22 Lin A trai in inima suferintele lui Dumnezeu New 04.6.

2 EFREM 05 MAI

Rugăciune emoționantă a Papei Francisc: 'Doamne Iisuse, născut sub

bombele de la Kiev, mort în braţele mamei într-un buncăr din Harkov, ai milă
de noi!'

16/03/2022
"Doamne Iisuse, născut sub bombele de la Kiev", "mort în braţele mamei într-un buncăr din Harkov", "trimis
pe front la 20 de ani, ai milă de noi!", a spus suveranul pontif, vizibil mişcat, citind rugăciunea unui episcop
italian pentru Ucraina la sfârşitul audienţei generale săptămânale de la Vatican.

"Şi când vei opri mâna lui Cain, ai grijă şi de el. El este fratele nostru", a continuat el.

"Iartă-ne dacă (...) prin durerea noastră legitimăm brutalitatea actelor noastre", a spus suveranul
pontif în faţa miilor de credincioşi adunaţi în sala de audienţe Paul al VI-lea, dintre care unii
ţineau steaguri ucrainene.

A trăi în inimă suferințele lui Dumnezeu

Temeți-vă tare de a merge la litughie din obișnuință. Străduiți-vă de fiecare dată a trăi mai adânc
ceea ce trăia Hristos în vremea Cinei celei de Taină, când a întemeiat această mare taină care este
Euharistia. Astfel liturghia va fi mântuitoare nu numai pentru voi, ci și pentru toți cei care iau
parte la ea.

Nu este numai al preoților a trăi în inimă suferințele lui Dumnezeu pentru o lume pradă păcatului
și morții.
(Arhimandritul Sofronie, Din viață și din Duh, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2014, p. 40)
PUTERE – FASCISMUL – Guvernarea majoritatii fara drepturi pt minoritati
Madeleine Korbel Albright

“Fascism: A Warning” (HarperCollins, 2018), former Secretary of State Madeleine Albright writes that a
fascist “is someone who claims to speak for a whole nation or group, is utterly unconcerned with the rights
of others, and is willing to use violence and whatever other means are necessary to achieve the goals he or
she might have.”

Permacultură experimentală Tureni

tndsoa7 l1aal187im0270  f3:g8  · 
SELF-DIG METHOD #1 - După nenumărate încercări mai mult sau mai puțin reușite, am rafinat
o tehnică de cultivare cu minim de efort dar cu productivitate uneori explozivă, pe care am
numit-o pe bună dreptate metoda ’self-dig’. Azi vorbim puțin despre pregătirea suprafeței de
cultivat, care are la bază metoda ’deep-mulch’ și presupune acoperirea încă din toamnă a
suprafeței ce urmează să fie cultivată cu un strat generos de materie organică; în cazul nostru
folosim fân pentru că asta avem din belșug. Dacă mai răzbește câte o plantă nedorită prin fân,
înseamnă ca stratul nu a fost destul de gros, dar de obicei acele plante sunt firave și ușor de
smuls. Experimentul de anul acesta se desfășoară pe o suprafață mai mare, aprox. 200 mp, dar
tehnica se pretează foarte bine și la suprafețe mici, de exemplu putem folosi cu succes locul unei
foste căpițe de fân sau a unei grămezi de compost.
(Va urma...)
https://www.facebook.com/permacultura.tureni/posts/
pfbid02wTdbriR5BZ361SaGCKAbi38wKHSt6eMkUdS7cdpfaVbrVk5zkj5ynqtHPiohsPXwl

Maki Ferenc
Cum am înțeles eu ar fi ideal paie pentru raportul de oxygen optim.

Permacultură experimentală Tureni

Maki Ferenc nu am gasit date in acest sens dar probabil ca paiele fiind un material mai uniform decat fanul sa produca
o circulatie a aerului mai eficienta dar si fanul creaza un mediu propice ca dovada toata pleiada de vietuitoare, de la
viermi la mamifere, care is fac veacul pe sub mulci. In plus paiele ar fi presupus sa le cumparam de undeva, transport,
probabil ca sunt contaminate cu pesticide etc. deci vin cu multe dezavantaje...
Maki Ferenc
păi probabil cineva poate să vă dea atât dacă are. nici eu nu am paie și încerc cu altceva, dar pentru deep mulch e un
must. eu numai mulcire vreau și consider și nisip și fân și rumeguș că pe suprafață mică e mai ușor de utilizat. un
prieten al meu a făcut asta cu 50-60 cm grosime și e bestial. e pe bucketlistul meu dar încă nu am ajuns acolo. gunoiul
de grajd oricum probabil trebuie cumpărat. dacă nu aveți o sursă gratis. va fi fenomenal oricum numai am vrut să spun
că la compostare optimă e importa raportul corect de oxigen, azot și carbon.

Novacrin Traduceri
Ce înălțime a mulch-ului ati experimentat?

Permacultură experimentală Tureni

Novacrin Traduceri minim 20-30 cm altfel incep sa razbeasca pirul si alte plante prin mulci... cu cat mai mult cu atat e
mai eficient in suprimarea buruienilor dar pe de alta parte e mai mult de lucru cu indepartarea lui cand incepi sa plantezi
/ rasadesti...

Permacultură experimentală Tureni

Sodeont2592m2g49iggha8047h  · 
SELF-DIG METHOD #2 – A venit momentul însămânțării așa că eliberăm suprafața de stratul
gros de mulch până rămâne doar cel inferior, mărunțit și aproape compostat. Vom observa că sub
mulch nenumărate viețuitoare au avut o activitate foarte intensă și că solul arata de parcă ar fi
fost săpat, de unde și denumirea de self-dig (pământul care se sapă singur). Foarte important este
să semănăm imediat ce am îndepărtat mulch-ul pentru ca semințele noastre să poată să „fure
startul” în fața semințelor de buruieni care stau la pândă în sol. Înainte de însămânțare se
nivelează puțin cu o greblă, altceva nu prea e de făcut.
(Va urma...)
https://www.facebook.com/permacultura.tureni/posts/
pfbid02hTYZtSZqz7oYekGGSuU54ZEkaKkZKCvho7hzer9sjVJ597rqBdQc884qB4NPtqPQl

Strat no dig pentru vinete. Cum alimentăm solul să devină Rai pentru
microorganisme. Înainte și după
https://www.youtube.com/watch?v=skzgZ7GbG1A
ATT: NU SE FACE MULCIRE CU IARBA CRUDA; SE USUCA MAI INTAI

Mulcirea culturilor de legume. 7 metode, avantaje și sfaturi

DeLuminița Crivoi
9 mai 2022

Utilizarea mulciului la cultivarea legumelor are un rol important în utilizarea mai bună a resurselor existente,
cum ar fi apa, căldura, dar și eficientizarea lucrărilor cum ar fi irigarea sau combaterea buruienilor.

În acest articol vorbim despre:

 De ce este importantă mulcirea, cum influențează creșterea legumelor

 Rumegușul în calitate de mulci
 Fânul și paiele în calitate de mulci
 Scoarța în calitate de mulci
 Turba folosită în calitate de mulci
 Resturile vegetale utilizate în calitate de mulci
 Utilizarea diferitor tipuri de peliculă pentru mulcirea solului

De ce este importantă mulcirea solului la legume

Mulciul întârzie evaporarea umidității și contribuie la distribuția sa uniformă atât în stratul superior
cât și în cel inferior al solului, crescând conținutul de umiditate cu 3–6%.

Din acest motiv, structura solului este mai bine conservată, nu se formează crusta pe suprafața lui și, prin
urmare, nu este nevoie de afânare.

Prezența mulciului din resturi de plante reduce semnificativ evaporarea umidității. Potrivit studiilor, în zonele
acoperite cu un astfel de mulci, evaporarea din mai până în septembrie a fost în medie pe 4 ani de 41 mm,
în timp ce cu tehnologia tradițională au fost 191 mm.
S-a dovedit că umiditatea se evaporă din sol în mod continuu. Acest lucru se datorează faptului că densitatea
vaporilor de apă este de 0,662 din densitatea aerului, astfel încât aerul saturat cu umiditate se ridică în aer mai
ușor.

Printre avantajele mulcirii, trebuie remarcat faptul că, atunci când se utilizează mulci din materiale
naturale (turbă, rumeguș), numărul de buruieni scade, iar mulciul din materiale dense (hârtie de mulci,
peliculă mată, agrofibră) suprimă aproape complet creșterea acestora.

În plus, mulciul organic (paie, turbă, mraniță etc.) eliberează dioxid de carbon în stratul de suprafață al
atmosferei, iar după arat devine îngrășământ și îmbunătățește proprietățile fizice ale solului. În plus, procesele
microbiologice sunt activate în solul mulcit, datorită cărora cantitatea de azot crește.

Mulcirea continuă a solului cu turbă, mraniță și alte materiale se realizează folosind distribuitoare de
îngrășăminte organice. Cu toate acestea, această metodă este asociată cu costuri semnificative pentru
pregătirea, depozitarea, transportul și aplicarea materialelor de mulcire.

GROSIMEA stratului de mulci = 3-8 cm

Deci, pentru a crea un strat de 2 cm, trebuie aplicate aproximativ 200 m3/ha. Prin urmare, în cultivarea
legumelor, mulcirea pe toată suprafața este rar folosită și mai des se realizează mulcirea pe rând.

Pentru majoritatea culturilor de legume, grosimea optimă a stratului organic de mulci este de 3-8 cm.
Metode de mulcire a solului

Rumegușul în calitate de mulci

FOTO: Pinterest
Rumegul este folosit ca mulci atunci când este nevoie de ținut la distanță insectele dăunătoare: limacși,
acarieni. În plus, rumegușul de conifere nu permite dezvoltarea bacteriilor patogene în sol.

În funcție de tipul de rumeguș, ele sunt utilizate pentru diferite plante:

 rumegușul mășcat acoperă cercuri aproape de tulpină sub pomi și bacifere;

 cel mic este folosit pentru mulcirea sfeclei, usturoiului și cepei;
 coniferele se pun cel mai des pentru morcovi și usturoi;
 rumegușul proaspăt este folosit pentru căpșuni și fragi;
 rumegușul compostat este eficient pentru mulcirea legumelor și florilor.

Grosimea stratului de rumeguș depinde, la fel, de tipul culturii:

  pentru ceapă și usturoi – aproximativ 6 cm;
 morcovii și căpșunii – un strat de 4–5 cm;
 între rânduri este mai bine să turnați rumeguș într-un strat gros – până la 9 cm.

Pentru plantele de seră, rumegușul este folosit pentru a pregăti compost util care reține umiditatea, după
următoarea rețetă:

 100 kg rumeguș;
 25 kg gunoi de grajd;
 50 kg resturi plante putrezite;
 15 kg resturi proaspete (din fructe sau legume). Compostul este folosit pentru a acoperi paturile
înainte de iarnă.
Fânul și paiele în calitate de mulci

FOTO: oldworldgardenfarms.com
Cel mai util mulci este fânul. Este bogat în compuși de azot și carbon și, de asemenea, previne eficient
evaporarea umidității din sol și protejează rădăcinile plantei de vreme rea. Pentru mulcire se folosește iarba
cosită de luncă sau gazon. Fânul este ideal pentru mulcirea cartofilor, verzei, căpșunului, dovlecilor și
dovleceilor.

Grosimea fânului ca mulci depinde de tipul de plantă:

 plante înalte: 10-15 cm;

 plante de talie joasă: până la 8-10 cm.
  În câteva luni, stratul de fân devine mai subțire, așa că o dată pe lună este indicat să se adauge fân
proaspăt.

Paiele este indicat să se folosească la cartofi și roșii. Paiele vor preveni dezvoltarea bolilor produse de ciuperci,
vor proteja împotriva gândacului de Colorado.

Scoarța în calitate de mulci

Mulciul de scoarță protejează plantele de ciuperci patogene, bacterii, putregai și nematozi și, de asemenea,
creează condiții optime pentru reproducerea viermilor care afânează în mod activ solul.

Mulciți pământul cu acest material la fiecare 2-3 ani. Scoarța nu este folosită pentru a acoperi zonele infectate
cu spori fungici. Acoperiți solul în mai sau septembrie, când temperatura aerului este de +15°C. Grosimea
stratului depinde de tipul de sol:

 pentru sol argilos ai nevoie de 2-3 cm de scoarță;

 pentru nisipos – până la 7 cm.

Acele și scoarța de conifere se descompune mai lent decât rumegușul. Nu este potrivit pentru tomate, deoarece
inhibă creșterea acestei culturi. Acidifică solul. Potrivite pentru vinete, bacifere, flori.

Turba folosită în calitate de mulci

Turba folosită ca mulci are multe avantaje:

 conține mult fier, calciu și magneziu, ceea ce înseamnă că servește simultan și ca îngrășământ;
 70% constă din materie organică;
 nu acidifică solul, de aceea este folosită pentru mulcirea și îmbogățirea tuturor tipurilor de sol;
 îmbunătățește permeabilitatea pentru apă și accesul aerului la rădăcinile plantelor;
 are o structură liberă, ușor de utilizat;
 nu hrănește excesiv culturile.

Resturile vegetale utilizate în calitate de mulci

Resturile de legume, bacifere și pomi fructiferi (vârfuri și frunze), precum și buruienile, pot fi folosite și ca
mulci.

Cele mai populare opțiuni:

 buruieni: păpădie, trifoi, urzici;

 vrejuri de la morcovi, sfeclă și porumb;
 iarbă de luncă cosită.
Nu folosiți resturi de plante proaspete, deoarece pot putrezi și pot atrage dăunători. Puteți așeza mulci verde
uscându-l cel puțin pe jumătate dar, de preferință, până la starea de fân.

Urzica utilizată în calitate de mulci asigură o mulțime de minerale și vitamine utile. În ceea ce privește
conținutul de azot, este mai bogată decât paiele, turba și gunoiul de grajd.

Folie de mulcire pentru legume

FOTO: vegetableswest.com
După cum arată practica, peliculele speciale de polimeri au un efect pozitiv atât asupra regimurilor de
apă, aer și temperatură ale solului, cât și asupra creșterii, dezvoltării și productivității plantelor, precum și
asupra calității produselor.

Astăzi, în țările dezvoltate în agricultură sunt folosite opt tipuri de mulci sintetic: transparent, negru, alb,
galben, alb-negru, argintiu, maro termic și verde. Cunoscând caracteristicile fiecăruia, puteți alege întotdeauna
opțiunea care vă permite să creați condiții optime pentru cultivarea unei anumite culturi – legume, pepeni,
cartofi, căpșuni etc.

Folia de polietilenă neagră utilizată ca mulci

Unul dintre cele mai populare dintre materialele de mulcire sintetice este folia de polietilenă opac
negru. Este destul de eficientă la cultivarea culturilor termofile timpurii (roșii, ardei, vinete, pepene verde,
pepene galben etc.) prin răsaduri.

Folia neagră atrage și acumulează mai multă căldură, ceea ce este foarte important pentru creșterea și
dezvoltarea sistemului radicular al plantelor, mai ales la începutul dezvoltării plantelor.

Astfel de tehnologii se pot folosi la adăposturi temporare din agrofibră sau tuneluri joase cu peliculă. La
cultivarea legumelor cu irigare prin picurare, folia de polietilenă neagră perforată este adesea folosită ca
material de mulcire, ceea ce face posibilă crearea regimului optim de temperatură al solului în sezonul cald.

Cea mai importantă funcție a foliei negre de mulci este de a proteja plantele tinere de buruieni. Adesea,
la începutul – mijlocul lunii iunie, de îndată ce apar culturile de legume, se instalează vremea ploioasă, ceea ce
contribuie la creșterea intensivă a buruienilor.

Este practic imposibil să le distrugi mecanic din cauza umidității ridicate, iar erbicidele inhibă puternic
creșterea plantelor și au un spectru îngust de acțiune. În rândurile de sub pelicula neagră, buruienile practic nu
se pot dezvolta, iar pe culoarele unde nu există peliculă se efectuează cultivarea.

A doua funcție importantă a foliei de mulci negru este de a stoca căldura și de a reduce fluctuațiile
temperaturii solului în timpul zilei și nopții, ceea ce asigură condiții optime pentru germinare.

În acest caz, efectul cel mai apreciabil la cheltuieili minime este folia cu o lățime de cel puțin 70 cm și o
grosime de 25–35 µm; totuși, se recomandă utilizarea acesteia pentru maximum un sezon.

Experimentele arată că sub o peliculă transparentă este posibil să se mențină temperatura solului peste 10°C de
la mijlocul lunii aprilie, în timp ce sub o peliculă neagră poate scădea până la 10°C în acest moment și chiar
mai mult noaptea.

Vara, temperatura sub folia neagră poate fi destul de ridicată (în funcție de condițiile locale), ceea ce face
dificilă creșterea buruienilor. În același timp, pelicula reține bine umiditatea în stratul superior al solului, sub el
nu se formează mucegai.

Cu toate acestea, ar trebui să acordați atenție faptului că, pe vreme caldă, folia de mulci neagră poate provoca
supraîncălzirea și chiar arderea plantelor.
Peliculă alb-negru în calitate de mulci
Dacă răsadurile sunt plantate în pământ deschis la începutul sau mijlocul lunii mai, pentru a obține o producție
timpurie la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august, va fi mai eficient să folosiți o folie de culoare alb-
negru în două straturi, cu culoarea neagră în partea în jos.

Principalul său avantaj este că crește intensitatea fotosintezei cu 30–40%. Secretul din spatele acestui
fenomen este simplu: suprafață albă crește cantitatea de lumină reflectată care este acumulată de frunzele
plantelor. Din acest motiv, în frunze se sintetizează cu 30–40% mai multă materie organică și, în consecință, se
formează un randament mai mare.

Spunbond în calitate de mulci

În ultimele decenii, agrofibra (spunbond) a devenit larg răspândită în întreaga lume – un material sintetic
nețesut pentru acoperirea culturilor de legume, care este din granule sau fibre de polipropilenă lipite termic.

Caracteristicile materialului finit depind de metoda de lipire. Cu cea mai obișnuită lipire termică, se obține o
țesătură cu o densitate de până la 150 g/m2, iar pentru fabricarea uneia mai dense se folosește de obicei o
metodă de perforare cu ace.

Densitatea este cea care determină rigiditatea, proprietățile de izolare termică, rezistența și alte caracteristici
ale agrofibrei.

În legumicultură, se folosește de obicei spunbond cu o densitate de 17 până la 100 g/m2.

Spre deosebire de pelicula neagră, atunci când mulciți solul pentru a-l proteja împotriva buruienilor pentru
iarnă, acesta nu poate fi îndepărtat – datorită capacității scăzute de absorbție a apei, agrofibra nu putrezește, nu
formează mucegai și rezistă cu ușurință la mai multe cicluri de îngheț/dezgheț.

Un avantaj important al agrofibrelor este că permite trecerea aerului – iar plantele de sub ea pot respira și se
formează mai puțin condens. Apropo, acest material este permeabil, deci nu este nevoie să-l îndepărtați în caz
de ploaie sau zăpadă.

Agrofibra neagră cu o densitate de 50–60 g/m2 este cea mai potrivită pentru mulcirea solului la
cultivarea culturilor de legume. Îmbunătățește condițiile de creștere ale plantelor pe timp de noapte, deoarece
reține căldura mai bine decât folia și, în același timp, protejează plantele și solul de supraîncălzire în timpul
zilei.

În același timp, umiditatea se evaporă și mai puțin intens, astfel încât puteți reduce cantitatea de udare.

Citiți și despre Mulcirea la căpșuni – 10 materiale folosite și avantajele acestora.

https://agrobiznes.ro/featured/mulcirea-culturilor-de-legume-7-metode-avantaje-si-sfaturi?
fbclid=IwAR01Xn2qd76Ogf8L8TDRQHd6A82TcvCyNoJGAQFn3Jso35huXE4TTZDzaqc
Sistemul No-Till: cum utilizăm corect resturile de plante

DeLuminița Crivoi
23 martie 2022
114
 

Share

Sistemul No-Till de lucrare a solului își demonstrează eficiența în fermele unde sunt respectate toate
recomandările. Una dintre regulile de bază ale reușitei ține de asigurarea unor cantități suficiente de reziduuri
pe suprafețele nelucrate.

Mai multe despre sistemul No-Till aflați în acest articol.

Solul are nevoie de acoperire. Paiele, cioclejii, frunzele, pănușile și alte parţi ale plantelor care rămân în câmp
de la cultura precedentă sunt reziduuri importante pentru sol.

Influența diferitor niveluri de acoperire asupra solului

Sursa: Derpsch and Cullinan (2006)

Fiecare specie de cultură lasă cantități diferite de resturi vegetale în urma cultivării. Aici, un rol foarte
important îl are asolamentul ce ne permite să echilibrăm pe ani cantitățile de resturi formate.
Chiar din primii ani de trecere la sistemul de agricultura conservativă se recomandă producerea unei
cantităţi cât mai mari de reziduri vegetale, dacă o permit condiţiile.

O cantitate de 6-10 t/ha de reziduuri ar fi optimal, inclusiv și cu masa vegetală a culturilor de acoperire.

Nu se recomandă arderea paielor! Paiele pot fi înstrăinate de pe câmp doar în condiţiile când cantitatea lor
este prea mare și distribuirea lor uniformă este dificilă.

În medie, culturile produc cantități de resturi vegetale de: floarea-soarelui (4,3-5,9 t/ha), porumb pentru boabe
(3,1-5,7 t/ha), grâu de toamnă (2,3-4,4 t/ha), mazăre pentru boabe (1,5-2,0 t/ha).
Distribuirea uniformă a reziduurilor – absolut necesară în agricultura
conservativă
La culturile ce lasă miriște (în special la grâu, orz, ovăz, secară) începem gestionarea acestora odată cu
recoltarea – după trecerea combinei rămân paiele.

Distribuiţi paiele cât mai uniform pe teren. Evitaţi oprirea combinei în lan în timpul recoltării. Când este
necesar de a o opri, golirea acesteia se va face în timpul deplasării, nu după ce a fost oprită, pentru a evita
formarea de grămezi de paie pe sol.

Evitaţi schimbarea direcţiei de înaintare a combinei atunci când vântul este puternic. Acesta va
determina o distribuţie neuniformă a reziduurilor vegetale pe suprafaţa solului, chiar și atunci când combinele
sunt dotate cu echipamente adecvate pentru distribuţia paielor, mai ales la culturile cu bobul mic.

Cea mai bună metodă este utilizarea distribuitoarelor de paie. Fiţi atenţi la repartizarea plevei! Dacă pleava
nu este distribuită într-un mod corespunzător, probleme vor apărea pe parcursul întregii perioade de vegetaţie.

În primul rând, semănatul va fi de calitate proastă din cauza deplasării semănătorii prin cantități mari de
pleavă, iar culturile vor răsări slab, plantele ar putea fi subțiri, mai sensibile la boli.

În rândurile de pleavă pot crește intensiv buruieni și samurasla.

Înălțimea recomandată a miriștii

Mulţi fermieri pentru a reține zăpada se străduiesc să lase cât mai multă miriște. Dacă rămâne prea multă,
aceasta poate crea unele dificultăţi.
Cu cât semănătoarea are o capacitate mai mare de curăţare a mulciului din faţă, cu atât mai joasă poate fi lăsată
miriștea. În general, fermierii care lasă miriștea la înălţimea de 25 cm obţin cele mai bune rezultate.

Înălţimea de cosire a miriștii este importantă. Cultura și cantitatea de masă vegetală formată determină care
sunt variantele posibile. Dacă se va cosi miriștea la o înălţime joasă, atunci scade capacitatea de reţinere a
zăpezii și, probabil, nu va fi posibil de acumulat mai multă apă.

FOTO: npr.org
Vedeți aici și un Studiu: No-Till vs Tehnologia Convențională de lucrare a solului. Ce arată rezultatele.
Cosirea la o înălţime prea mare va conduce la unele probleme legate de curăţarea boabelor. Miriștea protejează
solul de eroziunea de vânt și reţine zăpada, dar descompunerea ei este destul de lentă, întrucât contactul dintre
reziduurile de miriște și sol este limitat.

Aceasta duce la uscarea miriștii și micșorarea activităţii microorganismelor. Atunci când contactul dintre
reziduurile de miriște și sol se mărește, datorită distribuirii minuţioase a paielor, viteza de descompunere
crește, ceea ce sporește activitatea microorganismelor și accesibilitatea apei.
Sol după 10 ani în sistemul No-Till; întreprinderea AgroPanfil
Dacă resturile din miriște sunt gestionate adecvat, problemele legate de boli, buruieni și dăunători rămân
aceleași ca și în condiţiile agriculturii convenţionale.
Problemele legate de buruieni se pot agrava în condiţiile când paiele și pleava nu sunt distribuite
uniform. De obicei, aceasta se întâmplă când, în condiţii mai reci, sub „plapuma” din reziduuri vegetale,
culturile răsar mai încet și sunt mai des afectate de boli.

Dacă în tehnologia conservativă (la fel ca și în cea tradiţională) apar probleme din cauza bolilor, aceasta este
un indicator că nu a fost respectat asolamentul.

În contextul culturilor care lasă cantităţi nu prea mari de reziduuri, cum sunt: rapiţa, soia, mazărea,
muștarul și inul, nu este necesară o gestionare specială a reziduurilor.

La recoltarea acestor culturi trebuie să ne conducem de regulile expuse mai sus: distribuirea uniformă a
reziduurilor în lăţimea de lucru a secerătoarei; evitarea grămezilor, brazdelor și nu este nevoie de mărunţire.

Unii practicieni recomandă la recoltarea porumbului pentru boabe dezicerea de la mărunţirea reziduurilor. Cel
mai bine este a recolta doar știuleţii, iar tulpinile să rămână în câmp nemărunţite.

Astfel, sunt câteva avantaje: recolta se realizează mai rapid, mai mică este sarcina pe combină și, respectiv,
mai puţine resurse vor fi cheltuite pentru carburanţi, piese de schimb, se va economisi timp.

Tulpinile de porumb rămase vertical, în timpul iernii vor acumula o cantitate maximă de zăpadă.
Semănătoarea mai ușor va tăia reziduurile vegetale nemărunţite, iar cele mărunţite vor fi deplasate în rândul
semănat.

Cât de ascuţit nu ar fi discul brăzdarului, totuși legile fizicii nu pot fi evitate: cu cât suprafaţa de sprijin a
reziduurilor faţă de sol va fi mai mare, cu atât mai ușor vor fi tăiate acestea.

Cu cât suprafaţa de suport va fi mai mică, cu atât mai mult va crește probabilitatea ca brăzdarul să nu taie
reziduurile vegetale, dar să le împingă în rigolă, creând probleme la germinare.

Pentru fermierii începători în sistemul No-tillage varianta cea mai bună ar fi mărunţirea minuţioasă a
reziduurilor de porumb (ori cu combina, ori cu tocătorul și utilizarea semănătorilor cu tot setul de utilaje
pentru semănatul calitativ).

Organele de curăţare a reziduurilor vor fi urmate de un disc deschizător, care, la rândul său, va fi urmat de
brăzdarul de deschidere a rigolei.

Reziduurile de floarea-soarelui pot fi mărunţite cu tocătorul și distribuite uniform pe suprafaţa solului.

Astfel, ele vor avea un contact direct cu solul umed care va contribui la descompunerea rapidă a reziduurilor.

Lăsate vertical, ele vor reţine mai bine zăpada și se vor descompune mai lent. Practicarea unui asolament
raţional prevede alternarea diferitor grupe de culturi.
Raportul de carbon și azot din resturile vegetale – de ce e important să-l
cunoaștem
Reziduurile vegetale ale plantelor cultivate au un raport între carbon și azot (C : N), care reprezintă un raport
dintre masa carbonului faţă de masa azotului dintr-o substanţă. De exemplu, un raport C : N de 10 : 1 indică
faptul că există zece unităţi de carbon pentru fiecare unitate de azot în substanţă dată.

Raportul C : N în reziduurile plantelor cultivate, microorganisme și sol

Sursa: Agricultura Conservativă

Deoarece raportul C : N a oricărei substanţe din sol și de pe suprafaţa lui poate avea un efect semnificativ
asupra acoperirii solului, este important să înţelegem raporturile când planificăm asolamentele în agricultura
conservativă și, respectiv, culturile de acoperire.

Microorganismele din sol au un raport C : N aproape de 8 : 1. Ele trebuie să dobândească suficient carbon și
azot din mediul în care trăiesc pentru a menţine raportul de carbon și azot în corpurile lor.

Microorganismele din sol ard carbonul ca sursă de energie, evident nu tot carbonul consumat din sol rămâne în
corpul lor, o anumită parte se pierde în formă de dioxid de carbon în timpul respiraţiei.

Totodată, pentru a dobândi carbon și azot, un microorganism trebuie să rămână viu (întreţinere corporală +
energie), are nevoie de o dietă cu un raport C : N apropiat de 24 : 1, cu 16 părţi de carbon utilizate pentru
energie și opt unităţi pentru întreţinere.

De exemplu, dacă la suprafaţa solului am lăsa fânul de lucernă (raportul C : N de 25 :

1), microorganismele din sol îl vor consuma relativ repede și solul va rămâne în curând dezgolit, fără
protecţie, deoarece fânul are un raport dintre carbon și azot aproape perfect, de care microorganismele au
nevoie (24 : 1).

Ce s-ar întâmpla dacă vom lasă la suprafaţa solului, să zicem, paiele de grâu cu un C : N de 80 :
1? Deoarece microorganismele din sol au nevoie de o dietă perfect echilibrată, iar paiele de grâu conţin un
raport mai mare de carbon faţă de azot decât 24 : 1, microorganismele vor trebui să găsească o sursă de azot
suplimentar pentru a consuma paiele de grâu.

Azotul suplimentar va trebui să provină din orice sursă de azot în exces, disponibilă în sol. Microorganismele
vor descompune lent paiele de grâu și solul se va menţine acoperit o perioadă mai îndelungată.
Astfel, reziduurile vegetale ale plantelor leguminoase și crucifere (muștar; rapiţa) sunt descompuse repede
de microorganisme și nu se acumulează la suprafaţa solului.

Reziduurile cerealelor și ale porumbului sunt descompuse mai lent de către microorganisme și se
acumulează la suprafaţa solului.
Pentru a spori procesul de degradare a celulozei tot mai larg în practica agricolă se folosesc preparatele
microbiene care constau din diferite amestecuri de microorganisme care folosesc în calitate de sursă de hrană
reziduurile vegetale și, totodată, fixează azotul atmosferic.

Procentul de acoperire cu reziduuri faţă de greutatea reziduurilor la diferite culturi*

Tabel preluat din ghidul ”Corn&soybeans. Crop Residue Guide” editat de către USDA, NRCS
Bibliografie:
  Agricultura Conservativă, Autori: Boris Boincean, Leonid Voloșciuc, Mihail Rurac, Iurie
Hurmuzachi, Grigore Baltag.

https://agrobiznes.ro/articole/sistemul-no-till-cum-utilizam-corect-resturile-de-plante

H1

H2

H3

H4

H5

H6

H7

H8

H9

5
4

Style 0 A Char03.1

Style 0 A Char03.2

Style 0 A Char03.2

Style 0 A Char03.4

Style 0 A Char03.5