Buna..boala mea a inceput in felul urmator...in urma cu 6 ani am avut prima mea episclerita.

Prima data am crezut ca am

conjunctivita, ptr ca mai avusesem inainte, stiam ce tre sa iau...asa ca m am dus frumos la farmacie si mi am luat
tratamentul! bineinteles ca nu mi trecea si boala se inrautatea...ma duc la urgenta dupa vreo saptamana..la sp
Municipal. Doamna de acolo se uita la ochiul meu si imi spune ca am fost la club si acum am venit la ea...ca
roseata o am de la fumul de tigara din club..mdahh!! mi s a dat un tratament..l am urmat..bineinteles ca nu era de
la fum,atata timp cat eu veneam de acasa! dupa o saptamana ...m am dus iar la urgenta tot la Municipal..am
intalnit Slava Domnului alta doctora care mi a acordat mai multa atentie..si mi a zis ca boala mea este f
avansata..ca am o episclerita si ca daca mai stateam acasa mult..puteam sa ajung la Lupus! am stat internata, mi
s au facut analize amanuntite, fiindca aceasta episclerita provine de la boli autoimune ! la rezultatul analizelor mi
s a gasit reumatism...si streptococ ( o afectiune in gat). Internata fiind in spital au incercat sa ma trateze cu
tobradez, midrum , tropicamida (ptr dilatarea pupilei...conteaza cel mai mult sa ti se dilate pupila )etc! Fara
niciun rezultat...deoarece boala ajunsese prea departea! Am fost nevoita sa fac injectii la ochiu drept ( numai la
dreptul aveam probleme)...dexa si ink unele..pe care nu le retin numele din pacate! unele erau f dureroase chiar
daca foloseau xilina ptr anestezie...iar unele erau mai 'usor' de suportat...in primul rand ca te speriai f rau ca iti
facea la ochi :( ! injectiile mi au facut f bine..in cateva zile ochiul meu era fb..am continuat acasa tratament cu
picaturi...am facut timp de 6 luni, odata p saptamana injectii cu moldamin ( cu toate ca erau f dureroase..ma
bucuram k nu mai fac injectii la ochi)...acestea le am facut ptr tratarea streptococului! 2 ani nu am mai avut
probleme...dupa care iar mi a aparut..am fost din tp la doctor...mi s au dat picaturi...si n au mai fost necesare
injectiile..dar analize tot am mai facut ptr ca de data asta..nu mai aveam streptococ...mi au gasit spondilita...Am
schimbat doctorul, m am dus la Oftapro...ptr a consulta si alt doctor...aceasta mi a prescris alte picaturi mai
puternice...cu care m am inteles f bine ! Nu mi vine sa cred ca suntem in 2012 si ne chinuim asa...as da orice sa
nu mai am aceasta boala...traiesc mereu cu frica de injectii...mereu ma speriiiiii sa nu fie ceva grav sa fiu nevoita
sa fac iar injectiiii...mai ales ca daca inetrvine si o nastere ..boala se poate mostenii..:( si apropo..si mie tot
toamna si primavara imi apare de cele mai multe ori...odata mi a aparut si iarna...de 5,6 ori am avut-o! as vrea
macar sa stiu ceva sa o impiedicam..sa nu mai apara...!!!!!
EPISCLERITA
Aceasta boala are caracter recidivant. Apare mai mult la femei si la tineri. in terapia episcleritei este indicata si infuzia
prelungita( 12 ore) din muguri de Coacaz negru (40 de muguri in 0,4 litri apa) ; se bea pe parcursul unei zile.

Plantele medicinale indicate si modul de utilizare in tratament

Coacazul negru Ribes nigrum L.: infuzie din 40 g de muguri la 400 ml apa; se lasa 12 ore. Se administreaza intern: se
bea pe parcursul unei zile;
Silurul Euphrasia stricta Host.: tinctura medicinala obtinuta din partile aeriene ale plantei. Se administreaza intern: cate
5 picaturi de 3 ori pe zi.

IMPORTANT - DESPRE PLANTAREA COACAZULUI NEGRU

Coaczul negru
Coacze negre sunt mai tolerante fata de conditiile de temperatura precum i fata de condiiile de sol dect
multe din celelalte specii de arbusti fructiferi
Locul lor ideal este in plin soare, dar efectul de umbr parial nu le va face ru .Trebuie evitat ngheul tariu ,
florile lor pot fi deteriorat de un ger , care va duce desigur la un randament mai mic de fructe.
Solul lor ideal este unul bogat in nutrienti, bine drenat . Ei prefera un sol uor acid - n jur de pH-ul 6 - 6.5. Cu
toate acestea vor crete bine pe cele mai multe soluri normale.

Plantarea Coaczului negru

Tufele de coacze negre sunt disponibile nrdcinate n ghivece sau nude, la magazinele specifice
sau va vin prin posta.
Lucrarile solului se incep printr-o aratura adnc cu o jumatate de lun nainte de plantare - acest
lucru va permite s se stabileasc in sol. Se adauga compostul putred care va este disponibil i se

1
sapa bine. n cazul n care compostul nu este disponibil, se adaug in jur de o mn bun de faina de
oase pe metru ptrat sau orice alte ngrminte de lunga durata.
Cel mai bun moment pentru a planta arbuti de coacze negre este inceputul iernii, la mijlocul lunii noiembrie
cand vremea este bun. Ele pot fi plantate n orice moment pn la mijlocul lunii aprilie, atta timp ct solului nu
este prea umed sau inghetat iar plantele nu au pornit in vegetatie. Plante ar trebui s fie distanate la 1.8m intre
randuri si 1 m pe rand. Se face o gaura suficient de larg pentru ca rdcinile s se aseze comod fara sa se
stanjeneasca reciproc.
Adncimea de plantare este destul de importanta la coacazul negru deoarece arbustii produc in mod
natural un numr mare de drajoni chiar de sub nivelul solului (spre deosebire de coaczul rou i
alb).
Pentru a ncuraja aceast cretere de drajoni, arbutii se planteaza cu aproximativ 5cm mai adnc
dect erau n ghiveci sau la pepinier (n cazul n care radacinile sunt nude-nrdcinate). Completai
n jurul rdcinilor cu pamant i tasati-l bine cu piciorul.
Dupa plantat, tiai fiecare ramura la nivelul a doi boboci de deasupra nivelului solului. Acest lucru poate suna
drastic, deoarece planta va avea aproximativ 5 cm de la sol, dar va ncuraja formarea unui sistem puternic de
rdcini, precum i creterea economic robust deasupra solului.
ngrijirea Coaczului negru
Irigatul, prevenirea a buruienilor i tierea sunt cerinele cheie pentru coaczul negru. El va aprecia udrile
atunci cnd vremea este uscata i, mai ales n cazul formarii fructelor. Eliminati buruienile dintre plante pentru a
preveni concurena pentru umiditate.
Se recomanda in fiecare primavara administrarea de compost de gradina si unul doi pumni de faina de oase
In primul an dupa plantare nu se fac taieri, in a doua i urmatoarele ierni se fac pentru a ncuraja cresterea de
lastari noi, si pentru cretere ramurilor de fructificare. n primul rnd, elimina orice tulpini care sunt deteriorate,
bolnave sau de intrepatrunse. Apoi, tiai in jur de 20% din partea central a plantei de a pastra centrul cat mai
deschis. n cele din urm, elimina aproximativ 15% din lungimea ramurilor vechi rmase

Infiintarea plantatiei de Coacaz

La infiintarea unei plantatii de coacaz se are in vedere vigoarea si modul de crestere al tufelor, fertilitatea
solului si posibilitatile de intretinere. Butasii sau marcotele lungi de 20-25 cm, cu 7-10 radacini de 10-15 cm
lungime se planteaza toamna sau primavara, la distante de 0.8 1.2 m pe rand si 2.5 3 m intre randuri la
densitatea de 3000 3300 plante / ha. Se recomanda plantarea a 2-3 soiuri in parcela pentru o buna
polenizare. Cea mai utilizata forma de conducere a plantelor este cea de tufa, care se formeaza in 2-3 ani de
la plantare, dar este posibila si conducerea cu trunchi de 20 40 cm si coroana formata din 6 8 ramuri de
schelet care se sustin pe spalieri si sarma instalata la 40 cm de sol.

In cazul conducerii sub forma de tufa, tulpinile se scurteaza la 15 20 cm, dupa plantare, iar in primavara
anului urmator se retin 2-3 tulpini care se scurteaza la 4 5 muguri pentru a forma tulpini noi, celelalte
raman intact si rodesc incepand cu anul 3 dupa plantare. Incepand cu primavara anului 5 se suprima de la
baza, annual, tulpinile mai batrane de 4 ani intrucat productivitatea lor scade. Taierile de rodire consta in
scurtarea la 20 30 cm a ramificatiilor laterale prea lungi, precum si a ramurilor de rod imbatranite care tind
sa se usuce. Ca regula se retin pentru fructificare tulpinile tinere, mai viguroase si expuse la lumina.

In cazul conducerii sub forma de gard, p espalier se planteaza cate 4-5 tulpini la metro liniar, care nu se
scurteaza, si se lasa sa creasca pana la 1,8 m inaltime si apoi se scurteaza. In aceasta situatie ramurile
laterale se scurteaza la 20 cm. Productiile care se realizeaza sunt de 5-8 t / ha la coacazul negru si duble la
coacazul rosu, iar durata unei plantatii este de 12-14 ani.

Fertilizarea se face atat la plantare, cat si dupa intrarea pe rod a plantelor, raportul NPK fiind de 2 : 1 : 3.
2
Rezultate bune dau si ingrasamintele foliare aplicate sub forma de stropiri in concentratie de 0,6 1 % la
produsele Foliar 141 si Cristalin 411, de provenienta romaneasca. Lucrarea si intretinerea solului in culturile
dee coacaz este necesara pentru distrugerea buruienilor, afanarea solului si mentinerea umezelii necesare
plantelor. Se recomanda 2-3 prasile mecanice sau manual, completate cu folosirea erbicidelor cu unul dintre
produsele Simerg 25, cu doza de 40 60 ml / 10 l apa pentru 100 mp sau Rondoup 1,2%.

Putine alte alcatuiri ale firii au atata forta de-a vindeca. Coacazele negre contin un numar impresionant de
minerale si vitamine, intre care vitamina C intr-o forma care se dovedeste a fi cea mai stabila dintre toate
fructele, rezistand la caldura si oxidare. In plus, este singurul fruct de padure care contine ulei volatil intr-o
proportie destul de mare, un ulei cu miros mai putin placut, dar cu efecte cu totul deosebite. Coacazele
negre, folosite mai ales ca pulbere, revitalizeaza rapid organismul, ajuta la reechilibrarea metabolismului,
normalizeaza activitatea nervoasa, maresc acuitatea vizuala, elimina anemia, favorizeaza procesele de
crestere si refacere, maresc imunitatea naturala a organismului. Dintre cele peste 50 de boli si tulburari
tratate cu ajutorul lor mentionam:
Anemie - sucul, la fel ca si pulberea de coacaze negre uscate, stimuleaza formarea hematiilor si
compenseaza deficitul de fier. Se bea zilnic o cana de suc pe stomacul gol sau se ia o lingurita de pulbere de
trei ori pe zi. O cura dureaza 2-3 saptamani.
Oboseala vizuala, miopie progresiva - coacazele negre, fructele si frunzele, cresc acuitatea vizuala (inclusiv
cea nocturna), favorizeaza corectarea anumitor deficiente ale vederii. Se fac cure indelungate (3-6 luni) cu
pulbere sau cu macerat de coacaze negre.
Cresterea la copii - coacazele negre crude, la fel ca si sucul, stimuleaza formarea tesuturilor, a oaselor mai
ales. Se consuma zilnic 100-200 g de coacaze negre sau se bea un pahar de suc. In afara sezonului, se ia
inainte de fiecare masa jumatate de lingurita de pulbere de coacaze negre.
Sensibilitate la infectii (respiratorii, intestinale, renale) - se consuma zilnic 100 g de fragi si 100 g de coacaze
negre. In afara sezonului se ia o jumatate de lingurita de pulbere de coacaze negre si o jumatate de
lingurita de pulbere de macese pe zi.
Articulatii umflate, dureroase - sucul si ceaiul de coacaze negre (obtinut cu apa calduta din fructe si frunze)
are efecte antiinflamatoare si depurative ideale, fiind in mod deosebit indicat in cure de 21 de zile pentru
reumatici

Reumatism cronic degenerativ - se recomanda cura cu suc (500-750 ml pe zi) sau, in afara sezonului, un
pahar de macerat dimineata si doua cani de ceai fierbinte (obtinut din fructe si frunze) spre seara.
Ateroscleroza, arterita, trombagenita obliteranta, hipertensiune - in toate aceste cazuri se recomanda o
cura de fructe - 500 g pe zi, vreme de doua saptamani.
Litiaza renala (cu urati) - in fiecare zi se bea de dimineata o cana de suc proaspat, iar seara o cana de ceai
fierbinte de fructe si frunze. In a zecea zi de cura se bea un litru din ceaiul obtinut dintr-o lingura de frunze
de mesteacan, o lingura de boabe de ienupar si o lingura de frunze de coacaz negru, la un litru de apa
clocotita.
Alcoolism - doua linguri de fructe uscate si o lingurita de seminte de patrunjel se fierb la foc domol in trei
sferturi de litru de apa, vreme de 15 minute, dupa care se lasa sa se raceasca. Se bea tot acest preparat o
data, pe stomacul gol; cura dureaza 6 luni. Pot aparea reactii puternice de voma, diaree, ca semn al
dezintoxicarii organismului. Daca cura nu este intrerupta cateva saptamani si nu este consumat alcool,
dependenta dispare relativ repede si apare chiar o anumita intoleranta la alcool.
Tulburari specifice debutului menopauzei - pulberea de fructe uscate, la fel ca si ceaiul fierbinte, are efecte

3
usor sedative, opreste hemoragiile, normalizeaza activitatea endocrina. Se beau una-doua cani de ceai pe zi
sau se iau trei lingurite de pulbere pe stomacul gol.

Denumiri populare: agris-negru, coacaza-neagra, pomisoara-neagra, smordin, smordina-neagra, strugurei-negri,

struguri-negri.
n traditia populara: se prepara siropuri, lichioruri si un vin negru tonic. Frunzele sunt folosite pentru ceai.
Compozitie chimica- fructe: zaharuri 9,5%, acizi organici, citric, malic, sa. 2,1%, proteine 0,9%, calciu, fier, fosfor,
potasiu 316 mg\100g, sodiu 2,8 mg\100g, zinc, cupru, fluor, caroten, vitaminele B1, B2, C (mai bogat ca portocalele
de 3-4 ori sau chiar dect lamia ( 150 mg\100 g), PP, B6, antocianozide, flavonoide.
Frunzele contin: taninuri, rutozid, vitamina C, saruri de potasiu, ulei volatil 0,2%.
Proprietati: frunzele au actiune diuretica, iar fructele aperitiv, digestiv, tonic, racoritor, laxativ, diuretic, astringent,
depurativ, hemostatic. Elimina acidul uric n exces si purinele, hipotensor. Sinergismul dintre vitamina C si
antocianozide le comunica proprietatea de a preveni accidentele vasculare si a marii acuitatea vizuala.
Frunzele sunt antireumatismale renumite.

Preparare:
-2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara.
Se pot consuma 4-5 cani pe zi.
-Praf din planta uscata obtinut cu rsnita de cafea. Se va lua un vrf de cutit care se va tine sub limba pentru 10
minute, dupa care se nghite cu putina apa. Tot acest praf se poate pune si pe ranile care zemuiesc.
-Extern se va putea folosi si o infuzie mai concentrata cu cantitate dubla de planta.
-Tinctura- se va folosi la prepararea tincturii praf de planta. Se pune 50 g de praf mpreuna cu 250 ml alcool
alimentar de 70. Dupa 15 zile se filtreaza. Zilnic se va lua cte o lingurita de tinctura diluata n apa. Extern se va
folosi tinctura diluata cu apa n proportii diferite n functie de sensibilitatea fiecaruia locala.

-Unguent- se va amesteca o parte de praf de planta cu unt care a fost n prealabil fiert si i s-a nlaturat spuma si
depunerile de la fund. Se va folosi n strat subtire aplicat 1-2 ori pe zi pe locurile afectate.
-Lichior de coacaze negre: 1 kg de bobe foarte coapte, 2 g de scortisoara si 12 g de cuisoare. Lasam totul sa se
macereze o luna n 3 litri de tuica mpreuna cu 750 g de zahar. Recipientul l agitam n fiecare zi. Apoi zdrobim
fructele si strecuram printr-o pnza, storcnd-o. Filtram si turnam n sticle.

-Vin din coacaze. Lasam sa se macereze boabele 3 zile n vin rosu. Apoi strecuram printr-o sita si amestecam cu un
sirop de zahar la cald.
-Crema de coacaze- se pun boabele uscate ntr-o sticla, alternnd cu straturi de zahar pudra. Astupam sticla si
lasam sa se macereze mai multe luni. Clatinnd sticla din cnd n cnd. Continutul se filtreaza si rezulta un lichior
cu o aroma delicioasa. Trebuie sa socotim 5-6 sticle pline cu boabe pentru a obtine o sticla de crema. Prin distilarea
fructelor se obtine un alcool de foarte buna calitate.

Se pot folosi la urmatoarele afectiuni:

accidente vasculare (preventiv) se consuma fructe n cure de ct mai lunga durata. Acrocianoza, afectiuni
inflamatorii ale tubului digestiv si urinar. Afectiuni oculare cu diminuarea vederii- se consuma fructe sub orice forma.
Angine, ateroscleroza (curata venele si arterele), boli pulmonare, calculi renali- elimina acidul oxalic si alcalinizeaza
urina, colesterol n exces, crapaturi ale pielii, edeme cardio-renale, fisuri ale pielii, furuncule, guta (elimina acidul uric
si purinele), hipertensiune, laringite, menopauza, osteoporoza (ajuta la formarea oaselor si la pastrarea masei
osoase), infectie urinara, ntepaturi de insecte, panaritiu, paraziti intestinali, prostatita, reumatism cronic, taieturi,
tuse, varice.
Mugurii: -Se vor folosi muguri zdrobiti sau sfarmati- 2 lingurite care se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere
pentru 15 minute apoi se strecoara. Se pot consuma 3-4 cani pe zi. Se pot lua chiar n cure de lunga durata.
-Praf din muguri uscati se vor lua cte un vrf de cutit de 3 ori pe zi. Se pune sub limba de 3 ori. Se tine apoi timp
de 10 minute, dupa care se nghit eventual cu apa.

-Tinctura- 50 g de muguri zdrobiti se pun mpreuna cu 250 ml alcool alimentar de 70. Se tin 15 zile agitnd des. Se
strecoara si se va lua de 3 ori pe zi cte 10 picaturi- 1 lingurita.
- Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: conjunctivita- comprese cu infuzie bine filtrata se poate picura si n ochi de 2-
3 ori pe zi, episclerita, hipertensiune arteriala, impotenta, insuficienta urinara, prurigo, psoriazis, urticarie- infuzie sau
tinctura diluata si apoi se va pune si putin otet.
Fructele.
-Fructe proaspete se consuma de 3 ori pe zi nainte de mese cte 300 g o perioada mai lunga. Pentru a le avea
aceasta perioada fructele se pot pastra la congelator, fara sa-si piarda proprietatile, cu toate ca unele din vitamine

4
se distrug.
-Suc de fructe obtinut cu storcatorul de fructe. Se vor consuma de 3 ori pe zi cte 100 ml . La fel este bine sa se tina
o cura cu acest suc ct mai lunga.
-Fructe uscate- se macina cu rsnita de cafea. Se va lua o lingurita de praf si se pune la 250 ml apa. Se fierbe apoi
timp de 10 minute, dupa care se strecoara. Se pot folosi 3-4 cani pe zi, perioade mai lungi de timp.
-Praf obtinut cu rsnita de cafea care se cerne apoi cu o sita fina. Se va pune un vrf de cutit sub limba pentru 10
minute, dupa care se va nghiti.

-Tinctura- 50 g de praf de fructe se vor pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se tine apoi timp de 15 zile. Se
strecoara. Se va lua cte o lingurita de 3 ori pe zi diluat cu putina apa.
-Sirop- se poate face din suc sau din decoct de coacaze mai concentrat la care se va adauga apoi zahar. Se
strecoara si se fierbe apoi la consistenta unui sirop. Se va pune si putin suc de lamie. Se poate pune apoi n sticle
nchise. Se va putea folosi cte o lingurita diluata de 3-4 ori pe zi cu 250 ml apa. Se poate si din fructe obtine ca
orice sirop din fructe.

Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni bucale, amigdalite, ameteala, anemie, angine, artroze, astenie,
avitaminoze, bolile coloanei, boli renale, bronsite, calculoza urinara sau renala, cancer, constipatie, convalescenta,
crestere (ajuta la formarea oaselor), dureri de gt, faringita, gingivite, gripe, guta (elimina acidul uric si purinele),
guturai, hepatite virale, incapacitate de concentrare, infectii n general, icter, inflamatiile aparatului digestiv si urinar,
ntepaturi de insecte, laringite, menopauza, meteorism, migrene, nefrite cronice, nevroze, obezitate, osteoporoza,
oboseala cronica, ochi fructele proaspete maresc acuitatea vizuala), paradontoza, pneumonii, raceli, raguseala,
splina (activeaza secretia si activitatea ei), somnolenta, stomatita, surmenaj, TBC pulmonar, tulburari glandulare la
pubertate, tuse, ulcer cronic.