Cum sa insanatosim solul? Cind sa facut "Beton".

A facut crapaturi adinci,humus nu-i ,Ph-ul e

acid. Roada mizera impreuna cu boli..................................................................................................
-Pentru a insanatosi, fertiliza si trezi solul sa-si faca treaba necesar;
a) Sa aiba ca hrana indeajuns organica... b) Sa fie aeratie, egalind suma gazelor din atmosfera cu
cele din sol.
c) Sa marim considerabil procentul humusului in sol...
d)Sa pornim bucataria fertilitatii naturale...
e)Sa reusim pornirea irigarii subterane naturale si sa o mentinem pe timp de seceta...
Vom incepe acest lucru in gradina, formind straturi si carari de un metru latimea cu lungimea de
9-12 metri. Batem tarusuri la cornuri. Doua la nord si doua la sud. Cu hirletul facem linie dreapta
intre tarusi, sau intindem sfoara ce nu se rupe la innaltimea de 15 cm. Pregatim o scindura lata de
30 cm cu lunjimea de 1,2 metri Ceva mai lung. ca latimea stratului Vezi des 2 si 3. Trecem la
desenul 4 si 5. Aranjam scindura cum e in desenul 4 . La capatul stratului avem pregatita organica
(frunze, pae, iarba , fin, rumegus, deseuri de la bucatarie, asternut de la gaini sau epuri, mranita
din padure, hirtie sau garton farimitat- ce aveti crescut sub soare) vezi des 5. Cu hirletul sapati
primul sant de latimea scindurii si lungimea ei. Tarina se scoate la capatul stratului vezi des. 4.
Adincimea primului sant (si urmatoarele) nu mai adinc de 20 cm. Il implem bine , bine cu
organica. Mutam scindura. De pe ea cu picoarele, sapam al doilea segment si mutam tarina sapata
pe primul sant implut cu organica.In asa fel tot mutam scindura si tarina o dam in locul ei dupa ce
am implut santul cu organica. Pina ajungem la celalat capat al stratului. Ultimul sant implut cu
organica ramine fara tarina , pe care o aducem din celalalt capat al stratului.vezi des 4. Stratul
afinat sa primit mai sus de carare cu 15 cm dupa ce a fost udat bine cu apa moale (vie) cu
macerate sau EM. Cu mranita sau compost acoperiti semintele de siderate de pe strat. (mustar,
facelie, mazariche ovas, secara...) Avem nevoe de radacinele lor, care v-or strabate si ajunge pina
la adincimea neatinsa de hirlet. Ele vor devenu canaluri -capelare pentru aeratie si pe ele se va
scurge condensul. Procesul de descompunere se va incepe imediat, daca ati facut corect...si daca
mai aveti si rime acolo. De retinut faptul ca humusul se formeaza de 6-8 ori mai mult decit la
adincimea de 5-9 cm decit la la 1-2 cm deasupra. Despre humus si insemnatatea lui au mai fost
postari. Metoda propusa da efect din primul an. Alte metode de insanatosire a solului sint de
lunga durata (ani) Cararile le impleti cu organica ce a ramas. Nu gresiti daca semanati si pe carari
siderate. Si cararea va fi ca o saltea din padure. Depozitul de nutritie pentru strat.

(frunze, rumegus, hirtie tocata,crengute tocate, pae, resturi de la bucatarie,asternut de la gaini cu

gainat, mranita din padure...)care a crescut sub soare...

toata materia organica se pune pe teren intr-un strat de grosime oarecare de - sa zicem 10-20 cm
Se tine asa o perioada - nu stim cit - probabil pina se aduna suficienta cantitate.
Apoi facem un sant adinc tot de vreo 10-20 cm si introducem aceasta materie organica in acel
sant. Pamintul scos din sant se presara in strat subtire - sa zicem maxim 5 cm - peste materia
organica
Apoi cind mai adunam iar materie organica mai facem un sant fix linga cel initial si introducem
noua materie organica la fel ca la primul.
Lungimea santului va fi probabil egal cu latimea razorului in care vom cultiva
Astfel sant linga sant vom pregati toata lungimea razorului cu materie organica
Ideea este ca materia organica sa intre la interior - acolo unde va fi radacina plantei - si ca sa se
descompuna si ca sa se taseze.
Materia organica va fi cea specificata in text : " cit mai multa organica (frunze, rumegus, hirtie
tocata,crengute tocate, pae, resturi de la bucatarie,asternut de la gaini cu gainat, mranita din
padure...)care a crescut sub soare...Buruenile insamintate le-a afundat in apa (in butoae) "

-Rosiile se planteaza in sol cind mai multe zile se pastreaza o temperatura constanta -minim 12
grade. Daca stropiti solul cu EM temperatura solului se ridica cu 2-3 grade in locul semanatului.
Puteti pune saminta, tratata cu EM.
- Irigarea sau udatul rasadei abundent, se face cu o saptamina iinainte, nu dupa ce ati
rasadit.Radacina se va dezvolta in adincime.
- Sadim in solariiu rasada semideterminata, cind apar muguri de flori. Cea nedeterminata imediat
cind au aparut florile.Respectam saditul cu strictete, cind solul are temperatura optimala. -
Cantitatea de apa intrebuintata zilnic de rosii, variaza. De la 0,4 litri pina la 2,2 litri la o
planta.Depinde de sol, de timp, de soi. Cei care inteleg, nu amesteca soiurile.
-"Secretul "soiurilor ghibride este respectarea tehnologiilor ,date de furnizorul de seminte.
Semintele strinse de la soiurile ghibride, nu repeta "parintii" .Nu e cazul sa le adunati.
-Frunzele de tomate se rasucesc si se gofreaza cind este exces de azot. Ca regula de la
ingrasaminte minerale sintetice cu abundenta (uree, carbamid, selitra amiacala) Poate fi si de la
urina animalelor, zama de compost, macerate, toate nediluate cu apa corect.
-Cind este carenta de azot frunzele din virful tulpinii se subtiaza si sint mici. Se salveaza cu
macerate verzi diluate de 3 ori la radacina cu interval de 3 zile.
-Radacinele tomatelor isi inceteaza dezvoltarea sub 10 grade si dupa 35 de grade caldura. In acest
caz florile aborteaza sau mor. Cel mai bine planta se dezvolta intre 15-30 grade celsius.
-Irigarea cu exces la tomate e mai rau ca la seceta.Se produce asfixierea radacinelor, daca solul e
greu, lutos si apa este rece.
-Cind se ingalbeneste virful de crestere, frunzele se inchid la un verde inchis si nu sint alte
simptome de boli, planta isi inceteaza cresterea. Pricina este abundenta si concentratia mare de
saruri ;azot fosfor caliu. Cind lucreaza bucataria naturala ,cu veata simbiotica din sol , acest lucru
nu se intimpla. Reduceti la minim , sau la zero sintetica, folositi macerat diluate si EM.
-Cind virful plantei se ingalbeneste, incetati udatul. Pricina este lipsa de aeratie la radacina,
datorita umiditatii excesive. In acest caz , ferul devine inaccesibil pentru planta. Pricina este
aratul adinc, dezlocuirea golurilor din sol cu apa, incetarea procesului de fertilizare. Acest lucru
nu se intimpla cind milcim, folosim siderate.