Ion Cazacu

ZAMOSUL...(Pepene galben)

Nu puteam pricepe, de ce intr-un an zamosii se fac excelent, in alt an

nu, avind aceleas conditii, aceleas seminte...Am inceput sa studiez. Iata ce
am aflat, ca sa va transmit si voua...
Cea mai buna saminta, aleasa din cele mai gustoase exemplare, si cei
mai frumosi nu este deajuns.
Primul si al doilea an nu se seamana. Abia la al treilea an saminta
rasare in conditii bune, avind flori femenine, adica de roada…
E straniu? Ba nu. Straniu este ce urmeaza. K. I. Pangalo recomanda,
sa nu asteptam 3 ani; Sa purtam semintele intr-un briu la corpul celui care
le va semana , pentru ca ele sa se inhibeze cu sudoarea lui, si informatia
la gindul de roada…
Agronomul I Maclacov ne declara ca innainte de a semana zamosii,
poarta semintele in buzunarele sale doua saptamini... si ne mai spune in
secret ca buzunarele trebue sa fie ale barbatului, ca saminta sa dea flori
femenine de roada…
Academicianul S.N. Maslobroda, experimental a dovedit, ca
semintele de zamos, activ primesc informatia noastra, inclusiv si ceia ce
gindim. Inseamna ca gindind de bine , bine vom avea…
Iata un motiv serios ,ca sa gindim de bine, crestineste, fara rautate pe
vecinul, care nu ti-a dat buna ziua... sau de cel, care te invinueste de un
regres lingvistic, ca nu ti-au ajuns niste virgule. Pacat ca academicianul
nu spune nimic despre asta; influenteaza, si cit de catastrofala este o
virgula la roada asteptata. Dar asta nu e tot, despre semintele zamosuilui...
Semintele se pastreaza numai si numai aparte!!! Niciodata cu alte legume
si alte fructe alaturi. Mai ales cu cartofii. De la asa o vecinatate semintele
intra in soc, si isi pun cruce; repede se coc cu un gust urit, apoi ce strica,
se bihlesc...
Zaharul de zamos in Natura este cel mai ieftin , fata de trestie sau sfecla
de zahar...(daca an de an ar fi fost roada)...Zamosul contine pina la 12 %
zahar, vitamina C mai mult ca portocalele... organismul il curata mai bine
ca o clinica intreaga de medici. Cel mai bine cresc zamosii pe caldura,
mai ales pe fundul iazului secat semintele fiind semanate direct in
crapaturi. Asa fac uzbecii si turcmenii...In pustiurile Tunisului se
marunteste o jimate de kg de cactus in cuibul cu seminte. Primind apa
cedata lent, saminta incolteste si fara ploaie, apoi se asigura de la
adincime cu o roada f. buna,...In partile Caucazului, zamosii in perioada
de a ce coace se ingroapa in tarina...Zamosii din Buhara sint pina la 10 kg
cu aromat de vanilie. (personal confirm). In Iran pina la 25 kg!!!.…
Forma salbatica a zamosului este de marimea unei nuci. La Ramadan, pe
timpul postului la musulmani zamosul este hrana principala…
Ion Cazacu

CE NE RAMINE IN UMBRA.?

Aproape toate legumele mai intii au nevoe de lumina soarelui in

decursul zilei ( inclusiv umezeala si aeratie)...Daca e in umbra
roada poate sa scada de doua -trei ori...Unde e in permanenta
umbra , sau partial . Am incercat sa aduc razele solare cu
oglinda, sa acumulez caldura cu petre mari, linga radacina viei,
copacului... Nu vreau sa zic ca nu am reusit nimic , dar cind
planta in crestere esea din umbra casei vecinului, sopronului,
altor copaci, se avinta spre soare miraculos de repede...in
urmatorul an ne bucura cu roada...Mare lucru e fotosinteza.

Citeva sfaturi.
In semiumbra puteti sadi; macris, laptuca, diferite salate , ceapa
pentru cozi, ceapa multianuala. Usturoiul de sadit se poate,
numai ca maciuliile vor fi cu 20- 25 % mai mici. Este rezonabil
sa sadim castraveti linga un copacel cu frunze rare, bine mulcit
de desubt. Avantajul -nu boleste si nu ne ocupa loc. Capsuna la
umbra va da in jumate roada, decit la soare. Printre altele ca si
malina. Traditia de a sadi copaci-salcimi pe hat intre vecini este
astazi paguboasa. Inainte vreme,se faceau cozi tari de topor, la
alte instrumente. Era lemn tare la indemina, pentru focul in soba
... Cocostircii preferau sa-si faca cuiburile pe hatul de copaci
mari din salcim, pe linga casa omului. Si asta era salutabil,
traditional la ramani. Inainte vreme cind oamenii mai detineau si
alte terenuri mai mari de pamint, linga casa era toloaca, se tineau
animalele, pagubele de la umbra lor nu putea fi observata. .
Acum cind gradinarul, are linga casa teren, o gradina de 10-20
ari (uneori si mai putin) Copacii de pe hat ai vecinului umbresc
o buna parte din teren , pierderile in roada sint mari de la an la
an. Paguba de roada in lant. Tu faci umbra vecinului din dreapta,
cel din dreapta la cel din stinga si asa mai departe...Pentru ca sa
fim in cistig, toti trebue sa scoata tot ce umbreste pe hat, cu
garduri din sirma, transparente , unde usor circula
aerul...Copacii se sadesc amfiteatru, in fundul gradinii unde nu
umbresc vecinilor.
SA RETINEM CA TOMATELE,CHIPARUSII, VINETELE,
BOSTANII, BOSTANEII, TZUCHINI, RIDICHEA ,
CURECHUL, DAICONUL, BOBOASELE NU SUPORTA
DELOC UMBRA.Ca rezultat roada e de citeva ori mai mica ,
sau deloc daca umbra predomina...
Putem "amagi" umbra cind semanam griu , secara de toamna la
"umbra"copacilor cu frunza rara si care inverzesc bine abea in
mai (plopul, nucarii...) Pina in mai ,secara , griul prinde la
putere, uneori dovedeste sa dea si in spic si avem si roada
buna...Dar iata cu floarea soarelui sau papusoii , care ii
semanam primavara, asa nu merge. Roada de papusoi sau
floarea soarelui semanati la umbra este de 2-3 ori mai mica.
Acelas lucru se intimpla si cu sfecla de zahar…
Deci a ne sustine unul pe altul, este pentru ca sa sa traiesti si tu
si eu mai bine. Cu atit mai mult daca e vecin. Cu umbra si
urmarile ei hotarim impreuna ce facem...
Ion Cazacu

O TEMA INEPUIZABILA ESTE LUPTA SI PROTECTIA DE

DAUNATORII CE NE INVADEAZA GRADINILE, CIMPURILE DE
MONOCULTURA.
Voi incerca in linii generale sa dau ceva lumina, vizavi de "lupta " care de
fapt nu trebue sa existe in Natura perfecta. Imperefectia o aducem chiar
noi oamenii, prin satisfactia de a ucide tot ce e viu care noua nu ne
convine cu ceva...(la multi le place razboiul , si primesc satisfactie din
asta...)
Ar trebui sa nu avem nevoe de lecuirea plantelor. AVEM NEVOE CA
ELE SA FIE SANATOASE. Noi nu avem nevoe de "explozii de
vatamatori" , Noi ,trebue sa nu creem conditii pentru vatamatori. Noi , nu
avem nevoe de cele mai efective si "BUNE otravuri", noi avem nevoe ca
lupta sa devina inutila, sa nu fie necesara...
Aceste intrebari sint demult cunoscute, si nu au nimic comun cu lupta cu
"suportul" a otravurilor inventate, care ni se impun noua ,sa le cumparam
si sa le folosim, indata ce suspectam o boala sau vatamatorii se ne fura
din roada. Roada o perdem in ambele cazuri, cind nu folosim otravuri si
cind folosim si stropim cu otrava(cu mare succes ne otravim si pe noi
insine...cu limitele admisibile) si o perdem in egala masura cind nu
folosim otravuri sintetice. E lesne de inteles, ca al doilea caz e mai
preferabil , si daca otravurile nu ne hotarasc problema, care atunci erste
solutia???
Sint bolnave plantele ,care nu sint acomodate mediului, slabite , jingase ,
sau prea hranite... Vatamatorii explodeaza, anume acolo unde inloc de
diversitate de plante, avem monocultura, in care cu stropitul de
insecticide (erbicide) sint ucisi , exterminati, nu mai au unde se ascunde
insectele folositoare. Toate enumarate mai sus le face mina omului. Noi
am nascocit otrava si distrugem tot de la olalta...Deci tot noi trebue sa
schimbam...Cum ? Sa revenim treptat la initial. La solul sanatos, pastrind
in el veata de microrganizme, rame, si alte vietati. In el sa fie indeajuns sa
mentinem organica, ingrasaminte verzi , sa nu inceteze in el procesul de
fertilizare in sol, cu tot cu antibiotice naturale,...Procesul , in baza caruia a
crescut , a progresat pe Pamintul nostru plantele si vietatile (inclusiv
omul)...
Usor de scris, dar deacum prea grea de realizat, considera pesimistii si
doritorii de razboae si lacomi de bani ,dupa dezastrul ce il avem pe 2/3 de
cimpuri arabile de pe glob. Si totus, de retinut ca restabilirea Naturii la
initial,se petrece uimitor de repede...In doar citiva ani. M-am convins.
prin experiente de-a lungul anilor.( pina cind dupa folosirea intensiva a
otravurilor ,circa 100 de ani, mai avem sanse sa fim in simbioza cu
Natura mama si cu vietatile simbiotice.)
Exista trei directii reale , naturale ,fara otrava , pentru a solutiona
proiblemele protectiei plantelor de boli si vatamatori. Capitole pentru
carti de specialitate in agricultura si pedolojie...Va veni timpul...Pina
atunci pastrati Solul Sanatos..."Tablete"pentru bolile solului sint
microorganizmele simbiotice cu fungiile, care primesc mereu hrana de la
ingrasaminte verzi, siderate si resturi organice, Diversitatea plantelor in
gradina D-voastra cu pastrarea impacta a radacinelor din alti ani . Nu
deranjati solul cu aratura adinca si otrava stropita , fie si ci instructiuni
ambalate frumos. Cararile late din gradina , ca si razorul , sint mini
agralandsafturile necesare (ca si la cimpurile de monocultura) de formare
a nutritiei si protectiei, pentru plantele de pe razor. Cararea buna, sanatate
si boli mai putine in gradina. Nu va temeti sa calcati pe cararea inverzita,
cu siderate ca pe o saltea...Asta ajuta procesului...Planta bolnava deja, nu
o corcoliti cu otravuri, tot e fara mare folos. inlaturati-o, Dati-o in
macerat, la compostat, mai efectiv va fi solul la anul semanind inloc
siderat de boboase. De siderate ,nu se uta niciodata. Semanati pe locul gol
si de sapte ori. O sa fie nimai bine solului si in final o sa va pomeniti cu o
gradina care in zori o sa va zimbeasca... Nu dispun de timp sa raspund
fiecarui in parte. Rareori la cazuri aparte. Acum e timpul de plecat in
cimp, la experientele cu microrganizme, biohumus, plazmatizare
semanat, ...O zi de primavara...Temperatura solului este optimala. Asa ca
la treaba...
P.S. Cine doreste , este captivanta AIKIDO -o directie a filozofiei
japoneze bazata pe dragoste a tot ce e viu ,inclusiv si daunatorii care
ataca...folosind forta lor, contra lor, omul find neatins, fara a lovi in
dusmani, dominind...