Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Trei cuvinte: Hristos în mine! Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine.
Cel mai mare lucru care i se poate întâmpla unui om este acela de a intra în sufletul cuiva şi de a-l purta în
veşnicie! Aceasta e iubirea adevărată!
A FI IERTAT Cineva capabil să preia asupra sa păcatul tău şi să-l curme în sine
A fi iertat înseamnă că cineva te iubeşte într-atât de mult, încât este capabil să preia asupra sa păcatul tău
şi să-l curme în sine.
Mitropolitul Antonie al Surojului
Există o singură ,,condamnare,, : la Iubire, la a Te iubi pe Tine din tot ce ai Făcut. Daniela
Saraolu
Unde ai căzut tu, vin și Eu, zice Domnul. Unde ești rușinat tu, vin și Eu să fiu rușinat împreună
cu tine.
«Unde ai căzut tu, vin și Eu, zice Domnul. Unde e ști ru șinat tu, vin și Eu să fiu ru șinat împreună cu tine.
Numai și numai să simți că și în iad, și în mijlocul leilor, și în dureri și în întristări sunt și Eu, Dumnezeul tău.
Sunt întotdeauna cu tine, sunt în pleoapele tale, în inima ta păcătoasă, în durerea ta profundă».
(Emilianos Simonopetritul, Cuvântări mistagogice).
Rugăciunea noastră nu este pentru ca Dumnezeu să ne audă pe noi, ci rugăciunea ar trebui să fie atât
de stăruitoare și de adâncă încât noi să putem auzi glasul Lui în inima noastră.
Sfântul Serafim de Sarov: Fii lumină tu, și în jurul tău se vor mântui mii.
Nu trebuie sa atribuim rugaciunii noastre o putere miraculoasa, nu trebuie sa credem ca Domnul implineste
intotdeauna cele cerute de noi. Aceasta parere vine din mandrie si duce la inselare. (Sfantul Ilarion)
Cand nu aveti mult timp pentru rugaciune, multumiti-va cu cat aveti, iar Dumnezeu va primi vointa
voastra. Tineti minte ca lui Dumnezeu Ii place sa aveti la rugaciune trairea vamesului si feriti-va sa puneti
pret pe rugaciunea voastra: aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, nu a noastra. (Sfantul Macarie)
Capacitatea de a primi durerea
Așa e în lumea asta, cresc doar prin capacitatea de a primi durerea și a trece prin ea, văzându-i rostul la
timpul ei.
Mintea, dotată natural cu circuite de supravie țuire în mediu ostil cre șterii, deviază acest dat în direc ția
opusă : te aperi de orice te face vulnerabil, scăzând capacitatea de a primi durerea. Ori în aceasta lume
rănită, este terenul în care a face rău este ceva normal. Reac ția la rău, adică la lipsa Iubirii autentice, ne
deconecteaza de la omul dinlăuntru, încep să mă apăr de exterior, fără să-mi dau seama ca lupt împotriva
adevărului din mine.
Concluzia este ca doar capacitatea de a face fa ță răului (a fi vulnerabil) asigura cre șterea pe dinăuntru.
Altfel, stagnez la nivelul cel mai de jos: al rănii. Fără să pot ie și din ea. Reac ția la rău este, poate, un trecut
cristalizat, o piatră pe care o folosesc mereu ca să mă lovesc azi.
Nu trebuie sa fie așa! Atunci când cineva ne-a rănit, iar noi nu aveam de ales este un timp. Acum și azi e
timpul să alegem cum să vedem și să cresc în adevăr și dragoste.
Cunosc un Om care s-a expus rănirii în maximă vulnerabilitate. Lumina a țâșnit prin toate rănile
care I s-au făcut. El a Înviat. Eu? Dacă nu aici și acum atunci când?
Daniela Saraolu
TRUP = REALITATE „Lumea lui Dumnezeu este o lume a realității. Lumea diavolului
este lumea viselor și a irealității…
Mitropolitul Antonie de Suroj
„Eu sunt Chezașa celor păcătoși inaintea Fiului meu, care m-a încredin țat că îi va auzi pe
ei,
iar cei ce îmi vor aduce bucurie prin ascultarea lor, vor primi bucurie veşnică prin Mine”.
„Eu sunt Chezașa celor păcătoși inaintea Fiului meu, care m-a încredin țat că îi va auzi pe ei,
iar cei ce îmi vor aduce bucurie prin ascultarea lor, vor primi bucurie veşnică prin Mine”.
KAREMI [ SPERIETURA ]
Dragostea „mai mica”
BATRANETEA Les sept âges de l'homme
PENTRU TOTDEAUNA
Bogdan Chiorean
Una dintre pacientele noastre a primit de la cei dragi un trandafir criogenat.
Am încercat o conversație rapidă, zicându’i că e foarte frumoasă acea floare care nu moare niciodată.
Mi’a răspuns scurt și apăsat, arătând cu mâna spre cer, spunându-mi că nu asta e cel mai important, ci
faptul că ea te poate însoți oriunde.
Și-ntr-adevăr, în existența noastră nu ar fi nimic uimitor dacă n-am muri, dar ce ne șansă dacă n-am avea
acest imens beneficiu al însoțirii.
Să vrei să-fii-împreună, înseamnă să imi ți ceva din dragostea Lui Dumnezeu. Ne-nso țirea înseamnă
neființă.
Și’apoi, moartea nu e o insuficiență de moment a știin ței, ci posibilitatea de a ne înso ți, reciproc, prin
dragoste, pentru totdeauna.
https://www.facebook.com/permalink.php?
story_fbid=pfbid02mhvYNTPNGSGWG1e99S2uwFT7dXBkkKceHErgDtgJPpobhBfeuYTj1utNwi3tUz
3yl&id=100014029950935
Primii care au cedat au fost cei care credeau ca totul se va sfarsi curand. Apoi, cei care nu credeau ca se
va termina vreodata. Cei care au supravietuit au fost cei care s-au concentrat pe actiunile lor, fara a astepta
ce altceva s-ar putea intampla.
Viktor Frankl psihoterapeut austriac, supravietuitor al lagarului nazist
Plante dăunătoare din pajişti
În covorul ierbos pe lângă speciile furajere coexistă un număr foarte mare de specii dăunătoare cu rol mai
puţin sau mai bine cunoscut în procesele de pedogeneză şi solificare, viaţa intimă din sol, biodiversitate,
productivitate, protecţia mediului şi altele.
Speciile dăunătoare din pajiştile permanente se împart în două mari categorii şi anume: ierboase şi
lemnoase.
Astăzi despre speciile ierboase
Speciile de plante de interes furajer care compun covorul ierbos sunt, în general, cunoscute. Însă este
necesar să cunoaştem în primul rând plantele toxice şi vătămătoare (tabelul 1), cele care dăunează
produselor animaliere ca laptele, lâna, carnea etc. (tabelul 2), cât şi plantele cu grad redus de
consumabilitate (plantele de balast) (tabelul 3).
20 de plante de balast, 10 dăunătoare, 20 toxice şi vătămătoare, răspândite în zona de câmpie, deal şi
munte pe care ar trebui să le cunoaștem în mod curent.
Aplicarea unor tehnologii corecte de îmbunătăţire şi folosire a pajiştilor se bazează pe cunoaşterea
plantelor din covorul ierbos, învăţate la şcoală şi familie.
Informaţiile prezentate în tabele reprezintă un minim de cunoştinţe.
Specii de
Denumire ştiinţifică animale ce
Nr. Răspândire Substanţa toxică Acţiune toxică
(populară) pot fi
intoxicate
Caltha laeta
3 Păşuni umede Toate speciile
(calcea calului)
Colchicum
autumnale Pajişti de deal Alcaloidul Aparatul digestiv şi
5 Toate speciile
(brânduşa de şi munte colchicină respirator
toamnă)
Cynanchum
Glicozidul, Rinichii şi căile
8 vincetoxicum (iarba Tufişuri Oi
vincetoxina urinare
fiarelor)
Delphinium
Delfinina din Bovine şi
9 consolida Locuri părăsite Sistemul nervos
seminţe ovine
(nemţişorul)
Hypericum
Toate
13 perforatum Pajişti de deal Uleiuri eterice Aparatul digestiv
animalele
(pojarniţă)
Amorţeală şi
Papaver rhoeas Terenuri
14 Narcotic puternic Bovine simptome de
(macul roşu) părăsite
turbare
Ranunculus acer
16 Pajişti umede Uleiuri eterice Cai şi bovine Irită pielea
(piciorul cocoşului)
Thalictrum
Pajişti de deal Aparatul respirator
19 aquilegifolium Alcaloizi Porci
şi munte şi sistemul nervos
(rutişorul)
Păşuni
Veratrum album Protoveratrină Cai, bovine şi Sistemul nervos şi
20 montane şi
(ştirigoaie) jervinină uneori oi cardiovascular
subalpine
TABEL 1 – Plante toxice şi vătămătoare
Terenuri cu exces de
5 Bidens tripartitus (dentiţă) Impurifică lâna
umiditate
7 Lepidium ruderale (urda vacii) Pajişti uscate de deal Depreciază calitatea cărnii
https://agrimanet.ro/plante-daunatoare-din-pajisti/?
fbclid=IwAR00_RJQsFKxk03Pf87dwLWBwQRMxuDFGZUm5VFoOJlzi1RolrZbwZHBL1k
CULORI
H2
H3
H4
H5
H6
H7
H8
H9
Style 0 A Char01.1
Style 0 A Char01.2
Style 0 A Char01.3
Style 0 A Char01.4
Style 0 A Char01.5