COMBATERE DAUNATORI pt 2 l se foloseste : -20 chistoace de tigari (sau 10 tigarete) -apa calduta, acestea se tin 3 zile la cald, dupa

3 zile se filtreaza si se mai adauga: -3 capace (de la un pet de 2 l) cu ulei (de preferinta ars) -3 capace sapun lichid - se completeaza la 2 l, se tine la cald si se agita din cand in cand. -are valabilitate luni -se procedeaza astfel: se acopera pamantul din vas cu hartie, apoi cu un pulverizator se stropeste din abundenta planta, se lasa 1 h si se aduna f usor paduchii, peste o saptamana se repeta stropirea se verifica, aceasta solutie insecticid este buna si pt plantele din gradina. incercata de mine pe lamai, trandafiri si alte flori din curte !m gasit o informatie despre cum putem scapa de testosi, chiar daca nu sint date proportii e"acte. #upa indepartarea mecanica a adultilor, planta se stropeste cu solutie de apa si sapun pentru distrugerea oualor. #aca indepartarea mecanica nu este posibila datorita numarului mare de paduchi, se foloseste un amestec pe baza de ulei de parafina, care este foarte eficient. !celasi preparat este eficient si contra paduchilor linosi. $e repeta tratamentul la doua saptamini dupa primul. $i eu am avut probleme cu testosii si lanosii la lamaiul meu dar de cand l-am dat afara pe balcon si-l stropesc cu Decis (o fiola de %ml diluata in 10 litri de apa) am scapat de ei. &oi incerca varianta nissorun'mopsilan !nca()oader zica asa: *+artea cea mai se", e ca e un fel de palmier, deci numai betisoare si frunzulite... toate pline... - sa am ce face.... * am dat un cop, paste manual ca sunt cam nou pe forum si nu i-am deslusit inca toate functiiile...sa revin, am avut si eu unul, l-am spalat intr-adevar frunza cu frunza, apa cu sapun si cu o carpa moale de bunbam, l-am clatit daca pot sa zic asa cu 2 ape, i-am dat un tratament de !ctara cu )alstar, de 2 ori, o data la doua saptamani ca fie planta acoperita in totalitate, la fel si plantele de pe langa ea ca si la ele s-a intins...e brici acum si nici nu mi-au mai aparut insa le fac un tratament preventiv cam o data la 3 - . saptamani pe care il alternez si cu alte solutii. $ucces/

Identificare daunatori de interior

&oi incerca sa prezint principalii daunatori ai partilor aeriene ale plantelor de interior, punand accent pe simptomele specifice ale fiecaruia in parte pentru a se putea face o identificare usoara si rapida. !cest topic se doreste a fi mai mult unul de informare, pentru ca utilizatorii sa se poata lamuri cu ce daunatori au de-aface si apoi sa mearga pe topicurile specializate din aceasta sectiune pentru a afla mai multe detalii sau metode de combatere. Daunatorii de care voi vorbi sunt

afidele (paduchii de frun e! (ignorati musca, priviti sub boboc, pe codita, dar sunt de toate culorile, nu numai verzi0 in spatiile prote1ate se inmultesc continuu, iar afara rezista ca oua pe sub scoarta ori pe resturile vegetale sau in sol), paduchii lanosi (paduchii albi! (pufuletii aia albi, moi, desi sub *lana* sunt galbui0 afara nu rezista, iar in interior - daca scade temperatura sub 20 de grade, se retrag in sol, printre radacini),

 paduchii testosi (seamana cu o mica zganca pe fata frunzei, de obicei, cam cat o gamalie de chibrit0 afara ierneaza ca maturi, sub scoarta ori pe resturile vegetale),

acarienii (paian"enii! (asa se vede sub o lupa puternica0 se pot observa si cu ochiul liber, ca o faramitura alb-galbuie cat un varf de ac pe dosul frunzei sub un paien1enis foarte finut intre nervuri0 afara ierneaza tot sub scoarta plantelor lemnoase ori pe resturile vegetale),

tripsii (tot sub lupa, insa se observa foarte bine si cu ochiul liber ca niste fire de par negre, mai grosute si lungi cam de doi milimetri, pe dosul frunzelor ori in cupa florilor0 nu rezista afara, sunt doar la interior), si #usculita alba de sera (cat o betivanca de otet, doar ca este mai supla si albicioasa0 primavara - cum da caldura iese si se inmulteste afara, pe aiurea, dar unele mai raman si in spatiile adapostite, iar toamna se retrag inapoi inauntru, la caldura). +rimul simptom care apare la un atac de daunatori este gofrarea (incretirea) frunzelor. #oar la acarieni se gofreaza foarte putin, abea vizibil, insa apar pete caracteristice de decolorare in puncte

confluente sau ruginii lucioase . $a va uitati pe dosul acestor frunze si veti vedea o panza fina - fina, iar daca veti privi mai atant cu o lupa (sau cu ochiul liber pentru cei cu o vedere agera), veti observa niste punctulete albicioase care se misca cand suflati incetisor - asta, pentru ca lor le place aerul uscat, iar cel e"pirat este umed/ 2ici la atacul de trips nu se observa incretiri foarte puternice, insa apar si puncte de decolorare

care apoi se usuca in 1urul intepaturii

, dar mult mai mari si fara sa se uneasca ca la

acarieni. 3a cinerarii apar niste besicute specifice atacului de trips / #ar ce-i mai interesant - sar ca purecii/ $erios, astfel adultii nu pot fi confundati, iar larvele - maronii un pic la culoare, n-au darul topaitului, insa alearga ca masinile de formula 1/ #aca nu misti repede mana, cad de pe frunza ori trec pe partea cealalta/ #eci daca nu se gofreaza foarte tare, frunzele sunt curate si apar puncte pe ele, atunci sunt acarieni ori tripsi. 4n momentul in care se incretesc dar apare si o substanta cleioasa pe ele ori chiar o funingine lipicioasa, atunci sunt paduchi ori musculita/ 5oua de miere - cum se numeste aceasta substanta lipicioasa, nu este altceva decat de1ectiile lor/ !cestia sunt foarte usor de observat cu ochiul liber/ +aduchii de frunze stau pe coditele frunzelor tinere sau ale bobocilor, ori pe dosul frunzelor. +aduchele lanos se observa la subsuoara frunzelor si la baza limbului frunzei, unde incepe codita, uneori ca o spuma albicios-prafoasa. +aduchele testos apare pe tulpini si frunze, mai rar pe cele tinere. 6usculita alba de sera nu-i deloc mofturoasa0 de la tulpina pana la varful frunzelor sau al bobocilor, toata planta este a ei/ 7and sufli sau dai cu mana, zboara roiuri - roiuri/

#upa un atac prelungit - chiar daca nu foarte puternic, apare pe frunze acea funingine brunnegricioasa pe care se dezvolta o ciuperca neparazita - Capnodium salicinum - fumagina. 8ste indirect daunatoare prin impiedicarea patrunderii luminii si lipseste frunza de fotosinteza, in timp ingalbenindu-se si cazand daca nu se spala fumagina (cu o carpa uda). 8ste foarte importanta diagnosticarea corecta, deoarece trebuie substante diferite pentru a scapa de ei/ +aduchii de frunza sunt cei mai sensibili, dispar aproape cu orice insecticid. +aduchii lanosi si testosi este bine sa fie curatati mai intai manual cu un betisor cu vata muiat in alcool diluat si apoi stropit cu insecticid in a carui instructiuni sunt stipulati e"pres/ #e obicei, daca se respecta concentratia de pe instructiuni, musculita sucomba la primul tratament cu un produs destinat ei. 8ste bine sa se repete totusi tratamentul pentru a nu rata larvele ce ies mai tarziu din oua/ 7u tripsii este mai greu (cel putinn eu nu am scapat usor de ei), trebuie mai multe stropiri repetate la o saptamana cu produse specifice. 6entionez ca produsele care au combatut tripsii, au avut efect si impotriva celorlalti daunatori musculite si paduchi/ +entru paian1eni sunt produse speciale, acaricide, care nu au efect asupra celorlalti dar nici invers. 2iciodata/ 3a atacuri puternice, toti acesti daunatori produc o stagnare in crestere, plantele se debiliteaza, frunzele se incretesc puternic, se usuca si cad iar bobocii se deformeaza si nu se mai deschid ori florile care apar sunt diforme si-si pierd culoarea sau parfumul/ !sta daca a1ung sa infloreasca si nu mor intre timp/ 7um am mai spus, mai multe informatii despre ei si despre combaterea lor gasiti pe topicurile special adresate lor/ 2u sunt frumosi ori draguti, dar dau mari satisfactii iubitorilor de plante atunci cand sunt corect identificati iar tratamentul ales da rezultatele scontate/ 7aci de intalnit sigur veti face cunostinta cu ei/

D$un$torii plantelor

%rincipalii d$un$tori ai plantelor decorative sunt& p$duchele l'nos( p$duchele )estos( afidele( #usculi)a alb$( tripsul( p$ian"enii *i vier#ele r$d$cinilor+ Netratate( plantele vor ,nceta s$ #ai creasc$( ,*i vor schi#ba aspectul( iar ,n cele din ur#$ #uri+ %rin ur#are se i#pune recunoa*terea ur-ent$ a d$un$torilor plantelor( precu# *i tratarea lor+ 1. %$duchele l'nos (%seudococcus! 4nsectele foarte mici sunt 9nf:;urate, ca 9ntr-un man;on, de vat: alb:. 7olonii largi sub form: de ciorchini pot ocupa tulpina ;i fa<a interioar: a frunzelor. 4nsecta migreaz: ;i 9n p:m=nt unde se fi"eaz: pe r:d:cini. +:duchii l=n:;i sl:besc planta ;i favorizeaz: dezvoltarea bolilor. !tacul puternic conduce mai 9nt=i la ofilirea, 9ng:lbenirea, c:derea frunzelor ;i apoi la moartea plantei. Co#batere& eliminarea prin ;tergere cu un tampon de vat: sau tifon 9nmuiat 9n alcool medicinal cu concentra<ia redus: cel pu<in la 1um:tate, plus stropirea plantei ;i a p:m=ntului cu un insecticid.

paduchele lanos( pseudococcus

.+ %$duchele )estos (/ecaniu#( Diaphes! 4nsectele ;i larvele se fi"eaz: de-a lungul nervurilor pe frunze, dar si pe l:stari ;i tulpini, acoperindu-le, uneori complet, cu scuturi rotunde sau ovale de culoare brun:. 7:ldura ;i umezeala din camer: favorizeaz: dezvoltarea insectei. +rezen<a ei pe organele plantei este dezagrabil:.+lantele atacate cu timpul se usuc:. Co#batere& tamponarea cu solu<ii to"ice sau de alcool medicinal, ruperea ;i arderea p:r<ilor puternic atacate.

paduchele testos( lecaniu# 3.!fidele (!phis) $au se mai numesc ;i p:duchi verzi, ;i atac: frunzele ;i l:starii celor mai multe flori. 4nsectele 9n<eap: ;i sug sucul celular.+lantele atacate au frunzele 9ncre<ite, deformate ;i l:starii 9ncovoia<i, care cu timpul se usuc:. +:duchii se 9nmul<esc rapid 9n camere c:lduroase ;i uscate. $unt periculo;i ;i prin faptul ca transmit boli virotice. Co#batere& ruperea ;i arderea l:starilor ;i frunzelor puternic atacate, stropiri cu insecticide.

afide( aphis ..6usculi<a alb: ()rialeurodes vaporariorum) !cest d:un:tor este un polifag. +refer: mu;cata, cercelu;ul, azalea, begonia, primula. 4nsectele sunt albe, iar larvele galbene. #aune mai mari produc larvele. >n urma 9n<ep:rii ;i sugerii sucului celular, frunzele se 9ng:lbenesc, se usuc: ;i cad. ?scarea 9ncepe de la margine. #e-a lungul nervurilor apar pete alungite argintii. @lorile apar p:tate ;i distorsionate. Co#batere& stropiri cu insecticid.

#usculita alba( trialeurodes vaporarioru# %.)ripsul ()hrips) 8ste polifag ;i se 9nmul<e;te rapid 9n 9nc:perile 9nchise, c:lduroase ;i umede. 3arvele foarte

mici ;i galbene 9n<eap: ;i sug con<inutul celulelor, pe frunze ap:r=nd pete mici, albe-argintii, iar <esuturile se usuc:. @lorile sunt p:tate ;i distorsionate, cre;terea este stopat:. +refer: begonia, crotonul ;i cercelu;ul. Co#batere& stropiri repetate cu $inorato" ;i alte insecticide.

thrips .+:ian1enii ()etran,chis, 5hizogl,phus) !carienii sunt polifagi ;i prosper: 9n 9nc:peri c:lduroase ;i cu aerul uscat. @a<a superioar: a frunzelor 9ncepe s: se p:teze cu puncte mici galbene care devin albicioase, transparente ;i frunzele cad prematur. ?n p:ien1eni; alb se formeaz: 9ntre frunze ;i l:stari. 4nsecta depune ou:le pe partea inferioar: a frunzelor, de-a lungul nervurilor 9ntr-un p:ien1eni; <esut de insect:. Co#batere& stropiri repetate cu substan<e acaricide sau insecticide sistemice.

paian"eni( tetran0chis A.&iermele r:d:cinilor (Beterodera marioni) 8ste periculos ;i atac: ma1oritatea plantelor ornamentale. !re dimensiuni foarte mici (1.2-1.% mm) ;i atac: r:d:cinile plantei pe care se formeaz: numeroase nozodit:<i in interiorul c:rora se dezvolt: larvele. 7a urmare, planta stagneaz: 9n cre;tere, frunzele se 9ng:lbenesc ;i se ve;te1esc, iar apoi se usuc: ;i mor. Co#batere& distrugerea prin ardere cu p:m=nt cu tot a plantelor atacate, utilizarea de p:m=nturi deinfectate termic sau chimic, dezinfectarea uneltelor ;i ghivecelor prin acelea;i metode.