Sunteți pe pagina 1din 41

Catina se preteaza pentru solul din Romania deoarece nu are probleme cu frigul dar nici cu caldura si

seceta. Catina este un arbust foarte rezistent.


Pe un hectar pot fi plantate 1250 arbusti. Catina se planteaza pe sexe, la 4 - 7 plante feminine se
planteaza o planta masculina. Plantele masculine au o lungime mai mare decat cele feminine, sunt
mai groase si au o culoare mai inchisa iar mugurii lor sunt mai mari decat la cele feminine.
Catina infloreste in perioada aprilie-mai, la o temperatura de 12-15 grade Celsius. Plantele masculine
infloresc mai repede decat cele feminine iar cele feminine infloresc in acelasi timp cu infrunzirea.
Polenizarea are loc cu ajutorul insectelor si a vantului.
Etapele plantarii :

Perioada de plantare este toamna sau primavara devreme. Inainte de a fii plantate, plantele de catina
trebuie sa treaca prin procesul asa-numit mocirlire. Acesta consta in inmuierea radacinii plantei in
urmatoarea compozitie: se amesteca balega de vaca,argila apa si pamant galben si rezulta o
compozitie omogena. Gropile au o adancime de 60 cm si o latime tot de 60 cm, pentru a se putea
dezvolta bine,pe fundul gropii se pot pune aprox 20 kg de balegar putred si mai acoperim cu pamant
fertil pana ajungem la 15 cm de suprafata. Pamantul din gropa trebuie calcat cu piciorul.
Dupa plantarea puietilor, se adauga

apa facand-se loc in jurul tulpinii, si turnam apa, iar pe


tot parcursul anului trebuie sa avem grija la indepartarea
buruienilor. Pe parcursul primului an este de preferat sa
se ude de 4 ori daca timpul este secetos. In cursul lunii
august , cand planta se dezvolta, necesita neaparat
udata, in cazul in care am plantat in primavara.
In primii ani 1,2,3 de viata este important sa sapam pe
langa plante si sa avem grija sa nu existe buruieni, nu
necesita taiere sau curatarea crengilor in acet timp.
In toamna, fiecare planta se leaga cu folie de nailon
pentru a fii protejata de rozatoare. In primavara, dupa
topirea zapezii, se dezleaga folia de pe fiecare planta si
eventual se taie, dar doar crengile uscate, iar in locul
taierii ungem neaparat cu mocirla.
Din anul 3, 4 sau 5 cand apare prima recolta, taiem
surplusul de crengi care au boabe de catina, de
scheletul coroanei nu ne atingem iar fructele de pe
acesta ramana nerecoltate pana cand temperaturile nu
scad pana la -18 grade celsius, atunci luam o prelata
punem sub arbust si incepem sa scuturam fructele.
O plantatie de catina, produce timp de 20-30 ani si nu
necesita ingrijiri speciale.
Dintr-un ha de catina rezulta, dupa anul 4 aprox 5 kg
fructe/planta.

Plantatie de catina
Pentru infiintarea unei plantatii va rugam sa ne contactati
pe email.

CONTACT: 0752 778 066


EMAIL: aici_comenzi@yahoo.com

T R I M I T E I P R I N E - M A I L P O S TA I P E B L O G ! D I S T R I B U I I P E T W I T T E R D I S T R I B U I I P E FAC E B O O K T R I M I T E I

CTRE PINTEREST

3 K O M M E N T AR E :

Alina Ursan spunea...

Va rog sa-mi scrieti care este cea mai apropiata cultura de catina pe rod pt a o vizita.(eu sunt
din Oradea)
Cu stima
Ursan Alina

17 SEPTEMBRIE 2013, 05:42

izolatii termice polistiren spunea...

buna, vreau sa infiintez o plantatie de catina


pentru inceput am 25 de ari de pamant
cat costa un puiet de catina in stare avansata
si cam cati imi trebuie pentru 25 de ari
astept raspuns
multumesc

27 OCTOMBRIE 2013, 08:47

lady spunea...

Buna ,m-ar interesa sa ma ajutati sa plantez catina in jud. Valcea. Doresc cat mai multe
detalii. Multumesc.
Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Vrei s nfiinai o cultur de ctin? Iat secretul reuitei

Ctina alb este cunoscut ca plant miracol de 3.000 de ani, dar n-a fost extins n cultur pe
suprafee mari, dei are caliti ieite din comun; singurul obstacol n rspndirea ei n cultur l-a
constituit recoltarea manual. n condiiile lurii n cultur cultivatorul trebuie s aib n vedere c
este o plant mare iubitoare de lumin, cernd ca expoziia terenului s fie numai cea sudic sau
sud-estic, mai rar sud-vestic.

Pe baza experienei proprii de 8 ani, pot prezenta pentru cei dornici s nfiineze o cultur de ctin
alb un set de reguli obligatorii.

Plantarea

Fiind o plant ce-i asigur singur azotul din aer i sol, nu este interesat s-i dezvolte sistemul
radicular prea mult. Deci trebuie s-i protejm firavele rdcini timp de doi ani de la plantare. Cum
procedm concret:

1. De ndat ce l-am scos din pepinier, puietul trebuie mocirlit i aezat n pachete de 10 buci,
pe care le acoperim imediat i le legm bine cu folie de polietilen.

2. Ajuni acas, n aceeai zi, punem pachetele cu puiet n pivni pn n ziua urmtoare, iar a
doua zi puieii vor fi n mod obligatoriu ngropai n pmnt; pstrarea n aceast situaie nu trebuie
s dureze mai mult de 3-5 zile, adic pn cnd vor fi plantai definitiv n livad.

3. Gropile se vor efectua n toamn sau primvara foarte devreme, avnd dimensiunile de 60/60
cm i adncimea tot de 60 cm. Cnd le executm, vom avea grij ca pmntul fertil s fie pus sus,
iar cel argilos jos.

4. La plantare, vom face prima dat mocirlirea puieilor. Mocirla o obinem din baleg proaspt de
vac (numai de vac) i pmnt galben, argil (50% la 50%), peste care punem ap pn se face
o past ca smntna. La plantarea puietului punem n gropi numai pmnt bun, iar pmntul ru,
nefertil, rmne pe partea de jos, definitiv, pentru a forma taluzul plantei.

5. Pe fundul gropii punem 25 kg de blegar putred, iar cnd ajungem la 15 cm de suprafa


adugm 300 g de ngrmnt complex; pe acesta l aezm la o distan de 15-20 cm de tulpina
plantei, nu mai aproape, pentru a proteja rdcinile firave ale puieilor.

6. Pmntul pus n groap va fi foarte bine clcat de ctre un muncitor nclat numai cu cizme de
cauciuc.

7. La plantare, vom avea urmtoarele griji: coletul poriunea dintre rdcin i tulpin s fie
pus mai adnc fa de nivelul solului cu 4-5 cm, dar nu mai mult.

Ct privete perioada de plantare a ctinei, cel mai bine e s-o facem primvara, imediat dup
topirea zpezii, respectiv ntre 10-15 martie i pn cel trziu la 20-25 aprilie. Experiena m-a
convins c dac facem toamna plantarea, chiar n condiii excelente, prinderea este de 50% n cel
mai bun caz, pe cnd primvara prinderea a ajuns, n trei ani consecutiv, ntre 95-100%.

8. La manipularea puietului, este necesar protejarea acestuia de razele solare, avnd grij s
acoperim n special rdcinile. Ca atare, cnd plantm puietul nu-l nirm la fiecare groap pentru
c l vede soarele, ci l scoatem din groapa cu mocirl numai bucat cu bucat, apoi l plantm
imediat.
9. Dup plantare, facem o teras cu latura de 1,2 m n stnga, 1,2 m n jurul tulpinei puietului; pe
aceast teras absolut nicio buruian n-are voie s creasc n tot cursul anului, iar n acest scop
vom face 4-6 praile.

10. Imediat ce am plantat puietul, n mod obligatoriu se va face o farfurie n jurul tulpinii, n care se
pun 30 de litri de ap; dup ce apa a intrat n pmnt, acoperim farfuria cu sol uscat i bogat n
humus (pmnt negru).

ntreinerea plantaiei n primul an

11. n cursul primului an de la plantare se vor efectua cel puin patru udri a cte 30 de litri ap la
fiecare puiet, dac anul este secetos, iar dac este ploios, doar trei udri sau chiar dou. in s
subliniez c, dac anul a fost ploios, trebuie s facem o udare n cursul lunii august, momentul
crucial al dezvoltrii plantei. Udrile se vor executa aa cum am precizat la regula 10.

12. Tieri n verde n primul an nu e voie s se fac; numai n cazuri excepionale se ndeprteaz
ramurile uscate, dar imediat rnile vor fi unse cu mocirl.

13. Lucrarea de cpti n ntreinerea plantei n primii ani este combaterea buruienilor. Ca atare,
se vor face n primul an 1, 2, 3 sau chiar 6 praile, n funcie de timp. n caz contrar, plantele vor
pieri din cauza umbrei pe care o fac buruienile.

14. Toamna, se va lega fiecare puiet cu folie de polietilen pentru a nu fi ros de iepuri, dar mai ales
de oareci.

ntreinerea plantei n anul al doilea

15. Dup topirea zpezii, dezlegm pomii de folia de polietilen.

16. Executm tieri numai pentru ndeprtarea ramurilor uscate, neatingndu-ne de nicio ramur
verde i, aa cum am menionat la punctul 12, locul tiat se unge automat cu mocirl.

17. Terasele vor fi ntreinute exemplar, ca ogor negru, fr niciun fir de iarb sau buruian (5-6
praile manuale).

18. Toamna executm din nou legarea plantei cu folie de polietilen pentru protejarea mpotriva
roztoarelor.

19. n anii 3-4-5 de la plantare, cnd ncepe s rodeasc planta, lucrrile de ntreinere sunt
asemntoare.

20. Cum procedm pentru formarea coroanei? De la bun nceput mergem pe ideea c nu recolta ne
intereseaz deocamdat, ci coroana. Deci, n anul 3 sau anul 4 ori poate chiar anul 5 de la
plantare, cnd avem prima recolt, tiem numai i numai surplusul crengilor pe care sunt boabe de
ctin; de scheletul de baz, de ramurile ce formeaz baza coroanei, n-avem voie s ne atingem,
boabele de pe aceste ramuri rmn nerecoltate. Pn cnd? Pn ce temperaturile din aer coboar
sub minus 19C; atunci punem sub arbustul de ctin o prelat, l scuturm bine, iar boabele vor
cdea pe ea.

21. O alt regul obligatorie: terenul de pe terasele vecine arbutilor s fie curat ca lacrima nainte
de cosirea ierbii din livad. Altminteri, cosaii nu observ plntuele de ctin i le taie. O plant de
ctin tiat cu coasa n primii 3 ani este moart definitiv; nu se mai regenereaz.
22. Erbicidarea pe terasa plantei nu o indic n primii ani de la plantare, respectiv n anii 1, 2, 3. Din
anul 4 putem s efectum erbicidarea, folosind Rondoup, dar cu foarte mare atenie, numai i
numai cu un ecran de protecie. Dar ce este acest ecran? Un paravan de protecie a tulpinii i
plantei, un cilindru fr fund, dintr-o oal din tabl zincat cu diametrul de 50 cm i nlimea de
60-70 cm, avnd o tietur de sus n jos, o deschidere, pentru a pune ecranul pe lng tulpina
plantei i pe lng acele firave rdcini de la baza acesteia. Abia dup aceea facem stropirile i
numai pe platforma din jurul ecranului.

Ing. Alexandru ODETIANU,


preedintele Asociaiei Pomicole Ctina,satul Odeti nr. 70, cod potal nr. 43703, comuna Bseti,
judeul Maramure, mobil: 0720/320.235, tel.: 0262/268.045
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2007

Vizualizari: 154629

Comentarii

41. emil -- (7-August-2011 )

as dori sa infintez o plantatie de catina dar nu prea stiu dupa cine sa ma iau cei care doresc sa ma
ajute va rog sa imi scrieti pe adresa corobeaemil@yahoo.com.va multumesc

42. costin -- (11-November-2011 )

as dori sa-mi spuneti la ce distanta pe rand si intre randuri se planteaza puietul de catina

43. Iovan Ioan -- (29-January-2012 )

ma interesa rentabilitatea culturii de catina, avand in vedere numarul de zo pentru recoltat. Nu vad
rentabilitatea culturii, daca un om culege sa zicem 10 kg/zi la un pret de 0,5 euro/kg rezulta 5
euro, iar eu il platesc cu minim 12 euro/zi cum mai devin rentabil. Asb dori un raspuns, pentru ca
suntem f. interesati sa infiintam o cultura pe 5 ha. Cu stima.

44. catalin.bodea -- (29-January-2012 )

buna me-as dori sa imi fac si eu oo cultura de catina dar as dori mai multe sfaturi cum se face
plantare si mai multe va rog sa ma ajutatzi va multzumesc

45. Alina -- (2-April-2012 )

Buna ziua, as dorii si eu sa fac o plantatie de catina am un teren mostenire de 1,45 ha si doresc sa
fac o cultura pe el, va rog da-ti un sfat cum incep cu ce.?

46. miti -- (13-May-2012 )


este cea mai rentabila cultura domnule IOVAN ION 1 KG de catina costa 2 euro si apoi o persoana
culege intre 40 si 50 kg 40x2=80 euro 80euro -12 o persoana=68euro punem o productie de 10
tone pe 1 hectar

47. grigoras -- (13-May-2012 )

as dori sa infiintez o cultura de 10 hectare de catina ce investitie ar trebui facuta in primul an


tinind cont ca terenul il am inclus plantele va multumesc

48. dobre marian -- (18-May-2012 )

am doi arbori de catina cu varsta de aprx.cinci ani si nu au rodit pana acum stie cineva care ar
putea fi cauza.multumesc.

49. george pandrea -- (4-June-2012 )

Buna ziua,am un teren de 4ha in panta si vreau sa incep o plantatie de catina as dori sa stiu de
unde pot sa procur plantele de si pe urma unde se poate viinde catina, scriu din Suedia si nu stiu
va rog sa ma ajutati. Va multumesc

50. amaricai georgiana -- (24-July-2012 )

buna ziua!doresc sa infiintez o plantatie de catina si as dori sa stiu cate plante incap 6000 de metri
patrati si ce soi este mai productiv si mai avantajos.va multumesc

51. torge radu -- (5-August-2012 )

interes pentru infiintari sunt dar mas bucura daca as gasi intro revista de specialitate totul de la
pozitia terenului ph solului tipul de catina ce ar merge cel mai bine la terenul respectiv si tot ce
inseamna o plantatie de catina ca investitie cheltuieli curente si timp plus devalorizarea leu e
multumesc

52. maier maria -- (31-August-2012 )

am 115 tufe de catina de 5ani.am plantat si 25masculi care sau uscat in anul 2 am replantat alti 20
in anul 3 care sau uscat in anul 4.Cu aceasi problema se confrunta o prietena care are un
hectar.Nu exista catina cu autopolenizare?

53. maier maria -- (31-August-2012 )

Pentru recoltatul catinii se utilizeaza un vibrator,catina fiind stropita in prealabil cu o solutie.Sub


tufa se pune o prelata pe care cad boabele vibrate .Tufa pentru acest mod de recoltare se
formeaza la 70cm de la sol.
54. Morar -- (3-July-2013 )

S.C. cu experienta infiinteaza plantatii de catina in conditii avantajoase si deosebit de rentabile , cu


material saditor de calitate din pepiniera proprie , folosind personal cu experienta . Asiguram
desfacere pe baza de contract pentru toata recolta si pe toata durata de viata a culturii. Investiti o
singura data si culegeti roadele 25 de ani . Pentru toti cei care doresc o afacere rentabila pe
termen lung cu garantia valorificarii recoltei asteptam sa ne contactati Tel: 0758-468011, e-mail:
agricultura_az@yahoo.com

55. agriculturaaz -- (4-February-2014 )

S.C. cu experienta infiinteaza plantatii de catina in conditii avantajoase si deosebit de rentabile , cu


material saditor de calitate din pepiniera proprie , folosind personal cu experienta . Asiguram
desfacere pe baza de contract pentru toata recolta si pe toata durata de viata a culturii. Investiti o
singura data si culegeti roadele 25 de ani . Pentru toti cei care doresc o afacere rentabila pe
termen lung cu garantia valorificarii recoltei asteptam sa ne contactati Tel: 0758-468011, e-mail:
agricultura_az@yahoo.com

56. dacian -- (8-February-2014 )

sincer sunt interesa de cultura de catina dar sa vrea sa stiu.Numai manual se culege?nu este nici
un utilaj pentru recoltare?

57. NEAGU GICA -- (11-February-2014 )

Domnul Inginer numele meu este Gina Neagu ,sunt din judetul Constanta sunt de profesie
Viticultor si m-am hotarit caci vreau si eu sa incerc in aceasta primavara cultura de catina.Pentru
acesta am un teren amenajat de 2000m v-as ruga insistent sa ma sprijiniti in vederea obtinerii de
material saditor ,butasi (de calitate)soiul adecvat ,polenizator si toate cele ce se impun.Care ar fii
costul unui butas?Va multumesc din suflet in speranta ca ma ve-ti ajuta

58. agroplant -- (8-May-2014 )

S.C. cu experienta infiinteaza plantatii de catina in conditii avantajoase si deosebit de rentabile , cu


material saditor de calitate din pepiniera proprie , folosind personal cu experienta . Asiguram
desfacere pe baza de contract pentru toata recolta si pe toata durata de viata a culturii. Investiti o
singura data si culegeti roadele 25 de ani . Pentru toti cei care doresc o afacere rentabila pe
termen lung cu garantia valorificarii recoltei asteptam sa ne contactati Tel: 0758-468011, e-mail:
agricultura_az@yahoo.com

59. bodnarescu andrei -- (9-October-2014 )

vreau sa stiu cum se cultiva catina de unde se iau puirtii si cum sa ai piata de desfacere

60. Marian Adi -- (15-April-2015 )


Buna ziua care este clima nu se poate cultiva si in clime mai calduroase cum de exemplu n
Portugalia

61. agroplant -- (2-June-2015 )

S.C. cu experienta infiinteaza plantatii de catina in conditii avantajoase si deosebit de rentabile , cu


material saditor de calitate din pepiniera proprie , folosind personal cu experienta . Asiguram
desfacere pe baza de contract pentru toata recolta si pe toata durata de viata a culturii. Investiti o
singura data si culegeti roadele 25 de ani . Pentru toti cei care doresc o afacere rentabila pe
termen lung cu garantia valorificarii recoltei asteptam sa ne contactati Tel: 0758-468011, e-
mail:agricultura_az@yahoo.com

62. Lehel -- (2-August-2015 )

As dori sa infiintez o plantatie de catina pe o suprafata de 30- 40 ari dar nu stiu cati butasi imi
trebuie si nici distantele dintre randuri si butasi. Va multumesc anticipat

63. manolachi -- (3-August-2015 )

Cum se face ca toti cultivatorii profesionisti de catina spun ca perioada propice de cultivare este
TOAMNA din cauza umezelii(ploi,zapada)numai buna ptr.dezvoltarea buna a radacinii si a
plantei,iar dumneavoastra spuneti ca este PRIMAVARA.VA ROG,sa nu mi-o luati drept repros,dar
sincer sunt putin mai mult nedumerit din cauza nesigurantei celor scrise atat de dumneavoastra
cat si de ceilalti cultivatori profesionisti asa cum sunteti si dumneavostra.Nu am plantat puieti de
catina primavara aceasta tocmai din cauza sfaturilor colegilor de breasla cu dumneavoastra,iar
acum sunt dezamagit.

64. Andi -- (9-September-2015 )

Pepiniera autorizata vinde butasi de catina alba inradacinati soiul Miki, Peri plante femele si Eros
planta polenizatoare pentru plantare toamna 2015 Pret 3 ron + tva Informatii la tel 0723096966

65. SIMION -- (12-September-2015 )

Firma CATINAPLANT SRL desfasoara activitati agricole specifice in domeniul infiintarii, intretinerii si
exploatarii plantatiilor de catina, astfel: - Comercializeaza material saditor/butasi inradacinati de
catina din soiurile Serpeni, Pitesti 1 si Pitesti 2 obtinuti in pepiniera proprie, insotiti de Certificat de
calitate, Certificat fitosanitar si Certificat de confirmare ecologica; - Ofera consultanta de
specialitate cu privire la infiintarea, intretinerea si exploatarea plantatiilor de catina; -Informatii si
comenzi pe E-mail catinaplant@yahoo.com sau la tf. 0744995788.

66. nae marian -- (22-October-2015 )

Pentru se asigura polenizarea este necesar a se planta perechi, baiat si fata?.... Stie cineva.?
67. nelutu dobre -- (13-November-2015 )

vreau sa cultiv catina si as lua legatura cu un cultivator serios care ar vrea sa ma ajute cu
informatii daca vreti sa ma ajutati astept un raspuns va multumesc

68. nelutu dobre -- (13-November-2015 )

vreau sa cultiv catina si as lua legatura cu un cultivator serios care ar vrea sa ma ajute cu
informatii daca vreti sa ma ajutati astept un raspuns va multumesc

69. barz -- (29-November-2015 )

AS DORI SA INFIINTEZ O CULTURA DE CATINA PE O SPRAFATA DE TEREN AGRICOL IN ZONA


GURAHONT DE 50 ARI.CITI BUTASI AR TREBUI SI AS DORI O OFERTA SERIOASA

70. CATINA AGROPLANT NDF -- (1-February-2016 )

S.C. cu experienta infiinteaza plantatii de catina in conditii avantajoase si deosebit de rentabile , cu


material saditor de calitate din pepiniera proprie , folosind personal cu experienta . Asiguram
desfacere pe baza de contract pentru toata recolta si pe toata durata de viata a culturii. Investiti o
singura data si culegeti roadele 25 de ani . Pentru toti cei care doresc o afacere rentabila pe
termen lung cu garantia valorificarii recoltei asteptam sa ne contactati Tel: 0758-468011, e-
mail:agricultura_az@yahoo.com

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Vorbim despre plantarea arbustilor de catina pentru ca este genul de arbust


fructifer pe care trebuie sa-l ai in curte. Un motiv temeinic este acela ca acest arbust
fructifer este extrem de decorativ si produce abundent fructe mai mult decat beneficie
sanatatii.
Iata tot ceea ce trebuie sa stii despre plantarea arbustilor de catina.

Catina este perfect adaptata pentru clima din Romania si suporta fara probleme orice
fel de sol. Nu are probleme cu frigul, suporta seceta si caldura fara probleme, nu are
nevoie de intretinere speciala si face fructe foarte multe, ajungand la 6-7 kilograme
de fructe pentru o planta, la doua-trei ani dupa plantare, si ramane productiva pe
toata durata vietii, adica intre 18 si 20 de ani.

Citeste si: Magnolia, frumoasa si nepretentioasa


De notat este ca, daca vrei catina in curte,
trebuie sa tii cont ca nu poti planta un singur exemplar si asta pentru ca planta are
doua sexe. Regula spune ca la 4 7 plante feminine trebuie sa plantezi un exemplar
masculin daca vrei o productie mare si constanta de fructe.

Dar, tinaind cont de faptul ca este foarte putin pretentioasa, daca ai o bucata de
gradina este mare pacat sa nu plantezi macar vreo 10 arbusti de catina.

Citeste si: Aronia, arbustul minune

Plantele masculine sunt mai inalte decat cele feminine, sunt mai groase si au o
culoare mai inchisa, iar mugurii sunt mai mari decat la cele feminine. Plantele
masculine infloresc primele, iar cele feminine infloresc in acelasi timp in care
infrunzesc, in aprilie-mai, sau cand temperaturile sunt timp de doua saptamani peste
15 grade Celsius. Polenizarea are loc cu ajutorul insectelor si a vantului. Fara
polenizare catina nu leaga rod.

Citeste si: Lucrarile de primavara in gradina. O lista de prioritati

Plantarea arbustilor de catina se face si toamna, si primavara

Radacina arbustilor trebuie sa treaca prin etapa de mocirlire (inmuierea radacinii


intr-un amestec ca smantana groasa format din balega de vaca, argila, pamant
galben si apa). Gropile trebuie sa fie largi, cu diametrul de circa 60 de centimetri, cel
putin pentru ca radacinile sa aiba loc sa se intinda. Groapa de plantare trebuie
fertilizata abundent. Ideala este balega de vaca, iar groapa se umple indesat cu
pamant fertil, urmand a fi ridicata in musuroi inalt la suprafata. Pamantul din gropa
trebuie calcat bine cu piciorul. Dupa plantarea puietilor, acestia trebuie udati
abundent, dar numai in jurul radacinei.

Pe parcursul primului an trebuie indepartate burienile si udat numai daca pamantul


este foarte uscat si seceta este accentuata, dar nu mai mult de 4-5 udari de
primavara pana toamana tarziu. Doua udari suplimentare sa pastreaza pentru iulie-
august cand planta se dezvolta accelerat, in cazul in care plantarea arbustilor de
catina s-a facut primavara.

Citeste si: Plantarea arbustilor fructiferi toamna

Toamna si iarna in primii doi-trei ani dupa plantarea arbustilor de catina baza tulpinei
trebuie protejata de rozatoare cu folie de plastic speciala.

Dupa plantarea arbustilor de catina acestia vor produce rod in anul al doilea, dar
daca au conditii bune vor rodii putin inca din primul an.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Catina este un arbust fructifer, originar din Asia Centrala, care contine de 10 ori mai multa
vitamina C decat citricele potrivit celor mai recente studii.

Beneficiile catinei asupra sanatatii organismului uman sunt cunoscute inca de acum doua milenii, insa
interesul oamenilor fata de aceasta planta a inceput sa creasca in ultimii ani, odata ce s-a aflat ca
uleiul de catina este extrem de profitabil.
Daca vrei sa cultivi catina, este indicat sa tii cont de cateva reguli de plantare si ingrijire, fara de care
recolta nu ar fi bogata.

1 Caracteristici catina

Catina este o specie unisexuat dioica, avand plante deopotriva femele si barbatesti. Plantele
barbatesti sunt mai viguroase decat cele femele, au ramuri anuale mai lungi, mai groase si de culoare
inchisa, precum si mugurii mai mari.

Catina infloreste in aprilie mai, cand temperatura medie pe timpul zilei este de 12-15 grade Celsius.
Plantele mascule infloresc mai devreme, in timp ce plantele femele infloresc odata cu infrunzirea.
Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor.

2 Cum plantezi catina

Puietii de catina se planteaza toamna sau primavara foarte devreme. Gropile trebuie sa aiba 60 de
centimetri adancime si aproximativ 60 latime, pentru a permite radacinilor sa se dezvolte.

Inainte de a fi plantati, puietii de catina trebuie sa treaca prin procesul de mocirlire. Acesta implica
amestecul de substante hranitoare pentru planta: balega de vaca, argila, apa si pamant galben. Toate
acestea se amesteca si se adauga la radacina puietelui de catina.

Abia cand groapa este pregatita, se transfera puietii din mocirla in solul fertil.

Catina nu este un arbust pretentios la temperaturile de afara. Rezista pana la temperaturi de -35 de
grade Celsius sau la temperaturi caniculare, de pana la +45 de grade Celsius.

Ca sa se dezvolte bine si sa ofere un rod bun, catina are nevoie de expunere indelungata la soare,
eventual pe parcursul intregii zile.

In ceea ce priveste solul, acesta trebuie mentinut curat, fara buruieni, cel putin in primul an de la
plantare, pentru a permite radacinilor sa se prinda bine. Potrivit specialistilor, orice sol este prielnic
pentru catina, de la prundisuri, la cernoziomuri si soluri brun-roscate.

Fertilizarea solului nu este necesara, decat daca solul este sarac, iar plantele se dezvolta foarte greu.

3 Material saditor catina

Catina se inmulteste prin butasi, cel mai frecvent. O alta metoda utila de inmultire a catinei este
dragonarea - capacitatea plantelor de a produce lastari direct din mugurii adventivi aflati la nivelul
coletului. Si marcotajul se preteaza pentru inmultirea catinei.

Specialistii nu recomanda inmultirea prin seminte, dezavantajul acestei metode fiind impurificarea
soiurilor.

4 Intrebuintari catina

Fructele de catina contin vitaminele A, B1, B2, B6, E, K si minerale precum calciu, potasiu, fier, sodiu,
magneziu. Catina este folosita pentru obtinerea uleiurilor, a ceaiurilor si a siropurilor.

Uleiul de catina este scump si foarte cautat. Cu ajutorul lui se pot trata afectiuni si boli precum ulcerul
gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice,
circulatorii, hepatice, anemiile, astenia si stresul.

Uleiul de catina se utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Din fructele de catina se obtin
sucuri, nectar, jeleu si diverse bauturi alcoolice.

Sursa foto : agroromania.ro

Citeste mai mult pe: http://gradina.acasa.ro/amenajarea-gradinii-117/cum-cultivi-catina-


166808.html#ixzz4KWVQgJCr

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

DESCRIERE ARBUST POLENIZARE CATINA


Beneficii client:

-acest arbust se planteaza foarte usor si este foarte usor de intretinut

-este rezistent la boli si daunatori, nu necesita aplicarea unui numar mare de tratamente,
aducand astfel, beneficii economice

-se preteaza la majoritatea tipurilor de sol

-contine o cantitate foarte mare de vitamina C, fiind benefica sanatatii omului

Avantaje produs:

-este o plant dioic - din acest motiv este nevoie plantarea a dou exemplare pentru a
obine fructe, anemofil, nepretenioas la sol, rezistent la secet

-un exemplar polenizator este capabil s polenizeze 8-10 productive

-este perfect rezistent la ger, prefer locurile nsorite i sol afnat

-este recunoscut ca i plant medicinal deoarece apr i ntrete sistemul imunitar

Descriere:

Este o plant dioic - din acest motiv este nevoie plantarea a dou exemplare pentru a
obine fructe, anemofil, nepretenioas la sol, rezistent la secet. Un exemplar
polenizator este capabil s polenizeze 8-10 productive. Este perfect rezistent la ger,
prefer locurile nsorite i sol afnat. Boabele sunt sntoase, foarte bogate n vitaminele
C i E. Este recunoscut ca i plant medicinal deoarece apr i ntrete sistemul
imunitar. Are efecte benefice n tratarea diferitelor boli. Distana de plantare: 2 2,5 m.
Mod de plantare:

Ctina este rezistent la temperaturi sczute de pn la -40C i insolaii puternice de


40C. Prefer expoziiile nsorite, pstrat la umbr planta tnr poate pierii. Exemplare
mature sunt rezistente la secet i la excesele temporare de ap. Nu are preten ii fa de
sol.

Solul se menine curat de buruieni. Fertilizarea necesit a avea loc doar n condi ii de
soluri foarte srace. Pe solurile fertile este doar la plantare se folose te o doz reduse
de ngrmnt.

Tierile de formare: se alege un ax i 3-5 ramuri laterale, care se scurteaz la 1/3 sau
n funcie de vigoarea de cretere. n anii II i III se urmre te garnisirea axului din 30 n
30 cm.

Tierile de fructificare: ctina intr pe rod din anul II sau IV. Tierile de fructificare se
execut toamna sau primvara. Se vor executa tieri de rrire n zonele mai pu in
luminate. O parte din formaiunile de rod se elimin de la baz, iar alt parte se taie n
cepi de 1-1,5 cm. Din lstarii care se vor forma pe cepi se aleg cei mai viguro i i bine
plasat care va nlocui formaiunea de rod care a fructificate anul precedent.

Ctina este o plant dioic, din acest motiv este nevoie plantarea a dou exemplare
pentru a obine fructe. Un exemplar polenizator (masculin) este sufiecient pentru a
poleniza 9 exemplare productive (femele). Polenizarea se face cu ajutorul vntului.

Pentru informatii suplimentare sunati la 0741 144 177 sau abonati-va gratuit la
newsletter-ul Covera aici.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Pentru a fructifica plantele de ctin au nevoie de o polenizare foarte bun,


polenizare care se realizeaza de obicei cu ajutorul vntului i a insectelor, n special
albinuele.

ATENIE ctina este o plant dioic, adic sunt:

* plante de gen feminin ( aceste plante femele produc fructul);


i
* plante de gen masculin (masculi, un fel de trntori n termeni apicoli, care au rol
doar de polenizatori );
Pentru o plantaie intensiv sunt mai multe modaliti de aezare a plantelor de gen
masculin n raport cu cele femele, astfel nct polenizarea plantelor de genul feminin
s poat fi realizat n proporie de 100%, dar despre aceste posibilitai o s vorbesc
ntr-un articol viitor.

La plantrile individuale din grdinile familiale dac sunt plantate pe un rnd este
suficient dac avem cte o plant de genul masculin la capete, iar dac vorbim de o
grupare putem centra acest gen astfel nct polenizarea s se efectueze n condiii
optime.

Am ntlnit oameni care au crescut cinci ani de zile plante femele n grdin fr
mcar s tie c exist i plante masculine ( erau suprai c nu rodesc plantele
).

Ca s nu mai lungim vorba, difereniem plantele de ctin astfel:

I. Plantele de gen maculin prezint muguri bine grupai pe ramuri, alungii, iar
individual mugurele prezint aspectul unui ciorchine.
Culoarea ramurilor este brun-roiatic.
Soiul ANDROS (MASCUL)

II. Plantele de gen feminin prezint muguri care au aspect de butoiai, fiind mai rari
aezai pe ramuri.
Culoarea ramurilor este brun-cenuie.
Plant femel soiul MARA

Cunoatei alte diferenieri i alte soiuri de ctin ?

Despre aceste anunuri publicitare


PARTAJEAZ ASTA:


SIMILARE

Butasi inradacinati de catina pentru oameni gospodari

n "afinul saskatoon"

Cultura de catina - intretineri de primavara

n "agricole"

Intrarea pe rod a plantatiei de catina

n "agricole"
This entry was posted in agricole and tagged catina, Diferenierea plantelor de
ctin, plante femele de catina, plante mascule de catina, polenizare. Bookmark
the permalink.

6 RESPONSES TO DIFERENIEREA PLANTELOR DE CTIN

1. Pavel I Emanuiel | 8 februarie 2014 la 7:52 am | Rspunde

Am si eu cteva plante de ctin primite ,una este de3 ani celelalte 2.


Ce zici,pot,acum cnd se dezvolt mugurii s fac diferenierea.Amprimit si masculi si
femele ns va trebui s-i mut si nu i-am marcat pe sex.

o RuBen | 8 februarie 2014 la 8:13 am | Rspunde

Pavel, acuma se vede foarte bine diferentierea ntre muguri, fotografiile sunt fcute
n 5 feb 2014

2. hapylica | 8 februarie 2014 la 10:22 pm | Rspunde

Dupa cati ani rodeste catina?Am femela de 3 ani si barbatul de 2 ani si inca nu au
rodit.Acestea sunt cumparate,mai am si 5 plante trimise din Miercurea Ciuc ceva mai
mici,nu le stiu sexul.O sa ma uit maine sa vad diferenta.

o RuBen | 8 februarie 2014 la 10:29 pm | Rspunde

anul acesta ar trebui sa apara fructe

3. Baci Elena | 12 noiembrie 2015 la 6:54 pm | Rspunde

m-ai aveti catinavreau si eu 400 fire

o Ruben Budau | 28 noiembrie 2015 la 9:39 pm | Rspunde


In 2016 se mai poate

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Particulariti de cretere i fructificare ale


ctinii albe
Catina alba crete ca arbust (tuf), avnd o nl ime de 1,5 2 m, uneori mai mult. Este
o specie unisexuat dioic (are plante cu flori femeie ti i plante cu flori brbte ti). A
fost identificat i un tip hermafrodit.

Cum se deosebesc plantele mascul de


plante femela la catina alba
Plantele brbteti sunt mai viguroase ca cele femeie ti, au cre terile anuale mai lungi i
mai groase, de culoare mai nchis. Florile brbte ti se gsesc pe ramurile anuale, fiind
grupate n conuri scurte (5-6 mm), de culoare brun. Plantele femeie ti au ramurile
anuale cu muguri mici, bombai, aezai n spiral, uneori opu i, cte unul la un nod.
nfloritul are loc spre sfritul lunii aprilie.

Toate creterile anuale ale ctinii albe sunt terminate cu spini puternici. Ramurile
anticipate au tot form de spini (este un arbust extrem de spinos care ngreuiaz
recoltarea fructelor). Pe ramurile de 2 ani se gsete cte un spin la fiecare nod, iar
internodiile sunt foarte scurte (2-12mm, mai frecvent 5-8mm). n Delta Dunrii a fost
identificat un tip de catina alba fr spini.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Arbust fructifer.Denumire stiintifica: Hyppophae rhammnoides


Familia: Eleagnaceae
Origine: Asia centrala
Dimensiuni: 1 - 3 m
Catina alba - Hippophae rhamnoides a fost introdusa recent in cultura. Una dintre cele
mai mari plantatii din tara se gaseste in apropierea Bacaului.
Este un abust fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se
utilizeaza deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta
ornamentala.
Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori
mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc
proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim
celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov),
microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.
Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate. In China de
exemplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. Pe
continentul european, exista insemnari privind importanta catinei ramase de la Dioscorid
si Teophast.
In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze si
chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai valoros
din punct de vedere medical. Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni
precum: ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile
neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte
usor narcotice. De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se
utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu catina se mai trateaza afectiunile
oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele. Prin prelucrari in
laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea:
depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. Mugurii de catina au
efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in
cazul unor tratamente ale obezitatii.
Prin prelucrarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate cum ar
fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi alcoolice.
Datorita capacitatii mari de drajonare, catina alba se utilizeaza pentru consolidarea
terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere numerosii spini
puternici care impiedica patrunderea iepurilor si altor animale in spatiile care necesita
protectie (livezi, podgorii, diverse culturi).
La noi in tara, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia,
incepand din bazinul superior al Siretului pana la Olt.
In agricultura, se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a solurilor, datorita
nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase, dar si pentru consolidarea terenurilor
predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de drajonare.
In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, Putna si Milcov. In
zona subcarpatica a judetului Buzau catina alba are o frecventa mai mare decat in alte
zone din Romania. De asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor Teleajen si
Dambovita, precum si in Delta Dunarii. Prezenta catinei albe este insa semnalata de
profesorul Ion Simionescu inca din secolul 19 pe vaile Prahovei si Siretului, in palcuri
mixte de catina rosie - Tamarix gallica - si catina alba - Hippophae rhamnoides. La acea
vreme profesorul Simionescu observa doar caracterul de planta decorativa a catinei.
("Cand trenul te duce spre Sinaia, un decor frumos se prezinta ochiului, prin viroagele din
apropierea Campinei. Malurile, numai rapi, colorate cand ca huma, vinete, cand galbene,
galbenul nisipului, cand mai albie, gresia dezgolita ori chiar caramiziu, sunt impestritate
de dese tufe argintii, pe crengile carora stau ciucur bobite portocalii".)
Revenind in zilele noastre, preocuparile cercetatorilor in privinta acestei plante, si
indeosebi rezultatele acestora, readuc tara noastra in prim-planul lumii stiintifice
internationale.
In anul 1999, la al 12-lea Salon international de inventii, tehnici si produse noi, Geneva,
domnul Moraru Ionut, de la Asociatia Stiinta si viata obtine medalia de bronz pentru mai
multe preparate medicinale, printre care Vita-Gins - capsule continand radacini de
ginseng rosu, de Hippophae rhamnoides si de maces cu o actiune vitaminizanta,
antioxidanta, stimulanta si tonica SNC, cresterea capacitatii de efort fizic si intelectual al
organismului.
Doamna Nicole-Livia Atudosiei, sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a Universitatii
Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al Facultatii de Ingineria Produselor
Alimentare au creat un procedeu de obtinere si conservare naturala a unui suc pe baza
de catina alba, imbogatit cu extracte de plante aromate si medicinale. Acest suc este un
biostimulator, fiind bogat in vitaminele A, C, E, F, bioflavonoide, licopine (coloranti
naturali), cu o actiune marcant antioxidanta, acizi organici, minerale, intre care salutara
este prezenta seleniului din catina (unul dintre cei mai puternici antioxidanti). Pentru
aceasta creatie, autoarea a primit Medalia de argint la Salonul international de inventii,
produse si tehnologii noi - EUREKA - Bruxelles, 2000 si Medalia de argint la Salonul
international de inventii, Geneva, 2002.
2. Cresterea si fructificarea la catina alba
Catina se prezinta ca un arbust inalt de 1,5 - 3,5 m, cu numerosi tepi puternici. In functie
de conditiile de clima si sol, ea creste diferit, si anume ca tufa joasa taratoare in zonele
aride si pe soluri sarace, sau sub forma arborescenta de 8-10 m inaltime pe soluri fertile.
Catina alba intra pe rod in anul 3 de la plantare si are o durata de productie de 18-20 de
ani. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat, raspandit mai mult la suprafata solului,
la 20 cm adancime si are mare capacitate de drajonare. Pe radacinile catinei se
formeaza nodozitati fixatoare de azot, ca la leguminoase.
Aceste nodozitati sunt formatiuni simbiotice produse de bacterii din genurile Rhizobium,
Azotobacter, Clostridium, bacterii fixatoare de azot care traiesc libere in sol. Acestea
patrund in planta prin perisorii absorbanti printr-un mecanism de atractie chimica (recent
s-a descoperit ca bacteriile sunt atrase de flavone secretate de radacina) si se instaleaza
in interiorul radacinii plantei unde formeaza formatiuni globuloase cu aspect de noduri.
Formarea acestor formatiuni este avantajata de prezenta unor microelemente ca bor,
molibden, calciu si sulf. In interiorul nodozitatilor bacteriile se dezvolta, se inmultesc si
fixeaza azotul atmosferic, transformandu-l in azot asimilabil. Bacteria isi insuseste de la
planta zaharuri si alte substante pe care nu si le poate sintetiza, iar planta utilizeaza
azotul organic fixat de bacterii.
Tulpina catinei are o scoarta neteda, de culoare bruna-verzuie, care cu timpul se inchide
la culoare. O particularitate a catinei este prezenta a numerosi spini puternici, lignificati,
foarte ascutiti. Toate cresterile anuale de pe tulpina si ramuri se termina cu astfel de
ghimpi.
Frunzele sunt mici, dispuse altern, scurt petiolate, cu limbul ingust si lung de 5-6 cm, cu
perisori solzosi de culoare cenusie-argintie pe ambele fete. De la aceasta caracteristica ii
vine si denumirea populara de catina alba. Frunzele sunt ele insele bogate in vitamina C.
Catina alba este o specie unisexuat dioica, avand plante deopotriva femele si barbatesti.
Plantele barbatesti sunt mai viguroase decat cele femele, au ramuri anuale mai lungi,
mai groase si de culoare inchisa, precum si mugurii mai mari. Florile barbatesti sunt
grupate in conuri scurte de culoare bruna, si se afla pe ramurile anuale. Florile femele
sunt grupate cate 10-12 intr-un racem foarte scurt.
Fructele sunt drupe false, mici, de forma variabila, de la ovoida la globuloasa, chiar
turtita. Culoarea lor predominanta este portocalie, cu treceri spre galben. Mai rar apar si
fructe de culoare rosie. Fiind in numar foarte mare, foarte scurt pedunculate si asezate
unul langa altul, fructele imbraca ramurile ca un manson. Pulpa fructelor este de culoare
galbena sau portocalie, foarte suculenta si lasa pete unsuroase. Fructele de catina au un
miros placut si aromat, dar nu se consuma cu placere in stare proaspata, fiind acre si
astringente. La maturitate completa, ele pierd multa aciditate si au aroma particulara, mai
puternica atunci cand recoltatul se face dupa inghet.
Catina alba infloreste in aprilie mai, cand temperatura medie diurna este de 12-15C si
se desfasoara pe o perioada de 15 zile. Plantele mascule infloresc mai devreme, in timp
ce plantele femele infloresc o data cu infrunzirea. Polenizarea se face cu ajutorul vantului
si al insectelor. La sfarsitul perioadei de inflorire, florile femele polenizate evolueaza spre
fructe.
Maturarea fructelor incepe in luna august, in primele saptamani. Fructele se ingalbenesc,
iar semintele sunt complet formate si sunt capabile sa germineze. Culoarea pielitei si a
pulpei se intensifica, fructele crtesc in volum. La sfarsitul lui septembrie inceputul lui
octombrie fructele ajung la maturitate optima. Daca recoltarea se face cu intarziere,
calitatea fructelor se depreciaza, acestea crapa si pierd din suc.
In plantatii, catina alba intra pe rod din anul al treilea. In perioada optima de productie se
obtin cantitati ce pot depasi 25 tone/ha. Dupa 18-20 de ani, catina intra in declin,
cresterile vegetative sunt mici, productie scade foarte mult, iar plantele incep sa se usuce
total sau partial.
3. Cerintele fata de factorii de mediu
Catina alba este deosebit de adaptabila diferitelor conditii climaterice, ea crescand in
zonele submontane si montane dar si in zona de podis. Este intalnita indeosebi pe
prundisuri, rape, sau la liziere.
In privinta temperaturii, catina este putin pretentioasa, suportand temperaturi joase de
pana la -35 C, raportandu-se cazuri de supravietuire chiar dupa geruri de -40 C.
Aceeasi rezistenta o manifesta si la temperaturi pozitive excesive, la temperaturi la
nivelul solului de pana la + 45 C.
Catina are insa nevoie de foarte multa lumina, productia optima se obtine in zonele in
care planta este expusa direct la soare, pe toata perioada zilei.
Fata de umiditate, catina se adapteaza foarte usor, rezistand la cele mai cumplite secete
din zona temperate, dar si la inundatiile temporare.
Catina este un arbust adaptabil pana la extrem pe orice tip de sol, pe terenuri uscate,
prundisuri, dar si pe cernoziumuri si soluri brun-roscate. Uimitor, catina creste chiar si pe
soluri saraturoase, pe care alte specii nu se pot dezvolta.
Profesorul David Davidescu aminteste de catina alba ca facand parte, alaturi de catina
de rau (Tamarix pailassi), din grupul plantelor lemnoase din flora spontana care suporta
o concentratie mai mare de saruri (0,15%).
Chiar daca aceasta planta manifesta o rezistenta sporita, la infiintarea plantatiilor in
general se va evita un astfel de sol, iar daca totusi suntem nevoiti sa cultivam pe sol
saraturat, se vor aplica amendamente chimice pentru corectarea reactiei alcaline a
solului. Profesorul Davidescu sugereaza urmatoarele substante:
1. Gips - este amendamentul cel mai des folosit la imbunatatirea solurilor saraturoase.
Este etalon in masurarea valorii de acidifiere (=100).
2. Fosfogips - rezulta ca deseu in procesul de fabricare a acidului fosforic sau a fosfatului
trisodic. Are o valoare de acidifiere de 80% fata de gips.
3. Acifer - se obtine prin imbibarea cu acid sulfuric a unui amestec de sulfat de fier, sulfat
de aluminiu si sulfat de calciu. Are valoarea de acidifiere de 260% fata de gips.
4. Sulfat de aluminiu - produs incolor, solubil in apa, cu val oare de acidifiere 72%
5. Sulfat de fier - sare cristalina verde, valoare de acidifiere 72%
6. Sulf - valoarea de acidifiere 550%
7. Clorura de calciu
8. Praf de lignit
9. Carbonat de calciu
Utilizarea acestor amendamente se face dupa norme bine stabilite, in functie de
cantitatea de saruri din sol, dupa analize riguroase. Sunt o sumedenie de conditii ce
trebuie avute in seama, orizontul de saraturare, repartizarea sarurilor pe profil, continutul
in saruri a panzei freatice, etc. In caz contrar, reactia solului poate fi una contrara
asteptarilor. Se recomanda asadar consultarea inginerului agronom inainte de aplicarea
oricaror fertilizanti, amendamente sau agenti chimici de combatere a bolilor si
daunatorilor.
Fertilizarea solului se impune numai in plantatiile situate pe terenuri sarace, subtiri, unde
plantele se dezvolta foarte incet si cresterile sunt mici. In aceste cazuri, la plantarea
puietilor se dubleaza cantitatea de ingrasaminte organice si chimice, iar o data la 3 ani
se administreaza 20-30 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat, 200 kg/ha sare
potasica. Pe astfel de terenuri se aplica lucrarea cu paraplaul, un plug in forma de
sageata care ridica brazda dar nu o si intoarce. In cazul in care solul este mentinut in
plantatie ca ogor negru, gunoiul de grajd se ingroapa imediat dupa imprastiere la o
adancime potrivita.
Pe solurile fertile sau potrivit de fertile ingrasamintele incorporate la infiintarea plantatiei
sunt suficiente pana cand planta se aprovizioneaza singura cu azotul atmosferic.
Totodata este indicat adaosul de mranita in cazul infiintarii de plantatii prin drajoni.
Mranita ofera mediul perfect pentru dezvoltarea sistemului radicular insuficient al
drajonului.
4. Principalele soiuri cultivate in Romania.
Serpeni 11 : are fructe foarte mari, in medie de 0,5 g, de forma ovala sau cilindrica, de
culoare portocalie deschis, uniforma pe toata suprafata, cu peduncul lung de 3-4 mm,
ceea ce usureaza recoltarea manuala. Planta este viguroasa, cu cresteri puternice,
drepte, de culoare gri deschis, prevazute cu spini mari, lungi.
Este un soi precoce si foarte productiv, se obtin in medie 8-10 kg de fructe/planta, in
primul an de rod. Dupa jumatatea lunii octombrie recoltarea se poate face prin scuturare.
Delta 1 : de asemenea cu fructe mari, usor alungite, de culoare portocalie, cu peduncul
scurt de 2 mm. Tufa este foarte viguroasa si mult ramificata, cu spinii lungi si rigizi.
Culoarea ramurilor este gri in primii 2 ani, cu nuante de maro pe partea umbrita. Intra pe
rod destul de tarziu, si se pot recolta 6-7 kg/planta.
Murgesti 1 : are un fruct frumos de marime mijlocie, aproape rotund, de culoare
portocalie, lucios. Tufa este viguroasa, aerisita si rodeste aproape de baza. Cresterile de
1-2 ani au culoarea gri deschis, cu spini rari dar puternici. Productia este medie, de 4-6
kg/planta.
Maracineni 1 : fructul de marime mijlocie, rotund, de culoare galben intens. Tufa este
potrivit de viguroasa, nu depaseste 1,8 m in inaltime, si are fructele aglomerate, dispuse
sub forma de manson, ceea ce ingreuneaza recoltarea. Rodeste abundent si constant 8-
10 kg/planta.
Un specific al soiului se datoreaza taliei mici, care permite plantarea la distante de 3/1,5
m, cu productie de pana la 22 t/ha.
Delta 3 : un soi rar cu cresteri viguroase si tendinta de a forma trunchi. Nu prezinta spini.
Are fructe rotunde portocalii, de marime mijlocie spre mica. Pe lemnul batran fructifica pe
formatiuni scurte, cu mari aglomerari de fructe.
In flora spontana, cresc plantele cu fructe portocalii, rotunde si mijlocii ca marime.
5. Obtinerea materialului saditor
Sunt mai multe metode de inmultire care se preteaza acestei specii. Cele mai importante
sunt:
Inmultirea prin butasi : Butasirea este o metoda de inmultire vegetativa prin care portiuni
de ramuri sau lastari sunt puse la inradacinat in conditii optime controlate, dupa
desprinderea de planta mama. Butasul poate avea lungimea de 18-22 cm si un diametru
la baza de 6-10 mm.
In functie de varsta fragmentului detasat, distingem butasirea in uscat, la care se
utilizeaza ramuri de peste 1 an. Butasirea in verde se face dupa cum se poate
subintelege din denumirea, cu ramuri verzi, aceasta se practica in lunile de vara, cu
precadere in iunie-iulie, ramuri tinere care necesita o tehnologie superioara - ele se cresc
in solarii cu ceata artificiala si se pot aplica adaosuri cu substante favorizante
inradacinarii (auxine). Butasirea in sistem intensiv se face in sere cu temperatura
controlata, tot sub ceata artificiala, si cu incalzirea solului la 22C.
In cazul butasirii in sistem clasic se recomanda plantarea butasilor la 10-15 cm unul de
altul, pe biloane.
Inmultirea prin drajoni : Drajonarea este capacitatea plantelor de a produce lastari direct
din mugurii adventivi aflati la nivelul coletului. Capacitatea mare de drajonare a catinei
permite recoltarea drajonilor si folosirea lor direct pentru plantare. De cele mai multe ori,
drajonii tineri au un sistem radicular slab dezvoltat, din care cauza randamentul de
prindere la plantare nu este cel mai bun. Se recomanda fertilizarea terenului destinat
plantarii drajonilor si adaos de mranita.
Inmultirea prin marcote : Marcotajul este o metoda de inmultire similara butasirii, cu
diferenta ca lastarul nu este detasat de planta mama. Este o metoda de inmultire cel mai
des utilizata la vita de vie. Catina se preteaza la marcotajul prin musuroire. Tehnica
utilizata este cea clasica. Musuroiul se desface de regula dupa 2 ani, cand marcotele
sunt foarte bine inradacinate, iar de la o planta se pot obtine 10-12 marcote.
Inmultirea prin seminte : Semintele de catina pot germina din momentul in care fructul a
inceput sa-si schimbe culoarea in galben sau portocaliu. Insa, cu cat fructele sunt mai
coapte si puterea de germinare creste proportional. Pentru extragerea semintelor,
fructele bine coapte se zdrobesc, se preseaza printr-o sita deasa pentru a se desprinde
din invelisul protector.
Dezavantajul acestei metode fata de butasire si marcotaj este impurificarea soiurilor,
primele doua fiind tipuri de inmultire vegetativa prin care caracteristicile plantei mama se
transmit fidel in descendenta.
Semintele se spala bine, se usuca la umbra in curent de aer, dupa care se pastreaza in
saculeti de panza pana la data semanatului. Dintr-un kilogram de fructe se obtin 80-90 g
de samanta. Rezultate mai bune se obtin la semanarea de primavara. Terenul destinat
insamantarii trebuie sa fie curat, cu sol usor, maruntit si fertilizat. Inainte de semanat,
semintele se stratifica timp de 30 de zile in nisip sau in pamant umed, la temperaturi de
3-5 C. Pentru rezultate mai bune se practica inmuierea semintelor timp de 30 de ore
inainte de semanat in apa curata, la temperatura camerei. Dupa ce se scot din apa,
semintele se dezinfecteaza timp de 10 minute intr-o solutie de hipermanganat de potasiu
(KMnO7) sau termic, mai complicat, la 70C timp de 3-4 zile. Desi metoda termica este
mult mai costisitoare, este indicata atunci cand nu suntem siguri de materialul biologic pe
care il avem la dispozitie. Dezinfectarea chimica cu permanganat este eficienta impotriva
fungilor si a bacteriilor, ineficienta impotriva unor eventuale infectii virale. Termoterapia
actioneaza si impotriva virusurilor.
Semintele se seamana in straturi la distanta de 12-15 cm, 20-25 cm sau 30-35 cm, in
functie de soi, dupa care puietii vor ramane in acelasi loc 1, 2 sau 3 ani. Adancimea de
semanat este de 1 cm, iar cantitatea de samanta este de 2-3 g/m2.
Semintele se pot trata impotriva ciupercii Pytium debaryanum, iar pamantul se trateaza
saptamanal cu hipermanganat de potasiu de concentratie 1 la mie timp de 30-35 zile de
la rasarire. In timpul vegetatiei se efectueaza lucrarile normale de ingrijire.
Inmultirea prin puieti : se presupune in acest caz ca dispunem deja de materialul saditor
si nu ne ramane decat sa il plantam. Plantarea se face clasic, precedata de fasonarea
radacinilor (scurtarea lor) la 6-8 cm si mocirlirea radacinilor intr-un amestec de nisip,
argila si gunoi de grajd timp de 15 minute. Plantarea puietilor se poate face toamna si
primavara. Este mai recomandata toamna, din mai multe motive :
- perioada de plantare este mai lunga
- temperaturile sunt mai blande
- precipitatiile se acumuleaza in sol ceea ce permite ca radacinile fasonate sa se
cicatrizeze, si sa realizeze un contact intre ele si particulele de sol. In acest caz,
procentul de prindere se apropie de 100%.
Puietii plantati din toamna pornesc primavara normal in vegetatie, cu cresteri viguroase,
iar lemnul se matureaza inainte de venirea inghetului. Imediat dupa plecarea in vegetatie
se mai efectueaza o lucrare de taiere in verde, cu scopul de a stimula formarea coroanei,
dar si cu scop de fasonare a acesteia, dupa preferinte, in functie de tipul de conducere
preconizat. Despre acestea, in randurile imediat urmatoare.
Inmultirea prin altoi: altoirea se practica indeosebi la speciile lemnoase, de arbori si
arbusti. Este o metoda de inmultire a soiurilor valoroase, aplicata in tara noastra de
foarte mult timp. Profesorul Ioan Ionescu de la Brad aminteste peste 10 tipuri de altoire in
tratatele sale de agricultura, printre primele de acest gen din Romania. Altoirea
presupune unirea a doi parteneri : port-altoiul si altoiul, primul avand sistem radicular
bine dezvoltat, si altoiul, detasat de la o planta cu caracteristici valoroase, pe care vrem
sa o replicam. In urma unei astfel de operatii reusite rezulta un individ care prezinta
insusirile urmarite, insusirile plantei mama (productivitate, vigurozitate, etc).
Compatibilitatea intre cei doi parteneri este o conditie esentiala reusitei altoirii. Aceasta
metoda se foloseste mai rar in cazul catinei, dar ea se aplica indeosebi in ameliorare sau
pentru raspandirea soiurilor certificate in plantatii.
Inmultire prin metode moderne: se utilizeaza din ce in ce mai mult pe plan mondial.
Dezavantajele legate de pretul ridicat, tehnologia necesara si cerinta de personal calificat
sunt depasite de principalele avantaje ale acestor metode, legate mai ales de obtinerea
de material saditor liber de virusuri, obtinerea materialului intr-o cantitate foarte mare (de
ordinul milioanelor) intr-un timp scurt si intr-un spatiu redus. Metodele sunt deosebit de
utile in cazul speciilor la care metodele traditionale de inmultire vegetativa sau sexuata
nu dau randament.
Dintre aceste metode de care aminteam, fac parte culturile de meristeme, apexuri,
fragmente foliare, etc. Aceste culturi se realizeaza in laboratoare, pe medii de cultura
speciale si in conditii aseptice.
La catina acest mod de inmultire (micropropagarea) face apanajul laboratoarelor de
cercetare, in sensul producerii unor noi soiuri, devirozarilor, diferitelor studii biochimice,
histologice, etc.
In incheiere, as recomanda celor care doresc sa infiinteze o astfel de plantatie sa isi
procure materialul biologic din surse autorizate, respectiv de la institutele de cercetari din
tara, unde el este obtinut tocmai prin metodele amintite mai sus. Institutele de la
Maracineni, Stefanesti, Fundulea sunt institutii prestigioase care s-au remarcat de-a
lungul timpului prin brevetarea unor soiuri valoroase, din diferite specii cultivate. Din
experienta, stiu ca specialistii de acolo sunt oricand bucurosi sa ofere informatii despre
modul de achizitie a puietilor.
6. Infiintarea si intretinerea plantatiilor
In primul rand, in functie de relief si tipul de sol se alege directia randurilor. Pe terenurile
in panta predispuse la eroziune se alege plantarea in triunghi, cu varful corespunzator
celui mai inalt punct al terenului, si astfel incat pomii randurilor cu sot sa fie plantati la
jumatatea distantei dintre pomii randurilor fara sot. Se obtine astfel o plantatie in mozaic,
specifica combaterii eroziunii. Pe terenurile plane, care nu prezinta probleme, directia
randurilor se va alege astfel incat plantele sa beneficieze de cat mai mult soare, catina
fiind pretentioasa din acest punct de vedere. Forma plantatiei va fi dreptunghiulara sau
patrata, dar nu este o regula.
O ultima observatie : pe terenurile excesiv nisipoase, cu tendinta de desertificare, catina
se planteaza in copci la 20-30 cm adancime.
In functie de tipul de plantatie, intensiv sau clasic, catina se poate conduce sub forma
aplatizata sau sub forma globuloasa.
Conducerea sub forma aplatizata, cu si fara trunchi, este in general caracteristica tipurilor
de plantatii intensive. Distantele de plantare sunt 2,8-3 m intre randuri si 2 m pe rand.
Prin dirijarea sub aceasta forma a coroanelor se realizeaza o serie de avantaje de ordin
agrotehnic, legate de mecanizarea de intretinere a solului, de combatere a bolilor si
daunatorilor, usurand executarea unor lucrari de taiere si recoltare. Conducerea
aplatizata a coroanei satisface in mare masura cerinta de lumina a catinei.
Conducerea globuloasa a tufelor se practica in plantatiile clasice, unde distantele de
plantare sunt 3,5/2 - 2,5 m, sau la plantele isolate, aceasta fiind de fapt forma naturala a
catinei.
7. Intretinerea solului
Pentru a asigura conditii bune de crestere si dezvoltare a radacinilor si a inlatura orice
concurenta, solul, in plantatiile de catina, se mentine obligatoriu ca ogor negru. Exceptii
se pot face in primul an si eventual in anul 2 de la plantare, cand pe mijlocul intervalului
este posibila cultivarea plantelor de talie mica, ce nu concureaza catina si permit
executarea mecanizata a lucrarilor.
Inierbarea intervalelor este indicata si pentru usurarea culesului, a taierilor, efectuarii
diferitelor lucrari, mai ales in zonele cu precipitatii frecvente, unde mocirlirea ar putea
crea probleme.
In plantatiile unde catina are si rolul de a preveni sau combate eroziunea solului,
intervalul dintre randuri se poate mentine inierbat, iar terenul pe directia randurilor se
lucreaza ca ogor negru (similar plantatiilor viticole).
Solul se poate inierba si pastra ca atare si pe terenurile plane si umede cu exces
temporar de apa cu conditia ca in perioadele secetoase iarba sa fie cosita des iar in jurul
plantelor sa se lucreze ca ogor negru.
Daca spatiul dintre randuri permite, toate lucrarile solului se pot face mecanizat cu
combinatorul.
8. Taierile de formare si fructificare
Taierea de formare incepe o data cu plantarea sau imediat dupa plantare si se executa
diferentiat in functie de tipul de coroana ce urmeaza sa se proiecteze. Pentru formele de
coroana globuloasa sau usor turtite, taierea de formare consta in alegerea axului si a 3-5
ramuri laterale cat mai bine asezate pe ax. Atat ramurile cat si axul se scurteaza cu 1/2
sau 1/3, in functie de vigurozitatea cresterilor. In anii 2 si 3 se urmareste garnisirea axului
din 30 in 30 cm cu ramuri de schelet, pana la inaltimea de 1,6-1,7 m considerata ca
potrivita pentru executarea manuala a lucrarilor de taiere si recoltare.
Concomitent cu imbracarea corecta a axului cu ramuri de schelet, se executa aceeasi
operatie si pe ramurile de schelet, cu deosebirea ca distantele dintre ramurile de
semischelet este de 12-15 cm si sunt preferate acelea care au o pozitie bilaterala alterna.
Pentru obtinerea de coroane aplatizate taierea de formare incepe tot de la plantare. Se
indeparteaza axul la 35-40 cm inaltime, la care se si proiecteaza primul etaj. Se aleg 2
ramuri de schelet ce au pozitii in directia randului.
In continuare, in anii 2 si 3, din cresterile rezultate se aleg ramurile de schelet care sunt
orientate pe directia randului, pana la inaltimea de 1,6-1,8 m. In scopul obtinerii unei
garnisiri bune cu ramuri de schelet si semischelet, cresterile anuale de prelungire se
scurteaza cu 1/3. Ramurile de semischelet se raresc la 15 cm una de alta si se
scurteaza la 30 cm. Ramurile de schelet se pot dirija pe sarmele spalierului, fie prin taieri
fie prin palisare.
Taierea de fructificare este orientata mai mult asupra ramurilor care rodesc, urmarindu-se
ca rodul sa se gaseasca cat mai la periferia coroanei. Catina intra pe rod in anul 2, 3 sau
4 de la plantare. La inceput rodul este concentrat pe ax si la baza ramurilor de schelet.
Pe masura ce plantele avanseaza in varsta, prin taiere, rodul se dirijeaza spre periferia
coroanei. De asemenea, taierea urmareste repratizarea uniforma a ramurilor de rod,
precum si intinerirea lor.
Anual se raresc formatiunilor de rod la distanta de 10-12 cm in zonele mai putin luminate
si de 6-7 cm catre periferia coroanei. O parte din formatiunile de rod se elimina de la
baza, iar o alta parte se taie in cepi de 1-1,5 cm. Din lastarii care se formeaza pe cepi, se
elege cel mai viguros si cel mai bine plasat, care va inlocui formatiunea de rod care a
fructificat anul precedent.
Aceasta operatiune de inlocuire alternativa se repeta dupa aceleasi principii an de an.
Taierea de fructificare se efectueaza toamna sau primavara, dar partial se poate executa
si in perioada maturarii fructelor cand recoltarea se face prin detasarea ramurilor de rod.
9. Recoltarea si valorificarea
Operatiunea cea mai dificila este recoltarea. Tufele dese cu spini lungi si puternici,
fructele mici si aglomerate, prinderea lor puternica de ramuri precum si pedunculul scurt
sunt principalele cauze care ingreuneaza recoltarea.
Momentul optim de recoltare se stabileste in functie de modul de valorificare a fructelor.
Culesul se va efectua in momentul in care fructele ajung la greutate maxima, si deci sunt
acumulate majoritatea substantelor active.
Calendaristic, culesul se efectueaza din a doua jumatate a lunii august pana la jumatatea
lunii octombrie. Dupa aceasta data, fructele sunt supramaturate, scad in greutate, se
zdrobesc, iar o parte din ele crapa in momentul recoltarii.
Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob direct de pe tufa. Fructele
culese manuale sunt curate, iar planta nu este deloc afectata prin taierea formatiunilor de
rod, in schimb randamentul este scazut. Un muncitor poate culege 5-10 kg pe zi. Se mai
practica sistemul de detasare a ramurilor cu rod si recoltarea ulterioara a fructelor.
Se folosesc si sisteme mai practice de recoltare, care se bazeaza pe folosirea unor
instrumente ajutatoare ca piepteni de metal cu dinti lungi, carlige, greble, etc.
Cu ajutorul acestor instrumente randamentul creste simtitor, un muncitor ajungand sa
recolteze 15-16 kg pe zi direct din tufa, si 20-22 kg pe zi de pe ramuri detasate.
Pentru obtinerea de suc de fructe de catina in scopuri industriale, s-a recurs la instalatii
mobile de presare a fructelor direct de pe tufa, precum si instalatii fixe unde ramurile cu
fructe detasate sunt fragmentate, zdrobite si presate.
Deoarece fructele de catina sunt perisabile, depozitarea lor trebuie sa se faca in
ambalaje mici, iar transportul in ladite ce nu depasesc cantitatea de 4 kg. Trebuie
acordata mare atentie la manipularea, transportul si depozitarea fructelor, mai ales in
faza de maturitate deplina. In stare proaspata ele se pot pastra timp de 3-4 saptamani in
depozite frigorifice la temperatura de 0 C.
Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem, marmelada, etc.
10. Legislatie
Catina se regaseste in anexa 7 a ordinului MAPAM nr 564/2003, intitulat Reguli si norme
tehnice interne privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul si/sau
certificarea calitatii semintelor si a materialului saditor din unele specii de plante produse
si comercializate pe teritoriul Romaniei.
Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem, marmelada, etc.
Infiintarea de plantatii de catina (peste 0,5 ha) fac obiectul finantarii prin programul
Sapard, masura 3.4, cu sume intre 10000-500000 Euro
Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Catina alba - Hippophae rhamnoides - a fost


introdusa recent in cultura, una din cele mai
mari plantatii de catina din tara gasindu-se in
apropierea Bacaului. Este un arbust fructifer
cunoscut ca facand parte din flora spontana a
Romaniei, care se utilizeaza deopotriva in
industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta
ornamentala. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C
decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul
depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct
sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un
procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor,
calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.
Preparate naturiste din catina alba

Metode de inmultire la catina alba


Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate. In
China de exemplu, medicina traditionala recomanda catina in tratamentul
bolilor digestive. Pe continentul european, exista insemnari privind importanta
catinei ramase de la Dioscorid si Teophast.

In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe,


muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din
urma este si cel mai valoros din punct de vedere medical. Uleiul de
catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric si
duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile
neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar
cu efecte usor narcotice.

De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se


utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu catina se mai trateaza
afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele.
Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente
extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor,
adenoamelor si leucemiei. Mugurii de catina au efect afrodisiac. Catina este
si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in cazul unor
tratamente ale obezitatii.

Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte


apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri,
diverse bauturi alcoolice.
CATINA ALBA - areal de raspandire in Romania

Datorita capacitatii mari de drajonare, catina alba se utilizeaza pentru


consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in
vedere numerosii spini puternici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor
animale in spatiile care necesita protectie (livezi, podgorii, diverse culturi).

La noi in tara, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si
Muntenia, incepand din bazinul superior al Siretului pana la Olt.

In agricultura, ea se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a


solurilor, datorita nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase (voi vorbi
despre acestea mai pe larg), dar si pentru consolidarea terenurilor predispuse
la eroziune datorita capacitatii mari de drajonare.

In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, Putna si


Milcov. In zona subcarpatica a judetului Buzau catina alba are o frecventa mai
mare decat in alte zone din Romania. De asemenea, se mai intalneste pe vaile
raurilor Teleajen si Dambovita, precum si in Delta Dunarii. Prezenta catinei
albe este insa semnalata de profesorul Ion Simionescu inca din secolul 19 pe
vaile Prahovei si Siretului, in palcuri mixte de catina rosie Tamarix gallica si
catina alba Hippophae rhamnoides. La acea vreme profesorul Simionescu
observa doar caracterul de planta decorativa a catinei. Dansul scria :
Revenind in zilele noastre, preocuparile cercetatorilor in privinta acestei plante,
si indeosebi rezultatele acestora, readuc tara noastra in prim-planul lumii
stiintifice internationale.

In anul 1999, la al 12-lea Salon international de inventii, tehnici si produse noi,


Geneva, domnul Moraru Ionut, de la Asociatia Stiinta si viata obtine medalia
de bronz pentru mai multe preparate medicinale, printre care Vita-Gins -
capsule coninnd rdcin de ginseng rou, de Hippophae rhamnoides i de
mce cu o aciune vitaminizant, antioxidant, stimulant i tonic SNC,
creterea capacitii de efort fizic i intelectual al organismului.

Doamna Nicole-Livia Atudosiei, sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a


Universitatii Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al Facultatii de
Ingineria Produselor Alimentare a creat un procedeu de obtinere si conservare
naturala a unui suc pe baza de catina alba, imbogatit cu extracte de plante
aromate si medicinale. Acest suc este un biostimulator, fiind bogat in
vitaminele A, C, E, F, bioflavonoide, licopine (coloranti naturali), cu o actiune
marcant antioxidanta, acizi organici, minerale, intre care salutara este
prezenta seleniului din catina (unul dintre cei mai puternici antioxidanti). Pentru
aceasta creatie, autoarea a primit Medalia de argint la Salonul international de
inventii, produse si tehnologii noi EUREKA - Bruxelles, 2000 si Medalia de
argint la Salonul international de inventii, Geneva, 2000

Cresterea si fructificarea la catina alba

Catina se prezinta ca un arbust inalt de 1,5 3,5 m, cu numerosi tepi puternici.


In functie de conditiile de clima si sol, ea creste diferit, si anume ca tufa joasa
taratoare in zonele aride si pe soluri sarace, sau sub forma arborescenta de 8-
10 m inaltime pe soluri fertile. Catina alba intra pe rod in anul 3 de la plantare
si are o durata de productie de 18-20 de ani. Sistemul radicular este foarte
bine dezvoltat, raspandit mai mult la suprafata solului, la 20 cm adancime si
are mare capacitate de drajonare. Pe radacinile catinei se formeaza nodozitati
fixatoare de azot, ca la leguminoase.

Aceste nodozitati sunt formatiuni simbiotice produse de bacterii din genurile


Rhizobium, Azotobacter, Clostridium, bacterii fixatoare de azot care traiesc
libere in sol. Acestea patrund in planta prin perisorii absorbanti printr-un
mecanism de atractie chimica (recent s-a descoperit ca bacteriile sunt atrase
de flavone secretate de radacina) si se instaleaza in interiorul radacinii plantei
unde formeaza formatiuni globuloase cu aspect de noduri. Formarea acestor
formatiuni este avantajata de prezenta unor microelemente ca bor, molibden,
calciu si sulf. In interiorul nodozitatilor bacteriile se dezvolta, se inmultesc si
fixeaza azotul atmosferic, transformandu-l in azot asimilabil. Bacteria isi
insuseste de la planta zaharuri si alte substante pe care nu si le poate
sintetiza, iar planta utilizeaza azotul organic fixat de bacterii.

Tulpina catinei are o scoarta neteda, de culoare bruna-verzuie, care cu timpul


se inchide la culoare. O particularitate a catinei este prezenta a numerosi spini
puternici, lignificati, foarte ascutiti. Toate cresterile anuale de pe tulpina si
ramuri se termina cu astfel de ghimpi.

Frunzele sunt mici, dispuse altern, scurt petiolate, cu limbul ingust si lung de 5-
6 cm, cu perisori solzosi de culoare cenusie-argintie pe ambele fete. De la
aceasta caracteristica ii vine si denumirea populara de catina alba. Frunzele
sunt ele insele bogate in vitamina C.

Catina alba este o specie unisexuat dioica, avand plante deopotriva femele si
barbatesti. Plantele barbatesti sunt mai viguroase decat cele femele, au ramuri
anuale mai lungi, mai groase si de culoare inchisa, precum si mugurii mai
mari. Florile barbatesti sunt grupate in conuri scurte de culoare bruna, si se
afla pe ramurile anuale. Florile femele sunt grupate cate 10-12 intr-un racem
foarte scurt.

Fructele sunt drupe false, mici, de forma variabila, de la ovoida la globuloasa,


chiar turtita. Culoarea lor predominanta este portocalie, cu treceri spre galben.
Mai rar apar si fructe de culoare rosie. Fiind in numar foarte mare, foarte scurt
pedunculate si asezate unul langa altul, fructele imbraca ramurile ca un
manson. Pulpa fructelor este de culoare galbena sau portocalie, foarte
suculenta si lasa pete unsuroase. Fructele de catina au un miros placut si
aromat, dar nu se consuma cu placere in stare proaspata, fiind acre si
astringente. La maturitate completa, ele pierd multa aciditate si au aroma
particulara, mai puternica atunci cand recoltatul se face dupa inghet.

Catina alba infloreste in aprilie mai, cand temperatura medie diurna este de
12-15C si se desfasoara pe o perioada de 15 zile. Plantele mascule infloresc
mai devreme, in timp ce plantele femele infloresc o data cu infrunzirea.
Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor. La sfarsitul perioadei
de inflorire, florile femele polenizate evolueaza spre fructe.

Maturarea fructelor incepe in luna august, in primele saptamani. Fructele se


ingalbenesc, iar semintele sunt complet formate si sunt capabile sa
germineze. Culoarea pielitei si a pulpei se intensifica, fructele crtesc in volum.
La sfarsitul lui septembrie inceputul lui octombrie fructele ajung la maturitate
optima. Daca recoltarea se face cu intarziere, calitatea fructelor se depreciaza,
acestea crapa si pierd din suc.

In plantatii, catina alba intra pe rod din anul al treilea. In perioada optima de
productie se obtin cantitati ce pot depasi 25 tone/ha. Dupa 18-20 de ani, catina
intra in declin, cresterile vegetative sunt mici, productie scade foarte mult, iar
plantele incep sa se usuce total sau partial.

Cerintele catinei fata de factorii de mediu

In privinta temperaturii, catina este putin pretentioasa, suportand temperaturi


joase de pana la 35 C, raportandu-se cazuri de supravietuire chiar dupa
geruri de 40 C. Aceeasi rezistenta o manifesta si la temperaturi pozitive
excesive, la temperaturi la nivelul solului de pana la + 45 C.

Catina are insa nevoie de foarte multa lumina, productia optima se obtine in
zonele in care planta este expusa direct la soare, pe toata perioada zilei.

Fata de umiditate, catina se adapteaza foarte usor, rezistand la cele mai


cumplite secete din zona temperate, dar si la inundatiile temporare.

Catina este un arbust adaptabil pana la extrem pe orice tip de sol, pe terenuri
uscate, prundisuri, dar si pe cernoziumuri si soluri brun-roscate. Uimitor, catina
creste chiar si pe soluri saraturoase, pe care alte specii nu se pot dezvolta.

Profesorul David Davidescu aminteste de catina alba ca facand parte, alaturi


de catina de rau (Tamarix pailassi), din grupul plantelor lemnoase din flora
spontana care suporta o concentratie mai mare de saruri (0,15%).

Chiar daca aceasta planta manifesta o rezistenta sporita, la infiintarea


plantatiilor in general se va evita un astfel de sol, iar daca totusi suntem nevoiti
sa cultivam pe sol saraturat, se vor aplica amendamente chimice pentru
corectarea reactiei alcaline a solului. Profesorul Davidescu sugereaza
urmatoarele substante :

1. Gips este amendamentul cel mai des folosit la imbunatatirea solurilor


saraturoase. Este etalon in masurarea valorii de acidifiere (=100)
2. Fosfogips rezulta ca deseu in procesul de fabricare a acidului fosforic sau
a fosfatului trisodic. Are o valoare de acidifiere de 80% fata de gips.
3. Acifer se obtine prin imbibarea cu acid sulfuric a unui amestec de sulfat de
fier, sulfat de aluminiu si sulfat de calciu. Are valoarea de acidifiere de 260%
fata de gips.
4. Sulfat de aluminiu produs incolor, solubil in apa, cu val oare de acidifiere
72%
5. Sulfat de fier sare cristalina verde, valoare de acidifiere 72%
6. Sulf valoarea de acidifiere 550%
7. Clorura de calciu
8. Praf de lignit
9. Carbonat de calciu

Utilizarea acestor amendamente se face dupa norme bine stabilite, in functie


de cantitatea de saruri din sol, dupa analize riguroase. Sunt o sumedenie de
conditii ce trebuie avute in seama, orizontul de saraturare, repartizarea
sarurilor pe profil, continutul in saruri a panzei freatice, etc. In caz contrar,
reactia solului poate fi una contrara asteptarilor. Se recomanda asadar
consultarea inginerului agronom inainte de aplicarea oricaror fertilizanti,
amendamente sau agenti chimici de combatere a bolilor si daunatorilor.

Fertilizarea solului se impune numai in plantatiile situate pe terenuri sarace,


subtiri, unde plantele se dezvolta foarte incet si cresterile sunt mici. In aceste
cazuri, la plantarea puietilor se dubleaza cantitatea de ingrasaminte organice
si chimice, iar o data la 3 ani se administreaza 20-30 t/ha gunoi de grajd, 300-
400 kg/ha superfosfat, 200 kg/ha sare potasica. Pe astfel de terenuri se aplica
lucrarea cu paraplaul, un plug in forma de sageata care ridica brazda dar nu o
si intoarce. In cazul in care solul este mentinut in plantatie ca ogor negru,
gunoiul de grajd se ingroapa imediat dupa imprastiere la o adancime potrivita.

Pe solurile fertile sau potrivit de fertile ingrasamintele incorporate la infiintarea


plantatiei sunt suficiente pana cand planta se aprovizioneaza singura cu azotul
atmosferic.

Totodata este indicat adaosul de mranita in cazul infiintarii de plantatii prin


drajoni. Mranita ofera mediul perfect pentru dezvoltarea sistemului radicular
insuficient al drajonului.
Principalele soiuri de catina alba cultivate in Romania

Serpeni 11: are fructe foarte mari, in medie de 0,5 g, de forma ovala sau
cilindrica, de culoare portocalie deschis, uniforma pe toata suprafata, cu
peduncul lung de 3-4 mm, ceea ce usureaza recoltarea manuala. Planta este
viguroasa, cu cresteri puternice, drepte, de culoare gri deschis, prevazute cu
spini mari, lungi. Este un soi precoce si foarte productiv, se obtin in medie 8-10
kg de fructe/planta, in primul an de rod. Dupa jumatatea lunii octombrie
recoltarea se poate face prin scuturare.

Delta 1: de asemenea cu fructe mari, usor alungite, de culoare portocalie, cu


peduncul scurt de 2 mm. Tufa este foarte viguroasa si mult ramificata, cu spinii
lungi si rigizi. Culoarea ramurilor este gri in primii 2 ani, cu nuante de maro pe
partea umbrita. Intra pe rod destul de tarziu, si se pot recolta 6-7 kg/planta.

Murgesti 1: are un fruct frumos de marime mijlocie, aproape rotund, de


culoare portocalie, lucios. Tufa este viguroasa, aerisita si rodeste aproape de
baza. Cresterile de 1-2 ani au culoarea gri deschis, cu spini rari dar puternici.
Productia este medie, de 4-6 kg/planta.

Maracineni 1: fructul de marime mijlocie, rotund, de culoare galben intens.


Tufa este potrivit de viguroasa, nu depaseste 1,8 m in inaltime, si are fructele
aglomerate, dispuse sub forma de manson, ceea ce ingreuneaza recoltarea.
Rodeste abundent si constant 8-10 kg/planta. Un specific al soiului se
datoreaza taliei mici, care permite plantarea la distante de 3/1,5 m, cu
productie de pana la 22 t/ha.

Delta 3: un soi rar cu cresteri viguroase si tendinta de a forma trunchi. Nu


prezinta spini. Are fructe rotunde portocalii, de marime mijlocie spre mica. Pe
lemnul batran fructifica pe formatiuni scurte, cu mari aglomerari de fructe. In
flora spontana, cresc plantele cu fructe portocalii, rotunde si mijlocii ca
marime. (Lenuta Chira)

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
I. Plantele de gen maculin prezint muguri bine grupai pe ramuri, alungi i, iar individual
mugurele prezint aspectul unui ciorchine.
Culoarea ramurilor este brun-roiatic.
Soiul ANDROS (MASCUL)

II. Plantele de gen feminin prezint muguri care au aspect de butoia i, fiind mai rari a eza i pe
ramuri.
Culoarea ramurilor este brun-cenuie.
Plant femel soiul MARA

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx