul pungii dupa care o leg strans. In %inal mai comprim compostul apasandu-ma in jos cu mainile pe punga) incet dar %erm. /m o&ser#at ca acest lucru pentru unele specii de ciuperci mareste #ite"a de crestere) in mod special in ca"ul in care rumegusul este din lemn de &um&ac sau &rad.

+.

upa ce etichete") cutia este pregatita pentru incu&are) si de aici incolo) urme" procedura standard de crestere a ciupercilor. Puteti %olosi &locurile de miceliu re"ultat %ie pentru o&tinerea unei recolte de ciuperci) %ie pentru inocularea &ustenilor sau a paturilor de talaj in natura.

-ormarea ciupercilor
Pentru marea majoritate a speciilor de ciuperci culti#ate) %ormarea ciupercilor incepe imediat dupa ce culturile au %ost mutate pentru o perioada in locuri cu temperaturi sca"ute) dupa ce li s-a o%erit mai multa lumina si mai mult aer) presupunand ca su&stratul a %ost coloni"at complet. In acest moment nu mai este ne#oie de mai mult perhidrol) din moment ce miceliul este sta&ili"at. Procedura precisa de inducere a %ormarii ciupercilor di%era de la o specie la alta) si acesta nu este scopul acestui manual pentru in%ormarea despre %iecare dintre ele) dar #a #oi indica liniile directoare pe care tre&uie sa le urmati pentru speciile mele %a#orite. oua dintre speciile de ciuperci %oarte %amiliare mie sunt doua dintre cele mai usor de crescut ciuperci1 5ypsi"ygus ulmarius 6the White .lm mushroom7 si 5ericium erinaceus 69yon:s ;ane sau Pom Pom7. ;ulte alte alte ciuperci din specia =yster urmea"a aceleasi proceduri precum 5. 4marius. Celelalte specii %amiliare mie sunt Pleurotus eryngii 68ing =yster7 si /garicus su&ru%escens 6almond mushroom7 urmea"a un tratament putin di%erit de primele doua. 0hiita<e urmea"a cu totul alte proceduri. ;ulte din speciile de ciuperci care 'cresc( usor sunt gata sa %ructi%ice cand compostul a %ost (cucerit( de miceliu. e cele mai multe ori acesta capata culoarea al&a un locul celei maro originale. Cat timp ii tre&uie unei culturi pentru a ajunge la maturitate depinde de miceliu) compost si de temperatura de incu&are. Ciupercilor 5ericium le poate lua 2-G sapatamani pana cand sa %orme"e primele mici primordii glo&urare al&e de ciuperca la supra%ata compostului) dar eu le las pana la 1 luna inainte de a deschide pungile. Ciupercii 5. ulmarius ii tre&uie D saptamani in ca"ul compostului de rumegus de &rad sau paie si + sapatamani pe rumegus de stejar 6la temperatura camerei7) dupa care mici grame"i de primordii #or incepe sa se %orme"e spontan. In urma taierea pe laterala pungii) in %orma de P sau a unei singure crapaturi cu ajutorul unui cutit curat) 5. ulmarius precum si alte specii de ciuperci din %amilia =yster) #or crea primordii pe partea unde a %ost per%orata punga in 1-2 sapatamani) urmand ca ciupercile sa se de"#olte repede. Incepeti sa spray-ati apa din momentul in care ciupercile au ajuns la cca. 2)D cm. 5ericium) deasemenea #a %orma ciuperci pe partea laterala a pungii) dar in perioada iernii gasesc mai usor de crescut ciuperci de mare dimensiune daca le las sa %ructi%ice in punga. Intoarceti simplu pe o parte punga si deschideti-o doar putin) permitand ca schim&ul de ga"e sa ai&a loc) dar creend in continuare o &ariera de ume"eala. Corpurile ciupercilor care %ructi%ica #or %i dispuse la intamplare pro#enind din primordiile initiale. aca urmea"a sa cresteti doar cate#a pungi cu ciuperci) #entilarea nu #a aduce mare castig. ar cu cat #eti a#ea mai multe pungi) necesitatea #entilarii este necesara pentru indepartarea dio?idului de car&on care se acumulea"a. aca ciupercile nu primesc su%icient aer pe masura ce se de"#olta) aceste se #or de%orma. Ciupercile din %amilia =yster si 5. ulmarius) de e?emplu) #or creste a#and piciorul %oarte lung si palariile ciupercilor de %orma iregulara) atunci cand concentratia de dio?id de car&on este prea mare. Cand #eti a#ea su%icient de multe pungi de culti#at) atunci necesitatea unui sistem de stropire automat nu se a%la departe. Retineti ca daca urmea"a sa cresteti 5. ulmarius sau alte specii de =yster in casa) pro&a&il ca #a tre&ui sa #a luati precautiile necesare pentru a #a proteja de cantitatea enorma de spori pe care acestea le produc. Culegerea ciupercilor cand sunt tinere #a poate ajuta sa scadeti ni#elul de spori. /coperirea culturii cu o %olie de polietilena sau orice alt material #a retine sporii in interiorul acesteia in timp ce #a permite schim&ul de ga"e cu e?teriorul) necesar %ructi%icarii. =ricum) daca cine#a din %amilie este sensi&il la spori) #a tre&ui sa puri%icati aerul de spori cu ajutorul %iltrelor) daca nu) atunci cresteti-le in a%ara cladirii. Ciupercile /lmond) 3hite &utton) precum si 8ing 0tropharia si 0haggy ;ane) si uneori chiar si 8ing =yster toate au ne#oie de un strat de sol aplicat culturii de ciuperci pentru ca sa le stimule"e sa %ructi%ice. 0tratul de sol este mi?tura menita sa reproduca ume"eala) %ria&ilitatea unui pamant argilos. /ceasta contine microorganisme care sa accelere"e %ormarea ciupercilor si de asemenea creea"a un re"er#or de ume"eala pentru cresterea lor. In general contine doar putine elemente nutriti#e necesare cresterii miceliului si acest lucru trimite de asemea un semnal culturii de ciuperci ca aceasta sa inceapa %ormarea ciupercilor. ;area majoritate a lor contin tur&a. = %ormula simpla pe care am utili"at-o la cresterea ciupercilor /lmond necesita simpla amestecare a unei parti de tur&a amestecata cu o parte de pamant de gradina) plus o mana intreaga de gips 6sul%at de calciu7 pentru F-11<g. de mi?tura ume"ita pana la saturare. 0tratul de sol este aplicat in partea superioara a culturii de ciuperci a#and o grosime de pana la Dcm. /#eti grija sa nu il tasati) poro"itatea acestuia %iind necesara pentru incurajarea %ormarii primordiilor de ciuperci. ;lastinile de tur&a sunt cunoscute ca un ha&itat primejdios) asa ca a#em ne#oie de alternati#e pentru a inlocui tur&a ca material de initiali"are a %ructi%icarii. Culti#atorii din di%erite parti ale lumii au inceput sa gaseasca alternati#e) asa cum sunt cele pe care le puteti gasi cautand in &a"a de date a patentelor din 40 6#e"i http122333.uspto.go#27. In unele ca"uri pamantul este su%icient ca si pat sau pamant plus silicati. 0ilicatii in sine pot %i o alternati#a 6oricum acestia nu #or %urni"a microorganisme7. Ciupercile /lmond si 8ing =yster nu au a&soluta ne#oie de acest sol 6patul de sol pare sa accelere"e %ormarea primordiilor in ca"ul P. eryngii7 ast%el ca modi%icarea conditiilor ar putea sa duca la o %ructi%icare &una %ara aceste organisme.

21

aca nu aplicati un pat de sol atunci #eti a#ea ne#oie sa asteptati 1-2 saptamani in plus pentru ca miceliul sa se de"#olte in intreaga masa si inainte sa se %orme"e primordiile. Cu ciupercile /lmond) acesta este timpul in care cultura tre&uie sa se incal"easca 6eu pun cutia cu cultura deasupra unui radiator pentru a %i sigur ca acestea se incal"esc su%icient7. .ste de asemenea perioada de stropire usoara a patului la %iecare 2 "ile pentru a-l mentine umed. 6pentru P. eryngii nu sunt necesare incal"irea si stropirea7. Ciupercile in mod u"ual incep sa se %orme"e in cate#a "ile dupa ce miceliul a iesit la supra%ata patului de sol.

Plani%icarea pe anotimpuri
aca nu cresteti doar cate#a ciuperci) a#eti un spatiu rece si i"olat cum ar %i o pi#nita luminoasa) pro&a&il ca #eti putea sa cresteti ciupercile %a#orite pe toata durata anului. =ricum daca urmea"a sa cresteti in natura sau doriti sa cresteti multe ciuperci inauntru 6ast%el incat #eti a#ea ne#oie de #entilarea naturala7) #a tre&ui sa #a planuiti dinainte ca sa a#eti culturile cu ciuperci potri#ite se"onului. .u cresc ciupercile in pi#nita tinand geamurile deschise si a#and un #entilator pentru aer proaspat) ast%el ca ciupercile cresc mai greu in perioada cea mai calda din #ara si in cea mai rece perioada din iarna. Inchiderea geamurilor nu este optionala) deoarece dio?idul de car&on se #a acumula si #a inhi&a %ormarea ciupercilor. Incal"irea si racirea aerului adus din e?terior este desigur posi&ila) dar creste in mod semni%icati# %actura de energie) prea mult pentru gustul meu. /st%el ca ciupercile mele produc cel mai &ine prima#ara si toamna. In cea mai rece perioada a iernii atat temperatura cat si ni#elul de temperatura scade. !uturor ciupercilor le ia un timp mai indelungat ca sa coloni"e"e compostul. P. eryngii %ructi%ica cu di%icultate si 5. ulmarius creste %oarte incet producand picioare mai lungi si palarii de%ormate daca lumina si temperatura sunt prea sca"ute. 5. erinaceus de asemenea creste incet in aceasta perioada) dar aceste specii #or a#ea o productie normala) dar mai mica) de ciuperci chiar si in perioada cea mai rece din iarna. Ciupercile /. su&ru%escens au ne#oie de caldura) dar parado?al acestea produc %oarte &ine in timpul iernii in interiorul pi#nitei) deoarece ele #or %ructi%ica intr-o camera incal"ita si nu au ne#oie de atat de mult aer si lumina precum alte ciuperci. In partea cea mai calda a #erii cand e?ista lumina su%icienta s-ar putea sa intampinam di%icultati la initiali"area %ructi%icarii la temperaturi inalte. ;entinerea umiditatii la temperaturi ridicate) de asemenea) poate %i di%icila. =ricum am %ructi%icat 5. erinaceus pe compost uscat la *0 grade in aer@ e#ident ca aerul proaspat a initiali"at %ructi%icarea din moment ce 5. erinaceus din pi#nita re%u"a sa %ructi%ice pana cand temperatura a sca"ut su&stantial. Ciupercilor /. su&ru%escens le place #remea calda si tind sa %ructi%ice dupa ce #ar%ul de temperatura a trecut. >anoderma lucidum pre%era de asemenea #remea calda la %el ca 0tropharia.

Cresterea in natura versus cresterea in sera

=&isnuiesc sa cresc toate ciupercile mele in sere. /sta imi permite sa le cresc pe toata durata anului datorita temperaturilor moderate si de asemenea ma sal#ea"a de la pro&lemele cau"ate de melci si limacsi) carora le plac ciupercile si care cresc in numar mare in "ona mea. 6in momentul de %ata am cati#a limacsi care incearca sa se catere pe %erestre si sa ajunga de pe postamentul de ciment e#entual la culturile de %ructi%icare7. Caprioarele de asemenea mananca ciuperci si insectele pot %i o pro&lema in culti#area in natura. /st%el ca in trecut am recomandat intotdeauna culti#area in sere. ar culti#area in natura are a#antajele ei. 4nul dintre moti#e este ca ciupercile %ructi%icate in natura au o aroma distincti#a superioara %ata de cele crescute in sera. e asemenea %ormarea ciupercilor poate %i mai ro&usta in aer proaspat decat in sera. .?ista mai mult spatiu %i"ic pentru ele. 0i mai este o mica pro&lema cu sporii care pot %i inhalati. Ciupercile para"itare pot %i reduse in actiunea lor printr-o acoperire intr-un %el sau altul cu %olie sau alte materiale dintr-un singur strat. aca regiunea d#s. se a%la in "ona temperata la marginea marii) ar tre&ui sa puteti sa cresteti ciuperci in natura pe toata durata anului. /st%el daca credeti ca puteti tine la distanta daunatorii) dati-i drumul si %ructi%icati culturile in natura. Veti a#ea ne#oie doar de o "ona um&rita care poate %i mentinuta umeda.

Culegerea ciupercilor
Cunoasterea momentului cand tre&uie sa culegeti ciupercile este o pro&lema #asta in a stii cat de mari cresc acestea si ce sanse au ca sa ajunga la maturitate. Cu P. eryngii si 5. ulmarius) des%acerea marginilor palariei este semnul u"ual ca ciuperca a ajuns la maturitate) dar tre&uie sa corelati cu marimea ciupercii pentru a %i sigur. Cu /. su&ru%escens) palaria se des%ace si lamelele incep sa ai&a o culoare rosiatica. Cu 5. erinaceus) se %ormea"a mici 'ace de gheata( si ciuperca de#ine mai %ina. ;area majoritate a ciupercilor se spune ca sunt mai gustoase daca sunt culese inainte ca acestea sa imprastie multi spori) cu toate acestea ele #or castiga in greutate daca sunt lasate sa creasca in continuare. .ste in mod sigur ade#arat ca 5. ulmarius este mai gustoasa cand este tanara) dar personal nu am %acut comparatii de gust pentru restul de specii pe care le cresc.

Pro$leme
In ciuda %aptului ca utili"e" perhidrolul pentru protectia culturilor de ciuperci) au %ost multe ca"uri cand lucrurile nu au mers asa cum am planuit) aparand contaminantii. e %iecare data a tre&uit sa gasesc cau"a pro&lemei si sa corecte" pro&lemele si de %iecare data mi-a %ost dat sa in#at ca utili"area perhidrolului in sine nu este o chestie %ara cusur. Procedurile pe care le-am descris aici sunt desprinse din cele mai &une in#ataminte personale) incorporand tot ce am in#atat din greseliile %acute si ar tre&ui sa asigure punctele de pornire necesare producerii unei culturi &a"ate pe perhidrol li&era de contaminanti. Cu toate acestea pro&lemele sunt partea ine#ita&ila a unei culturi de ciuperci si mai de#reme sau mai tar"iu #a tre&ui sa le re"ol#ati. Intotdeauna am gasit descurajant %aptul de a citi o lista cu lucrurile care pot merge rau) ast%el in loc de aceasta am creat o lista cu intre&ari care atrag atentia asupra di%eritelor aspecte ale procesului de culti#are in scopul re"ol#arii pro&lemelor contaminantilor. aca adaugati perhidrol si a#eti in continuare o contaminare importanta ar tre&ui sa #a puneti singuri cate#a din intre&arile urmatoare1

22

.ste concentratia de perhidrol din solutia de stoc cea care tre&uie sa %ieA / trecut mai mult de o luna de cand l-ati masurat ultima dataA Cunctionea"a corect echipamentul de %ier&ere su& presiuneA .ste a&urul in masura sa intre in &orcanele d#s. si se echili&re"aA 6sunt capacele destul de des%acuteA aca %ier&eti su& presiune) ati permis timp de Dmin. ca a&urul sa se echili&re"e inainte sa puneti capacul #asului su& presiuneA7 .lementul pe care il %olositi pentru %ier&ere este su%icientA Cier&eti la o temperatura su%icient de inalta si pentru su%icient timp pentru a elimina contaminantii si) daca este necesar) en"imele care descompun perhidrolulA .ste su&stratul d#s. su%icient de umed pentru ca a&urul sa il penetre"eA 0uplimentii pe care ii adaugati sunt di"ol#a&ili inainte sa-i utili"atiA .ste perhidrolul adaugat distri&uit in toata masa mediuluiA .ste citirea p5-ului realaA 6perhidrolul este aparent mai sta&il in jurul p5-ului neutru7. aca su&stratul de %ructi%icare este contaminat) este miceliul d#s. curatA aca miceliul este contaminat) este mediul de agar curatA aca turnati li&er perhidrol in culturi e?ista picaturi care ajung in interior de pe supra%ete nesterili"ateA 0unt #asele Petri %ara urme ale mediului #echiA aca #asele de agar de#in contaminate) contaminarea este la supra%ata sau in masa agaruluiA aca este la supra%ata uitati-#a la o sursa de contaminare e?terna mediului de agar@ daca este in agar) contaminarea este de dinainte sau in timpul turnarii. /ti permis mediului sau su&stratului sa se raceasca su%icient inainte sa adaugati perhidrolulA .ste apa d#s. %ara particuleA V-ati uitat la toate sursele si materialele nesterili"ate si nepasteuri"ate care intra in contaca cu cultura d#s.A /u ciupercile su%icienta lumina 6dar nu e?puse ra"elor solare7) aer proaspat si umiditate pentru a creste la dimensiunea normalaA

Conclu#ii
eoarece am ajuns la s%arsitul acestui manuscris) sunt %ortat sa iau o pau"a de moment si sa ma autoe?amine". /m denumit acest #olum 3Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla4) si acum tre&uie sa ma intre& daca nu am e?agerat un pic prin atri&uirea acestui nume. upa toate) e?ista in continuare multe cai ca lucrurile sa mearga rau in culti#area ciupercilor decat cai care sa duca la o cultura %ara pro&leme. 0i uneori ma gandesc ca este o minune intr-de#ar ca o&tinem aceste organisme ca raspuns la ceea ce %acem ast%el incat sa producem aceste ciuperci delicioase. .i &ine) este o minune. 0i chiar cu intretinerea pe care perhidrolul o asigura culturilor) procesul este pe departe de a %i pro%esionist. ar ma simt multumit ca procedurile descrise aici %ac sa %ie posi&il pentru ho&isti cu un minimum grad de con%ort si tehnici sterile sa e?ecute toti pasii necesari unei culturi de ciuperci in spatiul casei proprii) mult mai usor decat inainte) %ara a %i ne#oie de echipamente speciale pentru controlul contaminantilor ci doar de #ase de %ier&ere si pipete de masurare. 0i %ara a mai %i stresati de contaminanti) culti#atorii casnici #or %i li&eri ins%arsit sa se %ocali"e"e pe lucrurile care ne atrag pe noi toti culti#atorii intr-un singur loc) urmarirea pentru mai mult timp a cresterii acestor %rumoase si delicioase ciuperci.

Despre autor
Rush Wayne este diplomat in Biochimie si Biologie ;oleculara la 4ni#ersitatea 5ar#ard si detine si o diploma de %i"ician in Biochimie la 4ni#ersitatea Cali%ornia din Ber<ley. / intrat prima data in contact cu procedurile de crestere a ciupercilor cand a a&sol#it in 1*F0) dar nu a

23

de#enit un culti#ator de ciuperci pana in 1**G) cand a reusit sa-si implemente"e ino#atiile continute in acest manual. Instructiunile de %olosire a perhidrolului in culti#area ciupercilor se a%la in posesia culti#atorilor de ciuperci din peste FD de tari de pe intreg glo&ul.

24

Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla

Cultivarea ciupercilor in regim casnic cu ajutorul perhidrolului Volumul II

R. Rush Wayne, Ph.D.

Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla Cresterea ciupercilor in regim casnic cu ajutorul perhidrolului Volumul II Copyright 2001 R. Rush Wayne. Ph. . !oate drepturile re"er#ate. $ici o parte a acestei lucrari nu poate %i reprodusa sau %olosita su& nici o %orma %ara permisiunea autorului acesteia..

Volumul I pu&licat su& titlul Cresterea ciupercilor prin metoda perhidrolului) ecem&rie 1**+ Volumul II pu&licat pentru prima data in /ugust 2000 Re#i"uit si adaugat) Iulie 2001

Visitati We& site-ul pentru in%ormatii despre Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla http122333.mycomasters.com24pdates.html precum si pentru ultimele si periodicele in%ormatii noi despre metoda perhidrol.

25

CUPRI ! Introducere 2$tinerea, Depo#itarea si Pastrarea culturilor de ciuperci

Utili#area epru$etei in loc de vasul Petri
e"a#antajele #aselor Petri /#antajele si de"a#antajele %olosirii epru&etei Prepararea epru&etelor cu perhidrol .%ectuarea trans%erului in si din epru&eta Curatarea miceliului din epru&eta

'ediul 5a#at pe 5ere 6'557 Pornind de la !pori

/#antajele si de"a#antajele pentru ca"ul in care porniti de la spori Re#i"uire a metodei sporilor in perhidrol Colectarea 0porilor >erminarea 0porilor prin ;etoda isc

&lte idei de o$tinere a miceliului %ara agar

e ce sa cautati un inlocuitor pentru agar Cum sa preparati discurile .%ectuarea trans%erurilor Curatarea miceliului Pastrarea culturilor %ara agar .?pedierea culturilor prin posta

Re-sterili#area cu ajutorul perhidrolului a vaselor Petri disponi$ili#ate Prepararea miceliului

'iceliu in pungi de plastic 8 3'iceliu in 9 minute4
/#antajele si de"a#antajele %olosirii pungilor de plastic Producerea miceliului Colosirea miceliului

'iceliu pe su$strat (In )* 'inute(

Inocularea su$stratului din paie %ara a %olosi miceliu
Cum sa preparati si sa inoculati $ote legate de procedura %olosita Pro&leme care pot aparea

Prepararea Compostului Compostul I: Prepararea paielor cu perhidrol 8 la temperatura camerei

/#antajele si de"a#antajele perhidrolului cand %olositi paie Ce se intampla cu en"imeleA Procedura de preparare a paielor sau a altor tipuri de sustrat $ote la aceasta procedura

Compostul II: Prepararea talajului din lemn neuscat cu perhidrol Compostul III: 2 metoda de 3pune-si-amesteca4 pentru su$straturile compati$ile cu perhidrolul
Ratiunile si a#antajele metodei 'pune-si-amesteca( Cate#a cu#inte despre rumegusul uscat in cuptoare Procedura 'pune-si-amesteca( la temperatura camerei 0uplimente naturale %olosite in aceasta metoda Cata apa tre&uie sa %olositi Cat perhidrol tre&uie sa utili"ati $ote la procedura 'pune-si-amesteca '

Conclu#ii Despre &utor

26

Introducere
intoarcere la meniu /m scris cel de-al doilea manual1 'Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla() pe de-o parte pentru a completa scaparile si omisunile din primul #olum si pe de alta parte) pentru a pre"enta cite#a idei noi de culti#are a ciupercilor care sa duca la reducerea timpului) a e%ortului si a &anilor in#estiti. 9a %el ca si in primul #olum) majoritatea metodelor din acest #olum) au %ost initial concepute pentru utili"are pentru culturi la scara mica sau casnica. ar doua noi metode de preparare a compostului descrise in acest #olum au %ost special concepute pentru culti#atorii care doresc sa lucre"e la scara comerciala. 0i aproape toate tehnicile pre"entate in aici) s-ar putea do#edi cel putin %olositoare in conte?tul unei productii la scara comerciala. Procedurile din acest #olum sunt organi"ate con%orm etapelor necesare in reali"area unei culturi de ciuperci. /st%el) prima data este pre"entata pastrarea culturilor si a sporilor de germinare a culturiilor. /poi urmea"a metodele de preparare a miceliului) incheindu-se cu procedurile de preparare a compostului. Procedurile din acest #olum presupun %aptul ca sunteti %amiliari"at cu metodele %olosirii perhidrolului ca element de pasteuri"are. aca nu ati mai %olosit aceasta metoda) este indicat sa consultati primul #olum din Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla. /cesta contine in%ormatii esentiale precum si notiuni generale de culti#are a ciupercilor) iar in particular in%ormatiile necesare pentru utili"area perhidrolului in culti#area ciupercilor. ;etodele &a"ate pe utili"area perhidrolului din acest #olum) sunt in#entii personale , pana in momentul in care alcine#a #-a sustine contrariul. ;etodele care nu se &a"ea"a pe metoda perhidrol au %ost %acute pu&lice de catre cei care le-au de"#oltat. 9e-am pre"entat aici deoarece ele au o #aloare certa pentru culti#atorii prin metoda perhidrol. estul cu po#estileI 9a trea&aI

2$tinerea, Depo#itarea si Pastrarea culturilor de ciuperci

intoarcere la meniu

Utili#area epru$etei in loc de vasul Petri

intoarcere la meniu .ste cunoscut %aptul ca in procedura standard de de"#oltare a culturiilor de ciuperci se %oloseste #asul Petri umplut cu un mediu de agar. !inand cont ca nu toti culti#atori pot detine la&oratoare sterile) acest standard tre&uie pus su& semnul intre&arii. Pro&a&il cel mai mare de"a#antaj al #asului Petri este %aptul ca are o supra%ata asa mare de e?punere. atorita %aptului ca acestea sunt %olosite pentru pastrarea indelungata a culturii de ciupercii) pro&a&ilitatea de a %i contaminate din aer este %oarte mare. Chiar si prin metoda perhidrol) oca"ional pot aparea in%estari care se #ad pe marginea #asului Petri. /ceasta se intampla mai ales atunci cand miceliul s-a de"#oltat aproape pe toata supra%ata agarului) si in mod special in perioadele de timp umede. = solutie de re"ol#are a pro&lemelor este schim&area #aselor cu unele care au o supra%ata de e?punere cat mai redusa. e e?emplu) epru&etele cu capac sunt o alegere &una. ;a re%er aici la epru&ete care au dimensiunile apro?imati#e de 1*?12Dmm) care urmea"a a %i umplute partial cu agar topit si care este lasat sa se solidi%ice su& un anumit unghi. .pru&etele sunt relati# usor de mane#rat si de depo"itat. easemenea este usor de tinut gatul epru&etei deasupra unei %lacari de ga" in momentele in care aceasta urmea"a sa %ie inchisa sau deschisa. /st%el o&tinem asigurarea suplimentara impotri#a contaminantilor. /pa din acestea se e#apora mult mai greu decat cea din #asele Petri) ast%el ca si concentratia de perhidrol ramane e%icienta pe o durata mai lunga de timp. Chiar si %ara perhidrol) rata de contaminare este redusa. In plus cantitatea de agar necesara in epru&ete este mai mica decat cea din #asele Petri) aceasta ducand la economisirea de &ani. ar are si un de"a#antaj. 4nele ciuperci nu le place mediul umed din epru&eta 6e?emplu1 5. ulmarius7. $u puteti sa monitori"ati mor%ologia miceliului din epru&ete asa cum o %aceti in #asele Petri 6modi%icarile mor%ologice pot indica e#entuale contaminari sau alte pro&leme7. 0i poate %i e?trem de di%icil sa rupeti &ucatele din miceliul a%lat in epru&eta cand doriti sa inoculati alte culturi. /ceasta ultima pro&lema depinde si de tipul de pat pe care il crea"a miceliul ciupercii.

Prepararea epru$etelor
/ici a#eti modul de o&tinere a unui set de epru&ete1 17 27 ;asurati ingredientele con%orm retelei ; / 6malt-drojdie-agar7 si puneti-le intr-o cana curata de metal pre#a"uta cu gat de scurgere.6;ai jos a#eti reteta ; / - din 2D0ml. o sa o&tineti apro?imati# 20 de epru&ete.7 Puneti o %olie de aluminiu ca si capac la cana. Puneti cana in #asul su& presiune in care se gaseste putina apa. Puneti si epru&etele cu capac in #asul su& presiune) de pre%erinta intr-un alt #as. Cier&eti 10 minute %ara capacul pus. Puneti capacul) si %ier&eti la presiune ma?ima pentru inca 10 minute.

G7

27

E7

Indepartati imediat #asul su& presiune de pe araga" si raciti-l. ati-i jos capacul imediat ce presiunea a disparut. 0coateti cana si #asul cu epru&ete pentru a se raci mai repede. Puteti pune cana intr-un #as cu apa rece pentru a gra&i racirea) dar nu lasati ca solutia din el sa inceapa sa se solidi%ice. /daugati 1)Dml perhidrol la 2D0ml mediu ; /. Puneti perhidrolul cu ajutorul unei pipete pe care ati pasteuri"at-o prin trecerea acesteia prin apa %ier&inte. /mestecat perhidrolul prin rotirea canii. In %inal puneti continutul in epru&ete. Colositi-#a de gatul de scurgere al canii pentru a e#ita #arsarea pe gatul epru&etei. Intre degetul mic si cel inelar de la mana tineti capacul epru&etei. Puneti capacul la %iecare epru&eta si dispuneti epru&etele pe un plan inclinat usor) pentru ca acestea sa se solidi%ice. In momentul in care acestea s-au solidi%icat) acestea sunt pregatite pentru utili"are.

D7

+7

F7

Reteta ; / pe care o %olosesc1 12 gr. /gar-agar 12 gr. pul&ere de malt 1 gr. drojdie de &ere uscata 0.D gr. %aina 6prin rotatie grau) secara) porum&) ore") o#a"7 0.D gr. hrana concentrat pentru iepuri 6ori pentru alte animale7 E gr. rumegus 6cantitatea de rumegus poate %i crescuta pentru speciile care se de"#olta mai greu pe agar7 1 litru apa de la ro&inet pentru ajustarea p5-ului intre + si - %olositi otet de mere si &icar&onat de sodiu 6optional7

"%ectuarea trans%erului in si din epru$eta

Pentru inocularea epru&etei) si pentru e?tragerea miceliului din ea) este indicat sa a#eti o ustensila rigida.Pentru con%ectionarea acesteia puteti %olosi o sarma rigida careia ii %aceti o &ucla mica la unul din capete) celalat capat introduceti-l printr-un tu& de sticla 6Gmm diametru7. In %inal topiti sticla la capatul sirmei care nu are &ucla pana cand aceasta se lipeste de sarma. /cest tu& cu nucla de sarma %ormata de#ine ustensila d#s. de lucru. Pentru succesul inocularii) #a %i ne#oie de o mica sapatura e%ectuata in continutul epru&etei pentru ruperea unei &ucati de agar cu miceliu pe care il #eti trans%era in epru&etele noi. 6daca &ucatica este prea mica sau daca radeti doar miceliul de la supra%ata agar-ului) s-ar putea ca acesta sa nu se de"#olte7. ar) daca de prima data nu reusiti) atunci puteti incerca in continuare cu aceeasi epru&eta. Perhidrolul o #a mentine %ara contaminanti. Imi place sa sap cu ustensila pe care am creat-o pentru a taia o &ucatica de cultura. ar este %oarte di%icil sa rupeti o &ucatica de dimensiunea dorita. e multe ori am a#ut &ucati care au ca"ut jos de pe ustensila in miscarea pe care o %aceam pentru tran%er. =ricum in %inal #eti reusi. In#artiti gura epru&etei in %lacara sau lampa cu alcool inaintea des%acerii capacului si inainte de punerea acestuia la loc.

Curatarea miceliului din epru$eta

In Volumul I 1 Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla) am e?plicat cum micro&i in#i"i&ili pot sa contamine"e si sa se de"#olte intr-o cultura tratata cu perhidrol. !ot acolo am pre"entat si o metoda de ' curatare( a miceliului contaminat prin inocularea la %und a #asului Petri. In epru&eta) contaminarea se petrece intr-un ritm mai lent decat in #asele Petri. ar s-ar putea ca acumularea acestora sa %ie e?act in locul in care miceliul tre&uie curatat. eoarece nu e?ista o procedura con#ena&ila de inoculare a epru&etei la %undul acesteia) #a tre&ui sa %olosim alta metoda. /ceasta consta in turnarea unui al doilea strat de agar , cand acesta este su%icient de racit) dar nesolidi%icat , peste miceliul care s-a de"#oltat peste primul strat. /st%el miceliul se de"#olta in ala doilea strat) autocuratandu-se pe masura ce se de"#olta. Iata cum tre&uie sa procedati1 Preparati si inoculati epru&etele asa cum am descris mai sus. Permiteti miceliului sa se de"#olte un pic peste agar. 17 27 G7 Preparati o cantitate mica de ; / prin procedura standard. Colositi cana cu gat de scurgere. /coperiti-o cu %olie de aluminiu. upa %ier&ere) cand s-a racit su&stanta) adaugati perhidrolul de concentratie u"uala. /mestecati prin rotirea usoara a canii. In momentul in care %undul canii puteti sa-l tineti in mana aprindeti lama cu alcool. eschideti o epru&eta tinand capacul pe degetul mic. Rotiti gura epru&etei peste %lacara lampii cu alcool. !urnati agarul proaspat in epru&eta ast%el incat sa acoperiti complet miceliul. Puteti sa %aceti asta %ie tinand inclinat epru&eta) %ie tinand-o in po"itie #erticala. Cu cat #eti turna mai putin agar cu atat mai mica #a %i distanta pe care miceliul o #a stra&ate pana #a ajunge la supra%ata. Citi atent1 agarul din cana tinde sa se solidi%ice rapidI !ineti cana intr-un #as cu apa usor incal"ita. Puneti la loc capacul epru&etei. /steptati ca miceliul sa se de"#olte pe noul strat de agar.

E7 D7

28

Cand e?trageti miceliul pentru inoculare) a#eti grija sa nu patrundeti din stratul superior in cel in%erior. /st%el #eti anula %unctia celui de-al doilea strat.

'ediul 5a#at pe 5ere 6'557

intoarcere la meniu In continuare a#eti o metoda pentru prepararea mediului de agar care #a sal#ea"a de la marea majoritate a cantaririlor si masuratorilor. e asemenea aceasta este per%ecta pentru cei care nu pot sa gaseasca o sursa de e?tract de malt. 0i chiar daca puteti o&tine maltul) acesta se poate pietri%ica in ca"ul in care il depo"itati. /cest mediu re"ol#a aceasta pro&lema. .l pro#ine prin &una#ointa r. $enad Vido#ic si 0ansin Corporation din =ntario) Canada 6#e"i Vido#ic) $.) 0pecialty ;ushrooms--0mall 0cale Production) ;ycelium) 2D) 1***) pages E and -7. r. Vido#ic a demonstrat ca cate#a specii de ciuperci se pot de"#olta in mediul ;BB la %el de &ine ca si in mediul comercial de e?tract de malt. / modi%icat reteta lui pentru a include si perhidrolul. Ingrediente1 1 parte &ere proaspata G parti apa 2H agar din greutate 62 gr. pul&ere de agar la 100ml.7 17 27 G7 E7 /mestecati &erea cu apa. /daugati agar-ul. 0terili"ati intr-un #as de presiune 61Datm.7 dupa ce ati incal"it 10min. pentru ca agar-ul sa se di"ol#e. Raciti pana cand puteti sa mane#rati cu mana. /daugati perhidrolul 6+ml2l) GH7) amestecati &ine si turnati mediul in #ase Petri sterile.

r. Vido#ic mentionea"a ca ;BB %ara agar este un mediu e?celent de stocare. .l numeste acest mediu ;9BB 6mediu lichid &a"at pe &ere7. /m&ele culturi de =yster 6Pleurotus ostreatus7 si morels 6speciile ;orchella7 s-au putut %olosi si dupa doi ani de "ile 6%ara adaos de perhidrol7. e asemenea acest mediu este indicat pentru germinarea din spori.

Pornind de la !pori
intoarcere la meniu Pornesc de la ideea ca toti culti#atorii doresc sa inceapa cu specii de ciuperci sanatoase. /ceasta se poate o&tine de la %urni"ori de miceliu de ciuperci. /ceste culturi au %ost testate si au do#edit ca au o productie de ciuperci &una in ca"ul in care se reproduc conditiile de crestere. .?ceptand ca"ul in care in mod repetat cultura se deteriorea"a) aceasta #a produce cantitati de ciuperci insemnate in conditiile cerute de cultura. 0i in ca"ul in care pierdeti cultura) puteti 6in cele mai multe ca"uri7 sa o&tineti miceliul de la acelasi %urni"or. /st%el aceasta copie #a produce ciupeci in aceleasi conditii pe care le-ati %olosit si pana acum. aca porniti de la spori) dimpotri#a) nu a#eti nici o asigurare asupra %aptului ca #eti o&tine cantitatea de ciuperci normala din cultura de miceliu pe care ati de"#oltat-o. e asemenea nu a#eti nici o asigurare ca ciupercile culti#ate #or a#ea aceleasi caracteristici cu acelea a caror spori i-ati %olosit. In plus) nu #eti cunoaste conditiile optime de crestere a miceliului o&tinut din spori pana cand nu #eti e%ectua cate#a testari. 0i daca #eti pierde cultura) nu #eti a#ea de unde sa porniti din nou. !otusi e?ista si pareri contrare. Culturi o&tinute din germinarea sporilor sunt de cele mai multe ori mai #iguroase. Cu specii care se de"#olta rapid ca =yster) di%erenta dintre ciuperca mama si ciuperca o&tinuta din sporii acesteia este) de cele mai multe ori) mica. 0porii costa putin sau deloc) pe cand cand miceliul poate %i costisitor. 0porii pot %i o&tinuti din ciuperci uscate pe cand miceliul nu. 0i asa mai departe. In mod cert merita sa a#eti o metoda simpla de germinare din spori. In manualul I) am insistat asupra %aptului ca sporii nu pot germina intr-un mediu cu perhidrol. ar o seama de culti#atori mi-au scris ca au germinat spori in pre"enta perhidrolului. /st%el ca acum pot sa spun da) se poate. Va tre&ui sa aplicati peste un milion de spori pe supra%ata mediului cu perhidrol) dar aceasta se poate. !otusi nu sunt con#ins ca aceasta idee este una &una pentru ca"ul in care aceasta de#ine o rutina. ;iceliul o&tinut pe aceasta cale poate %i %oarte usor modi%icat genetic. 0i asa cum #a %i do#edit) nu este %oarte di%icil sa incepeti o cultura incepand de la spori in a&senta perhidrolului) chiar in spatii nesterili"ate. = metoda &una este sa incepeti cu spori in epru&eta. /st%el sansele de contaminare prin aer este in mod su&stantial redusa comparati# cu #asele Petri.

Colectarea !porilor
Iata o metoda de colectare a sporilor1 17 27 G7 0terili"ati pentru 1Dmin. #ase Petri in oala su& presiune. 9asati-le sa se raceasca. 9uati o ciuperca matura pentru colectarea sporilor. aca este posi&il) alegeti una curata care sa nu %ie acoperita cu spori. Curatati o supra%ata in incaperea in care urmea"a sa lucrati) in care sa nu e?iste multi curenti de aer si alte persoane. Curatati supra%ata cu un &urete) apoi stergeti-o cu alcool.

29

E7

eschideti unul din #asele Petri 6capacul il puneti cu %ata in sus pe supra%ata curatata7. /ranjati ciuperca deasupra #asului. aca este su%icient de mare ea #a acoperi intreaga supra%ata a #asului. Ciupercile mici precum cele ;orels) pot %i suspendate deasupra #asului printr-un %ir. Colositi-#a imaginatia. Ideal este ca ciuperca sa nu atinga partea interioara sau %undul #asului Petri. !otodata) nu doriti ca interiorul #asului Petri sa %ie e?pus contaminarilor din aer. ar doriti ca ciupercile sa %ie ast%el dispuse incat sporii sa cada in #as. Continuati sa colectati spori) ideal pana cand #edeti ca sporii apar ca un pra% in #ase. /ceasta dura"a apro?imati# o ora pentru ciupercile =yster) care produc in mod copios spori. ar #eti a#ea ne#oie de cate#a ore pentru alte specii) si chiar si atunci nu #eti o&ser#a sporii in #as. Inchideti #asul Petri cand ati terminat.

D7

/erminarea !porilor prin 'etoda Disc

/ici a#eti metoda mea pre%erata de germinare a sporilor. .a nu %oloseste nici agar nici perhidrol. = sa colectati sporii pe un disc mic de carton) apoi il #eti introduce in epru&eta. 0porii #or germina in cate#a picaturi de mediu nutriti# in epru&eta. /m %olosit aceasta metoda cu succes pentru germinarea sporilor din shiita<e) porta&ello) almond mushroom) elm oyster si Pleurotus. Iata cum #eti proceda1 17 27 G7 E7 D7 +7 .?ecutati cate#a gauri la intamplare intr-o &ucata de carton de culoare gri. Caceti aceasta cu ajutorul per%oratorului de hartie. Caceti apro?imati# 10ml. de ;9BB 6%ara agar7 9uati un set de epru&ete cu capac. In %iecare epru&eta puneti D-10 picaturi de ;9BB. 0terili"ati discurile de carton intr-un #as Petri sau intr-un #as cu capac 610min. la 1Datm.7. In acelasi timp strili"ati epru&etele care contin ;9BB in ele. .pru&etele #or a#ea o cantitate mica de lichid pe %undul acestora dupa ce s-au racit. =data ce toate sunt sterili"ate si racite) sterili"ati in %lacara o penseta. 4tili"ati-o pentru mane#rarea discului de carton pe care colectati sporii 6sau colectati sporii direct in #asul in care a#eti discurile de carton7. Puneti %iecare disc pe care ati colectat spori in epru&etele sterile 6utili"ati %lacara la gatul epru&etei cand deschideti si inchideti7. /sigurati-#a ca discul ajunge in mediul lichid de pe %undul epru&etei. iscul #a tre&ui sa %ie umed pentru ca sporii sa germine"e. Insuru&ati capacul strans. Caceti cate#a epru&ete. Va tre&ui sa #a asigurati ca epru&etele nu se #or usca. /ceasta lucru este important pentru speciile care germinea"a mai lent cum ar %i 0hiita<e sau /lmond. Pentru aceste specii plasati epru&etele intr-un alt #as cu capac. In continuare adaugati un pic de apa in #as si puneti-i capacul.

F7

-7

*7

107 Incu&ati. 0chim&ati apa din #asul cu capac in ca"ul in care aceasta s-a deteriorat. 117 Periodic e?aminati discurile din epru&ete pentru a o&ser#a semnele de aparitie a miceliului. 0coateti epru&etele care au mucegait sau in care s-au de"#oltat &acterii. 6mucegaiul de culoare #erde sau al&astru-#erde #a creste repede in grame"i. /cestea sunt al&e la inceput) apoi urmea"a sa se colore"e la mijloc. Bacterile #or %ace ca lichidul sa se tul&ure.7 127 =data ce ati o&tinut ce#a miceliu mutati discul intr-un #as Petri sau o epru&eta tratata cu perhidrol. Puteti sa %aceti aceasta %olosindu-#a de o penseta sterili"ata. 1G7 Incu&ati si lasati ca miceliul sa se de"#olte. Cresterea #a %i lenta) deoarece miceliul tre&uie sa se adapte"e la perhidrol. Culoarea inchisa a discurilor de carton ajuta la punerea in e#identa a miceliului ce se de"#olta. ar a#eti grija ca miceliul uneori poate %i o&ser#at destul de greu. Intr-un #as tratat cu perhidrol) puteti o&ser#a haloul %ormat de miceliul care se imprastie in momentul in care creste. ;iceliul poate sa nu %ie omogen dispersat sau poate contine contaminanti. aca este asa) haloul creat #a a#ea portiuni cu cresteri de%erite si cu in%atisare di%erita. Puteti lua miceliu din portiunile care arata cel mai &ine si sa-l trans%erati in alte #ase. 0ectoarele de miceliu #ala&ile au o crestere radiala sau de %orma unui sarpe. ;iceliul care arata ca &um&acul 6#ata7 ar tre&ui e#itat 6aceasta %orma este normala pentru unele specii7. =data ce ati o&tinut miceliul in #arianta corecta) %ara sectoare) sunteti in masura sa culti#ati miceliu si mai apoi sa-l utili"ati in compost. 0i nu uitati sa depo"itati aceasta culturaI

&lte idei de o$tinere a miceliului %ara agar

intoarcere la meniu /garul este pro&a&il cel mai costisitor ingredient %olosit in cresterea ciupercilor. .ste relati# usor sa-l utili"ati odata ce #-ati o&isnuit cu acesta. ar multi dintre cei care doresc sa inceapa culti#area ciupercilor e"ita din cau"a ca nu sunt %amiliari"ati cu agarul. e aceea m-am

30

gandit la cate#a alternati#e. /ici sugere" o #arianta simpla care da re"ultate si care este o alternati#a la agar , discurile gri de carton. Cortonul gri este ie%tin si usor de gasit. 6pot %i %olosite si alte culori de carton7. /tat timp cat acesta este curat) acesta nu #a contine en"ime care sa descompuna perhidrolul. 0pre deose&ire de cartonul presat cartonul gri se ume"este usor si materialul umed este su%icient de usor de rupt in &ucati pentru a %i trans%erat. easemenea este un su&strat &un pentru de"#olaterea miceliului) o%erind suportul pentru o crestere rapida chiar daca cantitatea de alti nutrienti este redusa. 0i este un simplu %apt ca sa adaugati solutie nutriti#a daca aceasta o considerati necesara. /st%el) in loc sa treceti prin toate pro&lemele in ca"ul %olosirii agarului1 masuratori si cantariri precise) di"ol#area si topirea agarului) racirea inceata) adaugarea perhidrolului) turnarea in #ase) asteptarea pentru solidi%icarea acestuia) uscarea acestuia pe durata a mai multor "ile) este mai usor sa taiati discuri de carton care sa se porti#easca in #asele Petri sau in &orcane si sa preparati intr-un alt #as apa cu o solutie nutriti#a. /poi) %ier&eti #asele sau &orcanele in #asul su& presiune pentru 10 minute..Raciti rapid si adaugati perhidrolul. In %inal) inmuiati discul in solutia din #ase pentru a a#ea protectia asigurata de perhidrol. iscurile de carton sunt pregatite sa %ie utili"ate imediat ce acestea s-au im&i&at cu solutie. 0e pot %olosi si cartoanele tiparite ca inlocuitor) dar acestea au cate#a de"a#antaje. 4nul dintre ele este ca"ul in care acestea au o culoare deschisa) ca atare de"#oltarea miceliului este greu de o&ser#at. imensiunea miceliului poate a#ea marimea unui paianjen mic) care este %oarte greu de reperat pe cartonul deschis la culoare. Ca sa complicam si mai mult) miceliul poate incepe sa se de"#olte in masa cartonului si mai putin la supra%ata acestuia. In plus) de cele mai multe ori acesta nu se de"#olta intr-un halou %rumos precum cel din mediul cu agar. /parent de"#olatarea miceliului este in%luentata da #ariatiile si conditiile pe care acesta le intalneste in di%eritele straturi ale cartonului. $u cunosc inca daca se poate %ace trans%erul direct doar pe cartoane) %ara ca sa intram intr-o limitare a de"#oltarii din lipsa de nutrienti. In mod normal ma astept ca acest carton sa nu mai ai&a ne#oie de solutii nutriti#e suplimentare. Pana la urmatoarea noti%icare) este o &una idee sa adaugati solutie nutriti#a pe discurile de carton) pentru a mentine de"#oltarea miceliului.

Cum sa preparati discurile

/ici a#eti pasii detaliati pentru prepararea discurilor de carton. Retineti ca puteti sa utili"ati &orcanele mici cu capac in locul #aselor Petri. 17 27 ;asurati apro?. 2D0ml de apa de la ro&inet intr-un &orcan mic. Colositi ;9BB 6descris anterior7 daca doriti sa adaugati nutrieti. Cautati carton gri) cu cat mai gros cu atat mai &ine) pre%era&il gri pe am&ele %ete. !rasati cu ajutorul unui creion si a #asului Petri e?teriorul acestuia. !aiati pe interiorul cercului ast%el creat la 2-Gmm %ata de contur pentru ca dimensiunea discul de carton re"ultat sa incapa in #asul Petri. G7 Colositi un numar de #ase Petri egal cu numarul de discuri taiate plus cel putin unul in plus. E7 4me"iti discurile de carton usor1 scu%undati-le in apa de ro&inet si imediat scuturati-le. /poi inchideti-le in interiorul #aselor Petri. D7 0terili"ati in #asul su& persiune &orcanul sau #asele Petri) inclusi# pe cel gol) pentru 10 minute la 1Datm. 6lasati ca apa sa %iar&a timp de 10 minute inainte ca sa puneti capacul7. +7 Raciti #asul su& persiune) si scoateti #asele si &orcanul cu solutia nutriti#a. F7 Cand solutia s-a racit ) adaugati 1)Dml de perhidrol GH. 4tili"ati o pipeta sterili"ata in apa %ier&inte. In %inal #eti o&tine o concentratie de apro?. 0.01-H de perhidrol in solutia nutriti#a. -7 !urnati putina solutie diluata de perhidrol in #asul Petri care este gol. /cesta #a %i %olosit ca un re"er#or pentru inmuierea discurilor de carton. *7 0terili"ati #ar%ul pensetei cu %lacara. Colositi penseta pentru mutarea rand pe rand a discurilor de carton in re"er#orul de inmuiere care contine solutia de perhidrol. 9asati ca acestea sa se imoaie &ine in solutie. /poi mutati-le din nou in #asele Petri din care au pro#enit. 107 /cum discurile2#asele sunt pregatite pentru a %i %olosite.

Puteti %olosi pentru pastarea si incu&area acestora pungi de stocare a alimentelor asa cum am sugerat in #olumul I. ar pro&a&il ca #eti o&ser#a ca discurile de carton se usca rapid. Puteti sa le pastrati umede pentru o mai lunga perioada de timp daca le puneti intr-un container care are la %und solutie de perhidrol. e e?emplu) cautati un &ocan prin gura caruia sa puteti sa introduceti usor #asele Petri. Colositi un inaltator care #a mentine la distanta #asele Petri de solutia de perhidrol care urmea"a sa o turnati in &orcan 6concentratia acesteia este tot 0)01-H la %el cu cea din #asele Petri7. In %inal) acoperiti gatul &orcanului cu %olia dintr-o punga de palstic pe care o legati cu elastic pentru &orcane 6ast%el #eti permite patrunderea unei cantitati de o?igen adec#ata pentru cultura7. /#eti grija ca sa umpleti su%icient &orcanul cu #ase Petri ast%el incat sa nu %ie posi&ila rasturnarea acestora in solutia de la %undul &orcanului.

"%ectuarea +rans%erurilor
/cum pro&a&il ca #a intre&ati cum #eti trans%era &ucati din discul de carton din #asele Petri in alte #ase. $u #eti taia &ucati din acesta) asa ca iata cum #eti proceda1 puteti sa luati %ragmente de la supra%ata cartonului %olosindu-#a pentru aceasta de #ar%ul unui &isturiu. oar "gariati de cate#a ori cu &isturiul supra%ata cartonului) %ragmentele re"ultate urmand a %i trans%erate in alt #as cu ajutorul &isturiului. e pe cartoanele poroase) aceasta metoda se do#edeste a %i %oarte grea de reali"at pentru a o&tine %ragmentele necesare pentru trans%er.

Curatarea miceliului

31

/sa cum am e?plicat in #olumul I si la sectiunea epru&etei) contaminanti in#isi&ili se pot de"#olta pe supra%ata care urmea"a sa se de"#olte miceliul din #asele tratate cu perhidrol. /ceasta deoarece perhidrolul protejea"a mediul si nu miceliul. Contaminantii in#isi&ili tre&uie eliminati periodic. /lt%el) acestia se #or multiplica in miceliu sau in compost. ;iceliul crescut pe cartoane nu %ace e?ceptie. In ca"ul culturilor pe agar) curatarea miceliului se %ace printr-o procedura peni&ila. /ceasta presupune de"lipirea agarului de pe %undul #asului si rasturnarea lui in capac) inocularea %undului #asului si reintoarcerea agarului in po"itia initiala. /ceasta %ortea"a miceliul sa creasca spre supra%ata mediului) lasand contaminatii in urma lui. Chiar daca aceasta metoda da re"ulatetele scontate) aceasta creste rata esecurilor datorita mane#relor di%icile pe care tre&uie sa le reali"am. In ca"ul discurilor de carton) este usor sa inoculam %undul acestora1 doar resturnati #asul cu capul in jos. /st%el discul cade in capac si a#em acces la %undul discului. oar tran%erati o mostra de miceliu cu ajutorul unui &isturiu pe supra%ata discului care acum este e?pusa) inchideti si rasturnati din nou #asul. /tatI ar este do#edit ca miceliului ii tre&uie o perioada surprin"ator de mare ca creasca prin disc. In loc ca aceasta sa se intample) el pre%era sa se imprastie pe lateralele discului. /st%el ca in loc sa asteptam ca miceliul sa stra&ata spre supra%ata) putem in mod simplu sa ii permitem acestuia sa se de"#olte la %undul discului. /tat timp cat acesta nu este deranjat) acesta #a continua sa se de"#olte pe %undul discului. /ceasta metoda asigura o %oarte mica e?punere la contaminatii din aer. /ceasta) deasemenea #a tre&ui sa mentina miceliul curat) mai ales daca discul sta aproape culcat pe %undul #asului. aca #a o&isnuiti sa inoculati #asele pe aceasta cale) si materialul de trans%er il luati de la marginea haloului pe care miceliu l-a creat) ma astept ca sa a#eti %oarte putine pro&leme cu acumularea de contaminanti in#isi&ili. Pro&a&il ca #eti intampina greutati in mentinerea discurilor pe %undul #aselor Petri. In acest ca") mai &ine incercati sa creati un sand#ici %ormat din doua discuri de carton umede cu solutie de perhidrol. /st%el puteti sa inoculati partea din interiorul sand#iciului) dintre cele doua discuri. ;iceliul se #a de"#olta in intregime in interiorul sand#iciului) mentinandu-se li&er de contaminantii din aer. Captul ca supra%etele e?terioare ale discurilor #or %i putin mai uscate decat cele din interior) #a contri&ui la descurajarea imprastierii &acteriilor si a mucegaiului. /st%el miceliu se #a autocurata pe masura ce acesta se #a raspandi catre marginile sand#iciului. Cand doriti sa ajungeti la miceliul protejat a%lat in sand#ici) cercetati portiuni mici de disc. ar nu puteti sa #edeti cum s-a de"#oltat acesta %ara ca sa des%aceti sand#iciul. /sa ca %iti atent ca sa datati culturile. /st%el puteti %i sigur ca ati lasat su%icient timp pentru ca miceliul sa se de"#olte inainte ca sa des%aceti sand#iciul.

Pastrarea culturilor %ara agar

Pentru pastrarea pe termen lung a miceliului) pre%er sa %olosesc rumegus in epru&ete cu capac. Iata cum procede"1 17 27 G7 E7 D7 +7 Puneti apro?. 2-gr de rumegus intr-un #as sau cana. /dugati 2Dml apa %ier&inte peste rumegus. Puneti amestecul ast%el creat in epru&ete) cam pana la jumatatea acestora. Pentru aceasta puteti %olosi o &ucata de plastic moale pe care o potri#iti la gatul epru&etei si cu ajutorul degetelor impingeti amestecul in interior. Puneti capacele la epru&ete si sterili"atile timp de 10 minute. Raciti-le. Inoculati %iecare tu& cu o &ucatica de cultura din agar. In#artiti gura epru&etei in %lacara cand o deschideti si o inchideti. epo"itati epru&etele inoculate intr-un loc rece 6sau la temperatura camerei pentru speciile care se de"#olta in locurile calde7.

;iceliul #a coloni"a lent su&stratul. /poi) cand #eti a#ea ne#oie de o mostra proaspata) luati o epru&eta. Puteti sa luati o &ucatica din su&stratul coloni"at %olosind un &isturiu. /poi rasturanti-l in noul mediu. In %inal puneti capacul la epru&eta si depo"itati-o la locul ei pentru o %olosire ulterioara. /m dispus doar de un timp limitat pentru a putea spune cat de &ine se pastrea"a culturile pe un timp mai indelungat. ar presupun ca ele se mentin mai &ine dacat culturile pe mediu agar. Ci&rele lemnoase si cartonul sunt mai aproape de mediul natural in care cresc ciupercile decat agarul. 0i daca nu adaugati nici o alta solutie nutriti#a) %i&rele lemnoase #or scadea in #aloarea lor nutriti#a. /ceasta este in mod u"ual recomandat pentru pastrarea culturilor. /ceste medii sunt mai aproape de %a"a de hi&ernare. In acelasi timp) unele specii) precum =yster) nu se pastrea"a &ine in medii umede 6apa distilata sau epru&eta7. /ceste specii pre%era mai degra&a un mediu precum %i&rele de hartie sau rumegusul) care au caracteristica de a %i mai putin umede. In plus) culturile pe %i&re de hartie care re"ista la rece) cum sunt ciupercile =yster) pot %i usor mentinute in stare inghetata.

";pedierea culturilor prin posta

iscurile de carton in #arianta sand#ici pot %i usor introduse in pungi cu autoinchidere) urmand sa %ie trimise prin posta. Caceti un sand#ici reali"at din doua discuri de carton gri care le-ati sterili"at si ume"it in solutie de perhidrol. 6Cata lucioasa a discurilor #a %i dispusa pe e?teriorul sand#iciului. /ceasta ajuta la pastrarea ume"elii dintre discuri si la e#itarea patrunderii e#entualilor contaminati pe care i-ati impachetat7. /poi cu o penseta) introduceti sand#iciul in cea mai mica punga cu %ermoar pe care o gasiti. Inchideti-o si lasati ca miceliul sa se de"#olte pe durata a cator#a "ile. 6/tentieI 0annd#iciul se poate usca repede. Pentu a pre#eni acest lucru puneti punga intr-un container , recipientul in care a %ost iaurt - in care ati introdus ce#a apa 6punga nu #a atinge apa7) inchideti-l cu capac. 0chim&ati apa in ca"ul in care aceasta s-a deteriorat.7 in loc de pungile cu %ermoar puteti %olosi o punga o&isnuita pe care o sigilati cu scotch dupa ce ati introdus sand#iciul in ea. In %inal e?pediati cultura prin posta. /cest recipient) la celalalt capat #a tre&ui sa %ie trans%erat intr-un #as nou. Pentru a %ace acest lucru) el sau ea #a tre&uie sa scoata din interiorul sand#iciului miceliul care a %ost protejat pana acum) intr-un #as Petri steril 6cu ajutorul unei pensete7. ;etoda de e?pediere in plicuri normale este #ala&ila doar pentru speciile care tolerea"a &ine temperaturile sca"ute din depo"itul unui a#ion. ;iceliul speciilor care tre&uie mentinute la caldura 6e? /garicus 0u&ru%escens7 tre&uie sa %ie impachetate intr-un plic special care sa i"ole"e termic interiorul acestuia de e?terior.

32

Re-sterili#area cu ajutorul perhidrolului a vaselor Petri disponi$ili#ate

intoarcere la meniu Iata o metoda de sterili"are a #aselor Petri con%ectionate din plastic. Bineinteles ca si alte containere pot %i sterili"ate la %el. 17 27 G7 0palati %iecare #as) a#and grija sa indepartati agarul #echi. Clatiti-le. !urnati putin perhidrol de GH si intindeti-l pe intreaga supra%ata a #asului. Plasati #asele intr-un cuptor cu microunde si incal"iti pana solutia de perhidrol se e#apora din #ase. Reglarea cantitatii de caldura pe care %aceti aceasta operatie nu are prea multa importanta.

/st%el #asele petri sunt sterili"ate si pregatite pentru urmatorul mediu. 4nul din corespondenti) a su&liniat %aptul ca simpla incal"ire in cuptorul cu microunde este su%icienta pentru sterili"area #aselor Petri. Ca raspuns) am preci"at la randul meu) %aptul ca simpla utili"are aperhirolului este su%icienta pentru sterili"area #aselor la %el de &ine 6si asta este mai %a#ora&il pentru ca"ul in care nu dispuneti de un cuptor cu micrunde7. Cele doua metode com&inate asigura o securitate sporita a sterili"arii.

Prepararea miceliului
intoarcere la meniu

'iceliu in pungi de plastic 8 3'iceliu in 9 minute4

intoarcere la meniu In Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla) am pre"entat o procedura de preparare a rumegusului %olosind ca si containare &orcane de sticla cu capac. /ceasta este in continuare metoda mea pre%erata de producere a miceliului. ar am testat di%erita #ariante &a"ate pe aceasta metoda care sa %ie adapta&ile di%eritelor situatii. e e?emplu) presupunand ca nu a#eti o sti#a de &orcane) dar a#eti pungi de plastic normale in care stocati alimentele) le puteti %olosi ca si containare pentru miceliu. e %apt acestea con%era o seama de a#antaje %ata de &orcanele de sticla1 $u tre&uie sa %olositi %i&ra de hartie in reteta. 0impli%ica procesul de %ormare a miceliului) miceliul este mult mai %aramitat. /ceasta %aramitare o %aceti prin manipularea pungilor. 0chim&ul de aer are loc mult mai &ine in pungile de plastic. 6=?igenul poate intra direct prin plastic) dar nu prin sticla7 /cesta se pare ca duce la micsorarea timpului de o&tinere a miceliului. ;aterialul din pungi se incal"este si se raceste mult mai repede decat in &orcane. Pungile permit mirosirea directa a miceliului %ara a %i necesara deschiderea containarelor. /roma lui stra&ate prin punga de plastic. /ceasta #a permite sa #eri%icati puritatea miceliului %ara a mai %i ne#oie sa #a uitati la el. Contaminarea cu &acterii si pre"enta mucegaiului este usor de sesi"at prin pungile de plastic. Reduce costurile %inanciare. Pe de alta parte) pungile sunt nedegrada&ile 6oricum acestea pot %i spalate si reutili"ate7. Pungile pot %i per%orate usor %ara a sesi"a acest lucru. 0i nu sunt con#ena&ile pentru ca"ul cand doriti sa inlaturati doar o portiune din miceliu 6in &orcane puteti sa dati jos capacul) sa rasturnati o parte din miceliu in alt container) dupa care sa puneti capacul la loc7. Pentru acest din urma moti#) %olosesc in continuare &orcanele pentru miceliul de &a"a.

Producerea miceliului
Iata o reteta pentru prepararea miceliului in + pungi mici cu metoda ';iceliu in - minute( 6%iecare dintre pungi este su%icienta pentru inocularea unei galeti de 20l cu rumegus preparat sau a unei cantitati de 2)2-G)2 <g. de su&stanta uscata7 +2Dgr. rumegus 6sau alte materiale compati&ile cu specia de ciuperci7 ED-+0ml. supliment nutritional 6#e"i Volumul I pentru optiuni7 11)Dgr. car&onat de calciu 6piatra de #ar7 D)Fgr. gips 6sul%at de calciu7 **0ml. apa de ro&inet %ier&inte 110ml. perhidrol GH 17 27 G7 ;asurati rumegusul intr-o galeata sau #as. /daugati ingredientele lichide si lasati ca apa sa %ie a&sor&ita. /daugati ingredientele ramase si amestecati %olosind o lingura sau spatula. ;asurati 2D0-2*0gr. 6apro?imati# 2.FD cani7 din su&stratul re"ultat si mutatile in + pungi de plastic curate. Rasuciti gatul pungilor pentru o inchidere cat mai per%ecta. Incal"iti apro?imati# - cm. de apa intr-un #as larg. 9egati gaturile tuturor pungilor impreuna si introduceti-le pe toate odata in apa care %ier&e.

E7

33

D7 +7

Puneti capac si %ier&eti pentru -min. 0coateti imediat pungile si lasati-le sa pluteasca intr-un #as mare cu apa rece. /#eti grija ca gaturile pungilor sa nu ajunga in apa. Cand pungile s-au racit su%icient scoateti-le din apa. 9egati gaturile rasucite ale pungilor cam la 2)Dcm. de la ni#elul materialului din punga. Cand pungile s-au racit complet acestea sunt gata pentru inoculare.

F7

-7

-olosirea miceliului
Pentru utili"area pungilor cu miceliu) inainte cu o "i de a inocula compostul) maruntiti miceliul. Puteti %ace asta prin manipularea pungii) ast%el incat &ucatile mari sa %ie maruntite in altele mai mici) iar acestea la randul lor in altele si mai mici. /#eti grija sa nu per%orati punga cu unghiile sau prin rasucirea pungii. In urmatoarea "i sunteti gata sa mutati miceliul din aceste pungi. Retineti ca gaturile acestor pungi nu sunt sterile in portiunea superioara a locului unde l-ati legat 6puteti e#ita contacul miceliului cu supra%ata nesterila prin rasucirea pungii peste e?teriorul acesteia7.

'iceliu pe seminte (In <ece 'inute(

intoarcere la meniu Iata aici o metoda de preparare a miceliului pe seminte %ara a utili"a #ase su& presiune1 %olositi &oa&e de ore" nedecorticat si netratat. oar adaugati apa) gips si perhidrol peste ore" si %ier&eti-l intr-un &orcan sau punga de plastic. Raciti-l) acesta %iind pregatit pentru inoculare. Ideea acestei proceduri mi-a par#enit prin &una#ointa lui RenQ Ri<<elman. 17 27 G7 E7 D7 +7 F7 -7 *7 107 117 127 1G7 Colositi un set de &orcane sau pungi de plastic noi. Pentru &orcane trasati gatul capacului pe o &ucata de carton. !aiati putin in interiorul acestei trasari. Potri#iti discul in interiorul capacului. ;ai tar"iu #eti ume"i aceste discuri cu perhidrol) ast%el incat acestea #or a#ea rolul unei &ariere impotri#a contaminatorilor. Cumparati o cantitate de &oa&e de ore" nedecorticate de la maga"in 64ncle Bens) 8ra%ts7. =re"ul normal nu poate %i %olosit din cau"a en"imelor pe care le cuprinde. Boa&ele de ore" instant al&e nu pot %i %olosite din cau"a ca nu contin destule elemente nutriti#e. Puneti &oa&ele de ore" intr-un castron mare. /daugati gipsul) apro?imati 1gr. pentru %iecare cana cu ore". Intr-un #as inalt 6cutia de mingi de tenis7 masurati ast%el inact sa o&tineti la un #olum de apa %ier&inte doua #olume de ore". /daugati su%icient perhidrol ast%el incat concentratia %inala sa %ie de 0)G-0)GDH 6apro?imati# 0)1 din #olumul re"ultat7. /daugati apa in castron. /mestecati ore"ul cu ajutorul unei linguri. ;area majoritate a lichidului #a %i a&sor&ita de ore". /mestecati in continuare ast%el incat aceasta sa %ie distri&uita uni%orm. Cand a&sor&tia apei s-a terminat impartiti masa re"ultata in &orcane sau pungi. 4mpleti &orcane cam doua treimi. >auriti capacele cu discurile de carton mentinandu-le cat mai aproape de capac. In ca"ul pungilor sariti direct la pasul 12 de mai jos. Pentru &orcane adaugati apro?imati# 2cm. de apa intr-un #as mare. Vasul #a tre&iu sa ai&a un gratar ast%el incat sa se e#ite ase"area directa a &orcanelor pe %undul acestuia. Puneti &orcanele cu tot cu capac %ara ca acestea sa %ie stranse la ma?im. /duceti apa din #as la temperatura de %ier&ere. Cand aceasta incepe sa %iar&a consistent %ier&eti pentru inca10min. 0coateti imediat &orcanele din #as pe o supra%ata re"istenta la caldura. 6/!.$!I. , a&urii din #as pot produce arsuri si &orcanele sunt %ier&inti. Colosirea manusilor de &ucatarie este o solutie pentru mane#rarea in aceasta %a"a.7 /#eti ra&dare pana &orcanele s-au racit su%icient. eschideti %iecare &orcan si adaugati solutie de perhidrol GH pe discutile de carton din capace acestora pana cand acestea sau ume"it complet. 0cuturati-le de orice e?ces de perhidrol. Pentru pungile de plastic puneti cam 10cm. de apa in #as pe care o duceti la punctul de %ier&ere. Puneti pungile de plastic cu ore" in #as ast%el incat acestea sa pluteasca 6%olositi manusile de &ucatarie ca sa e#itati sa #a opariti7. /sigurati-#a ca gaturile pungilor nu #or ajunge in apa. Puneti capacul si %ier&eti-le pentru doar -min. 0coateti pungile intr-un #as mai mare cu apa in care a#eti apa rece pentru o racire rapida. 0igilati-le prin rasucirea gatului pungii cand acestea s-au racit.

Inocularea su$stratului din paie %ara a %olosi miceliu

intoarcere la meniu Iata aici un truc pentru culti#atorii de ciuperci =yster pentru ca"ul in care acestia nu mai doresc sa mai prepare miceliu. 0au poate doriti sa incercati ce#a di%erit1 inocularea paielor cu ciuperci maruntite. /m #a"ut ca aceasta sa %unctione"e doar cu aceste ciuperci. 0i aceasta %unctionea"a %oarte &ine in ca"ul in care ciupercile pe care le %olositi sunt %oarte tinere. /cestea nu tre&uie sa %ie %ormate complet) cam la dimensiunea de 2)D-Dcm. In aceasta %a"a tesatura ciupercii se de"#olta rapid. aca aceste ciuperci tinere sunt maruntite si amestecate cu paiele) #or imprastia miceliu in masa acestora in doar doua "ile. Iata cum #eti proceda1 17 27 G7 Preparati o gramada de paie la temperatura camerei %olosind metoda cu perhidrol pre"entata mai tar"iu in acest #olum. Culegeti o ciorchina de ciuperci =yster. 0cu%undati ciorchina in apa calda cu sapun pentru a le curati) apoi scuturati-le de lichid.

34

E7 D7

Plasati ciorchina pe o &ucata de hartie ceruita sau pe a alta supra%ata curata. 4tili"and un cutit curat) maruntiti ciupercile 6o dimensionare e?acta a maruntirii acestora nu are importanta7. !ineti ciorchina de &a"a acesteia. Incercati sa nu atingeti palariile ciupercilor cu mainile. Imprastiati ciupercile maruntite in paiele preparate. Colositi-#a de manusi de unica %olosinta pentru a %ace aceasta cat mai &ine. Incu&ati paiele asa cum ati %ace cu o cultura normala.

+7 F7

$ote legate de pasii procesului1 27 $u am o %ormula precisa pentru necesarul de ciuperci care tre&uie %olosit. /cesta depinde de cat de %in maruntiti ciupercile. ar puteti incerca pornind de la apro?imati# 1DH ciuperci din masa uscata de paie. G7 0cu%undarea in &aia cu sapun pre#ine trans%erul de corpuri straine sau insecte. Pro&a&il ca aceasta reduce si contaminarea cu &acterii si mucegai. D7-+7 .ste de asemenea posi&il sa utili"ati un mi?er pentru maruntirea ciupercilor si aceasta este o idee &una in ca"ul in care e?ista posi&ilitatea ca ciupercile sa contina lar#e. Curatati ciupercile si mi?erul trecandu-le prin apa %ier&inte cu sapun. $u recomand mi?area acestora pana cand acestea ajung sa %ie mai mult lichide , apa care #a %i o&tinuta ast%el #a tre&ui sa %ie lasata sa se scurga din paie dupa inoculare. Prin repetarea acestei metode la in%init se produce deteriorarea culturii de ciuperciA /m %ormulat aceasta intre&are deoarece e?ista mentalitatea ca aceasta metoda duce la saracirea calitatii culturilor de ciuperci. .ste clar ca culturile de ciuperci pot %i mentinute pentru trans%er ani de "ile pe un mediul de calitate. /cestea #or tre&ui pastrate intr-un loc care sa e#ite acumularea de &oli to?ice. Pot %i usor incal"ite pana la e#itarea carameli"arii mediului. =ricum) %ara a sti cu certitudine) cred ca im&atranirea nu poate %i o pro&lema care poate sa apara pentru cel putin cati#a ani. = parte dintre cele mai mari organisme de pe pamant sunt ciupercile care acopera #aste supra%ete de teren@ aceste organisme tre&uindu-le %oarte multi ani pentru ca sa ajunga la dimensiunea actuala. /sa ca este %oarte posi&il ca si ciupercile sa ai&a #arsta) durata de #iata a acestora %ind egala cu cea a oamenilor) daca nu mai mare.

Prepararea Compostului
intoarcere la meniu

Compost I: Prepararea paielor cu perhidrol 8 la temperatura camerei

intoarcere la meniu

/cum ajungem la o metoda de utili"are a perhidrolului) la prepararea paielor %olosite ca si compost pentru ciuperci. /ceasta metoda poate %i atracti#a pentru am&ele tipuri de culti#atori1 casnici si comerciali. Procedura pre"entata poate %i e%ectuata in intregime la temperatura camerei) %ara pasii de incal"ire si racire) si %ara a %i necesar sa utili"am solutii caustice. /ceasta %ace ca prepararea su&stratului sa %ie %oarte usoara si con#ena&ila. $u este necesar sa dispuneti de utilaje mari pentru incal"irea apei sau a su&stratului. e asemenea nu apar pro&leme de supra pasteuri"are si nici griji legate de #ite"a de racire. 0i de asemenea nu se pune pro&lema de a inregistra pierderi in producerea compostului. .ste doar 'ceaiul ' natural produs in mod normal prin im&i&area paielor cu apa. /ceasta procedura a %ost de"#oltata pentru paie dar este posi&il sa preparati prin aceasta metoda si alte su&straturi care se im&i&a in apa. /cestea includ iar&a) iar&a uscata si panusi de porum&. ;aterialele de acest gen sunt disponi&ile in cele mai mult parti ale glo&ului. e asemenea) mi s-a spus ca si cojile &um&acului pot %i preparate prin aceasta procedura. /st%el ca doar materialele neporoase nu #or putea %i %olosite. 6!alajul o&tinut din prelucrarea lemnului se prepara printr-o metoda putin di%erita de aceasta , #e"i mai jos7. /m testat aceasta procedura pe elm oyster 65. ulmarius7 si pe almond mushroom 6/garicus su&ru%escens7. 0pecii similare de ciuperci traditionale precum oyster 6Pleurotus species7) Porto&ellos) Champignon si Royal 0un /garicus 6/garicus &la"ei7 ar tre&ui sa creasca la %el de &ine pe compost de paie preparat prin aceasta metoda. ;ai mult decat un semn de intre&are sunt ciupercile shiita<e. /cestea cresc in mod normal pe paie cu un supliment nutriti#) eu ne%olosind suplimente pentru cresterea ciupercilor elm oyster si almond mushroom.

Ce se intampla cu en#imele1
!re&uie sa recunosc ca pana acum am argumentat %aptul ca pasteuri"area cu perhidrol nu %unctione"a in ca"ul paielor. /m sustinut aceasta deoarece paiele contin un ni#el ridicat de en"ime care descompun perhidrolul 6asa cum %ac si alte su&straturi similare7. /ceste en"ime ar tre&ui sa distruga perhidrolul intr-un timp scurt. /cestea ar proteja si numerosii spori de mucegai din paie de actiunea perhidrolului. ar s-a do#edit %ara indoiala ca paiele pot %i pasteuri"ate cu perhidrol. a) en"imele din paie intr-ade#ar distrug perhidrolul intr-un scurt timp. ar perhidrolul se do#edeste a a#ea un e%ect &ene%ic in continuare chiar daca acesta a supra#ietuit doar putin in urma contactului cu paiele. $u tre&uie decat sa marim concentratia de perhidrol 6comparati# cu cea %olosita la prepararea rumegusului7. 0i #a tre&ui sa marim concentratia solutiei de perhidrol %olosindu-ne de notiunile de chimie. Perhidrolul in sine nu protejea"a paiele de

35

contaminare) asa cum se intampla cu en"imele li&ere din rumegus. ar paiele tratate cu perhidrol se pare ca re"ista contaminatorilor) chiar si dupa ce perhidrolul a disparut. 0i se pare ca acesta trans%orma su&stratul intr-un mediu mai %a#ora&il pentru de"#oltarea miceliului.

Procedura
In ciuda acestei pre%ate complicate) procedura de preparare a paielor cu perhidrol este e?trem de simpla. 0e intampla cam asa1 17 27 G7 Plasati paiele intr-un #as mare 4mpleti #asul cu o cantitate de solutie rece pana la imersarea paielor 6#e"i mai jos7. Pentru paiele "dro&ite) imersarea in solutie durea"a apro?imati# E ore la temperatula camerei. Pentru paie ne"dro&ite) imersare durea"a cel putin 2- de ore) sau pana cand solutia capata culoarea unui ceai concentrat. 0curgeti paiele pana in momentul cand din acestea nu mai picura apa. ;utati paiele in containerele de cultura amestecandu-le cu miceliu pe masura umplerii acestora.

E7 D7

ote la prepararea paielor

17 27 aca #asul in care ati pus paiele are un capac greu sau care se inchide etans) atunci este &ine ca acesta sa %ie %olosit pentru imersarea paielor in solutie. Cea mai e%icienta solutie pe care am gasit-o pana in momentul de %ata contine perhidrol in concentratie de minimum 0)1DH. /ceasta este com&inata cu 10ml. de otet de mere pe litru de solutie. Concentratii mai mari de otet nu au dat re"ultate. 0u%icient de curios) o alternati#a care s-a do#edit aproape la %el de e%icienta este perhidrol amestecat cu hidro?id calciu 6apa de #ar Ca6=5727. ar) aici #eti %olosi mult mai putina apa de #ar decat ati %olosit in ca"ul in care ati %olosi pentru pasteuri"are doar apa de #ar. 4ltimele #ariante de solutii %oloseau atat de multa apa de #ar incat acesta creea pro&leme in momentul in care se dorea scurgerea solutiei de pe paie. ar acum #eti adauga doar atat de multa apa de #ar ast%el incat sa cresteti p5-ul un pic in timp ce perhidrolul reactionea"a cu paiele. Veti %olosi doar F-*)Dml. apa de #ar la G)-l de solutie cu perhidrol de 0)1DH. 6sau 0)E0)Dgr de hidro?id de calciu la 1l de solutie7. Concentratii mai mari de hidro?id de calciu nu #or %unctiona. Recomand alternati#a de %olosire a apei de #ar doar pentru su&straturile care in mod natural sunt acide. e e?. Cojile &um&acului pot %i tratate cu aceasta) dar nu cu alternati#a cu otet de mere. 6;ichael Joy) comunicare personala7. Iata cum puteti sa calculati cantitatea de perhidrol de care a#eti ne#oie. 0olutia #a tre&ui sa ajunga la o concentratie de 0)1DH asa ca impartiti la 0)1D la concentratia de pe sticla de perhidrol. /poi inmultiti catul cu #olumul de apa pe care il #eti %olosi. e e?emplu sa presupunem ca doriti sa %aceti 100l de apa cu o concentratie de 0)1DH de perhidrol) si ca stocul d#s de perhidrol ara concentratia de +H. /tunci 0)1D deimpartit la + da re"ulatatul 0)02D. Inmultind acest re"ultat cu 100l o&tineti 2)Dl. /ceasta este cantitatea de perhidrol cu concentratie de +H pe care #a tre&ui sa o adaugati in cei 100l de apa pentru ca in %inal sa a#eti o concentratie de 0)1DH. 6ca sa %im mai e?acti) #eti adauga 2)Dl la *F)Dl de apa. /st%el #eti o&tine 100l. =ricum #eti proceda #eti %i su%icient de aproape de concentratia dorita.7 0olutiile pot %i preparate cu apa rece de la ro&inet. ar cele mai &une re"ultate se o&tin cand temperatura apei este aproape de cea a camerei. G7 Recomand "dro&irea si maruntirea paielor. /ceasta duce la o&sor&tia apei mult mai usor de catre acestea. Particulele de dimensiune mica #or incuraja de"#oltarea miceliului mult mai repede dupa inoculare. 4me"irea paielor se produce mult mai repede in climate calde si mult mai lent in cele reci. /justati-#a timpul pentru inmuiere si in %unctie de temperatura am&ianta. E7 D7 urata cat #a tre&ui sa scurgeti paiele de solutie depinde de cantitatea de paie pe care o utili"ati. Pro&a&il ca minimum 2 ore #a %i necesar. Paiele pot %i amestecate cu miceliu si incarcate in saci de plastic care se pot) de e?emplu) dispune in coloane. aca ati %olosit gips) acesta poate %i amestecat in aceasta %a"a.

$u recomand adaugarea de suplimenti nutriti#i) deoarece taratele care sunt cel mai des %olosite ca supliment nutriti# #or in#ita contaminantii. In ca"ul in care tre&uie sa %olositi suplimenti) sugere" utili"area unora care se apropie de caracteristicile paielor. 4nul dintre acestea este al%al%a 6lucerna7) care poate %i di"ol#at in solutia cu perhidrol din paie.

Compost II: Prepararea talajului din lemn neuscat cu perhidrol

intoarcere la meniu 4nele specii de ciuperci au %ost culti#ate traditional in natura %olosind ca su&strat talajul. In mod normal talajul este preparat simplu prin mentinerea lui in apa pana cand acesta s-a ume"it. Culti#atorii au mentionat ca de multe ori au crescut &uruieni pe acesta. easemenea)

36

speciile inoculate au terminat prin a %ructi%ica in a%ara suportului de germinare. /st%el incat este ne#oie de o cale sigura de preparare a talajului. /m o&ser#at ca talajul re"ultat din lemnnul neuscat poate %i preparat cu ajutorul perhidrolului) contrar continutului sau ridicat de en"ime care descompun perhidrolul. ar procedura care a re"ultat pentru acest talaj duce la o coloni"are a lui usor mai lenta. Pentru re"utate crescute) recomand urmatoarea metoda1 17 27 G7 E7 Im&i&ati in apa talajul peste noapte ast%el inact acesta sa %ie umed. 0curgeti-l de surplusul de apa. /coperiti talajul cu solutie de perhidrol de 1H sau mai mare. Inoculati-l cu miceliu.

!alajul poate %i acoperit cu perhidrol %olosindu-#a de un recipient cu dispo"iti# tip spray) cu ajutorul caruia aplicati perhidrolul intr-un strat %in peste talaj in timp ce il amestecati. atorita %aptului ca concentratia de perhidrol este mare) doar o mica cantitate din el se #a utili"a prin aceasta metoda. !alajul poate %i inoculat imediat cu miceliu daca acesta a %ost crescut pe un mediu cu perhidrol. /lt%el) ar %i &ine sa lasati talajul o perioada de timp pentru ca perhidrolul sa se 'linisteasca( pe masura ce acesta intra in reactie cu en"imele din talaj. !alajului i se poate adauga un supliment nutriti# 6lapte pra%7) acesta primind acelasi tratament odata cu talajul. /ceasta procedura %untcione"a &ine cu ciupercile oyster. /r tre&ui sa mearga &ine si cu 8ing 0tropharia 60tropharia rugosa-annulata7) pe care culti#atorii de ciupercile le cresc in natura %olosind talaj cu apa plata. ar) retineti) ca dupa coloni"area talajului 0tropharia are ne#oie pentru %ructi%icare de un strat de pamant dispus deasupra talajului.

Compost III: 2 metoda de 3pune-si-amesteca4 pentru su$straturile compati$ile cu perhidrolul

intoarcere la meniu 4rmatoarea procedura #a permite sa preparati la temperatura camerei su&straturile pentru ciupercile care consuma lemn) intr-un singur pas. Contrar metodelor anterioare de pregatire a compostului din paie sau talaj) aceasta procedura $.C.0I!/ sa porniti cu materiale care nu contin en"ime care sa distruga perhidrolul. Perhidrolul pe care-l #eti adauga #a ramane in su&strat si-l #a proteja de contaminantii care apar in aer. /st%el incat nu mai este necesar sa %aceti %iltrarea aerului sau sa %olositi incaperi sterile. 0u&stratul re"ultant nu #a contine contaminanti li&eri) permitand cresterea ciupercilor care descompun lemnul. esigur) #a tre&ui sa mai adaugati aditi#i in su&stratul lemnos pe care il alegeti) precum si sa asigurati conditiile de crestere normale a ciupercilor. In primul #olum Cresterea ciupercilor - Pe calea cea simpla) am pre"entat o metoda de preparare a rumegusului care a %ost uscat in cuptoare. /cea procedura presupunea ca in primul pas sa adaugati apa %ier&inte peste rumegus. /ceasta ser#ea atat la pasteuri"area rumegusului cat si ume"irea rapida a acestuia. 0olutia de perhidrol se adauga in momentul in care su&stratul era rece si a#ea rolul de protectie impotri#a contaminantilor. /ceasta procedura era su%icient de simpla pentru culti#atorii casnici. ar aceasta necesita doi pasi1 adaugarea solutiei) deci incal"irea si racirea acesteia) ceea ce poate de#eni %rustrant in ca"ul unei culturi la scara comerciala. easemenea) pasteuri"area prin adaugarea apei %ier&inti nu %unctionea"a atat de &ine in ca"ul in care %olositi rumegus re"ultat de la lemnul uscat in cuptoare. /ceasta noua procedura e#ita %rustrarea produsa de procedura anterioara prin utili"area unei cantitati de perhidrol de 10 ori mai mare. 9a acest ni#el) perhidrolul produce pasteuri"area su&stratului) si o %ace la temperatura camerei. /sta inseamna ca nu mai tre&uie sa incal"iti si sa raciti. Inseamna) deasemenea) ca puteti sa adaugati perhidrolul odata cu apa intr-un singur pas. ;ai mult) puteti sa adaugati restul su&stantelor aditi#e deodata cu perhidrolul 6#ar) gips) sau alte suplimente nutriti#e compati&ile cu perhidrolul7. /ceasta %ace ca aceasta procedura sa se numeasca 'pune-si-amesteca() ea creand su&stratul necesar pentru cresterea ciupercilor. .ste la %el de usor ca si cum ati %ace clatite dintr-un amestec - #a tre&ui sa asteptati ca perhidrolul sa pasteuri"e"e su&stratul. .ste) %ara doar si poate) una dintre cele mai simple metode de preparare a rumegusului de"#oltata pana la ora actuala. Ca su&strat puteti %olosi orice produse deri#ate din lemn care sunt compati&ile cu perhidrolul) cum ar %i1 carami"i pentru incal"ire de rumegus) %i&ra de hartie. e asemenea am a#ut succes preparand paiele prin aceasta metoda pentru cresterea ciupercilor elm oyster in po%ida numarului mare de en"ime de descompunere a perhidrolului pre"ente in acestea. !re&uie doar sa %iti siguri ca materialul %olosit ca su&strat este compati&il cu specia de ciuperci pe care urmea"a sa o culti#ati.

Cateva cuvinte despre rumegusul uscat in cuptoare

In "ona in care eu locuiesc) a Paci%icului de nord-#est) sunt disponi&ile o seama intreaga de produse care au la &a"a rumegusul. .ste #or&a despre rumegusul care pro#ine din procesarea lemnului care a %ost uscat in cuptoare. /cesta poate %i gasit la di%erite %a&rici care utili"ea"a acest produs pentru reali"area de parchet) panouri) mo&ila si altele. Prin contrast) rumegusul umed pro#ine de la gater. Rumegusul pro#enit din uscarea in cuptoare a lemnului este in general mai ie%tin decat carami"ile pentru incal"ire din rumegus. /cesta din urma are o mica cantitate de en"ime care descompun perhidrolul. /cest ni#el al en"imelor il %ace compati&il cu cresterea ciupercilor prin

37

metoda 'pune-si-amesteca(. a) ciupercile =ytser cresc repede si sunt relati# re"istente la contaminanti. ar alte specii precum 0hiita<e si 9ions: ;ane) care cresc mai incet si sunt mai sensi&ile la contaminanti) au mai putine sanse sa %ie crescute pe acest su&strat. Cum ati putea sa stiti ca rumegusul pe care il a#eti pro#ine din lemnul uscat in cuptoareA Puneti o cantitate mica de perhidrol GH si un pic de detergent. aca nu apare decat o mica reactie produsa dupa apro?imati# 10min.) mostra dumnea#oastra de rumegus a pro#enit din lemn uscat in cuptoare) si tre&uie sa %ie compati&il ca su&strat de crestere a ciupercilor =yster prim metoda 'pune-si-amesteca(. /cest rumegus este de multe ori prea %in si usor ca sa poata %i pasteuri"at cu o cantitate mica de apa %iarta) asa cum am aratat in metoda din #olumul I. ar este mult mai re"ona&il si mai usor sa acoperiti rumegusul %olosind solutia de perhidrol pentru pasteuri"are descrisa in procedura 'pune-si-amesteca( descrisa mai jos1

Procedura 3pune-si-amesteca4
/ici a#eti descrisa procedura de prepare a rumegusului la temperatura camerei. Rumegusul uscat in cuptoare poate %i preparat in mod similar pe aceasta cale) dar #a a&sor&i mai multa apa si se #a um%la mai mult in containerul pe care il %olositi1 17 27 0palati si clatiti containerul 6clatirea nu necesita apa calda7. ;asurati #arul sau alte suplimente nutriti#e compati&ile cu perhidrolul) si gipsul daca %olositi 6#e"i #olumul I pentru determinare cantitatilor necesare7. ;asurati rumegusul in container. Intr-un alt container puneti apro?imati# +)2 l de apa pentru %iecare 10<g. de rumegus 6#e"i notele de mai jos7. !emperatura apei tre&uie sa %ie cel putin egala cu temperatura camerei 620C7 sau poate %i incal"ita pana cand ea poate atinsa cu mana. /ceasta #a ajuta pentru rumegusul din lemn dens) cum ar %i stejarul. Ca si in precedentele proceduri) apa tre&uie sa nu contina particule #i"i&ile. /daugati perhidrol ast%el incat concentratia acestuia in apa sa %ie de apro?imati# 0)1EH. 4nele tipuri de rumegus) cum este cel din stejar se ume"esc mai greu. Pentru acestea adaugati o lingurita de &icar&onat de sodiu pentru %iecare +)2 l de solutie de perhidrol. upa amestecarea &icar&onatului in solutia cu perhidrol) turnati solutia peste rumegus. /poi adaugati restul de ingrediente uscate. Procedati in acest mod pentru a e#ita ca ingredientele uscate sa se depuna pe %undul containerului cu solutie de perhidrol. Inchideti cu capacul si lasati ca rumegusul sa a&soar&a apa 6apro?imati# 10-1Dmin.7. /mestecati su&stratul prin rotirea containerului.

G7 E7

D7 +7

F7

-7 *7

107 9asati su&stratul in containerul inchis pentru cel putin 2 ore. 117 /mestecati su&stratul din nou prin rotire. 127 Inoculati su&stratul si impartiti-l in pungi.

ote la procedura 3pune-si-amesteca 3:

Ca intotdeauna este &ine sa %olositi rumegusul pe care ciupercile o&isnuiesc sa creasca. In general e#itati sa %olsiti rumegus pro#enit din coni%ere 6&rad) pin7. In #olumul I am sugerat cate#a #ariante pe care puteti sa le %olositi ca suplimente nutriti#e. In general acestea sunt costisitoare si greu de gasit. ar acum am descoperit ca este posi&il sa utili"ati cate#a materiale u"uale 'naturale( , cel putin pentru cresterea ciupercilor elm oyster prin metoda 'pune-si-amesteca(. 4nul din aceste materiale sunt taratele de o#a". /cestea contin apro?imati# 2)DH nitrogen 6ar tre&ui sa mearga si taratele de grau care contine apro?imati# 2H nitrogen7. chiar daca e?ista en"ime in aceste materiale) acestea nu #or duce la deteriorarea culturii de ciuperci elm oyster. in pacate in ca"ul ciupercilor lions: mane nu a dat re"ultate. e asemenea mai e?ista o metoda de crestere a e#icientei suplimentelor1 acoperiti-le cu o mica cantitate de ulei #egetal. ;iceliul ciupercilor de-a&ia asteapta sa consume uleiul. Pro&a&il ca #a tre&iu sa %aceti cate#a e?perimente pana #eti ajunge la cantitatea de apa pe o #eti adauga. /ceasta #aria"a in %unctie de tipul materialului %olosit ca su&strat si in %unctie de tipul lemnului. In ca"ul rumegusului puteti %olosi in principiu cantitati egale in greutate de apa si rumegus. Pentru carami"i de rumegus s-a do#edit ca a#eti ne#oie de mai multa apa. Veti dori sa adaugati apa su%icienta pentru ca aceste carami"i sa se di"ol#e. ;aterialul ramas la %undul containerelor 6cand puneti su&stratul in pungi7 pro&a&il ca #eti o&ser#a ca acesta nu este su%icient de umed. Rumegusul din lemn usor #a a&sor&i pro&a&il mai multa apa decat cel din lemn dens.

38

4nele materiale %olosite ca su&strat) cum este rumegusul uscat in cuptoare) s-ar putea sa nu se ume"easca. In aceasta situatie puteti sa adaugati o cantitate de detergent &io-degrada&il pentru a gra&i a&sor&tia apei. e e?emplu am %olosit un s%ert de lingurilta de detergent la +l de apa sau 2)Dml. la +)2l apa. Concentratia ridicata de perhidrol %olosita in aceasta procedura se apropie mai mult de concentratia solutilor de perhidrol pe care le gasiti la %armacii. /m utili"at 12G cana 6-0ml.7 de perhidrol pentru &a"ine de inot pentru %iecare +)2l de apa. /cest produs are inscriptionata o concentratie de 2FH) dar din testele pe care l-am e%ectuat ea ajunge si pana GEH. Puteti %olosi si perhidrol dedicat alimentelor 6GDH7 sau alte solutii similare. Retineti ca aceste produse concentrate sunt mult mai periculoase decat solutiile de GH. 0olutiile acestea pot pro#oca arsuri) se pot aprinde sau pot e?ploda) ast%el incat tre&uie sa le tratati cu grija. Cititi si instructiunile de utili"are de pe %iecare. Ce cantitae de solutie de perhidrol a#eti ne#oieA Concentratia %inala a solutiei tre&uie sa ajunga in jur de 0)EDH. Prima data impartiti 0)ED la concentratia solutiei de perhidrol pe care o a#eti. Inmultiti catul cu #olumul de apa care o sa-l %olositi. e e?emplu sa spunem ca #reti sa %aceti 20l cu solutie de 0)EDH a#and solutie de perhidrol de +H. /tunci 0)ED impartit la + da re"ultatul 0)0FD. inmultind cu 20l re"ulta 1)Dl. aceasta este cantitatea de solutie de perhidrol +H pe care o puneti in 20l de apa pentru a o&tine o soluti 0)EDH. 6de %apt o sa adaugati 1)Dl la 1-)Dl apa pentru a o&tine 0)EDH. =ricum #eti proceda #eti %i aproape de concentratia ceruta7 0u&stratul poate %i amestecat in prima instanta cu suplimentele) daca aceasta este mai con#ena&il decat sa rasturnati containerul. upa acest prim amestec suplimentele nepasteuri"ate #or tre&ui indepartate de su&strat. oar suplimentele pasteuri"ate 6clatite in a&a %ier&inte7 pot %i %olosite. Ce putem spune despre calea de o&tinere a miceliului prin metoda 'pune-si-amesteca(A /m a#ut succes cu ciupercile =yster. Cructi%icarea culturii inoculate cu acesta au ridicat un semn de intre&are la inceput) dar au coloni"at complet si au produs ciuperci. Ca sa incercati) amestecati o cantitate de mediu o&tinut prin metoda 'in - minute( descrisa mai sus) marind concentratia de perhidrol la 0)EDH. aca %olositi &orcane ume"iti discurile de carton din interiorul capacelor cu solutie de perhidrol GH. /poi lasati miceliul %ara sa-l mai agitati) inchis in containerul lui) pentru cel putin 2 ore inainte sa inoculati.

Conclu#ii
intoarcere la meniu Procedurile pe care l-am descris in acest supliment ne dau o pri#ire de ansam&lu asupra numeroaselor posi&ilitati si cai tehnice de crestere a ciupercilor. In %iecare moment) in mod normal) imi #in noi idei si trucuri pe care nu am ajuns inca sa le teste". 0i stiu din corespondenta pe care o am cu numerosii mei cititori ca si acestia au idei %ascinante. 0per ca acest #olum #a stimula creati#itatea ulterioara in aceasta ramura care se de"#olta rapid.

Despre autor
intoarcere la meniu Rush Wayne este diplomat in Biochimie si Biologie ;oleculara la 4ni#ersitate 5ar#ard si detine si o diploma de %i"ician in Biochimie la 4ni#ersitatea Cali%ornia din Ber<ley. / intrat prima data in contact cu procedurile de crestere a ciupercilor cand a a&sol#it in 1*F0) dar nu a de#enit un culti#ator de ciuperci pana in 1**G) cand a reusit sa-si implemente"e ino#atiile continute in acest manual. Instructiunile de %olosire a perhidrolului in culti#area ciupercilor se a%la in posesia culti#atorilor de ciuperci din peste FD de tari de pe intreg glo&ul.

39