ÎNCRENGĂTURA

ANNELIDA
DIVERSITATEA VIERMILOR
INELAȚI
 Diversitatea

Oligochete Hirudinee

Polichete
 Oligochaeta

Lumbricus terrestris
Râma
Tubifex tubifex
Vierme de nămol
 Polychaeta

Nereis pelagica
Myrianida fasciata
Aphrodita
aculeata
Alitta
virens
 Owenia
fusiformis
 Nephtys
hombergii
Hirudinea

Hirudo medicinalis
Helobdella
europaea
Placobdelloides
siamensis
Parazitul broaștelor
țestoase
Pontobdella
muricata
 Curiozități :
• Râmele iau decizii de grup. Potrivit unui studiu, realizat in 2010, acestea folosesc atingerea
drept forma de comunicare si influenteaza, astfel, comportamentul celorlalte. Procedand in
acest fel, ramele decid in ce directie sa calatoreasca.
• Descoperirile arata faptul ca ramele sunt animale sociale, comportamentul lor de grup
semanand cu cel al turmelor altor specii.
• Sub conducerea Cynthiei Kenyon, directoare a Centrului Hillblom pentru Biologia
Îmbătrânirii, experţii au reuşit să încetinească semnificativ procesul de îmb ătrânire în cazul
viermilor. Datorită modificării ADN-ul, viermii au ajuns să supravie ţuiasc ă 84 de zile. În mod
normal, viermii inelaţi trăiesc între 10 şi 14 zile. Dacă rezultatul ar fi acela şi şi în cazul
oamenilor, aceştia ar putea trăi şi 480 de ani.
• Lipitoarea poate rezista fara hrana circa 2 ani.
• Studiile mai arată o posibilă utilizare a râmei — ca aliment. Râmele con ţin aceia şi aminoacizi
utili care se găsesc şi în carnea de vită. Când sunt uscate, ele conţin 60% proteine şi 10%
grăsimi, dar şi calciu şi fosfor. În unele ţări, oamenii mănâncă plăcinte cu râme. În alte p ăr ţi
ale lumii, prăjesc râmele sau le consumă crude.
• Unii au avut curiozitatea sa numere cîte rîme ar fi pe un hectar de pamînt. Au gasit o armata întreaga:
peste 130 000. Socotind cîta tarîna poate aduce fiecare rîma într-o vara, s-a gasit ca pot sa astearna
astfel, prin numarul lor mare, pe fiecare an, pe fata unui hectar, un strat de pamînt rodnic gros de 2,5
cm.
• Acest schimb de gaze se realizează doar dacă pielea este umed ă. Dac ă aceasta începe s ă se usuce, râma
se sufocă şi moare.
• Râma va reacţiona în felul acesta deoarece corpul său este dotat cu o mul ţime de receptori — în jur de
1 900 doar într-un segment al corpului.
• Anumite specii de râmă pur şi simplu se regenerează — dar niciodată nu le vor cre şte mai multe
segmente decât au pierdut.
• Experimentele au arătat că, pe lângă aptitudinile lor fizice, râmele au capacitatea, ce-i drept limitat ă,
de a memora; ele pot chiar învăţa să evite pericolele.
• Una dintre cele mai mari râme de pe pământ se găseşte în sudul Australiei. Acest „gigant“ poate atinge
peste 1 m lungime şi poate cântări 500 g.
• Capacitatea extraordinară de reciclare este valorificată de industria de reciclare a de şeurilor. O
companie din Australia foloseşte 500 de milioane de râme în câteva instala ţii de epurare a apelor
reziduale. Râmele sunt puse în spaţii special amenajate şi li se servesc fie materii fecale de porc, fie
excremente umane amestecate cu maculatură mărunţită şi cu alte substan ţe organice. Aceste râme
consumă în fiecare zi o cantitate de „hrană“ egală cu 50–100% din greutatea corpului lor şi produc
hrană pentru plante, bogată în substanţe nutritive, care este foarte apreciată pe pia ţă.