Daca aveti in gradina straturi de conopida si vreti ca la maturitate

capatanile sa fie capatanile albe, procedati in felul urmator: cand

florile plantei sunt mari cam cat o minge de ping-pong, ridicati-i
frunzele si legati-le peste floare, cu un elastic. Nu udati decat
radacinile si verificati din cand in cand legatura de frunze, ca nu
cumva sa apara daunatori.

Perele si merele depozitate pe rafturile camarilor rezista mai mult

daca pe fiecare codita se pune o picatura de ceara fierbinte (aplecati
o lumanare aprinsa deasupra lor).

- Ghivecele vechi, in care se pun plante noi, trebuie spalate si clatite

cu otet, pentru a impiedica aparitia musafirilor minusculi si nepoftiti.

- Plantele de apartament (sau balcon) cresc mult mai frumoase si

viguroase, daca pe fundul ghiveciului puneti intotdeauna un strat de
pietre marunte sau scoici zdrobite. Drenajul se face mult mai usor.

- Puricii de plante, nesuferitii dusmani ai florilor de balcon, sunt cel

mai usor de starpit cu ajutorul tutunului. Inmuiati in apa mai multe
tigari, vreme de 48 de ore, apoi pulverizati lichidul pe plantele
cotropite de infractori. Atentie: nu lasati remediul la intamplare,
fiindca este o otrava extrem de puternica.

- Un insecticid puternic pentru plantele din gradini se obtine cu

ajutorul tulpinilor si frunzelor de tomate (rosii). Se amesteca 50 g de
planta la 1 l de alcool si se lasa sa se macereze o saptamana. Se
filtreaza si se amesteca cu 10 l de apa in care s-a ras si s-a dizolvat
1,5 kg sapun de casa. Produsul obtinut se pulverizeaza peste plantele
cotropite de insecte.

- Udatul cu jet de apa puternic este si el deosebit de eficace pentru

inlaturarea parazitilor nedoriti. Dati robinetul la maximum si indreptati
jetul furtunului catre tulpinile plantelor mai lemnoase. Puricii mor
usor, inecati.

- Uleiul ars de masina, dat cu bidineaua pe tulpinile pomilor atacati de

insecte, le elimina pe acestea urgent.
- Ridichile semanate cand luna de pe cer se afla in descrestere cresc
mai mari si mai rezistente la daunatori. Daca sunt semanate cand
luna este in crestere, nu formeaza adesea decat o radacina subtire si
galbena.

Pentru a recolta morcovi drepti -Morcovii au nevoie de un pamant

afanat, si nu pietros, pentru a creste drepti. Cand pregatiti straturile
pentru insamantare, sapati gauri de 30 cm, inlaturand toate radacinile
si pietrele pe care le intalniti. Asta le va permite morcovilor sa
creasca drepti in pamant. Cand inaltimea tulpinilor atinge 5 cm, rariti
plantele la 25 mm una de alta. Peste 15 zile, rariti-le din nou, la 7,5 cm
distanta.

Recolta bogata de fasole -Culegeti pastaile de fasole cand sunt

fragede si au diametrul unui creion. Culesul zilnic favorizeaza
productia de fasole.

Legumele cu frunze au nevoie de umbra

Legumele cu frunze mari, precum salata si spanacul, se dezvolta mai

bine la umbra. Plantati-le sub legume cu flori mari, ca floarea
soarelui, de exemplu, sau sub frunze de castraveti sau dovleac.

Polenizati plantele cu mana

Florile plantelor agatatoare, sau care se intind pe pamant, precum

fasolea, dovleceii, mazarea, castravetii, trebuie polenizate uneori,
pentru a da roade. Ideal este ca polenizarea sa fie facuta de catre
insecte, dar plantele au uneori nevoie de asistenta omeneasca. Daca
fructul minuscul e pe cale sa se ofileasca, e semn ca nu este
fecundat. Faceti dvs. lucrul acesta, folosind o pensula moale, de
pictor, cu care luati polen de pe florile barbatesti si il puneti delicat pe
cele femeiesti (au la baza lor un mic fruct mic)

Prepararea semintelor
Semintele sunt infectate adesea de microbi si bacterii ce pot
declansa boli, de aceea e bine sa fie tratate, inainte de a le baga in
pamant. Pentru a reduce riscul, utilizati urmatoarea baie sterilizanta:
o lingura de otet de mere se amesteca cu 125 ml de apa si se pune
intr-un vas cu gura larga. Semintele se leaga intr-un tifon, apoi se
scufunda de mai multe ori in lichid. Se usuca pe hartie sugativa.
Semintele trebuie sa fie perfect uscate, inainte de a le semana.

Udati bine pamantul inainte de a planta

Cel mai bun mijloc de a ne asigura ca plantele vor avea suficienta

umezeala cand vor fi transferate din rasadnite sau din ghivece in
pamant este sa le udam abundent, cat se afla inca in vasul lor. Ba si
mai mult: dupa ce sapati groapa, umpleti-o cu apa, asteptati sa se
resoarba si abia apoi puneti planta in ea. Acoperiti cu pamant,
presati-l bine, apoi udati planta din nou.

Sere din sticle de plastic

O sticla de plastic poate fi transformata intr-o sera ideala, care sa va

protejeze plantele de un ger intarziat. Taiati fundul unei sticle de 2
litri, apoi puneti-o peste planta, infundand-o cam 5 cm in sol. Lasati-o
fara dop, ca nu cumva temperatura sa creasca in timpul zilei prea
mult. Planta se opareste.

Protectie simpla contra gerului

Un ger intarziat primavara sau o noapte de inghet timpuriu toamna

pot sa vatame plantele mai fragile. Pentru a le proteja, acoperiti-le cu
doua-trei randuri de ziare, fixate la sol cu pietre. Aceasta solutie
simpla creste temperatura din jurul plantei cu 4 grade.
Pentru ca plantele sa nu fie inghesuite.

O eroare comuna, atunci cand se fac plantari, consta in subestimarea

taliei plantelor, cand ajung la varsta adulta. Puse prea aproape unele
de altele, radacinile florilor sau arbustilor se vor stingheri intre ele,
facilitand aparitia unor deformari sau boli. Ca regula generala, intre
doua plante se lasa spatiu cat ocupa o alta planta de acelasi soi.

Totusi, plantele nu trebuie sadite nici la distanta prea mare. E bine ca

la maturitate frunzele lor sa se atinga usor. Aceasta va crea o
ambianta benefica pentru majoritatea celorlalte plante, datorita
umbrei create si umiditatii care se pastreaza mai bine in sol.

Rotatia culturilor.

Joaca un rol important in prevenirea daunatorilor si a bolilor care

ameninta gradina. Neplantand mereu aceeasi planta in acelasi loc,
dusmanii gradinii sunt derutati si isi pierd puterea obisnuita. Idealul
consta in a evita sa plantezi aceeasi cultura intr-un strat mai mult de
trei ani la rand.

Aliniati-va plantele nord-sud.

Distribuiti-va sirurile de legume de la nord spre sud, astfel ca

marginile straturilor sa primeasca aceeasi lumina solara de-a lungul
zilei.

Cartitele nu suporta mirosul de naftalina. Puneti in drumul lor cateva

granule mai maricele si veti scapa de musafirii nepoftiti din hambarul
cu cereal
Sapati din cand in cand pamantul de la radacina pomilor. Afanandu-l,
radacina respira mai bine si arborii devin mai vigurosi.

Lastarii care apar pe pomii fructiferi trebuie indepartati.

Protejati tulpinile pomilor tineri de iepuri, invelindu-le in sticle de

plastic goale, asezate in 2-3 straturi.

Cand coaja copacului se fisureaza, jupuiti-o pana in locul unde e din

nou sanatoasa. Portiunea ramasa libera se unge cu ceara topita de
lumanare sau ceara de albine. Nu lasati niciodata cicatrici
neacoperite, pentru ca patrunde apa si lemnul putrezeste.

Arborii fructiferi sau decorativi trebuie plantati in jur de 25 noiembrie,

de Sf. Ecaterina. Atunci se prind cel mai usor.

- Cepele nu trebuie recoltate inainte ca foile de deasupra sa devina

aurii. Lasati-le cateva zile in soare puternic, inainte de a le duce in
camari.

- Cepele erau folosite de gradinarii de altadata pe post de buletin

meteo. Era suficient sa le numere foile in care erau invelite pentru a
sti daca iarna urma sa fie friguroasa sau nu. Foile subtiri si dese
anuntau geruri mari si inghet. Foile mai groase si mai putine anuntau
mai degraba umezeala si ninsori.

- Orhideele detesta apa calcaroasa de robinet. Daca le cultivati in

gradina, stropiti-le cu apa minerala de concentratie slaba. In apa de
stropit se pot pune, de asemenea, doua-trei picaturi de lamaie sau de
otet.

- Urzicile nu inteapa cand sunt culese cu mana goala, daca le rupeti

de la baza tulpinii, in timp ce va blocati respiratia. De necrezut, dar
trucul are efect.
- Urzica e bogata in saruri minerale. Cei care practica gradinaritul
biologic apreciaza proprietatile ei fortifiante si insecticide. In scopul
acesta, prepara un ferment de urzici (1 kg de urzici la 10 l de apa),
lasand plantele sa se macereze in apa, vreme de cateva zile. Sucul
obtinut se foloseste la fortificarea plantelor tinere din gradina, ca si la
indepartarea puricilor si a plosnitelor prin pulverizarea cu macerat.
Inainte de a-l folosi, diluati-l intotdeauna cu apa (jumatate ferment -
jumatate apa), ca sa nu provocati arsuri pe frunzele si radacinile
plantelor.

- Cozile sapelor, furcilor si harletelor devin mai blande la folosit daca

inainte de intrebuintare le slefuiti cu smirghel si le ungeti cu parafina
sau cu ceara de lumanare topita.

- Uleiul uzat, care se schimba regulat la masini, are o buna

intrebuintare in gospodarie. El poate fi folosit pentru ungerea cozilor
de lemn ale uneltelor de gradinarit sau pentru protejarea de rugina a
partilor de fier. In acest scop, turnati putin ulei ars pe o gramada de
nisip si infigeti taisul sapei sau al lopetii in ea.

- Daliile trebuie culese numai dupa ce au inflorit complet. Bobocii

rupti nu se deschid niciodata.

- Florile de hortensie roz pot fi colorate in albastru, daca puneti in

pamant sulfat de fier.

- Un pumn de cuie vechi sau cateva chei ruginite, ingropate la

radacina plantei, au acelasi efect.

- Mainile gradinarilor care nu lucreaza cu manusi de protectie pot fi

protejate in urmatorul fel: o data sfarsite muncile din gradina, frecati-
va unghiile de un sapun uscat, apoi folositi o periuta mai aspra.
Obisnuiti-va, de asemenea, sa folositi o crema grasa, fiindca mainile
aflate multa vreme in contact cu pamantul se usuca si crapa.

- Nuferii se aclimatizeaza in lacuri sau bazine cu apa, numai dupa

inceputul lui mai. Pentru ca radacinile sa ramana in pozitie verticala,
ancorati-le cu o piatra legata cu o sarma de fier.
- Nucul nu tolereaza nici o planta sub el. "Cine doarme la umbra unui
nuc e un om mort", spune un dicton francez. Aceasta bizara credinta
se datoreaza, probabil, unei proprietati reale a copacului: aceea de a
nu tolera alta planta in preajma lui. El contine, de altfel, o substanta
herbicida care pustieste locul din jurul trunchiului. Nu incercati
zadarnic sa plantati flori sub acest arbore intolerant.

- Morcovii si cartofii rezista mai multa vreme, daca sunt pusi la iernat
intre straturi de frunze uscate de nuc (primul si ultimul strat trebuie
sa fie format din frunze).

- Frunzele de nuc fierte in apa (lichidul) reprezinta un insecticid

natural impotriva furnicilor. Varsati decoctul pe furnicar sau pe
drumul furnicilor.

Veritabili dusmani ai gradinii, melcii si limacsii transforma frunzele si

florile plantelor in dantela. Pentru a evita folosirea unor substante
chimice, periculoase pentru gaze si animale, iata cateva solutii care
va pot ajuta

Berea - asezati in apropierea plantelor expuse daunatorilor din

gradina farfurii sau capace de plastic umplute cu bere. Adevarati
betivani, melcii si limacsii vor fi atrasi de mirosul bauturii lor
preferate, inecandu-se in ea.

Cenusa - daca aveti incalzire cu lemne, amestecati cenusa cu apa si

puneti-o printre plantele din gradina. Melcii o detesta.

Sarea - nu puteti scapa de limacsii pradatori? Presarati-i de cum va

ies in cale cu sare si vor muri.

Tarhonul - plantati tarhon in locurile atacate de melci. Aroma lui

alunga daunatorii.

- Fasolea e plantata de americani in culturi asociate cu porumbul.

Cele doua vegetale se inteleg foarte bine si pastaile cresc deosebit de
frumoase, atunci cand carceii se catara pe tulpinile de porumb.

- Frunzele si tulpinile uscate de fasole nu trebuie aruncate. Arse, ele

dau o cenusa foarte bogata in minerale si care poate fi intrebuintata
ca ingrasamant.
- Buruienile din gradina, care cresc peste tot, mai repede decat florile
si legumele, pot fi indepartate usor, aruncand pe solul in care cresc
pumni de sare grunjoasa. Apa in care au fiert cartofii e un leac la fel
de eficient.

- Menta este un invadator al gradinii, ale carui tendinte expansioniste

trebuie limitate. Cel mai bine e sa o plantati in ghivece, oprindu-i
radacinile sa se raspandeasca in sol.

- Cenusa de lemn este un bun ingrasamant pentru pamantul din

gradina, fiind bogata in potasiu si fosfor - doua elemente care ajuta la
cresterea florilor si a fructelor. Daca aveti sobe cu lemne, adunati
peste iarna cenusa si raspanditi-o in gradina.

- Cenusa de lemn e renumita si ca antidot impotriva melcilor si a

insectelor vatamatoare, daca e presarata la piciorul plantelor.

- Castravetele se dusmaneste cu pepenele, chiar daca ambele apartin

familiei cucurbitaceelor. Nu le plantati niciodata pe acelasi strat, altfel
riscati ca turchestanii sau cantalupii (pepenii rosii) sa aiba gustul la
fel de fad ca al castravetilor.

- Cartofii sunt si ei certati pe viata cu castravetii. Puneti-i la distanta

unii de altii, daca vreti sa aveti rod gustos si bogat.

- Furnicile sunt usor alungate, daca in locurile unde se aduna in

gradina puneti felii de castravete pe pamant.

- Castravetii dau recolta mai buna si sunt mai usor de cules, daca se
sprijina pe araci. Infigeti ramuri uscate in pamant si legati-le tulpinile
de ele, pentru a creste in sus.

- Fasolea se pune in pamant pe 7 iunie. Un proverb francez spune ca

boabele semanate atunci vor creste inzecit. Asteptati sfarsitul lui mai.

- Azaleele cultivate in ghivece isi pastreaza florile mai multa vreme,

daca li se taie staminele. De asemenea, ele detesta pamantul si apa
cu mult calcar.

- Cactusii cu ghimpi se umplu usor de praf, ceea ce cu timpul le

imprima o paloare urata. Curatati-i cu o periuta de dinti, inmuiata in
apa cu clabuc de sapun, apoi clatiti-i bine.
- Plantele tinere din gradina trebuie udate cel putin o data, cu apa
indulcita cu zahar. Insectele mici vor fi alungate, in vreme ce albinele
vor fi atrase, asigurand polenizarea florilor.

Insamantarea direct in camp se face pentru obtinerea de productii timpurii la legumele

care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca morcovul, patrunjelul, mazarea,
ceapa, salata, spanacul, etc. Unele seminte (morcov, patrunjel) rasar mai greu, la 20-25
zile.

Perioada de semanare la legumele de baza

Distanta intre
Cultura Distanta pe rand/cm Perioada de semanare
randuri/cm
1-15 III
Morcov 20-40 7-8
25 V-25 VI
Patrunjel 20-40 7-8 1 III-5 IV
Ridichi de luna 15-20 6-7 1 III-15 IV
Ridichi de vara 30-40 15-18 25 IV-30 V
Ridichi de iarna 30-40 15-18 20 VI-10 VII
1-10 IV
Sfecla rosie 30-40 18-20
25 V-5 VI
10-30 IX
Ceapa de consum 30-40 7-8
20 II-10 III
Ceapa de arpagic 30-40 7-8 25 III-15 IV
1-10 XI
Ceapa verde 15-20 5-6
20 II-20 III
1-10 XI
Usturoi 30-40 5-6
20 II-10 III
1-15 VIII
Spanac 20-25 -
20 II-10 III
20 II-10 III
Salata 20-25 15-20
1-20 VIII
Fasole pastai 40-50 7-8 20 IV-10 V
Fasole uscata 40-50 7-8 25 VI-5 VII
25 IV-10 V
Castraveti 80 30-50
20 VI-10 VII
Dovlecei 70-100 40-60 25 IV-10 V
Plantarea rasadurilor in camp
Rasadurile trebuie sa fie viguroase, sanatoase, cu frunze de culoare verde-inchis si cu
radacini puternice. Perioada de plantare este in functie de specie.
La plantare, pamantul se indeasa bine in jurul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri
in care sa patrunda aerul uscat de afara.
Daca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se puna 300-400 gr mranita la cuib,
amestecandu-se cu pamantul.
De mare importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea plantelor va
fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la suprafata, rasadurile se vor
usca.
Udarea se face conform cerintelor culturii respective.