Brown 08 Shade Col 01.

03 182 156 108

182 156 108

Brown 08 Shade Col 01.03

Tehnologia microorganismelor eficiente

Scris de phlox pe 28.01.2011 in categoria Gradinarit (26 comentarii) Etichete: agricultura organica, bacterii, bacterii aerobe, bacterii anaerobe, bio, chimicale, compost,microorganisme, sapar, saparea gradinii, solul

http://hobbygradina.ro/2011/01/28/tehnologia-microorganismelor-eficiente/
Azi vreau s v prezint un articol de interes general din bunvointa lui phlox (Svetlana) grdinoholic i ea, la fel ca noi toi. Nu zic c sunt 100% de acord cu cele prezentate de ea, dar sunt cteva idei extrem de interesate n rndurile de mai jos, de care fiecare dintre noi ar trebui s in cont. Eu zic c adevrul este undeva la mijloc, voi ce credei? huni Agricultorul modern (ca e amator sau profesionist) gandeste ca daca pompeaza la greu ingrasaminte de tot felul in plantele lui si daca pudreaza tone de insecticide-fungicide peste ele, gata, a rezolvat problema unei recolte grozave! Nimic mai fals! Este ca si cum ne-am indopa copilul cu vitamine si paravitamine, oligoelemente, suplimente alimentare sintetizate in zeci si sute de pilule-pastile-capsule-picaturi si cu mirare am constata ca el nu se ingrasa, n-are nici pe departe aerul sanatos pe care i l-am dorit si pe deasupra ii mai este si foame! Si asta se intampla de ce? Simplu: copilul nu este HRANIT. Copilul are nevoie de HRANA nu de ingrasaminte. Asa si cu bacteriile si microorganismele din sol, ele trebuiesc hranite. Agro-tehnologia microorganismelor eficiente(ME) tehnologie practic tanara, din anii 80 ai secolului doar ce

trecu, adusa in atentia omenirii de catre un om de stiinta Japonez ( iar ei, bata-i norocul!) Teruo Higa, care a elaborat conceptul de ME (EM mai precis EMT effectiv micro-organism technology). Aceasta tehnologie nu-si propune imediata crestere a productivitatii recoltelor oricare ar fi ele ci are ca scopimbunatatirea structurii pamantului, solului, mama Gaja, cea care practic ne hraneste. Pe scurt, presupune selectia celor mai folositoare dintre microorganisme (verificate la inhibatori patogeni), alese din diverse tipuri de sol, din diferite regiuni si plantate intr -un singur substrat. Astfel nu hranim planta in sine, ci organismele vii, cele ce la urma urmelor hranesc plantele. Prin utilizarea ingrasamintelor minerale, plantele, in virtutea legilor fizico-chimice de baza si ale osmozei vor inghiti sarurile minerale, chiar si pe cele de care nu mai are nevoie. In felul ace sta, biomasa plantelor creste, ce-i drept vertiginos si impresionant, dar roadele in schimbvor fi un fel de saruri minerale pe bat: fara gust, fara savoare. De aceea, aceasta tehnologie impune niste reguli foarte clare si de bun-simt:

Niciun fel de chimicale

Orice chimicala otraveste tot ce e viu sub pamant. Omorand viata din pamant, lasam fara aparare plantele. Doar se stie ca ce este creat de natura de natura este si echilibrat. De pilda, pe un camp sunt tot felul de plante, nu? Ei, asa si cu solul. Organismele ce locuiesc aici sunt foarte diverse. Unele franeaza dezvolatrea altora si tot asa pe tot parcursul scarii trofice. In acest fel, in mod natural sunt inhibate atat bolile cat si atacul daunatorilor.

Interzicerea sapatului
Parte intrinseca a tehnologiei ME poate reprezenta si o piatra de incercare pentru multi agricultori. Este cat se poate de simplu: la diferite adancimi se gasesc diferite forme si tipuri de organisme. Astfel pana la o adancime de 10 cm lociesc bacteriile aerobe, pentru care aerul este singura sursa de existenta, pe cata vreme sub adancimea de 15 cm stau doamnele anaerobe, pentru care oxigenul este moarte sigura. Sapand si intorcand pamantul cu susu-n-jos n-am facut decat sa schimbam domiciliile respectabilelor doamne bacterii intre ele, schimband astfel conditiile naturale de trai cu cele neobisnuite, daca nu chiar dusmanoase.

Mai multa organica

Substantele organice sunt adevarata mana cereasca pentru microorganisme. Cu cat mai multa hrana organica cu atat mai multe microorganisme; cu cat mai multe microorganisme cu atat viitorul roadelor este mai luminos si mai bogat!

Utilizarea sideratelor
Aceste plante anuale (facelia, lupin anual, mustar, ovaz, secara etc), care se seamana in vederea introducerii lor ulterioare in ciclul de viata al solului, cu alte cuvinte cosirea si reingroparea lor in sol in momentul in care au ajuns la maximum-ul biomasei lor (dar n-au legat rod). Scopul acestei agrotehnologii? Acela de a crea cele mai bune conditii pentru dezvolatrea microflorei, care duce la insanatosirea, respectiv cresterea fertilitatii solului si implicit si la cresterea productivitatii si calitatii diferitelor culturi, oricare ar fi ele. Cartofii, varza, tomatele

sunt printre primele care reactioneaza pozitiv la utilizarea preparatelor ME (implicit agrotehnica ME). Si acum niste exemple:

cartofi: se poate ajunge la o recolta si de 1500kg/100 m2 ; varza o capatana poate atinge 10-15 kg!!; tomate 10-12 kg/tufa (fir!)

Nu-nu, nu e SF, e adevarul cu care erau atat de obisnuiti stramosii nostri, un adevar prea indepartat, distrus sub greutatea masinilor combinelor, moasoneusebateuse-lor, chimizarii excesive. Nu mai spun ca tarile dezvoltate au renuntat demult la produsele tratate chimic. Le exporta, in schimb in celelalte tari (suna cunoscut?) astfel facandu-le dependente de ele. Ghinionul face ca sa existe o problema si anume lipsa pe piata noastra a unor astfel de preparate. Pe piata ruseasca (banuiesc ca si pe pietele altor tari sunt, dar eu nu stiu) exista, dar din pacate nu am acces. Svetlana (aka: phlox)

Se pare ca eti interesat de grdinarit, aa c i recomand s te abonezi prin RSS saumail pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe aceast tem. Ce este RSS?
You were searching for "site://hobbygradina ro solul lucrari". See posts relating to your search

26 comments to Tehnologia microorganismelor eficiente

Tehnologia microorganismelor eficiente - Ziarul toateBlogurile.ro
January 28, 2011 at 7:08 am Raspunde [...] Tehnologia microorganismelor eficiente Fri Jan 28, 2011 7:00 am [...]

Mary
January 28, 2011 at 10:06 am Raspunde Nah, acum mii de scuze daca o sa par carcotase, dar as vrea sa aflu cum poti reingropa ceva in sol, fara sa sapi

Vcuicsor
January 28, 2011 at 11:08 am Raspunde Buna ziua,va urmaresc de mai mult timp si cred ca este unul dintre cele mai documentate bloguri despre gradinarit in limba romana. Referitor la articol, tehnologia se regaseste si in principiile agriculturii biodinamice -fondate de Rudolf Steiner la care se adauga si alte reguli referitoare la folosirea unor preparate organice specifice,derularea activitatilor de gradinarit functie de evolutia astrelor,etc. Cred ca inca exista reticenta din partea multor gradinari in aplicarea acestor reguli care, cinstiti sa fim, numai cu ceea ce am fost obisnuiti nu seamana.Poate dupa ce vom avea cateva confirmari din partea unor pionieri in acest tip de gradinarit(agricultura)va creste icrederea

generala in posibilitatea obtinerii unor produse curate si de calitate. Cu respect,

phlox
January 28, 2011 at 9:12 pm Raspunde Salut Vcuicsor! Reticenta cu certitudine exista si va exista cat ii haul si Bargaul, cum se spune, pacat ca romanul nostru, om iute la minte, dealtmintri, din acest punct de vedere ramane atat de conservator. Sigur ca va veni ceasul al doispelea, si va vedea cat este de simplu, dar pana atunci, hai sa fim noi pionieri!(hi-hi, eu una am fost la propriu! ))puneam la rubrica CALENDARUL GRADINARULUI intrebarea, ref calendar lunar si, daca sunt curiosi printre noi, eu cu drag o sa postez, luna cu luna. Cat despre utilizarea preparatelor fitosanitare, din nou, cu placere va voi destainui din ce am aflat si eu la randul meu de la altii. Sigur, daca si Huni imi va permite sa-i invadez in halul asta lotul pe care ni-l pune cu atata drag la dispozitie! ) As putea sa va povestesc si despre dr Jacob Mittleider, cel care este pro sapat, dar cu mult cap, si ce este teribil de interesant, este metoda sa de brazde inguste. Pentru cunoscatorii de lb engleza sunt o multime de site-uri si link-uri interesante, unul dintre ele: http://www.howtoorganicgarden.com/DrMittleider.htm Uuuuui, doamne cate as mai povesti si cate as mai asculta si intreba!! Cred ca e cazul sa incerc si eu marea cu degetul si sa ma blogulesc. Cu toate ca tare ma mai simt bine cu voi!

armeria
January 29, 2011 at 12:43 pm Raspunde Svetlana,un blog nou din partea ta ar fi salutat de toata lumea, dar cred ca Huni nu ar avea nimic impotriva sa ramai aici.Daca te simti ca acasa, de ce sa pleci? Pana la urma suntem pentru biodiversitate in gradina, de ce nu si aici?:)

vasi January 28, 2011 at 1:02 pm Raspunde

Sunt de acord cu tot articolul si cu parerea Svetlanei.Iubesc acest fel de agricultura si imi doresc cat mai multe articole de acest gen.Svetlana,felicitari! Daca ai avea blog, te-as citi cu sufletul la gura. Mai vorbim.

phlox
January 28, 2011 at 11:39 pm Raspunde Multumesc mult, Vasi si cu certitudine mai vorbim

phlox January 28, 2011 at 8:48 pm Raspunde

Buna, Mary! Nu esti ctui de putin carcotasa. Intrebarea ta e cat se poate de pertinenta. greseala mea este ca n-am specificat mai apasat ce inseamna fara a sapa, si anume se are in vedere saparea de adancime, adica sub 15 cm cu intoarcerea pamantului cum se zice cu susu-n jos. Tocmai ca sa nu se intample treaba cu schimbul de locuinta nedorit

Dana
January 28, 2011 at 9:56 pm Raspunde Salut! Acum v-am descoperit si sunt cu totul de acord cu d-voastra. Din pacate,cumplita boala mortala si netratabila care a lovit-o pe mama mea m-a facut sa realizez faptul ca sanatatea

noastra si a copilului nostru se afla in mainile mele. Numai cine este inconstient ignora avertismentele de pe toate site-urile cu privire la coloranti, conservanti,insecticide,pesticideAm cunoscut pe cineva care ,lucrand intr-un laborator farmaceutic spala merele cu detergent de vase, acesta fiind mai putin toxic decat pesticidele lipite de coaja. Am un petic de gradina dar nam sa folosesc deloc substante chimice, chiar cu riscul de a avea o recolta mai mica pana voi invata. Va felicit pentru initiativa si sunt gata sa va sustin ,practic, ideile .

phlox
January 28, 2011 at 11:36 pm Raspunde Fii binevenita Dana! Si eu sunt abia sosita in Gradina lui Huni, dar de la bun-inceput m-am simtit ca acas! Imi pare tare rau pentru pierderea suferita, stiu ce simti, pentru ca am pierdut-o pe mama tot in urma unei asfel de uratenii! dar vad ca esti tare inteleapta din moment ce iti iei o astfel de raspundere, deloc simpla. Stii, cu cat suntem mai multi si mai constienti , cu atat putem rezolva mai bine situatia. E un inceput, sigur, greu ca orice inceput, dar ESTE. Sa ne suflecam mancile si la treaba!! cu drag

vasi January 28, 2011 at 10:06 pm Raspunde

Azi dimineata,am facut un comentariu,dar cred ca nu s-a incarcat (of),in care ii recomandam Svetlanei sa-si faca un blog.Eu o sa fiu prima ei cititoare.Ador articolele despre tehnicile astea mai primitiveale agriculturii. Te felicit pentru cunostiintele tale.

huni
January 29, 2011 at 11:45 am Raspunde Nu stiu de ce dar cumva a ajuns in spam. L-am recuperat!

phlox
January 28, 2011 at 10:37 pm Raspunde Seara buna, Vasi! Cum s-ar zice : gand la gand cu bucurie! Multumsc mult de creditul acordat. da, vorba ta, primitive, dar cat de sanatoase, nu crezi? Ma intereseaza si pe mine ca pe multi dintre noi (ma bucur ca am gasit aici oameni cu care gandesc aproape la unison)metodele arhaice, sau neortodoxe, sau cum vreti sa le numiti, dar care sunt mult mai strans legate de natura si natural. Dintotdeauna mi-a placut pamantul, ce stie el sa faca si sa creeze. Mi-aduc aminte, mica fiind (o, Doamne asta inseamna acu o mie de ani lumina!)mergeam cu mama, bunica si 2 dintre surorile bunicii (traiasca matriarhatul!)la dacha, cum ii zice rusu casei de vacanta, si se faceau drumetii prin vasta padure de pini si mesteceni, iar cand poposeam in vreo poenita sau luminis, singurul lucru cu care ma faceau sa sed si eu cuminte si linistita sa nu o iau de-a voarga prin codru era crearea unor mini gradini de legume si zarzavat si flori, unde zarzavaturile erau fie lichenii feluriti iviti la tot pasul,fie ciupercinele crescute cu duiumul , fie fructele bace si ele de-a valma. Puteam sa fac asta la nesfarsit! Sau, imi placea sa stau pur si simplu in gradina, pe jos,printre morcovi si mazare si cepe si verze( de multe ori direct pe brazdele minutios facute !!), sa ascult plantele si florile, si pasarile, si gazele si am luat -o razna de tot!, scuze, dar asa de bine ma simt cu voi, aici, ca pierd siru si uit sa ma opresc. Ideea e cami pare rau ca nu m-am facut agroceva, sigur horticultor, in primul rand, si mai apoi oricare dintre celelalte variante. Intelege careva ce campii bat eu aici? daca nu, inca o data: Scuuuuuze

armeria
January 29, 2011 at 8:22 am Raspunde

Svetlana, eu inteleg perfect Am si eu momente in care stau nemiscata in diverse locuri de pe proprietatea mea,(daca ai vedea unde locuiesc ai intelege de ce) incercand sa nu deranjez nimic, sa ma contopesc cu natura, ca sa vad minunatiile din ea

Vcuicsor
January 29, 2011 at 9:58 am Raspunde si pe cand sa asteptam un blog despre agricultura sau mai bine zis gradinarit organic(ecologic, biodinamic sau mai stiu eu cum s-o mai chema)?

huni
January 29, 2011 at 12:10 pm Raspunde Eu accept varianta fara sapat, explicatiile date de phlox sunt cat se poate de logice, sunt adeptul ingrasamintelor organice (fac si folosesc compost de mai multi ani), utilizarea sideratelor, iarasi, mi se pare absolut geniala, dar nu pot imagina sa am fructe in gradina fara folosirea chimicalelor. In teorie este foarte frumos sa le eliminam complet, dar in practica, ori de cate ori am facut acest lucru recolta a fost zero. Cand am neglijat fainarea la agris am pierdut toata recolta, cand n-am actionat din timp cand am observat atacul afidelor la fel, in consecinta, nu cred ca se poate face ceva in gradinile mici si mijlocii fara sa folosesti chimicale. Cei care au experiente diferite ii astept sa ma invete cum au reusit ca mi-as dori tare mult sa renunti la chimicale, dar din pacate inca nu stiu cum .

zephirine January 29, 2011 at 12:43 pm Raspunde

Huni, si eu sunt de aceasi parere cu tine, eu inca nu am avut fructe dar o prietena de-a mea nu a tratat pomii anul trecut si n-a cules nici macar un mar sau o pruna. in zona in care stau eu, zona cu legumicultura intensa in gospodariile taranesti, dealuri pline de vii si livezi, nu stiu cum ne putem apara de tot felul de organisme daunatoare. nu folosesc ingrasaminte chimice, nu stropesc decat ce e strict necesar, iar cel mai important e ca nu mai cumpar legume din piata. si alea sunt clar pline de chimicale, chiar daca sunt vandute de tarani. dar binenteles ca as renunta la tratamentele chimice daca as putea sa le inlocuiesc cu produse organice accesibile pe piata nostra. ca de renuntat nu se pune problema.

phlox January 29, 2011 at 12:47 pm Raspunde

E-he-he, treaba aiasta e ceva mai delicata. Doar stiti cu totii: cu o floare nu se face primavara, si nici cu o gradina agricultura. Recunosc: teoria-i teorie si pusa in practica de multe ori iese si altceva. Evident ca la livezi, gradini de zarzavat de intindere mare este destul de complicat dintro data sa scapi de gajganii si boli de tot felul, care in timp si-au facut casa, masa si teren de joaca pe plantatiile bietilor oameni. In plus, daca vecinii nostri nu fac acelasi lucru iaca! degeaba am mai muncit si incercat sa fim eco. deci si asta este o conditie , zic eu, obligatorie,ca si vecinii sa fie la unison cu noi. Greu, stiu, nu trebuie sa ma convingeti. Dar.dar, insistenta este 50% reusita. Totul e sa nu ne dam batuti. Incet dar sigur se ajunge la rezultatul pe care ni-l dorim. Sigur, am niste retete ,( pe care unii dintre voi vad ca le-ati si aplicat) cu care am reusit, nu dintr-o data, ci cu insistenta, an dupa an, dar pot spune ca am un rezultat frumos. Nu ma hazardez sa va conving, eu , totusi, am doar cativa pomisori si tufe, si flori, nu pot avea pretentia ca rezultatele mele sunt regula. Dar sunt oameni care cu rabdare si insistenta au reusit. Asa e, nu-i cunosc personal, doar am citit despre asta. Dar stii ceva, Huni ? Cu cat plantele sunt mai sanatoase, cu atat rezistenta naturala creste si

astfel bolile nu se mai lipesc iar de gajganii, e mai simplu, o sa revin cu explicatiile re rigoare poate chiar astazi

phlox
January 29, 2011 at 12:59 pm Raspunde @armeria: sa plec de aici?! Ha! nici vorba, chiar daca voi definitiva ideea cu blogul, dar e doar o scjhita de idee deocamdata

cristina
January 30, 2011 at 9:13 am Raspunde parca nu mai am rabdare cu iarna asta

Svetlana Pascu
March 18, 2011 at 3:41 pm Raspunde Phlox draga(ca mi-e greu sa-ti zic tot Svetlana ..)eu am citit o carte scrisa de un agronom german Heinz Erven si tare mi-a placut.. Se numeste Paradisul meu si cred ca te-ar unge pe suflet si pe tine.

phlox
March 18, 2011 at 5:39 pm Raspunde @Svetlana Pascu: deabia astept sa o citesc. Dar Svet, stii ce m-ar unge pe suflet cu adevarat? Ca acest exemplu,acela de a trata cu respect pamantul care ne hraneste si ne suporta, sa fie preluat de cat mai multa lume si sa se intinda ca o bucurie peste tot! Din nefericire oamenii, in general si in mod special oamenii nostri romanesti sunt inchistati intr-un conservatorism rau inteles ceva de genulce vii sami zici mie sa nu sapam?! pai mosii mei sapa de cand lumea, altfel cum sa fie pamantul reavan? ar ramane ca ca o clisa si te apuci, si-i explici cu rabdare si pe limba lui si constati ca te lovesti de un zid si ti se urca sangele la cap si precum la centralele nucleare dai drumu la racire sa nu explodezi si o iei de la capat. Apoi te trazneste ideea! pai stai donle! ia sa incerc eu sa le demonstrez ca ce e aia o teorie fara demonstratie? mai nimic. Asa ca duc aceasta munca de demonstreala neostoit pana voi reusi. E suficient sa convingi primul om (ala ar trebui sa fie si barbat si cam de varsta de mijloc, ca are mai multa greutate vorba lui )ca acela va zice: am aflat eu de undeva (doar nu va zice ca de la o muiere!!) ca asa si pe dincolo si ce sa vezi? e asa cum zicea cutare. Iar m-am lasat luata de val, imi cer scuze, dar ideea este simpla: daca eu reusesc sa va atrag voua atentia si sa ne convingem de adevarul celor prezentate, voi la randul vostru veti face acelasi lucru si macar intr-o comunitate mica se va fi nascut vlastarul unui lucru bun si destept, in logica lucrurilor, va exista sansa perpetuarii acestor sfaturi exceptionale ale unor oameni exceptionali. Asta cu adevarat m-ar unge pe suflet, m-ar face un om mai fericit decat sunt! cu drag

pt plox si huni
March 5, 2012 at 9:24 am Raspunde aseara am citit articolul despre EM microorganismele benefice ,ceea ce vreau sa spun este faptul ca eu sunt foarte interesat de acest subiect pe care l-am descoperit in urma cu aprox 7 ani ,in Austria dar effectiv acest produs l-am gasit abia acum 2 ani tot in austria , nu este foarte scump in jur de 5 euro un litru din care se poate prepara intre 500 si 1000 de litri solutie dozajul este 1% sau poate merge pana la 5% in functie de utiltizari,eu am si un prospect in limba romana si la cerere pot aduce si solutia Em. ce mai pot spune este ca am probat aceasta solutie in gradina si sunt foarte multumit de rezultate, atit in privinta calitatii fructelor cit si in privinta sanatatii

plantelor.Informatii puteti afla trimitind un e-mail la adresa jonmory@yahoo.com , va doresc mult succes si citesc cu deosebita placere articolele dv. desi doar de 2 zile le-am descoperit ..

Toctomerius
May 10, 2012 at 4:55 pm Raspunde Si eu am descoperit acum cate-va zile EM (microorganisme eficiente) acum cate-va zile in Suedia. Tocmai am preparat o astfel de solutie. Desi putin rezervat sunt in asteptarea rezultatelor.

phlox
May 11, 2012 at 10:44 pm Raspunde @Toctomerius: Toctomerius, sa n-ai teama! Si nici rezerve. Omu rusesc foloseste de ani buni, deja, acest elixir pentru plante si pentru pamant (). Cu rezultate minunate. Uite, la fel si omu austriac, si suedesc (eu merg mai departe cu gandu al bun, si zic ase:aiasta licoare este salvarea si viitorul sanatos ce trebuie sa-l pregatim pentru ce-i ce vin in urma noastra), numai noi. capra eea cu coada in vazduh! Mi-ar placea cajonmory@yahoo.com sa ne spuna mai multe si sa ne atraga cu amanunte picante cu drag

jonmory
May 22, 2012 at 1:57 pm Raspunde In primul rand imi cer scuze ca raspund atat de tarziu, insa eu am fost plecat din tara pentru 3 saptamani, iar in zona unde am muncit eu nu aveam acces la internet, in consecinta nu era vorba de reavointa ci pur si simplu imposibilitatea de a va raspunde. Intr-adevar am cautat aceasta solutie cativa ani de zile si in sfarsit am gasit-o tot in Austria printr-un fermier care foloseste in viticultura si pomicultura, insa aceasta solutie are un domeniu mult mai vast de aplicatie, se poate folosi si in zootehnie ca adaos la furaje sau in apa de baut. Eu personal am avut cateva experiente cu aceste produse, datorita faptului ca am si un fel de a cerceta lucrurile si de a crea ceva nou, am incercat sa imi produc propriile solutii derivate din solutia de baza. Cum ar fi bokashi, un produs obtinut din tarite de grau fermentat cu solutia de EM+melasa. acest produs se utilizeaza ca starter sau initiator in procesul de descompunere a deseurilor vegetale. Pe scurt buruienile din gradina le-am tocat cu un toporas cam la lungimea de 3-5 cm, am presarat acesata tarita pe un strat de buruieni tocate, si am alternat straturile pana am umplut o galeate de la vopseaua lavabila, am folosit aceasta galeata deoarece inchide destul de bine capacul, iar eu am nevoie de un mediu anaerob pt a fermenta iarba, se lasa totul intr-un loc umbrit foarte important sa fie la umbra si o temp cam de20-25 grade timp de 2 saptamani. La sfarsitul perioadei de fermentare poate aparea un mucegai alb la suprafata acesta este semnul ca fermentarea a fost un succes, produsul obtinut are un miros dulceag acrisor de altfel curios din fire am si gustat cest produs si are si gustul acru de muraturi, cert este ca nu e un miros dezagreabil. Aceste buruieni sa le zicem asa, fermentate eu le-am dat la gaini sa manance vazind ca le place, dupa aprox o saptamina am sesizat o crestere importanta a productiei de oua de pana la 40%, ceea ce in conditiile unei furajari obisnuite cu graunte amestecate si doar adaosul de iarba fermentata, ma fac sa cred ca a crecut semnificativ raportul de asimilare a furajelor de aici si o sporire a productiei de oua. Solutia EM fiind un produs biologic se poate administra in apa de baut la pasari, animale prevenind starile de diaree si ajutind la digestia si asimilarea furajelor.

Mai sunt si alte produse fitosanitare obtinute prin fermentarea solutiei de EM cu alte ingrediente spre exemlu MK5 un isecticid as putea spune care pe mine ma uimit dea dreptul , de fapt nu poti spune ca e un insecticid deoarece solutia nu omoara insectele ci lasa doar un gust dezagreabil pe suprafata frunzelor ceea ce face ca insectele ex. gandacul de colorado sa nu mai manince frunza de cartof. si mai sunt inca multe de discutat despre acest subiect, ceea ce mi-ar face chiar placere sa discut cu persoane interesate . In cazul in care mai doriti sa ma intrebati cate ceva va voi raspunde cu placere in limita cunostintelor pe care le am si desigura timpilui disponibil . Cu multa placere Jonmory.